1. Aparitia si dezvoltarea didacticii Didactica ca stiinta a aarut atunci cind a fost stability obiectul ei de cercetare si anume procesul de instruire, continutul inv si anumite legitati ale procesului instructiv. Fondatorul didacticii ca stiinta a fost Comenius (sec XVII), el a descoperit urmatoarele concepteale didacticii:1. A determinat idealul educational dezvoltarea armonioasa a personalitatii2. Principiul educ si instruirii copiilor in conformitate cu natura3. A descoperit si fundamentat practice si stiintific principiul intuitivitatii instruirii4. Principiul legaturii instruirii cu practica (viata)5. A elaborate un nou continut al inv care prevedea pregatirea elevului ptr viata6. A descoperit sistemul de instruire pe clase si lectii In sec XVIII(epoca Luminilor) pedagogul francez Rousseau a dezvoltat si fundamentat stiintific urmatoarele concept ale didacticii:1.conceptul educ si instruirii libere2. A demonstrate importanta instruirii independente3. a demonstrate ca in cadrul instrurii e necesar de respectat particularitatile de virsta si individuale a elevilor in cadrul instruirii Sec XVIII-inceputul sec XIX pedagogul elvetian Pestalozzi a dezvoltat urmatoarele concept ale instruirii:1. A fundamentat instruirea invatamintului primar2. A fundamentat theoretic si practice ide instruirii dezvoltative prin care intelegea dezvoltarea permanenta a posibilitatilor intelectuale ale elevilor, a gindirii logice3. A dezvoltat principiul intuitivitatii4. A fundamentat si a practicat principiul instruirii prin munca, insasi instruirea reprezinta cea mai importanta activitate de munca a elevului. In sec XIX savantul german Disterveg a fondat astfel de concept ale didacticii:1. Principiul instruirii formative si dezvoltative prin care intelegea dezvoltarea tuturor componentelor psihicului uman si in special a capacitatilor gindirii, imaginatiei, memorie etc.2. Ptr prima data a fondat principiul educatiei sau formarii atitudinilor la elevi in cadrul instruirii3. A dezvoltatt principiul accesibilitatii care depinde de virsta si potentialul fiecarui copil4. A demonstrate principiul invatarii independente La fel in sec XIX Herbat a dezvoltat astfel de idei ale teoriei instruirii:1. A dezvoltat principiul educ copiilor in cadrul instruirii2. A fondat conceptual formarii si dezvoltarii motivelor cognitive la elevi in cadrul instruirii3. Afirma ca activismul copiilor in cadrul instruirii total depinde de interesul cognitive al copiilor In Sec XIX savantul rus Unki a dezvoltat astfel de concept ale didacticii:1. Conceptual gindirii logice la elevi2. Principiul activismului independente3. Procesul instruirii pe clase si lectii4. Conceptual legaturii reciproce dintre toate disciplinele de inv in cadrul instruirii2. Sarcinile didacticii contemporaneDirectiile didacticii contemporane sunt:1. Determinarea obiectivelor sau finalitatilor de invatamint2. Determinarea continutului invatamintului in general pe discipline si trepte de invatamint3. Problema descoperirii a noi metode, procedee si tehnologii de instruire4. Problema invatarii permanente5. Problema formarii la elevi a competentei de a invata6. Problema formarii permanente si readaptarii permanente la noile conditii a cadrelor didactice ,copiilor7. Preoblema elaborarii si readaptarii permanente a manualellor de inv, a curriculelor scolare8. Problema integrarii inv in Republica Moldova in invatamintul European9. Problema formarii motivelor de invatare, de pregatire profesionala si motivelor pragmatic de invatare10. Problema modificarii si integrarii formelor de instruire11. Problema individualizarii si diferentierii invatamintuui12. Problema integrarii inv individual, de grup si frontal13. Problema relatiei didacticii generale cu didacticile pe obiecte(metodica predariii matem, istoriei etc.)

