Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea de Drept Catedra : Drept civil

ReferatTema : Calcularea termenilor de prescriptie

Lector universitar : Turcan Daniela Realizat :Plamadeala Dumitrita ,gr.107

Chisinau,2015Cuprins :

I. Date introductive ;II. Reglementarile termenilor conform prevederilor CC,cartea intai,titlul IV;III. Referinte la legislatia civila a altor tari ;IV. Concluzie ;V. Bibliografie ;

Date introductiveConform dictionarului explicativ al limbii romane notiunea de termen desemneaza acea dat fix la care, potrivit unei nvoieli, unei decizii sau unei dispoziii prealabile, se execut o obligaie (bneasc) sau se realizeaz ceva;,iar notiunea de prescriptiepresupune acea obligaie, dispoziie, prevedere (impus printr-o lege, printr-un regulament etc.). Termenele sunt noiuni caracteristice pentru toate ramurile de drept. Este specific aceast noiune i dreptului civil. Pentru a studia mai aprofundat importana i esena termenelor n dreptul civil s facem cunotin n primul rnd cu noiunea de termene n general i caracterele termenelor n dreptul civil.Codul Civil al Republicii Moldova nu definete termenele dei le reglementeaz. In literatura de specialitate sunt studiate mai mult termene de prescripie. Totui unii autori au adus o definiie termenelor dup care: termenele sunt atribuite la categoriile faptelor juridice, numite evenimente, care apar i se dezvolt indiferent de voina omului. Faptul juridic - care reprezint o mprejurare ce are efecte juridice, care creeaz, modific sau stinge raporturi juridice. Nu orice mprejurare din natur sau din viaa social este fapt juridic, ci numai acele mprejurri de existena crora normele de drept leag consecine juridice.Aceste mprejurri sunt de obicei descrise n ipoteza normei juridice.Alt opinie presupune c dei termenele decurg indiferent de voina omului, totui ele sunt volitive din punctul de vedere al apariiei lor. Astfel apare o alt definiie dup care: fiind volitive din punctul de vedere al apariiei, termenele juridice se supun legilor obiective de scurgere a timpului. De aceia termenul juridic are o natur dubl: dei e volitiv dup natura sa juridic, el se scurge conform legilor obiective ale timpului. Aceasta reiese i din coninutul articolului 259 CCRM, conform cruia, termenul se instituie prin lege, hotrre judectoreasc sau prin acordul prilor. Indiferent de temeiul apariiei, termenul se calculeaz dup regulile stipulate n prezentul CCRM.Deci, n concluzie am putea spune c termenele fac parte din categoria evenimentelor relative, care dei apar din voina omului, se desfoar indiferent de aceast voin, adic dup legitile de scurgere a timpului.

Deci ,in dreptul civil ,prin termen,se intelege o perioada sau o data fixa ,stabilita de lege ,prin hotarirea partilor ,sau prin hotarire judecatoreasca ,ce produce anumite efecte juridice care constau in nasterea,modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile.CCRM prevede modul de stabilire a termenului n dreptul civil. Astfel, n conformitate cu articolul 260 CCRM, termenul se instituie prin : indicarea unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va produce.

Reglementarile termenilor conform prevederilor CC,cartea intai,titlul IV;

