teologia noului testament

8/16/2019 Teologia Noului Testament

http://slidepdf.com/reader/full/teologia-noului-testament 1/11

Teologia Noului Testament

Defniție:

Teologia Noului Testament are o istorie interesantă; în Evul Mediu, practic nuexista un astfel de capitol al teologiei, deoarece orice studiu biblic era subordonatdocmei bisericii, care se baza în primul rând pe tradiția bisericii i apoi pe !iblie,sursa teologiei "ind tradiția bisericii#

$eformațiunea s%a eliberat de această cenzură i a insistat ca teologia să sebazeze numai pe studiul !ibliei#&ogma trebuie să "e o formulare sistemtică a

învățăturilor !ibliei# $eformatorii au pus accent pe studiul !ibliei în limbile originale,pe o interpretare literală i nu alegorică i pe o viziune istorică, fapt ce a condus la oreală teologie biblică#

Tendințele post%reformațiunii s%au îndepărtat de principiile stabilite i aupărăsit terenul istoric i critic de interpretare pentru a da prioritate susțineriidoctrinelor ortodoxe "xate de noile biserici# $aționalismul care s%a ridicat între timpa eliminat orice aspect al minunilor i a introdus critica literală a textului, care numai era privit ca revelație divină, ci, pur i simplu, ca orice text omenesc# ' urmatapoi in(uența "loso"ei asupra interpretării textului !iblic, mai ales prin )egel#

* reînviere a teologiei biblice a avut loc după anul +-., datorită, în principala trei factori importanți/

% 0ierderea credinței în evoluționismul natural#% * reacție împotriva metodei istorice pure care a pretins o completă

obiectivitate i a crezut în factorii care au smul adevărul din istorie#% $edescoperirea ideii de revelație#

'ceastea au condus atât la idea că !iblia conține istorie, cât i cuvântulreferitor la ultima însemnătate a istoriei#

1#)# &odd se înscrie ca un mare scriitor în a"rmarea interpretării

23er4gmatice5 a Noului Testament# *scar 1ullmann va adduce ideeea 26storiamântuirii5 i corectează viziunea platonică a lui &odd# 7er8ard )asel 9':< va oferiun excelent punct de vedere a teologiei =#T# 9nu a reuit să%i termine studiul său iasupra N#T# datorită morții sale subite<#Teologia biblică trebuie să "e, încă din primulpunct de plecare, de orientare 8istorică asupra !ibliei# El insistă că este odimensiune transcedentală sau divină în istoria !iblică, pe care coala de gândireistorico%critică nu este capabilă să o înțeleagă#

+



2. Hristologia:

Titlul i conceptual de Mesia F 1el Gns, este cel mai important din toateconceptele 8ristologice i teologice, deoarece el a devenit calea principalăde%al prezenta pe 6sus i semni"cația a# &e la un titlul 21el Gns5, a devenit

un nume, 2)ristos%Mesia5, sau 6sus )ristos# Neamurile nu avea înțelesulprofund ebraic, 21el Gns5, ci simplu un nume, )ristos# 0rin atribuirea acestuinume urmailor ăi în 'ntio8ia, doreau să desemneze partizații unui anumitgrup#

?n =#T# 2mesia5 de"nea anumite persona>e 2unse5 pentru un rol special în lucrarea teocrației/ preotul care a primit ungerea 9@ev#D,A<; regale 9+am#-D,+.< i, probabil, profeții 9+ $eg#+,+C<# Gngerea exprima o aprobare divină

în lucrarea teocrației, un grup special de slu>itori ai lui &umnezeu, persoanes"nte i inviolabile 9+ 1ron#+C,--<, cu participare în cea mai sfântă lucrare 9+am#-D,C<# 0entru &umnezeu acest termen desemna anumite persoane care

aveau rolul de a îndeplini misiuni divine, c8iar dacă ele nu primise o ungereclasică; 1ir 96s#DB,+<, patriar8ii 90s#+.B,+B<, 6srael 9)ab# A,+A<#

Mesia în iudaism/ 0ompei ocupă 6erusalimul în anul CA î#)r# iar dupăaceastă data iudeii ateaptă un 2Hiu al lui &avid5, care va distruge pedumani, va elibera 6erusalimul i îi va aduna pe toți evreii împrătiați îndiaspora#