3. Didactica si categoriile sale fundamentaleDidactica reprezinta o stiinta despre legitatile instruirii si continutul invatamintului. Din aceasta def reese categoriile sale de baza: Legitatile instruirii Instruirea Continutul invatamintului mai sunt si alte categorii ca: Principiile instruirii Regulile Metodele si procedeele Formele de instruire Instruirea reprezinta un process bilateral de predare-invatare sau de activitate comuna a pedagogului si elevilor orientate spre insusirea de catre elevi a continutului invatamintului. Instruirea Predare prof-elev invatare Continutul invatamintului reprezinta un system de cunostinte despre lume (natura,societate,om), priceperi si deprinderi, capacitate creative si atitudini.In baza continutului inv se determina sistemul de competente generale si specific ce trebuie formate si dezvoltate la elevi tinindu-se cont de virsta si particularitatile lor individuale si generale la disciplinele de inv. Continutul iinv este proiectat in curricula scolara si reflactate in manualele de inv.4. Structura procesului de instruireProcesul de instruire ere urmatoare structura: Procesul de instruire este constituit din activitatea de predare a profesorului in reciprocitate cu cea de invatare a elevilor Reciprocitatea dintre predare si invatare se efectuaeaza prin intermediul activitatii de evaluarePrin evaluare diagnosticam nivelul de dezvoltare generala si specifica la fiecare disciplina de inv a elevilor. Evaluarea are loc pe intreg parcursul procesului de inv. Se evalueaza curricula scolara, in special competentele proiectate in ea, manualele de inavtamint,unitatile de timp prevazute la discipline. Urmatoarea etapa a procesului de instruire reprezinta determinareade catre pedagog a obiectivelor de predare, care trebuie sa fie proiectate la potentialul elevilor si numai atunci aceste obiective pot capata statutul de obiective de invatare reala.Obiectivele se concretizeaza in continutul instruirii ce trebuie comunicat elevilor, atunci continutul inv va fi mai clar ptr elevi si vor putea insusi aceasta materie de inv. Pedagogul prin diverse mijloace ,metode si procedee preda material de invatamint se are in vedere povesteste, explica, demonstreaza etc., iar elevii prin mijloacele proprii invata material prevazuta de curricula scolara si predate de pedagog.Elevii asculta, compara, rezolva problem.Metodele de predare si invatare necesita sa fie raportate reciproc, in unele cazuri prin utilizarea: conversatiei, explicare-intelegere, exemplare, exercitare. Instruirea se realizeaza intr-o diversitate de forme de instruire ca :lectia scolara, lucrari de laborator si practice, lucrul ptr acasa, excursiile didactice etc. pe intreg parcursul procesului de instruire are loc formarea motivelor cognitive la elevi,evaluarea lor, precum si evaluarea si autoevaluarea de catre pedagog a procesului de invatamin Instuirea motive cognitive evaluarea Predare evaluare Invatare la elevi si autoeval Obiective de pred obiective de inv pedagogului Continutul predarii continutul inv Metode de predare metode de inv Formele instruirii5. Legitatile procesului de instruireLegitatile instruirii reprezinta un system de legaturi interdependente dintre componentele procesului de instruire Legit instr creeaza relatii stabile, obiective in lipsa carora nu se poate realize ca fenomen social. Exemplu:daca nu se realizeaza sau nu exista procesul predarii atunci nu are loc procesul de iintr cu toate ca inv se poate realize din intentia sa proprie. Daca intr nu se va raporta la posibilitatile potentialului elevilor atunci cu toate ca va exista sau exista predarea, deoarece sunt prezenti elevii, activitate de inv nu se va desfasura si corespunzator nu putem afirma ca real are loc instruirea.1. interdependenta dintre predare si invatare(evaluare)-aceasta se realizeaza in mod obiectiv incepind cu elaborarea planului de inv, curricula scolara, manualele si conditiile de desfasurare a instruirii, in speciala procesul de intruire propriu-zis(pedagog-elev).2. Legatura reciproca dintre obiectivele,continuturile, mijloacele si formele de instruire-componentele nominalizate tind sa se afle intr-o reciprocitate logica raportata pedagog-elev.3. Interdependent dintre instruire si dezvoltarea personalitatii-predarea si inv eficienta, bine