T i t l u l IVTERMENELECapitolul ICALCULAREA TERMENULUIArt. 259. Instituirea termenului(1)Termenul se instituie prin lege, hotarire judecatoreasca sau prin acordul partilor.(2)Indiferent de temeiul aparitiei, termenul se calculeaza dupa regulile stipulate in prezentul articol.1. Activitatea subiectelor raporturilor juridice de drept civil este intimidata nu numai de limitele drepturilor subiective si ale obligatiilor. Aidoma oricarei activitati omenesti, activitatea subiectelor raporturilor juridice de drept civil, in rezultatul carora se nasc, se realizeaza si se executa drepturile subiective civile si obligatiile, este limitata si in timp. Factorul timpului este utilizat de drept ca un mijloc de reglementare consecventa a activitatii omului. Existenta drepturilor si obligatiilor civile in timp masura eficace de influentare din partea dreptului asupra comportamentului subiectelor de drept civil. Timpul exercita o influenta considerabila in dezvoltarea raporturilor juridice civile. Realizarea sau apararea drepturilor civile incalcate de asemenea este cuprinsa in limitele timpului. Timpul curge continuu si omului acest proces nu-i sta in puteri. Iata de ce importanta juridica o are nu insusi procesul de curgere a timpului, ci anume etape, perioade ale lui, numite in drept termeni.Termenii regleaza circuitul civil, contribuie la executarea la timp a obligatiilor. Daca curgerea timpului este obiectiva si nu depinde de vointa omului, atunci instituirea unor etape, perioade, pentru efectuarea unor actiuni de importanta juridica tine de vointa acestuia. Instituirea, modificarea, incetarea, prelungirea si repunerea in termen, dupa natura sa juridica reprezinta actiunile volitive. Valoarea juridica o are nu insusi timpul in sine, ca fenomen al lumii materiale, supus legilor ei, ci termenul, ca o perioada stabilita de om, ce are ca efect producerea anumitor consecinte juridice.2. Legislatia civila a R.Moldova nu contine notiunea de termeni in drept civil. In pofida importantei sale deosebite in reglementarea raporturilor patrimoniale si a celor legate de acestea personal nepatrimoniale. In drept sub notiunea de termen este obisnuit sa intelegem un moment sau o perioada anumita, de curgerea sau scurgerea caruia, actele normative cu forta juridica diferita, leaga survenirea anumitor consecinte juridice. Dupa caracterul sau generic termenul in drept civil interval de timp, instituit prin lege, hotarire judecatoreasca sau acordul partilor, survenirea sau scurgerea caruia duce la aparitia, modificarea sau stingerea raporturilor patrimoniale (raporturi ce apar in legatura cu patrimoniul o totalitate debunurimateriale ce au o forma economica) sau a celor personale nepatrimoniale legate de cele patrimoniale, cit si unele cazuri ale celor nelegate de cele patrimoniale.3.Temei de aparitie a raporturilor juridice ne apar imprejurarile, numite fapte juridice. Un tip deosebit al faptelor juridice sunt termenii. Specificul termenilor ca fapte juridice se explica prin caracterul lor dualist. Pe de o parte, stabilirea termenilor este conditionata de cointa legislatorului, vointa instantei de judecata or vointa subiectilor conventiei. In acelasi timp curgerea lor este supusa legilor obiective ale curgerii timpului, care nu se supun factorilor volitivi. In virtutea celor expuse, multe dintre termenele de insemnatate juridico-civila pot fi atribuite la evenimente sau actiuni. Astfel potrivit art.260 CC RM, termenul poate fi instituit prin referire la un eveniment viitor si sigur ca se va produce. De exemplu, potrivit al.1 art.1440 CC, in ziua decesului persoanei fizice se deschide succesiunea. Un astfel de termen se atribuie la evenimente. Termenul de incarcare a navei (art.154, 155 al Codului navigatiei maritime comerciale RM) sau de descarcare (art.164 al Codului navigatiei maritime comerciale RM), se calculeaza in Codul navigatiei maritime comerciale din momentul punerii la dispozitie a navei spre incarcare, ceea ce ne vorbeste despre faptul ca este vorba despre fapte juridice-actiuni, care doar se comensureaza cu curgerea obiectiva a timpului.In acelasi timp, se cere mentionat faptul ca majoritatea termenilor in dreptul civil reprezinta o atare categorie de fapte juridice, care nu sunt considerate nici evenimente si nici actiuni. Pentru acestea sint caracteristice alte particularitati si ele sint tratate separat in sistemul faptelor juridice din dreptul civil. La ele se atribuie toate termenele instituite de legislator, acordul partilor sau hotarirea instantei de judecata sub forma anumitor perioade de timp si calculate in ani, luni, saptamini, zile, ore sau termenele legate de un anumit moment al succesivitatii obisnuite a timpului (data calendaristica). Astfel, data executarii obligatiei de catre cumparator de predare a marfii determina momentul trecerii riscului pieirii sau deteriorarii fortuite de la vinzator la cumparator.Importanta juridica a termenelor in dreptul civil, dupa regula generala, se determina nu in dependenta de curgerea lor, ci de inceputul sau sfirsitul curgerii. Aparitia, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile in unele cazuri poate fi determinata doar de survenirea sau scurgerea termenului. De exemplu al 3. art.17 al Legii RM privind dreptul de autor si drepturile conexe din 23 noiembrie 1994 prevede ca dreptul de autor al succesorilor automat se sfirseste numai reesind din scurgerea celor 50 ani din ziua decesului autorului. In alte cazuri survenirea sau scurgerea termenului naste efecte juridico-civile numai in ansamblu cu anumite actiuni ale subiectilor de drept civil. De exemplu, potrivit art. 595 CC RM, intirzierea acceptarii prestatiei de catre creditor serveste drept temei de reparare a prejudiciului cauzat astfel debitorului.4. Legislatia civila a RM contine norme generale pentru toate termenele (art.259-246 CC RM) si norme speciale, care se refera la anumite tipuri de termene, numarul carora este mare (de exemplu termenele de prescriptie exctinctiva art. 267-283 CC RM). Pentru corecta aplicare a normelor des[re termene, e necesar de orientat bine prin diferite tipuri ale acestora.In legislatia civila termenele sint nu numai multiple, dar si diverse. Ele se clasifica pe tipuri in dependenta de diverse criterii: dupa efectele juridice; in dependenta de faptul daca pot fi modificate sau nu prin acordul partilor; in dependenta de caracterul determinabil sau nedeterminabil; in dependenta de cine sint stabilite; dupa utilitatea lor etc. Este obisnuit de deosebit urmatoarele tipuri de termene in dreptul civil: imperative si dispozitive; determinabile si nedeterminabile; termene de aparitie, de realizarare, de existenta a drepturilor civile; precluzive; de garantie; termene de valabilitate si de utilizare; termenele executarii obligatiilor; termenele de aparare a drepturilor civile (termeni de pretentie si de prescriptie extinctiva); termene normative; termenele stabilite prin acordul partilor sau de catre instanta de judecata (sau alt organ jurisdictional); determinat in dependenta de o data calendaristica, dupao perioada de timp sau precizarea unui fapt care trebuie sa se produca numaidecit; termene generale si speciale; de inceput si de sfirsit; determinate ca intervale de timp si moment de timp.Imperative- termene general obligatorii, care nu pot fi modificate prin acordul partilor raportului civil. Astfel de termene sint, in special, cele de prescriptie extinctiva ( art.267, 268 CC RM, etc.); termene succesorale (art. 1492, 1517,1518, 1519, 1525, 1538 CC RM, etc.); termene de prescriptie achizitiva (art. 332,333 CC RM); termenele dreptului de autor (art.17,25,33 al Legii cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe); termene de rascumparare 9art.791 CC RM) si altele.Dispozitive termene care sint stabilite de legislatie, dar pot fi modificate prin acordul partilor in dependenta de imputernicirile acestora. Un astfel de termen este termenul maxim al contractului de locatiune (art. 887 CC RM). In cadrul acestui termen partile prin acordul sau pot stabili termene mai mici. Termenul valabilitatii procurii nu mai mare de trei ani (art.254 CC RM).Mandatarul are dreptul dupa propria consideratiune sa stabileasca orice termen de valabilitate in limita de trei ani. Durata persoanei juridice (art.65 CC RM) este nelimitata, daca prin documentele de constituire nu este prevazut altfel. Termenul de inaintare a pretentiilor creditorilorfata de persoana juridica ce se lichideaza este de sase luni din momentul publicarii comunicatului in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. In hotarirea de lichidare poate fi prevazut si un termen mai mare (art.92 CC RM). Termenul dispozitiv continua sa ramina astfel chiar si in cazul cind partile prin acordul sau nu au stabilit un alt termen (mai mare sau mai mic). Pentru termenele dispozitiveeste caracteristica posibilitatea modificarii lr. Legea sau actul normativ poate prevedea fie termenul dispozitiv maxim fie minim. Astfel termenul arendei nu poate fi mai mic de un an (art.914 CC RM), iar contractul de locatiune poate fi incheiat pe termenul ce nu depaseste nouazeci si noua ani (art.877 CC RM).Termene determinate acestea sunt termene in care este indicat inceputul si sfirsitul, care stabilesc un interval concret de timp sau care determina o fapta concreta sau moment. Termenul poate fiabsolut determinat sau relativ determinat. Absolut determinatesint acelea care indica la inceputul si la sfirsitul lor (prin indicarea momentului sau a faptei). Termenele absolut determinate se marcheaza prin date calendaristice (de exemplu 31 decembrie 2003) sau scurgerea perioadei de timp, calculat in ani (art.267 CC RM- termenul general a prescriptiei extinctive este trei ani), in luni (de exemplu termenele reduse ale termenului de prescriptie extinctiva sase luni art.268 CC RM), in saptamini, zile sau ore (de exemplu cindfata de darea de seama a comisionarului exista pretentii, comitentul e obligat sa-l anunte pe acesta in termen de cincisprezece zile din ziua primirii darii de seama, daca prin contract nu e prevazut alt termen art.69 CC; sau vinzatorul si persoana care cumpara imobilul la licitatie, sint obligati sa intocmeasca contractul de vinzare-cumparare a imobilului in termen de 10 zile de la cererea celeilalte parti art.814 CC RM). Calcularea termenului in ore sau minute este prevazut, de exemplu de Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje din 9.12.1999.Termene relativ determinate indica doar reperele aproximative termen rezonabil (art.799, 828, 984, 1010 CC RM,s.a.), termenul normal necesar (art. 688 CC RM), imediat (art.863, 1067, 1070 CC RM, la timp (art. 1077 CC RM), in orice moment (art.1096, 1143, 1183 CC RM), din momentul executarii actului juridic (art. 1204 CC RM). Termenele relativ determinate pot fi deasemenea stabilite prin indicarea faptului, care trebuie neaparat sa se intimple (de exemplu decesul cetateanului, atingerea unei anumite virste, inceputul si sfirsitul navigatiei, pina la solutionarea litigiului s.a.). Aceste termene inevitabil survin, dar nu se stie cu certitudine cind anume, iata de ce sint numite relativ determinate. In cazul cind sintem in prezenta incertitudiniica fapta stipulata va surveni or in cazul cind este imposibil de a vorbi cu siguranta ca fapta in general se va intimpla in viitor, sintem loviti de o conditie, dar nu termen (art.234 CC RM).Termene nedeterminate. De obicei pentru executarea obligatiei se indica un termen anumit. Termenele nedeterminate sunt astfel de termene, care se contin in legislatia civila si se aplica in cazurile cind nici prin lege, nici prin actul juridic sau contract, termenul in general nu e prevazut, sau e dependent de momentul solicitarii de catre una din parti. Astfel daca in contractul de imprumut nu a fost stabilit nici termenul restituirii, nici termenul preavizarii, atunci acest contract de imprumut se considera incheiat pe un termen nedeterminat (art.871 CC RM), adica termenul restituirii poate fi dependent de momentul cererii (art.575 CC RM). Deci cind termenul executarii obligatiilor nu e instituit prin lege, contract sau e determinat in dependenta de momentul cererii, sintem in prezenta obligatiilor cu termen nedeterminat de executare. In unele cazuri termenul poate fi nedeterminat doar pentru executarea unei sau citorva obligatii, dar nu a obligatiei complete. Astfel, pentru transmiterea bunului de la vinzator la cumparator poate fi stabilit termen corespunzator, iar plata pretului de cumparare poate fi determinata de momentul inaintarii cererii. In astfel de cazuri regula alin. 1 art.575 CC RM este aplicabila doar fata de obligatiile cu termen nedeterminat de executare - in cazul nostru doar fata de plata pretului de cumparare.De obligatia cu termen nedeterminat de executare trebuie sa deosebim obligatiile continuie cu termen determinat, in cadrul caruia obligatiile