0entru esenienii de la Iumran, care au fost preoți ce au părăsit Templudatorită unor fapte nedemne ce au avut loc acolo, Mesia era mai degrabă un0reot care va restabilii adevărata înc8inare de la Templu#

6sus nici nu a negat i nici nu a a"rmat că este Mesia# El nu a folositniciodată acest nume, datorită înțelesului greit care era la acea vreme însocietatea iudaică#

Hiul *mului este titlul cu care se prezintă pe ine 6sus, este cea maiimportantă prezentare din Evang8elii i este folosit de CB de ori de către 6sus#

Titlul este luat din &aniel J,+A%+D când 6sus se duce la Tatăl să%i ia împărăția#'cest titlul apare în N#T# sub diferite atribute, precum/ &umnezeu Mântuitor FMarcu -,+.; 1reator F Marcu -,-; Kertfă pentru păcat F 6s# BA# 6sus foloseteacest termen pentru că ?i permite să exprime exact ceea ce El este i face, înprimul rând ervul care suferă i apoi 1el care vine în glorie 9&an#J,+A<#

Hiul *mului este Mesia, dar de un alt fel față de cum ?l înțelegeauiudeii# El este &umnezeu, deoarece are parte de natura divină# 6oan

demonstrează aceasta # El este @ogosul care s%a întrupat ca să%@ descoperepe &umnezeu 96oan +,+%A<#6sus a respins titlul de Hiul lui &umnezeu, deoarece era folosit în lumea

elenistică pentru cei care aveau puteri supranaturale, sau erau făcători deminuni, nu dorea să "e confundat cu sensul elenistic# 6sus era Hiul lui&umnezeu doar într%o ascultare totală de Tatăl i în împlinirea planurilor ale#

6sus a fost aclamat ca 2Hiu al lui &umnezeu5 în următoarele situații/ labotez 9Mar# +,++<; la ispitire 9@uca D,D+<; @a sc8imbarea la față 9Mar#,J<#

A



&emonii au recunoscut în 6sus prezența unei puteri supranaturale# Titlulexprimă o legătură strînsă cu &umnezeu Tatăl#

Monog8enes F Gnic în felul ău 96oan A,+C<# Este expresia relației isituației unice pe care o are 6sus )ristos# Nimeni în tot universal nu esteasemenea @ui; nimeni nu putea interveni pentru salvarea neamului omenesc;

nimeni nu s%a oferi pentru un sacri"u atît de mare#0rotocosos F ?ntâiul născut 9 1ol# +,+B< 1onceptul de întâi născut nuare de%a face cu ordinea naterii, ci cu drepturile i privilegiile care decurg deaici# Mai multe persoane din =#T#, care nu au fost primii născuți în ordineanaturală, au primit dreptul de întâi născut, printre acetia "ind/ 6saac, 6acov,6osif i 6uda i &avid# 0rintre altele, întâiul născut purta speranța mesianică,dreptul de a " preotul familiei i era reprezentatul familiei# 6sus a primit acesttitlu, cu drepturile care%6 revin de aici#

3. Împărăția cerurilor

?mpărăția cerurilor este tema centrală a Evang8eliilor i a &omnului )ristos#Expresia apare de B numai în Evang8elia lui Matei, deoarece este adresatăiudeilor i devine mesa> principal# Este tema de bază a parabolelor, +C dintreparabole "ind o exempli"care a ?mpărăției cerurilor# Este mesa>ul lui 6oan!otezătorul, a lui 6sus i a ucenicilor#

6oan !otezătorul i ?mpărăția cerurilor 9Mat#A,-; Marcu +,+%; @uca A,+%+<# 'fost tema centrală a predicării lui, ?mpărăția lui &umnezeu s%a apropiat# 6oan apregătit calea 96s#D.,A#D<, obicei antic pentru amena>area drumului pe unde vatrece împăratul, pregătire "zică# ' c8emat poporul la pocăință i a aplica botezulpocăinței, pregătire spirituală i comportament etic corect# ' vorbit despre

botezul cu &u8ul fânt, comportament moral corespunzător, grâul care va intra în 8ambar i aspect esc8atologic, pleava care va " aruncată în foc#