organizata favorizeaza dezvoltarea copiior in genereal si inspecial la fiecare disciplina de inv.In cadrul instruirii pedagogul trebuie sa tina cont de nivelul de dezvoltare al fiecarui elev si clase, in caz contrar predarea nu va avea valoare. Instruirea accelereaza procesul de dezvoltare a elevilor daca se optimizeaza actiunile de formulare a obiectivelor de selectare a continuturilor, de aplicare eficienta ale metodelor, procedeelor si formelor de instruire, din aceasta cauza instruirea dezvoltata reprezinta un fenomen permanent de schimbare a maiestriei pedagogului, a metodelor, procedeelor, continuturilor si formelor de instruire. Invatamintul dezvoltativ pune accentual pe schimbarile ingrale, biopsiihosociale ale elevilor.4. Interdependent dintre educatie si instruire instruirea este parte component a educatiei, deci in cadrul ei trebuie sa se realizeze unele obiective si continuturi caracteristice procesului educational, la rindul sau in cadrul instruirii trebuie sa se formeze atitudini de invatare ,morale,estetice etc.5. Interdependent dintre instruire si toti factorii sociali-dezvolt stiintei, culturii, economiei,industriei, agriculturii;specificul national al educatiei si instruirii.Legitatile instruirii trebuie sa fie respectate de:-eleboratorii planurilor de inv; -curricule scolare; -pedagogi practicieni.Legitatile ce afecteaza si societatea pot fi si trebuie respectate de toti agentii statali.6. Structura procesului de insusireInsusirea materiei de inv are loc datorita activitatii de inv ale elevilor.Invatarea-activitatea de cunoastere/cognitive orientate spre obtinerea de catre copii a diferitor deprinderi, a anumitor competente care trebuie sa se dezvolte permanent. Etapele procesului de insusire:1) Perceperea2) Intelegerea3) Chibzuirea4) Fixarea si aplicarea1. Perceperea-un process de reflectare ain constiinta personalitatiii a anumitor insusir ale obiectelor, fenomenelor prin intermediul organelor de simt. Prin intermediu organelor de simt omul percepe realitatea inconjuratoare,prin contact direct si indirect(prin intermediul comunicarii). In temei elevul de virsta scolara mica percepe realitatea inconjuratoare prin intermediul organelor de vaz.obiectelor si fenomenelor, a modului lor de existent. La elevi se formeaza raporturi relative obiective probei fata de mediul inconjurator.Perceperea poate fi : 1. Complete/incomplete 2.Obiectiva/elemente de eroare-cu character partial stiintific micile gresheli pot crea aceste eronari, iar perceperea deplina stiintificarepreinta fundamental intelegerii.2. intelegerea determinarea legaturii dintre fenomenele, procesle din natura, societate -se determina structura compozitia, valoarea -se determina legatura cauza-efect ---ordinea actiunilor ---motivele unor actiuni ---esenta unor notiuni etc.A intele inseamna a determina logic structura, compozitia, legatura, succesiunea materiei de inv. -a integra noile cunostinte, priceperi si deprinderi in sistemul de cunostinte insusite anterior. -a determina importanta etapelor.Intelegerea prevede formarea unor structure mentale logice care apoi vor fi exteriorizate, adica aplicate in rezolvarea exercitiilor, problemelor su activitatii practice. In cadrul intelegerii se formeaza o gama integrate de priceperi, deprinderi mentale; se creeaza un model de comportare.3.chibzuirea-a determina numeroase legaturi de cauza-efect principale si secundare. Prevede formarea la elevi a competentei de a invata. Atit formarea cit si aplicarea capacitatilro logice(a clasifica, compara, analiza, sintetiza).Atit chibzuirea cit si intelegerea permite ca memorarea sa fie profund contienta ca actiunile sa fie logice. Prevede formarea la alevi ale capacitatilor creative.Permite evidentierea esentialului.4.fixarea-are loc prin diverse modalitatide comunicare, prin reactualizari, prin determinarea diverselor modalitati de rezolvare a problemelor, exercitiilor; prin determinarea etapelor actiuniii de inv etc.5. aplicarea in practica se realizeaza printr-un system de actiuni practice standard/nestandardePrin respectarea regulilor de la simplu la compusPrin exercitii pe o tema simpla si cele de integrare. Aplicarea favorizeaza fixarea si invers. Toate aceste etape pot fi evidentiate mental insa in realitate ,dar difera de la un elev la altul.

4