se executa. La astfel de termene continuie se refera termenul stabilit la incheierea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata (art.839 CC RM) sau a obligatiilor relativ continuie, executarea carora nu este limitata de un careva termen (mai detaliat despre aceatsa la comentariul art.575 CC RM). Obligatiile cu termen nedeterminat ofera creditorului dreptul de a cere executarea in orice moment. Cu toate acestea debitorului ii este stabilit un termen de gratie, calculat din ziua inaintarii cererii de catre creditor.Astfel termenul se considera nedeterminat daca nu se cunoaste momentul survenirii lui. Cazul cind termenul nu este determinat trabuie deosebit de cazurile cind unul sau altul drept subiectiv este fara termen. De exemplu dreptul subiectiv de proprietate nu este limita de careva termene. Ca regula, fara termen sint si multe dintre drepturile personal nepatrimoniale. Daca in cazul termenului nedeterminat dreptul totusi are termen, dar nu se stie cind acesta va surveni, la drepturile fara termen acesta in general nu curge.Termenele de aparitie a drepturilor civile termenele de nastere a drepturilor si obligatiilor civile. Termenele de nastere a drepturilor civile se refera la categoria faptelor juridice de aparitie a drepturilor. Astfel calcularea termenului de prescriptie achizitiva, in corespundere cu art. 332,333 CC RM, reprezinta temei de aparitie a dreptului de proprietate respectiv daca bunul este mobil sau imobil.Termenele de realizare a drepturilor si obligatiilor civile este perioada de timp, in cadrul careia detinatorul dreptului subiectiv este imputernicit sa-si realizeze dreptul sau. Tot aici se refera si dreptul de a cere de la debitor savirsirea unor actiuni concrete. Varietati ale termenului de realizare a drepturilor civile sint: a) termenul de existenta a dreptului; b) precluziv; c) de garantie.Termen de existenta a drepturilor civile termenele de actiune in timp a drepturilor civile, inauntrul carora detinatorul dreptului subiectiv are dreptul, iar uneori chiar si obligat, sa-si realizeze dreptul ce-i apartine or sa ceara luarea unor masuri pentru realizarea dreptului sau propriu-zis de la persoana obligata. La scurgerea termenului de existenta a dreptului civil, dreptul subiectiv al persoanei imputernicite inceteaza, iar posibilitatea realizarii lui se pierde. Astfel dreptul de autor, dupa regula generala, actioneaza pe parcursul vietii autorului plus cincizeci de ani dupa moartea lui (al.3 art.13 al Legii cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe); realizarea imputernicirilor mandatarului conform procurii nu poate depasi trei ani (art. 254 CC RM). Fiind dat faptul sint cunoscute drepturi subiective fara termen, asupra acestora nu se rasfringe actiunea termenului de existenta a drepturilor civile: astfel dreptul de proprietate se refera la categoria drepturilor fara termen.Termene precluzive (punitive) termene instituite de legislatie pentru realizarea de catre subiectul dreptului civil a posibilitatilor oferite de dreptul subiectiv. Acestea stabilesc persoanei imputernicite un timp strict determinatpentru realizarea drepturilor sale sub sanctiuneapierderii acestui drept. Astfel pentru acceptarea mostenirii succesorilor se stabileste un termen de sase luni din ziua deschiderii ei (art.1517 CC RM) La expirarea acestui termen dreptul la acceptarea mostenirii se pierde. Art.122 al Codului navigatiei maritime comerciale al RM vorbeste despre un astfel de termen, ca termen de inconstiintare a portului despre intentia proprietarului de a ridica bunurile scufundate un an din ziua scufundarii. Termenele precluzive, dupa esenta sa, sunt sanctiuni pentru realizarea necorespunzatoare sau nerealizarea dreptului incetarea inainte de termen a dreptului subiectiv. Despre faptul ca termenele precluzive poarta caracter sanctionatoriu ne vorbeste si norma din dreptul cambiilor. Astfel potrivit art. 19 al Legii cambiei din 23 iunie 1993 in oricecambietrataemitatorul cambiei poate stipula ca cambia trebuie inaintata la accept cu indicarea termenului. Al.2 art.47 al Legii cambiei prevede ca in cazul neprezentarii cambiei la accept in termenul, stabilit de emitatorul cambiei, detinatorul cambiei pierde dreptul la regres ca urmare a neacceptului, adica a dreptului la actiune de regres a detinatorului decambie(creditorul cambiei) va fi pierdut definitiv. In cazul de fata scurgerea termenului precluziv pentru inaintarea cambiei spre plata are ca efect incetarea termenului la actiune in regres.Particularitatea termenelor punitive consta in aceea ca asupra lor nu se rasfring regulile de suspendare, intrerupere si restabilire, cum aceasta se intimpla in cazul termenelor de prescriptie extinctiva. Potrivit art.15 al Legii RM despre patenta de inventator din 18 mai 1995, pentru primirea patentei de inventator se depune o cerere. La examinarea cererii Agentia de stat pentru protectia proprietatii intelectuale efectuiaza o expertiza formala si preliminara, iar la demersul petitionarului si expertiza inventiei in esenta. Un astfel de demers se depune odata cu cererea sau in termen de 30 luni de la data depunerii cererii. Daca demersul nu a fost depus in termen, cererea se considera ca a fost retrasa (al.8 art.16 al Legii cu privire la patenta de inventator). Termenul indicat este sanctionatoriu si potrivit al.1 art.21 al Legii mentionate nu poate fi restabilit.In anumite cazuri termenele precluzive pot fi doar prelungite. Astfel la scaparea din motive intemeiate a termenului pentru acceptarea mostenirii art. 1519 prevede prelungirea termenului pentru primirea mostenirii. Poate fi prelungit termenul sanctionatoriu de pastrare a spatiului locativ persoanei temporar absente (art.63 Codul Locativ RM). Termenele punitive se stabilesc de lege sau de contract, daca aceasta e prevazut de lege.Termene de garantie. Prin termen de garantie se intelege termenul inauntrul caruia debitorul poarta raspundere pentru calitatea bunului, iar creditorul are dreptul inauntrul acestui termen de a cere remedierea gratuita a bunului, preschimbarea bunului, serviciul sau aplicarea altor urmari prevazute de lege sau contract. Dar dupa natura sa termenele de garantie sint asemanatoare cu cele punitive. Termenul de garantie nu poate fi lungit, nici restabilit prin hotarire judecatoreasca. In cazurile prevazute de lege termenele de garantie pot fi doar prelungite.Termenele de garantie sint prevazute pentru marfurile si bunurile vindute ( art.772, 783, 784, 804 CC RM); pentru rezultatele lucrarilor de antrepriza (art.969) etc. Ele servesc ca garantie juridica a calitatii marfii, productiei. Despre termenele de garantie, ca despre o masura ce asigura calitatea corespunzatoare a productiei, direct se vorbeste in art.1 al Legii cu privire la protectia drepturilor consumatorului. Legislatia civila deosebeste termene de garantie de exploatare a bunului, de pastrare a produselor, termene de utilizare etc. Termenele indicate se stabilesc prin acordul partilor, de standarde. De conditiile tehnice. Prin acordul partilor pot fi instituite termene mai indelungate decit cele stabilite de standarde sau conditiile tehnice. O varietate a termenelor de garantie sint termenele de utilitate. Potrivit Legii RM privind protectia consumatorilor, termenele de utilitate sint stabilite pentru produsele de uz indelungat.Termenul de utilitate intervalul de timp in cadrul caruia producatorul marfii se obliga sa asigure consumatorului posibilitatea utilizarii ei conform destinatiei si sa poarte raspundere pentru viciile aparute din vina sa. Lista marfurilor fata de care producatorul este obligat sa stabileasca termene de utilitate sint instituite de actele normative. Acestea sint marfurile care dupa scurgerea termenului stabilit pentru ele vor prezenta pericol pentru viata, sanatatea consumatorului sau pot provoca daune patrimoniului sau mediului inconjurator. Termenul de utilitate se rasfringe si asupra elementelor componente: detalii, agregate. Termenul de utilitate se stabileste de Legea RM privind protectia consumatorilor documentele tehnice normative, dar poate fi declarat si de catre producator sau discutat de parti. Inauntrul termenului de utilitate marfurile trebuie sa-si mentina calitatile precise, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare.Prin lege, standarde sau alte cerinte obligatorii poate fi stabilit termenul de valabilitate a produsului (art.773 CC RM, art.1,23 al Legii RM privind protectia consumatorilor). Acest termen se deosebeste de termenul de garantie si de utilizare. Termenul de valabilitate este intervalul de timp dupa expirarea caruia produsul devine impropriu pentru utilizare conform destinatiei. Potrivit art.1 al Legii RM privind protectia consumatorului termenul de valabilitate este limita de timp, in car eprodusul poate fi consumat si in care acestea trebuie sa-si mentina caracteristicile calitative, daca au fost respectate conditiile de transport, manipularea, depozitarea, consum. Legea RM privin protectia consumatorulu art. 9, prevede obligatoa producatorului de a stabili termenul de valabilitate pentru produsele alimentare, medicamente, produsele chimice si altele asemanatoare lor. La expirarea termenului de valabilitate produsul se considera impropriu pentru utilizarea lui conform destinatiei si nu poate fi supus realizarii. Expirarea termenului de valabilitate duce la interzicerea realizarii a astfel de produse. Iata de ce acesta poate fi considerat ca varietate a termenului sanctionatoriu si trebuie deosebit de termenul de garantie si de utilitate ( mai detaliat despre aceasta la comentariul art. 773 CC RM).Termenele de executare a obligatiilor. Este limita de timp in cadrul careia creditorul si debitorul trebuie sa savirseasca actiunile ce constituie continutul drepturilor si obligatiilor acestora. Dupa natura sa juridica, termenele de executare a obligatiilor stabilite cel mai des prin acordul partilor intervale de timp indreptate spre incetarea obligatiilor existente. Termenele de executare a obligatiilor se determina, in primul rind, in functie de specificul fiecarui tip de obligatii. Particularitatile contractelor de vinzare-cumparare, mandat, antrepriza, depozit etc. Determina si perioada executarii obligatiilor. In virtutea acestui fapt, cerinta de respectare a termenelor de executare, inaintata catre comportamentul participantilor la executarea obligatiilor, se releveaza in compartimentele codului civil si ale altor acte normative, dedicate tipurilor concrete de obligatii (mai detaliat la com. Art.575). Pentru executarea obligatiilor o importanta deosebita o au termenele generale si speciale de executare. In multe cazuri executarea obligatiilor urmeaza nemijlocit dupa aparitia lor (utilizarea autobusului, troleibusului). Alte ori invers, intre aparitia si executarea obligatiei trece un interval de timp (la comandarea produselor cu livrarea lor la domiciliu). Executarea unui sir de obligatii necesita o perioada mai indelungata de timp. La acestea pot fi atribuite obligatiile ce apar din contractul de antrepriza de constructie capitala sau obligatiile aparute din contractele de deservire a populatiei de catre diferite intreprinderi de deservire sociala (spalatorii, reparatia incaltamintei, ceasurilor s.a.). Unele contracte (in special cel de antrepriza in constructii capitale) se indica atit termenul general de executare a obligatiei, cit6 si termenele speciale. Caracterul nedeterminat al termenului de executare este prezent in cazurile cind termenul de executare nu este stabilit sau este dependent de momentul inaintarii cererii. Creditorul in acest caz este in drept de a cere executarea in orice moment, iar debitorul sa execute in orice timp.Executarea obligatiilor reciproce de catre parti trebuie sa se faca simultan, daca din lege, contract sau esenta obligatiei nu rezulta altfel. De exemplu, la contractul de vinzare-cumparare actiunea regulii date se exteriorizeaza prin aceea ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul vindut, iar cumparatorul sa-l receptioneze si totodata sa achite pretul (Art.753). Potrivit unor tipuri de obligatii, una din parti trebuie sa-si execute obligatia anterior celeilalte parti (alin.1, Art.966 clientul trebuie sa plateasca antreprenorului remuneratia dupa primirea lucrarii, daca prin lege sau contract nu este prevazuta plata in rate sau in alt mod).Partea ce nu si-a indeplinit obligatiile, nu este in drept sa ceara executarea obligatiilor sale celeilalte parti, deoarece in contractele sinalagmatice obligatiile partilor sint reciproce. Daca din lege, continutul obligatiei sau contract nu reese altfel atunci debitorul este in drept sa execute obligatia inainte de termen. Posibilitatea executarii obligatiei inainte de termen depinde de faptul in favoarea cui este stabilit acest termen creditorului sau debitorului. Daca in interesele creditorului (contract de depozit), atunci acesta este in drept sa ceara executarea inainte de termen indeplinirea obligatiei, debitorul, insa, fara acordul creditorului nu poate efectua executarea inainte de termen, deoarece aceasta echivaleaza cu neexecutarea obligatiei. Daca termenul este stabilit in favoarea debitorului (contract de imprumut), atunci debitorul poate sa-si stinga datoria inainte de termen, creditorul la rindul sau poate cere executarea obligatiei doar la scadenta.Termenele de aparare a drepturilor civile intervale de timp, inauntrul carora persoanele abilitate sint in drept sa se adresese la delicvent, in instanta de judecata sau alt organ jurisdictional cu pretentia despre apararea sau executarea silita a dreptului incalcat sau interesului contestat. La termenele de aparare a drepturilor civile se refera termenele de inaintare a pretentiilor si termenele de prescriptie extinctiva.Termenele prealabile sint termenele stabilite de normele dreptului civil, in cadrul carora persoanele abilitate, trebuie inainte de adresarea in judecata sau altui organ jurisdictional, sa inainteze o pretentie pentru transarea conflictului intre parti. Forma prealabila de solutionare a conflictului nu este o metoda fortata, cum aceasta apare in cadrul formei judecatoresti. Pentru inaintarea pretentiilor se stabileste un termen, numit prealabil. In dependenta de temeiul si categoria conflictului, durata termenului prealabil poate fi diversa, dar nu depaseste sase luni. Sint instituite de actele normative, acordul partilor sau uzante. Termenele prealabile stabilite prin acordul partilor sau de uzante nu poarta caracter imperativ si nu impiedica persoana abilitata sa-si realizeze nemijlocit dreptul la aparare judiciara. Termenele prealabile, prevazute de actele normative, dupa esenta sa sunt punitive. Respectarea lor este o conditie obligatorie pentru adresarea in judecata de drept comun sau specializata. Pericolul pierderii dreptului la inaintarea actiunii din cauza nerespectarii formei prealabile obligatorii, in esenta face aceste termene punitive. Aceasta contravine principiilor libertatii si disponibilitatii in realizarea drepturilor civile. Noua legislatie civila a micsorat considerabil numarul cazurilor de utilizare a procedurii prealabile de solutionare a litigiilor si le-a pastrat in astfel de sfere cum sint obligatiile de transport (art.1020 CC RM, art. 383 al Codului Navigatiei maritime comerciale, art. 49 al Codului transporturilor auto, p.116 al Regulamentului transporturilor de marfuri din 09.12.1999, si alte acte normative ce reglementeaza raporturile de transport), obligatiile de antrepriza (art.959), turism (art.1141), s.a. In cazul refuzului debitorului de a satisface pretentia, recunoasterii partiale sau neprimirii in termenul stabilit a raspunsului la ea,persoana imputernicita este in drept de a inainta o actiune in judecata, in termenul stabilit de legislatie, calculat din ziua primirii raspunsului sau expirarii termenului prevazut pentru raspuns. Astfel in cazurile prevazute de lege, prezentarea pretentiilor in cadrul termenului prealabil serveste drept temei obligatoriu pentru o ulterioara adresare in organul respectiv in scopul realizarii dreptului la executarea silita,termenul prealabil nu este o modalitate de executare silita a obligatiilor.Dupa efectele juridice,termenele se impart nu numai in termene de aparitie a dreptului (termene care duc la nasterea raporturilor juridice, a unor drepturi si obligatii, de exemplu: atingerea majoratului serveste ca temei pentru aparitia capacitatii de exercitiu depline art.20), dar si in termeni de modificare si incetare.Termenele de modificare a drepturilor termenele care duc la modificarea raporturilor juridice, a anumitor drepturi si obligatii. Astfel potrivit art. 715 de ziua semnarii actului de transmitere si bilantului de repartitie in cazul reorganizarii persoanelor juridice (art.69-70), legea leaga trecerea drepturilor si obligatiilor, adica are loc modificarea componentei subiective a raportului juridic.Termenele de incetarea a drepturilor termenele care duc la incetarea raporturilor juridice, a anumitor drepturi si obligatii. De exemplu: la expirarea a sase luni (al.1 art.1544), sau al unui an (al.2 art.1544), creditorii isi pierd dreptul la inaintarea pretentiilor.Termenele se pot imparti ingenerale si speciale.Speciale nu sint exceptii de la regula, ele doar concretizeaza termenele generale. De exemplu la incheierea contractului pe un termen indelungat, partile pot prevedea termene speciale de executare in cadrul termenului general. Astfel partile in contractul de antrepriza pot stabili un termen general de executare, iar in caz de necesitate termenul de inceput, termenul de executare a anumitor etape si termenul de incheiere a lucrarilor (art.954).Se deosebesc de asemenea termenede inceput si de sfirsit. Primele determina inceputulraportului juridic sau a anumitei stari ( de exemplu dreptul la actiune ca stare specifica a dreptului subiectiv); celui de-a doilea sfirsitul lor. Se aplica si astfel de termene care marcheaza inceputul, continuitatea si sfirsitul raportului juridic ( de exemplu termenul de valabilitate a procurii art.254).5. Dupa sensul al.1 art.259, toate tipurile de termene in dreptul civil, in dependenta de subiectul care le stabileste se imparte:a)stabilite de le sau legislative. Legile, ca izvoare a dreptului civil ocupa un loc central, principal in sistemul actelor normative, care impreuna alcatuiesc legislatia civila. Termenele juridico-civile se determina nu numai de legi, deoarece legislatia civila este compusa nu doar din Codul civil si a legilor adoptate in conformitate cu el, dar si din acte subordonate legii, care reglementeaza statutul juridic al participantilor la raportul juridic de drept civil, temeiurile si procedura realizarii dreptului de proprietate, a obligatiilor contractuale si de alt tip, alte raporturi patrimoniale si cele legate de ele nepatrimoniale, relatiile legate de realizarea si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale si altor valori nemateriale. La grupa actelor normative subordonate legii se atribuie hotaririle Parlamentului, decretele Presedintelui, ordonantele si hotaririle Guvernului, hotaririle organelor administratiei publice locale, ordinile si instructiunile Ministerelor si Departamentelor, actele subordonate legii ale patronilor intreprinderilor,organizatiile ordinile, regulile, unele acte ale organizatiilor obstesti (statutele). Caracterul subordonat al acestor acte normative nu inseamna ca ele dispun de o forta juridica mai mica decit legile. Termenele juridico-civile, stabilite de actele subnormative poseda ca si termenele stabilite de lege o forta juridica suficienta pentru respectivii subiecti ai raporturilor juridice civile (art.2, 192). Deosebirea consta doar in faptul ca forta juridica a termenelor stabilite de actele subnormative nu are aceeasi generalitate si superioritate dupa cum o au cele instituite prin lege. De exemplu sfera de aplicare a termenelor de prescriptie extinctiva, stabilite de legislatie (art. 267), au o aplicabilitate generala fata de termenele stabilite in Regulamentul transporturilor auto de marfuri, adoptate de Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor la 9.12.1999. Sfera de actiune a ultimelor se rasfringe doar asupra relatiilor de transportare a marfurilor cu transportul auto. Principalul e ca termenele stabilite de actele civle subnormative nu pot denatura esenta si continutul termenelor stabilite de lege. De exemplu reglementarile despre termene, care se contin in Regulamentul transporturilor auto de marfuri, nu trebuie sa denatureze esenta si continutul termenelor stabilite in Codul transporturilor auto. Termenele juridico-civile stabilite prin lege sau act subnormativ, poarta caracter imperativ si nu pot fi midificate prin acordul partilor sau hotarirea instantei de judecata. Respectarea lor e obligatorie pentru cetateni, organizatii, judecata, arbitri sicelelalte organe jurisdictionale, abilitatesa solutioneze conflicte juridice-civile.b)termenele stabilite de judecata sau arbitri alesi termenele judiciare mai sint numite termenele organelor de jurisdictie. Prin hotarire judecatoreasca pot fi stabilite, de exemplu: termene de lichidare a restantierilor de catre pirit; termene de desmintire a informatiilor ce ponegresc onoarea, demnitatea sau reputatia profesionala; eliberarea localului; termenele pentru remedierea gratuita a deficientelor de catre antreprenor; termenul de preschimbare a bunului necalitativ la cererea cumparatorului; suspendarea pe un anumit termen a executarii hotaririi luate de ea. In toate hotaririle judecatoresti, care obliga pe pirit sa savirseasca anumite actiuni, se stabileste un termen, in cadrul caruia ele trebuie efectuate. In multe cazuri chiar legislatia obliga instantele judecatoresti sa stabileasca unele termene. Astfel art. 31 al Legii cu privire la reclama din 27 iunie 1997, prevede ca in cazul stabilirii de catre instanta a faptului incalcarii legislatiei cu privire la reclama, delicventul este obligat sa opreasca total sau partial reclama respectiva si in termenul stabilit de instanta sa dea o dezmintire. Alin. 7 art.38 al Legii cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe, prevede ca in cazul incalcarii grave unice sau incalcarii sistematice a drepturilor de autor si drepturilor conexe de catre persoana juridica, instanta este in drept sa emita o hotarire de suspendare a acesteia pe un termen de 30 zile.c)termenele instituite prin acordul partilor. Termenele conventionale stabilite prin acordul partilor si incluse in contract, perioade de timp in cadrul carora vinzatorul, antreprenorul si altii trebuie sa transmita cumparatorului, clientul s.a.m.d. lucrarea, marfa s.a. Termenele in contracte se stipuleaza diferit: a) fixarea unei date; b) fixarea unei perioade de timp, adica a intervalului de timp in cadrul caruia partile trebuie sa-si realizeze drepturile si obligatiile: decada, luna, cvartal, an, cu utilizarea unor termeni specifici imediat,in orice moment, in termen rezonabil, in momentul predarii, pina la expirarea termenului rezonavil etc.; c) prin dispozitia executarii conditiilor contractuale pe parti sau pe etape cu aprobarea unui plan, unde sint stipulate termene de transmitere a fiecarei partide de marfuri. Acest plan, potrivit uzantelor comertului, se numeste de exemplu: Planul de expediere a marfurilor in 1 trimestru al anului 2003 (art.758). Planul dat este anexat la contract sub denumirea de Anexa nr.1 (sau nr.2) la contract, cu indicarea obligatorie a datei si numarului contarctului. Plus la aceasta in textul contractului trebuie de mentionat ca anexa nr.1 sau nr.2 este parte integranta a contractului (cu trimitere la numarul si data incheierii contractului). Fixarea acestei clauze exclude in continuare invocarea de catre parti a lipsei anexei. Trimiterea in anexa la numerul si data incheierii contractului exclude total posibilitatea contragentului de a declara (chiar si in judecata) ca anexa nu s-ai ntocmit, iar s-a pierdut, a disparut etc. Prin acordul partilor poate fi stabilit un grafic de predare a marfii: de decada, de diurna, de ora, s.a.m.d. In majoritatea cazurilor termenul, stabilit prin acordul partilor, este conditia esentiala a diferitor tipuri de contract. Tranzactiile unilaterale deasemenea contin conditii despre termene. In acest tip de tranzactii termenul se stabileste prin dispozitia persoanei care o efectuiaza. Astfel potrivit art.1371, termenul de prezentare a lucrarilor la concursul public si anuntarea rezultatelor acestuia se stabilesc de organizatori.Spre deosebire de termenele instituite prin lege, termenele stipulate de parti in contract sau in tranzactie unilaterala, pot fi modificate prin acordul partilor si pot fi stabilite termene speciale de executare.Al.1 art.259 este o norma de imputernicire si indica cercul subiectelor (legislatorul, instanta de judecata, partile in contract), care au dreptul de a stabili termene juridico-civile, survenirea sau expirarea carora duca la aparitia, modificarea sau stingerea raporturilor civile. Spre deosebire de aceasta norma al.2 art.259 este o norma ce obliga si stabileste obligatia tuturor subiectelor care aplica normele civile despre termene, independent de cine acestea sint stabilite (legea,instanta de judecata sau parti), sa se conduca la calcularea lor de regulile stabilite de Codul civil: regulile date sint reglementate de titlul IV termenele, capitolul Calcularea termenelor. Fiind o norma imperative, alin2. art.259 contine prescriptia categorica: indiferent de temeiul aparitiei, termenul se calculeaza dupa regulile stipulate in prezentul titlu. Regulile de calculare stabilite de Codul civil pot fi modificate de catre participantii raporturilor civile, de asemenea de instanta de judecata, legi sau alte acte normative subordonate legilor, cu exceptia legilor ce introduc modoficari sau completari in titlu IV al Codului civil, care reglementeaza modalitatea calcularii termenilor.Art.260. Modul de stabilire a termenuluiTermenul se instituie prin indicarea a unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va ntmlpa.Timpul exercit o influen deosebit asupra apariiei, modificrii sau ncetrii raporturilor civile. Aprarea drepturilor nclcate, de asemenea, este limitat n timp. Deosebit de important este rolul termenelor ca intervale de timp, referitor la drepturile civile, existena crora este limitat n timp, de exemplu - de termenul de aciune a contractului, deoarece s-i realizeze drepturile i obligaiile reciproce, prile pot doar n cursul acestui termen.Respectarea i aplicarea termenelor juridico-civile este n mare parte determinat de corectitudinea calculrii lor, ceea ce la rndul su depinde de modul de determinare a termenelor. Regulile de calculare a termenelor sn t expuse n art.260 i se rsfrnge asupra termenelor, stabilite de lege, contracte, sau instana de judecat.Dup modul de marcare a termenelor, acestea se mpart n termene determinate de:a)Dat calendaristic. De exemplu, termenul de predare a mrfii conform contractului de vnzare-cumprare, stabilit de pri este o dat concret + 20 septembrie 2003. Termenele se determin printr-o dat calendaristic n cazurile, cnd aciunea drepturilor i obligaiilor este necesar de a lega de un moment concret, de exemplu, cu o dat concret 5 august 2003, sau de o dat concret a fiecrei luni, caz ce apare cel mai des la efectuarea plilor periodice : comunale, de asigurare, plata procentelor conform depozitului bancar (al. 2 art. 1225). Dac altfel nu este stabilit de contractul de depozit bancar, procentele la suma depozitului se pltesc deponentului la cererea lui, la data scurgerii fiecrui cvartal. Prin dat calendaristic se determin nu numai un moment concret, dar i nceputul i sfritul lui. Astfel n corespundere cu Legea RM din 22 septembrie 1995 cu privire la mrcile comerciale i denumirea locului de provenien a mrfii, pentru nregistrarea mrcii comerciale sau denumirii locului de provenien a mrfii se depune o cerere n Agenia de Stat pentru Protecia Proprietii Industriale. Potrivit al.2 art.11 al acestei legi, petiionarul este n drept, de la data parvenirii cererii i pn la data primirii unei hotrri n baza acesteia, s concretizeze i s corecteze documentele, fr a modifica marca comercial sau denumirea locului de provenien a mrfii. Printr-o dat calendaristic se poate determina i ncheierea unei perioade de timp, n cadrul creia persoanele cointeresate snt n drept s efectuiezeaciunijuridice concludente. Astfel potrivit al.2 art.14 al Legii RM din 15 octombrie 1996 despre Protecia desenelor i modelelor industriale, petiionarul este n drept s-i retrag cererea despre nregistrarea desenului sau modelului industrial n orice timp, dar nu mai trziu de data primirii hotrrii despre nregistrare sau refuzul nregistrrii desenului sau modelului industrial.Termenele calculate printr-o dat calendaristic, totdeauna snt determinate i se refer la termenele absolut determinate.b)Termenele, determinate de scurgerea unei perioade. Termenul se determin printr-o perioad de timp, dac este necesar s evideniem un interval de timp, nuntrul cruia drepturile i obligaiile civile trebuie s acioneze ( s apar, s existe, s se modifice i s dispar ). n aa cazuri durata unei astfel de perioade se calculeaz n ani, luni, sptmni, zile, ore i chiar n astfel de termen cum este momentul. Astfel obligaia vnztorului de predare a mrfii se consider executat n momentul predrii acesteia cruului saula oficiul potal pentru a fi transportat la cumprtor, dac contractul nu prevede altfel (al.2 art. 760). Dreptul de proprietate asupra ntreprinderii ca complex patrimonial, apare din momentul predrii i este supus nregistrrii imediate (art.822). Continuitatea perioadei de timp, determinat n ore i minute, este prevzut, de exemplu, de Regulamentul transporturilor auto de cltori i bagaje. Potrivit Regulamentului n cauz, pasagerul n cazul restituirii biletului n cas, nu mai trziu de 2 ore nainte de plecarea autobusului, este n drept s primeasc preul integral al biletului, cu deducerea comisionului achitat pentru vnzarea preliminar, iar la restituirea biletului mai trziu de termenul dat, dar nu mai trziu dect cu 15 cu 15 minute pn la plecarea autobusului, s primeasc costul cltoriei minus 15% i a comisionului pentru vnzarea prealabil. n unele cazuri, intervalul de timp, ca termen juridico-civil, se marcheaz prin utilizarea diferitor noiuni : imediat, ndat etc. Astfel al.2 art 1137 prevede c n cazul depistrii crorva neajunsuri n timpul cltoriei, turistul are dreptul s cear nlturarea lor imediat. Reclamaiile referitor la viciile ascunse sau abaterile de la condiiile contractului care nu au putut fi descoperite n momentul recepionrii lucrrii, urmeaz a fi prezentate antreprenorului imediat dup constatarea lor (art.959). Cumprtorul este obligat s anune cumprtorul despre viciile depistate de ndat ce le-a descoperit (art.765). etc.Des n actele normative i cele subnormative cu caracter civil, se aplic i o astfel de modalitate de determinare a perioadelor de timp cum snt termenele rezonabile (al.4 art.765, art.799, 984,1010). Legiuitorul nu dezvluie noiunea de termen rezonabil, iar normele respective nu conin condiiile ce ar determina acest termen. Aceasta se explic prin multitudinea de pricini, inclusiv i a celor care stipuleaz unele categorii de obligaii trebuie executate n virtutea uzanelor comerciale ( operaiunile bancare, depozit le cerere, .a.). Stabilind termenul rezonabil, prile raportului juridic trebuie s reias din circumstanele concrete ale cauzei, caracteristice pentru tipul dat de raporturi juridice. Termenul rezonabil trebuie s fie suficient pentru efectuarea aciunilor juridice ( realizarea obligaiei civile ) i n plus nu prea ndelungate, pentru ca s nu creeze condiii pentru ntrzierea apariiei, modoficrii i ncetrii drepturilor i obligaiilor civile. Termenul rezonabil, n ultima instan, se determin de instan n cazul conflictului de executare tardiv a obligaiilor.Legiuitorul n normele de drept, prile n contract, instanele de judecat n hotrrile sale, trebuie prin orice metode s diminueze utilizarea unei astfel de modaliti de determinare a termenelor, ca termen rezonabil. Lipsa unui termen concret de executare a obligaiilor sau utilizarea unui termen rezonabil, complic raporturile contragenilor, creeazo stare de incertitudine n aplicarea sanciunilor pecuniare pentru nclcarea condiiilor contractuale, legate, de exemplu, de stabilirea termenelor de final al vnzrii bunurilor, de verificarea calitii bunlui, la informarea vnztorului despre existena viciilor, pentru darea acordului vis-a-vis de bunul cumprat la prob sau la vedere, la transportarea pasagerilor etc. Existena n normele de drept sau n contracte a definiiei de termene rezonabile duce la complicarea procesului de sancionare a contragenilor pentru nclcarea acestor termene.Legislaia civil prevede, de asemenea, cazuri cnd determinarea intervalului de timp are loc n mrimi zecimale fa de unitile de msur a timpului: jumtate de an, un an i jumtate, jumtate de or .a. Trebuie totui de avut n vedere c termenele, determinate n funcie de un interval de timp, cel mai des se calculeaz n ani, luni, zile. Termenele civile se determin cu preferin n zile. Dac termenul civil se stabilete absolut determinat (ora, ziua, data), atunci i fapta juridico-civil trebuie realizat n termenul n termenul strict indicat. Cnd termenul este indicat printr-o perioad de timp anumit ( lun, sptmn), atunci fapta juridic trebuie realizat n cadrul intervalului de timp, dar nu mai trziu de scurgerea lui.c)Termenul poate fi determinat prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va produce: de exemplu decesul persoanei, nceputul i sfritul navigaiei, nceputul sezonului respectiv ( de nclzre), atingerea unei vrste anumite, decesul beneficiarului ntreinerii sau a dobnditorului n contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via, etc.Termenele-evenimentesurvin inevitabil, dar nu se tie cnd concret. Trebuie de avut n vedere c n cazurile,cnd termenele civile se determin prin indicarea unei mprejurri, care trebuie s survin, atunci raporturile civile, potrivit legislaiei civile n vigoare, pot s apar, s existe, s se modifice i nceteze, pn la i dup survenirea evenimentului stipulat, sau n timpul acestuia. De exemplu, succesiunea se deschide numai dup moartea ceteanului (art.1440); capacitatea deplin de exerciiu apare la 18 ani (art.20); tutela i pstreaz aciunea pe tot termenul tulburrii psihice a persoanei fizice (bolii psihice sau debilitii mintale) i pn n momentul, n care temeiurile, n virtutea crora persoana a fost declarat incapabil, vor decdea (art.24).n cazul incertitudinii c evenimentul n general se va ntmpla, sntem n prezena condiiei, dar nu a termenului (art,234). Astfel dac apariia sau modificarea drepturilor i a obligaiilor ntr-un contract se pune n dependen de evenimentul incert, atunci astfel de eveniment nu determin un termen, dar o condiie.Art.261. nceputul curgerii termenului1)Dac nceputul curgerii termenul este determinat de un eveniment sau moment n timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentul nu se ia n consideraie la calcularea termenului.2)Dac nceputul curgerii termenului se determin prin nceputul unei zile, aceast zi se include n termen. Regula se extinde asupra zilei de natere la calcularea vrstei.Pentru calcularea corect a termenelor este nvoie de stabilit momentele sale de nceput i de sfrit. Termenele, determinate prin perioade de timp (ani, luni sau zile), se calculeaz dup regulile stabilite de lege. nceputul termenului se stabilete dup regula indicat n al.1 art.261, potrivit cruia, termenele n dreptul civil ncep a curge din ziua urmtoare dup data calendaristic sau survenirea evenimantului, care determin nceputul acestora. Aceast regul se refer i la calcularea termenelor n ore i minute termenul ncepe a curge de la unitatea urmtoare.Ziua care marcheaz nceputul calculrii termenului nu se ia n considerare la calculare. Astfel termenul de 6 luni pentru acceptarea motenirii, ncepe a curge din ziua urmtoare a zilei decesului defunctului, spre exemplu dac defunctul a murit la 1 martie 2003, termenul pentru acceptarea motenirii sau refuzul de la motenire ncepe a curge la 2 martie 2003. Dac evenimentul, dela care se calculeaz termenul a avut loc la 23 noiembrie, prima zi de curgere a termenului va fi 24 noiembrie. Sau: dac transmiterea bunurilor conform contractului de vnzare-cumprare (art.757), ncheiat la 15 septembrie 2003, trebuie s fie efectruat n termen de 10 zile din momentul ncheierii, atunci aceasta va nsemna c termenul de predare a bunului va fi 25 septembrie 2003 (al.1 art.757). Astfel, independent de faptul cum se determin termenul civil n ani, luni, zile, - curgerea lui, dup regula general ncepe din ziua urmtoare dup data calendaristic sau evenimentul, care marcheaz nceputul termenului. Aceast regul foarte important, care decurge din coninutul art.261, are o nsemntate practic pentru acele relaii juridice, termenele de apariie, modificare, existen sau ncetare a crora se calculeaz n zile.2. Regula comentat este i mai mult concretizat n al.1 art. 261: dac nceputul curgerii termenului este legat de un eveniment anumit sau moment n timp, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului ne se ia n considerare la calcularea termenului. Cu alte cuvinte, aceasta nseamn c data calendaristic sau ziua survenirii evenimentului n calcul nu se iau i termenul, determinat de perioada de timp, ncepe a curge din ziua urmtoare dup data calendaristic sau producerii evenimentului, care marcheaz nceputul. Regula a fost introdus pentru a simplifica calcularea curgerii termenului. n afar de aceasta, spre deosebire de luna calendaristic, care ntotdeauna ncepe cu data de 1, curgerea lunii juridice poate s nceap i respectiv s se termine nu numai cu data de 1, dar i cu orice alt dat.Regula general potrivit creia calcularea termenelor n ani, luni, zile, ncepe cu urmtoarea zi dup data calendaristic sau producerii evenimentului, care marcheaz nceputul lor, poate avea i excepii. Actele normative speciale pot stabili alte reguli de stabilire a momentului de nceput a termenului. Astfel potrivit art. 49 nceputul calculrii termenului de 1 an pentru recunoaterea persoanei fizice absente fr veste, este ziua parvenirii ultimelor tiri despre cel disprut. Dac aceast zi nu poate fi stabilit, atunci nceputul calculrii termenului de 1 an, se consider data de unu a lunii ce urmeaz dup luna n care au fost primite ultimele tiri despre disprut, iar dac nu se poate stabili i luna - de la 1 ianuarie a anului urmtor. Al.1 art 272 stabilete regula general, care determin momentul de nceput al calculrii prescripiei extinctive. Aceast regul se conine att n CC RM (al.2 art. 233, art.2, 3, 5, 6 .a. art. 272, al.2 art.1021, .a.), ct i n alte legi. Astfel o modalitate deosebit de calculare a termenului de prescripie se conine n Codul navigaiei maritime comerciale, art.388; art.60 al Legii cambiei; art.13 al Legii cu privire la protecia dreturilor consumatorului, etc. Separat este stabilit modul de calculare a termenului de transportare a ncrcturilor prin intermediul cii ferate de la ora 24 a zilei primirii ncrcturii.Excepii de la regula general c termenele, determinate prin intervale de timp, ncep a curge din ziua urmtoare dup data calendaristic a evenimentului, care marcheaz survenirea lor, este regula al.2 art. comentat: dac nceputul curgerii termenului se determin prin nceputul unei zile, aceast zi se include n termen. Regula se extinde i asupra zilei de natere la calcularea vrstei. Momentul de debut de la care trebuie calculat timpul (2ani), necesar pentru declararea morii militarului sau altei persoane, care a disprut fr veste n legtur cu operaiunile militare, nu este ziua urmtoare dup terminarea operaiunilor militare, ci ziua ncheierii acestor operaiuni. nceputul curgerii termenului, prevzut la al.2 art. 52, este legat de nceputul zilei de ncheiere a operaiunilor militare i anume aceast zi se ia n considerare la calcularea termenului dat.Vrsta matrimonial pentru brbai este 18 ani, iar pentru femei este 16 ani (art.12 Codul Familiei RM). nregistrarea de stat a ncheierii cstoriei poate avea loc i n ziua atingerii vrstei matrimoniale, deoarece persoana, care dorete s nregistreze cstoria, trebuie s ating vrsta stabilit de lege, la momentul nregistrrii cstoriei, i nu la ziua depunerii declaraiei de cstorie n organele strii civile. Ziua de natere se calculeaz pentru calcularea vrstei matrimoniale.Existena criteriilor alternative, care nu corespund cu regula general de determinare a debutului curgerii termenului (termenele ncep a curge nu din ziua urmtoare dup survenirea datei calendaristice sau evenimentului; ziua cnd persoana a aflat sau trebuia s afle despre nclcarea dreptului su), necesit din partea persoanelor cointeresate i organelor jurisdicionale n fiecare caz aparte cunoaterea i analiza circumstanelor concrete, prevzute de normele juridice.Regula art. 261 despre determinarea nceputului curgerii termenului se extinde numai la termenele, determinate prin perioade de timp, nceputul crora este marcat de o dat calendaristic sau eveniment. Anumite termene determinate prin perioade de timp curg. Regula articolului comentat nu se extinde i asupra termenelor, care se scurg de la o dat anumit sau eveniment anumit ( de exemplu termenul deplata datoriei sau alt termen de executare a obligaiilor), deoarece aceste termene nu curg, dar survin, i nu este nevoie de calcularea i determinarea momentului de nceput la calcularea lor.Art.262. Diferitele modaliti ale termenului1)Prin jumtate de an ori semestru se neleg 6 lunim prin semestru 3 luni, prin jumtate de lun 15 zile, prin decad 10 zile.2)Dac termenul este stipulat printr-o perioad i o fraciune din aceast perioad, fraciunea se calculeaz la urm.3)n cazul n care este indicat nceputul, mijlocul sau sfritul lunii, se are n vedere data de nti, de cincisprezece sau respectiv ultima zi a lunii.Unitile de msur general recunoscute a termenelor snt anul, luna, sptmna, ziua, ora, minutul. Actele juridice civile prevd determinarea intervalului de timp n perioade i fraciuni din aceste perioade, fa de unitile de msur a timpului, de exemplu fa de lun. Aceasta poate fi un trimestru, jumtate de an, decad, diurn etc. Trimestru este echivalent cu trei luni, iar calculare lui se face de la nceputul anului, adic nceputul primului trimestru este 1 ianuarie a anului respectiv, al doilea trimestru - de la 1 aprilie, al treilea de la 1 iunie, al patrulea de la1 octombrie. La termenul stabilit prin jumtate de an, se aplic regulile pentru termenele, calculate n luni i jumtatea de an echivaleaz cu 6 luni.Termenul stabilit de jumtate de lun, se privete ca termen calculat n zile i echivaleaz cu 15 zile, indiferent de numrul zilelor n luna respectiv, adic termenul se scurge la a 15 zi din ziua de debut. Respectiv i termenul de o decad este privitca termen calculat n zile i este echivalent cu 10 zile. Regula art. 262 poate fi reprodus sau concretizat de norme juridice separate de fiecare dat n dependen de specificul raporturilor juridice. Astfel al3,5,6,7 art.22 al Legii cambiei, n context cu art. 262, prevd urmtoarele: dac cambiatrateste eliberat pe un termen de o lun i jumtate sau pe cteva luni i jumtate de la ntocmire sau prezentare, atunci trebuie calculate mai nti lunile pline. Dac termenul plii este stabilit pentru nceputul, mijlocul sau sfritul lunii, atunci semnificaia acestor noiuni este data de 1, 15 sau ultima zi a lunii. mbinarea opt zile sau cincisprezece zile nseamn nu una sau dou sptmni, dar termenele de opt sau cincisprezece zile pline. mbinarea jumtate de lun echivaleaz cu 15 zile.Art. 263. Calcularea termenului de un an i de o lunDac termenele de un an i de o lun se calculeaz fr a se ine cont de curgerea lui nentrerupt, se consider c luna are 30 zile i anul 365 zile.1. Timpul se scurge ntr-un singur sens nainte. Nu poate fi oprit n loc sau ntors, ci i continu curgerea. Tot ce putem e s-l msurm n minute, ore, zile, luni, ani etc. Pe lng zi, urmtoarea msur de timp folosit de oameni a fost luna sinodic. Luna ia acelei forme la intervale de timp regulate, ntre o faz de lun nou i urmtoarea scurgndu-se 28 zile. n realitate, intervalul este de aproximativ 29,5 zile. Aceasta este luna sinodic. Intervalele ntre fazele lunii nu se cuprind exact n cele 365 sau 366 zile ale unui an, deci, de-a lungul istoriei, luna pe care o folosim astzi ca msur de timp, numit lun calendaristic, a suferit mici modificri, devenind mai lung i mai scurt. Aprilie, iunie, septembrie i noiembrie, au fiecare cte 30 zile. Toate celelalteluni au cte 31 zile, cu excepia lui februarie care are 28 de zile, sau 29 n anii biseci. Anul nu cuprinde un numr ntreg de zile i aproximativ 365 i un sfert. Adugnd n calendar o zi suplimentar, o data la patru ani, evitm apariia treptat a unui decalaj ntre anotimpuri i datele calendaristice specifice lor. De atta exist ani biseci. Pe 4 octombrie 1582 Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, care este cel mai precis de pn atunci i care l folosim i astzi. Dar mai exist i alte calendare, religioase i tradiionale, utilizate nc n anumite regiuni ale globului. n calendarul evreiesc durata anului variaz ntre 353 i 385 zile. Calendarul musulman are 354 sau 355 zile. n comunicaiile internaionale (inclusiv relaiile juridice civile internaionale ), ntreaga lume folosete calendarul gregorian, conform cruia anul are 365 sau 366 zile.2. Raportul juridic civil exist n timp, care curge nentrerupt. Totodat, importan juridic l are nu propriu-zis procesul de curgere a timpului, dar etapele, intervalele lui, numite n drept termene. Exactitatea determinrii termenului (nceputul, continuitatea i sfritul) duce la consecine juridice, n forma apariiei, modificrii sau ncetrii raportului juridic. n virtutea acestui fapt, legiuitorul ncearc s determine exact durata termenului juridic, care nu totdeauna coincide cu curgerea obiectiv a termenului calendaristic. Astfel dac termenele de un an sau o lun se calculeaz fr a se ine cont de curgerea lui nentrerupt, se consider c luna are 30 zile i anul 365. Dac termenele de un an sau o lun se calculeaz inndu-se cont de curgerea lui nentrerupt, se consider c luna are respectiv 28, 29, 30, 31 zile, iar anul 365 sau 366 zile.Art.264. Expirarea termenului1) Termenul stabilit n ani expir n luna i ziua respectiv a ultimului an al termenului.2) Termenul stabilit n luniexpir pe data respectiv a ultimei luni a termenului. Dac ultima luna nu are data respectiv, termenul expir n ultima zi a lunii.3) Termenul stabilit n sptmni expir n ziua respectiv a ultimei sptmni.4) Termenul expir la ora 24 a ultimei zile a termenului. Dac aciunea trebuie svrit la o organizaie, termenul expir la ora cnd acest organizaie, n conformitate cu normele stabilite, ncheie programul de lucru.5) n cazul n care este mai scurt de o zi, termenul expir la expirarea unitii de timp respective. Dispoziia a doua din alin.4 se aplic n modul corespunztor.6) Documentele depuse la oficiile potale sau telegrafice pn la ora 24 a ultimei zile a termenului se consider depuse n termen. Echivaleaz cu depunerea la pot transmiterea textului documentului prin teletip, fax i prin alte mijloace de comunicaie.Sfritul termenelor este legat, de regul, de expirarea lor. Sfritul curgerii termenului civil este determinat de regulile art. 264, 265. Regulile despre expirarea termenelor snt diverse pentru diferite categorii de termene i expirarea termenului depinde de unitatea de msur, prevzut n caz concret.Sfritul perioadei calculate, calculate n ani, are loc pe data respectiv, care a marcat nceputul ei. Aceasta nseamn c, termenul, calculat n ani expir n ultimul an al termenului, n aceeai lun dup denumire, i la aceeai dat care a marcat nceputul lui. Astfel dac evenimentul sau aciunea de la care se calculeaz termenul de trei ani al prescripiei extinctive (art. 267) sau termenul de declarare a morii (art.52), a avut loc la 15 iulie 2003, termenul respectiv va expira la 15 iulie 2006 i nici o zi mai devreme. Aceasta este posibil, deoarece momentul de nceput al curgerii termenului, determinat printr-o perioad de timp, este stabilit de art. 261, astfel nct expirarea termenului, calculat n ani, va reveni la aceeai dat, deoarece ziua, care marcheaz nceputul termenului, nu se ia n considerare la calculare, iat de ce zilele de nceput i de sfrit coincid. Aceasta permite n cazul termenului calculat n ani, s referim expirarea lui la luna respectiv i la data ultimului an al termenului.Modul de determinare a nceputului termenului, instituit de art. 261, face posibil expirarea termenului, calculat n luni, s coincid cu aceeai dat a ultimei luni a termenului, care a pus nceputul acestuia. Astfel termenul de 6 luni al prescripiei extinctive de ncasare a penalitilor art.268, calculat de la tada nclcrii comise pe 18 martie 2003, va expira la 18 septembrie2003. Aceasta ne demonstrez c termenul stabilit n luni expir pe data respectiv a ultimei luni a termenului. Tot acest exemplu mrturisete despre aceea c la calculareatermenului n luni se va schimba luna ( n cazul nostru a fost martie i a devenit septembrie), iar n unele cazuri posibil i anul. Astfel termenul de 6 luni, nceput la 30 decembrie 2003, va expira la 30 iunie 2004. Termenele calculate n jumti de an sau n trimestre, se calculeaz n aceeai ordine, ca i termenele, calculate n luni. Termenul stabilit n jumtate de lun, este privit ca termen ce este calculat n zile i echivaleaz cu 15 zile, indiferent de numrul zilelor ce-l are luna respectiv, adic termenul expir n a 15 zi de la momentul nceputului. Termenul de o lun i jumtate sau dou luni i jumtate, va fi echivalent cu o lun, respectiv dou luni i cincisprezace zile.Data respectiv n ultima lun a termenului poate i s nu fie. De exemplu termenul ncepe la 31, iar n ultima lun a termenului snt doar 30 zile. n acest caz termenul expir n ultima zi a lunii. Astfel termenul de 6 luni,calculat de la 30 august, expir la 28 februarie, iar n anul bisect la 29 februarie. Situaia analogic poate aprea i la calcularea termenului n ani, dac curgerea lui a nceput n ultima zi a lui februarie, n an bisect.Termenul stabilit n sptmni expir n ziua respectiv a ultimei sptmni. Aici ca i n cazul calculrii termenului n ani i luni, sub aceast zi se nelege ziua care corespunde datei calendaristice sau producerii evenimentului, care determin nceputul curgerii termenului. De exemplu termenul de o sptmn (dou sau trei sptmni), calculat de la un eveniment sau aciune, care a avut loc miercuri, va expira tot miercuri n ultima sptmn a termenului.Cnd termenul este stabilit pentru a efectua carevaaciunijuridico-civile, aceasta va putea fi efectuat pn la orele 24 a ultimei zile a termenului. Aceasta se refer la persoanele fizice i juridice cu orar nelimitat de lucru. Dac aciunea trebuie efectuat ntr-o organizaie cu orar limitat de lucru, atunci termenul se consider expirat la ora, cnd organizaia dat, dup regulile stabilite, -i ncheie ziua de lucru sau operaiile respective (chiar dac organizaia continu s lucreze). De exemplu unele operaiuni bancare se petrec de banc numai pn la orele 14, dei banca lucreaz pn la 18. n acest caz executarea privind aceste operaiuni poate fi realizat doar pn la orele 14, iar altele pn la 18. Dac n organizaie nu sunt stabilite reguli privind efectuarea respectivelor aciuni, ele trebuie efectuate pn la ncheierea zilei de munc: astfel dac regimul interior de munc este de la ora 8-18, pn la 18.Obligaiile trebuie executate n mod corespunztor, cu bun-credin, n locul i n termenul stabilit. Iat de ce, cnd aciunea trebuie efectuat doar ntr-o organizaie anumit i ca urmare a nclcrii regimului ei de lucru (n ultima zi a termenului n organizaie, prin nclcarea regimului de lucri, munca s-a terminat nainte de program sau nu s-a efectuat) obligaia nu a putu fi executat, atunci se consider c termenul nu a expirat i c executorul nu este n ntrziere. Astfel dac marfa trebuie livrat la depozit, atunci aceast operaiune urmeaz a fi efectuat pn la nchiderea depozitului. Este vorba de orele de lucru a depozitului, stabilit prin reguli anumite. Dac depozitul s-a nchis mai devreme n aceast zi, iar marfa nu a fost livrat pn la ora normal de nchidere a depozitului, debitorul nu va fi considerat n ntrziere. Cele spuse mai sus pot fi formulate ntr-o regul: dac n ultima zi a termenului, lucrul n organizaie, cu nclcarea regimului interior de munc, s-a sfrit mai nainte sau n general nu s-a efectuat, ceea ce a mpiedicat efectuarea aciunilor respective, atunci termenul nu poate fi considerat scpat.La comentariul al.4, art. 264, vorba este despre fapte, cum ar fi intrarea n posesia bunurilor succesorale, transmiterea de fapt a banilor sau bunurilor, primirea bunului dat spre pstrare, etc. De asemenea este vorba i despreaciunilegate de naintarea diferitor cereri sau reclamaii (aciunii civile, a reclamaiei, ntiinarea ndreptat de antreprenor clientului despre terminarea lucrrii i predare).Timpul de scurgere a termenului n articolul comentat se determin dup locul efecturii aciunilor respective, adic se ia n considerare aa numita vreme local, ceea ce trebuie s se ia n seam n cazurile n care prile raportului juridic litigios locuiesc n zone cu diferite fuse orare. n cazurile prevzute de lege, termenul ndreptrii a unor asemenea cereri i ntiinri are importan juridic. Iat de ce la naintarea diferitor cereri ( a aciunii civile, a cererii de apel, de recurs) i altor documente scrise, care pot fi predate la pot sau la telegraf, se aplic regula general de expirare a termenului la orele 24 a ultimei zile. Aadar, nu va fi scpat termenul de achitare a plii pentru apartament sau plata oricrei altedatoriidac transferul s-a efectuat la pot pn la orele 24 a ultimei zile a termenului. Toate documentele scrise, predate la pot sau telegraf, pe teletip, fax, prin alte mijloace de comunicare pn la orele 24 a ultimei zile a termenului, se consider transmise n termenul stabilit, chiar dac au fost adresate organizaiei cu regim limitat de munc. Cu toate acestea trebuie de avut n vedere c potrivit Art. 23 al Legii cu privire la pot din 15 mai 1996, Pota Moldovei organizeaz i asigur prestarea serviciilor potale principale pe tot teritoriul republicii, n toate zilele de lucru. n orae i orae-reedine, oficiile potale lucreaz smbta pn la orele 16, iar duminica lucreaz cel puin un oficiu potal de serviciu. Duminica se asigur transmiterea textelor prin telegrame urgente.Art. 265 Expirarea termenului ntr-o zi de odihnDac ultima zi a termenului este o zi de duminic, de smbt sau o zi care, n conformitate cu legea n vigoare, la locul executrii obligaiei este zi de odihn, termenul expir n urmtoarea zi lucrtoare.Nelucrtoare se consider zilele de odhin generale i zilele de srbtoare. Zi de odihn general este duminica. n sptmna de lucru de 5 zile, se stabilesc 2 zile de odihn, iar n sptmna de lucru cu 6 zile lucrtoare o zi de odihn. A doua zi nelucrtoare, n cadrul sptmnii de 5 zile lucrtoare, se stabileete de legislaie, iar dac nu se stabilete de legislaie, se reglementeaz de regulamentul de ordine interioar a muncii. Dup regula general, zile nelucrtoare sunt zilele de smbt i duminic n sptmna de lucru de 5 zile i duminica n sptmna de lucru de 6 zile. Zile de srbtoare sunt zile nelucrtoare. La ele, potrivit Codului muncii se atribuie: 1 ianuarie Anul Nou; 7,8 ianuarie Crciunul; 8 martie Ziua internaional a femeilor; prima i a doua zi de Pate dup calendarul religios; a doua lune dup Pate Patele Blajinilor; 1 mai Ziua internaional a solidaritii oamenilor muncii; 9 mai Ziua vicoriei i a comemorrii eroilor czui pentru independena Patriei; 27 august Ziua Independenei; 31 august srbtoarea Limba Noastr; Ziua Sfntului n al crui nume este sfinit biserica din localitatea respectiv (Hramul bsericii).Nelucrtoare sunt i zilele de odihn i de srbtoare transferate de Guvernul RM.Ziua nelucrtoare influeneaz asupra calculrii termenului doar atunci, cnd asupra ei cade ultima zi a efecturii aciunii juridico-civile respective. Ziua nelucrtoare nu se ia n calcul, doar dac ea este ultima zi a termenului. n acest caz este indiferent dac termenul expir ntr-o zi de odihn general, ntr-o zi de srbtoare sau ntr-o zi de odihn transferat de Guvernul RM. n aceste cazuri termenul civil, se prelungete pn la urmtoarea zi lucrtoare. Astfel dac expirarea termenului, stabilit pentru realizarea unor sau altor aciuni ndreptate la realizarea sau dobndirea drepturilor i obligaiilor civile, survine ntr-o zi nelucrtoare, ziua expirrii termenului se va considera urmtoarea zi lucrtoare. De exemplu, n cazul expirrii termenului stabilit de lege, contract sau hotrre judecatoreasc are loc la 1 ianuarie, expirarea lui se va transfera la 2 ianuarie, iar dac 2 ianuarie este zi de odhn atunci se va transfera n urmtoarea zi lucrtoare.Regula articolului comentat se extinde i asupra zilelor de odihn ( care nu coincid cu cele generale) determinate prin graficul de lucru al unor sau altor organizaii, unde trebuie svrite anumite aciuni, dac ele nu pot fi realizate nu n timpul de lucru al acestor organizaii. De exemplu obligaia poate fi executat prin ntroducerea banilor la depozit (art.645 ). Dac debitorul este obligat s introduc bani, hrtii de valoare sau alte documente sau obiecte de giuvaierie n depozitul bncii sau a notarului, instanei de judecat luni, dar n legtur cu orarul acestora (a bncii, a notarului, a instanei de judecat) ei nu lucreaz, atunci ziua expirrii termenului executrii obligaiei va fi mari urmtoarea zi lucrtoare.Regulile prevzute de articolul respectiv, se extind asupra expirrii termenului i nici ntr-un caz aceast regul nu se rsfrnge asupra nceputului curgerii termenului, i zilele de odihn i cele de srbtoare nu se exclud la calcularea duratei acestuia.Art. 266. Prelungirea termenuluin cazul prelungirii termenului, termenul nou se calculeaz din momentul expirrii termenului precedent.1. Prelungirea termenului presupunemrirea duratei termenului stabilit de cineva anterior i este determinat de oferirea posibilitii ca participanii raporturilor civile s-i poat ndeplini aciunile juridico-civile, s-i realizeze dreptul lor subiectiv, etc. Prin prelungire se stabilete un nou termen, egal dup durata sa cu cel anterior pentru executarea creiva aciuni juridice sau realizarea dreptului n termen. Necesitatea prelungirii termenului poate aprea n legtur cu imposibilitatea efecturii unei aciuni juridico-civile n termenul stabilit, din motive ntemeiate.2. Dup sensul articolului comentat, termenul poate fi prelungit ct pn la expirarea lui, ct i dup aceasta. ns, n toate cazurile calcularea termenului nou va avea loc de la momentul expirrii termenului anterior (vezi comentariul art. 264). Reeind din coninutul al.1 art.259, termenele se stabilesc prin lege, hotrre judectoreasc sau acordul prilor.Articolul comentat nu indic care termene stabilite prin lege, de hotrre judectoreasc sau acordul prilor pot fi prelungite. n legislaia procesual civil, referotior la termenele stabilite de instanade judecat se utilizeaz noiunea deprelungire, iar fa de termenele stabilite de lege noiunea derestabilirean termen. Diferena se explic prin aceea c instana nu este n drept s mreasc durata termenului stabilit de lege, dar poate doar restabili curgerea lui.Termenele civile snt foarte variate i printre ele se evideniaz n special termenele imperative i dispozitive. Termenele imperative nu pot fi modificate i prelungite prin acordul participanilor la raporturile civile. Imperative snt majoritatea termenelor civile, stabilite de normele corporative i succesorale. Spre deosebire de ele, normele dispozitive pot fi modificate prin acordul prilor.Dup demersul persoanei interesate, instana de judecat prelungete termenul stabilit tot de ea, prin istituirea unui nou termen. Aceasta este inadmisibil fa de termenele stabilite prin dispoziia legii.Participanii la raporturile juridice civile nu snt n drept nici s exclud aciunea normelor imperative, nici s le prelungeasc sau scurteze aceste termene, instituite prin lege, nici s determine o alt modalitate de calculare a acestora, dect cea preavzut de lege. n toate cazurile instanele de judecat, alte organe jurisdicionale, aplic termenele imperative i dispoziiile cu privire la ele, prevzute de lege. n cazuri excepionale legea admite prelungirea termenelor civile, instituite prin lege. Astfel termenul de acceptare a succesiunii, stipulat n art. 1517, poate fi prelungit de instana de judecat (art.1519). Unele termene civile se prelungesc propriu-zis de lege. n virtutea avestui fapt, ele reprezint o categorie aparte a termenelor, care nu pot fi prelungite nici de participanii la raporturile juridice, nic de instana de judecat. Cele menionate se refer la termenele art. 915 al.2; 977; 1176; 1208, s.a. Un astfel de caz este cel prevzut n art.971, ce reglementeaz problema termenului de rscumprare: un astfel de termen nu poate fi prelungit. Dup regula general, nu se supun prelungirii termenele de garanie, termenele de valabilitate, termenele de utilitate. Indiferent de motivele omiterii, nu se prelungesc majoritatea termenelor punitive ( cu excepia celui de acceptare a motenirii).Instituirea prin lege, acte subnormative, acordul prilor sau hotrrea instanei de judecat, a termenelor civile, reprezint o garanie de asigurare a dobndirii, realizriii i aprrii drepturilor subiective i un instrument juridic de influenare a comportamentului participanilor la raporturile juridice civile. Termenele disciplineaz circuitul comercial, contribuie la executarea contractelor. n cumul cu alte instrumente juridice civile, ele asigur cert i la timp apariia, modificarea sau ncetarea raporturilor juridice. Menirea termenelor s asigure posibilitatea satisfacerii anumitor cerine ale persoanei mputernicite la timp. n virtutea acestui fapt, termenele trebuie respectate de toi participanii la raporturile juridice, i prelungirea lor trebuie s se bazeze pe motive ntemeiate.Una din categoriile cele mai importante de termene n dreptul civil sunt termenele de prescripie. Dei, prescripia extinctiv n dreptul civil nu este definit n termini, de lege civil, totui, plecnd de la prevederea ce consacr efectul prescripiei extinctive, putem defini c termenul de prescripie este perioada de timp stabilit de lege nuntrul creia, persoanele pot s-i apere drepturile lezate. Cu alte cuvinte este un drept la aciune, avnd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripie dac nu a fost exercitat n termenul stabilit de lege. In literatura de specialitate sunt i alte definiii dup cum urmeaz c prescripia extinctiv din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la aciune neexercitat n termenul de prescripie. n CCRM, articolul 267, prevede c, termenul general de prescripie extinctiv este acel termen general n interiorul cruia persoana poate s-i apere, pe calea intentrii unei aciuni n instana de judecat, dreptul nclcat este de 3 ani.Sub aspect terminologic, este de reinut ca expresia "prescripia extinctiv" este folosit n dou accepiuni:1) ntr-un prim sens, se desemneaz instituia de drept civil avnd aceast denumire, adic totalitatea normelor de drept civil care reglementeaz "stingerea dreptului la aciune n domeniul raporturilor civile";2) n al doilea sens, se desemneaz esena prescripiei extinctive - stingerea, dreptului la aciune neexercitat n termenul de prescripie, adic exact sensul pe care 1 -am folosit n definiia demai sus.n cuprinsul definiiei expresia "dreptul la aciune" este folosit n sensul de dreptul la aciune n sens material, care nseamn posibilitatea titularului dreptului subiectiv civil de a cere i obine de la organul de jurisdicie competent, protecia statal a dreptului su, la nevoie pe calea constrngerii juridice, a executrii silite, n domeniul dreptului procesual, exist i noiunea "drept la aciune n sens procesual", care nseamn posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza, de a se adresa justiiei n cazul n care pretinde c dreptul su a fost nclcat. Fiind expresia dreptului fundamental de petiionare "dreptul la aciune n sens procesual" este imprescriptibil: pentru "corelaia dintre dreptul subiectiv aciune i dreptul la aciune".[3]Sediul materiei prescripiei extinctive de lege lata, actele, normative n vigoare, n care se gsesc normele, care formeaz prescripiei extinctive, sunt urmtoarele: Codul civil (ndeosebi titlul IV, capitolul II - "Prescripia extinctiv" - din cartea a I-a), alte acte normative, izvoare de drept civil, care stabilesc, mai ales, termene speciale de prescripie.

Referinte la legislatia civila a altor tari (Romania )

Conform CC al Romaniei calculul termenilor de prescriptive se reglementeaza de prevederile Titlului III din CARTEA VI - Despre prescriptia extinctiva, decadere si calculul termenelor,care stipuleaza :

Regulile aplicabile Art. 2.551Durata termenelor, fara deosebire de natura si izvorul lor, se calculeaza potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.

Termenul stabilit pe saptamani, luni sau ani Art. 2.552(1) Cand termenul este stabilit pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an.(2) Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni.(3) Mijlocul lunii se socoteste a cincisprezecea zi.(4) Daca termenul este stabilit pe o luna si jumatate sau pe mai multe luni si jumatate, cele 15 zile se vor socoti la sfarsitul termenului.

Termenul stabilit pe zile Art. 2.553(1) Cand termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului.(2) Termenul se va implini la ora 24,00 a ultimei zile.(3) Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie indeplinit intr-un loc de munca, termenul se va implini la ora la care inceteaza programul normal de lucru.Dispozitiile art. 2.556 raman aplicabile.

Prorogarea termenului Art. 2.554Daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la sfarsitul primei zile lucratoare care ii urmeaza.

Termenul stabilit pe ore Art. 2.555Cand termenul se stabileste pe ore, nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului.

Prezumtia efectuarii in termen a actelor Art. 2.556Actele de orice fel se socotesc facute in termen, daca inscrisurile care le constata au fost predate oficiului postal sau telegrafic cel mai tarziu in ultima zi a termenului, pana la ora cand inceteaza in mod obisnuit activitatea la acel oficiu.

Prescripia n dreptul germanI. IntroducereIn pofida importanei sale deosebite, problema prescripiei extinctive a rmas n Codul civil german aproape neschimbat reglementat de la intrarea sa n vigoare, la 1.1.1900. Excepie constituie o lege din 1996 prin care s-a introdus un termen special de prescripie a drepturilor productorilor de teleferice mpotriva clienilor (rmas pn n prezent neaplicat), iar a doua modificare ce poate fi menionat a fost realizat printr-o lege din 16.2.2001 privind recunoaterea cuplurilor de acelai sex, ce conine reglementri i privind prescrierea drepturilor patrimoniale reciproce.Pe fondul unei iniiative a Ministerului federal al Justiiei datnd din anui 1978 au nceput lucrrile Comisiei de reform a Codului civil, unde prescripia a ocupat un loc important, astfel cum s-a evideniat nc din 1981 n raportul a doi experi (Prof. Peters i Prof. Zimmermann). n final, nu fr vii controverse, s-a adoptat forma intrat n vigoare la 1.1.2002.n analiza temei se pornete de la dou ntrebri: care au fost motivele adoptrii noii reglementri a prescripiei de ctre legiuitorul german; sub ce aspecte ar putea interesa aceast reform pe juritii strini?II. Directiva european privind vnzarea bunurilor destinate consumuluiInfluena determinant n adoptarea noii reglemntri a avut-o, fr ndoial, Directiva CE asupra anumitor aspecte ale vnzrii bunurilor destinate consumului i a garaniilor asociate, din 25.5.1999. Potrivit acestei directive, termenul de prescripie a dreptului de aciune pentru garania decurgnd din vnzarea ctre consumatori nu poate fi mai mic de doi ani de la data predrii. Doar dac este vorba de bunuri folosite, se admite ca termenul de prescripie s fie de 1 an.Potrivit reglementrii germane de pn acum, pentru viciile ascunse, termenul de prescripie era de ase luni.III. Regulile de baz ale unei prescripii europeneO a doua surs important de inspiraie a provenit de la aa-numita Comisie Lando care a elaborat Principiile dreptului european al contractelor. La reuniunea de la Copenhaga din 5-11.2.2001 Comisia a prezentat Principiile unei prescripii europene(textul poate fi citit n revista Zeitschrift fur Europisches Privatrecht nr. 2/2001, p. 400-402). Legiuitorul german a analizat propunerile menionatei comisii, fr a le urma ns ntotdeauna ntocmai. Aceasta cu att mai mult cu ct, spre deosebire de dreptul german, Principiile europene... sunt limitate ca domeniu de aplicare la dreptul obligaiilor.IV.Scurt privire asupra reglementrii prescripiei n dreptul german pna la modificarePn n prezent, termenul general de prescripie n dreptul german era de 30 ani. Cu toate acestea, prin numeroase dispoziii speciale, erau prevzute termene mult mai scurte, care derogau de la regul. Tot astfel, dei n principiu, prescripia ncepea s curg de la data naterii dreptului la aciune, exstau numeroase excepii, astfel c n final devenise foarte anevoioas determinarea n fiecare caz, a regulii aplicabile.V. Modernizarea dreptului german al prescripiei1. Reforma a avut n principal trei componente: o reorganizare a termenelor de prescripie n sensul reducerii acestora i o nou reglementare privind nceputul curgerii termenului; o lrgire a autonomiei prilor; o nou reglementare a domeniilor de aplicare pentru nceputul, respectiv ntreruperea i suspendarea prescripiei.2. Sediul materiei se gsete acum n art.194-218 din Codul civil. La acestea se adaug dispoziii speciale prevzute n Cartea a 2-a ca i n alte locuri.3. Obiect al prescripiei este n dreptul german pretenia, fie c este vorba de una decurgnd dintr-un raport obligaional, real, de dreptul familiei sau de drept succesoral, n domeniul de aplicare intr i drepturile absolute, cum ar fi dreptul proprietareului la restituire (art. 985). Cu toate acestea, pentru unele domenii (cum ar fi dreptul la napoierea copilului), prescripia este exclus (art. 194 alin. 2). Pentru drepturi derivnd din raporturi de drept public sunt aplicabile reguli speciale, astfel c dispoziiileCodului civilrmn numai cu o aplicare subsidiar.4. Prescripia obinuit a devenit aceea de 3 ani (art.195 Cod civil). Termenul ncepe s curg de la sfritul anului n care raportul juridic a luat natere i creditorul a cunoscut sau nu putea n mod rezonabil s ignore circumstanele preteniei i persoana debitorului. Cu privire la acest aspect, ignorana creditorului se raporteaz la persona sa, putnd diferi de la creditor la creditor. De pild, altele sunt criteriile de apreciere cu privire la un consumator, fa de un comerciant. Se poate spune c d dovad de neglijen creditorul care fr prea mari eforturi putea afla numele i adresa debitorului, dar nu a fcut-o. Sarcina probei cunoaterii acestor elemente incumb debitorului. n afar de aceast reglementare mobil a nceputului curgerii termenului, exist i un termen obiectiv, indiferent de cunoaterea de ctre creditor a elementelor menionate, dreptul se prescrie n 10, respectiv 30 de ani (art. 199 alin. 2-4). Regula o reprezint termenul de 10 ani; pentru daune corporale sau ce in de libertate, termenul maxim este de 30 ani.5. Termene speciale de prescripie sunt reglementate n diferite pri ale Codului civil.a) De pild, potrivit art.196, dreptul la transmiterea proprietii asupra unui imobil, ca i dreptul la plata preului unui imobil vndut se prescrie n termen de 10 ani.b) Pentru unele domenii s-a pstrat termenul de 30 ani (dreptul la restituirea proprietii sau a altor drepturi reale, pretenii decurgnd din raporturi de dreptul familiei sau succesorale, pretenii pentru care exist un iUu executor). Exist n cadrul acestor categorii excepii (de pild, dreptul la pensia de>ntreinere se prescrie n termenul general de trei ani).c) O alt categorie de termene speciale vizeaz termenele de garanie. Pn n prezent, n materia vnzrii de bunuri mobile termenul de prescripie era de numai ase luni. Sub influena directivei europene privind vnzarea bunurilor destinate consumului legiuitorul german a decis ca toate vnzrile s fie supuse unui termen unic de 2 ani (dispoziie valabil i pentru contractele de antrepriz i de cltorii). Regulile sunt destul de complicate (a se vedea art. 438 Cod civil). Pentru viciileunor bunuri ca materialele de construcii, termenul de prescripie este mai lung, anume de 5 ani. Potrivit art. 437 nr. 2 , teoretic, dreptul cumprtorului la aciunea redhibitorie sau estimatorie nu este supus prescripiei. Pentru cazul aciunii de regres a vnztorului mpotriva furnizorului unui produs afectat de vicii ctre consumator, art. 479 prevede c termenul ncepe s curg cel mai devreme la dou luni de la data la care vnztorul a satisfcut preteniile consumatorului,d) Derogri convenionale de la reglementarea prescripiei pot avea loc, n principiu, fr a fi nevoie de o form special. Excepie general este clauza de excludere a rspunderii bazat pe culp grav, inserat anterior naterii prejudiciului. Restrngeri importante ns ale autonomiei se regsesc la materia vnzrii ctre consumatori (art. 475 alin. 2) i a contractului de cltorie (art. 651).6. ntreruperea i suspendarea.a) n dreptul german cazurile de ntrerupere a cursului prescripiei cu consecina nceperii curgerii unui nou termen au devenit foarte rare. Un exemplu poate fi recunoaterea datoriei de ctre debitor (art. 212 alin. 1 pct. 1).b) Pentru suspendare, s-a introdus o nou dispoziie (art. 203) care prevede n general c n timpul tratativelor dintre debitor i credito