Mesa>ul ucenicilor a fost acelai, ?mpărăția cerurilor a venit la voi#

Mesa>ul lui 6sus/ ?mpărăția cerurilor s%a apropiat#

Mat#C, F $ugăciune/ 2=ie împărăția TaL5

Mat#C,AA F 6deal/ 1ăutați mai întâi ?mpărăția lui &umnezeu

Mat#+-,-; @uca +J,-.#-+ F ?mpărăția 8arului care a venit/ scot demoni,

biruință asupra atanei# 'castă fază a împărăției nu este vizibilă, ea este îninteriorul nostru, începe cu sc8imbarea gândurilor, a sentimentelor, a planurilornoastre, a interioului#

0arabolele împărăției/

Forța u!"ntului# $!ang%eliei:

D



Marcu D,-C/ ămânța

Mat#+A,+/ 1uvântul împărăției, sămânța bună, Evang8elia#

Mat#+A,-D/ Mutarul, din cel mai mic, cel mai mare

Mat#+A,A+/ Neg8ina

=aloarea 1uvântului Evang8eliei/

Mat#+A,DD/ 1omoara ascunsă

Mat#+A,DB/ 0erla de mare valoare

Mat#+A,DJ/ Năvodul

&titudinea 'ață de (mpărăție:

Mat#-.,+ / @ucrătorii vieiMat#-+,-%A+/ 1ei doi "i

Mat#-+,AA%DC/ =iticultorii

Mat#--,+%+D/ Nunta "ului de împărat

Mat#-B,+%+A/ Hecioarele

Mat#-B,+D% / Talanții

Mat#-B,A+% / *ile i caprele

Mat# +,-A/ 'dministratorul cu lipsă#

). *egea +i $!ang%elia

&ouă cuvinte care sunt în opoziție pentru mulți dintre cretinii de astăzi; nupot înțelege armonia dintre ele, relația de complementaritate# 0entruma>oritatea legea reprezintă trecutul, =ec8iul Testament, care a fost abolit la

cruce# Evang8elia reprezintă prezentul, calea cea nouă desc8isă de 6sus)ristos# 1um putem armoniza cele două principia bibliceMatei ++,+A 2Toți profeții i legea au profețit pînă la 6oan5#@uca +C,+C 2@egea i profeții au fost până la 6oan;de atunci Evang8elia?mpărăției lui &umnezeu se vestete i "ecare dă năvală ca să intre în ea5#@a o privire super"cială se pare că 6oan este un zid de despărțire între @ege iEvang8elie, dar la o cercetare atentă descoperim următoarele/

B



a< @egea i profeții reprezintă primele două părți importante ale =#T#, ele auprezentat planul de mântuie, istoria sfântă i pe Mesia# 'ria lor decuprindere este de la Moise, primul scriitor i până la Malea8i, ultimul, iartimpul vizat de ei este 2până la Mesia, la Gnsuladică J. de săptămâni5,conform cu &aniel , -J# @a împlinirea acestui timp 6oan !otezătorul @%a

prezentat pe 6sus poporului ca "ind Mielul lui &umnezeu#b< Evang8elia reprezintă vestea naterii lui 6sus%Mesia, ungerea @ui caMântuitor, moartea a ispăitoare, decretul de iertare a păcatelor prin

>ertfa a i profeția revenirii ale a doua oară ca să aducă ?mpărăția#*dată cu 6oan !# a început să "e vestită această solie# 1eea ce vrea săspună textele noastre este doar o precizare, în ordine cronologică, aevenimentelor mântuitoare, "ecare i%a avut partea a, @egea @%aprezentat pe Mesia prin simboluri, până la momentul botezului ău, când6oan @%a prezentat în realitate, în persoana lui 6sus# Nu este vorba de odes"ințare i un nou început, ci de o continuitate în timp; acelaieveniment prezentat de @ege până la 6oan i continuat de Evang8elie înplinătatea faptului#

c< Evang8elia este continuarea istoriei mântuirii, întreruptă de profeți în >urulanului D-B, dar reluată de apostolic pe la >umătatea secolului întâi după)ristos# Este ca la o tafetă, "ecare aleargă o pate din traseul "xat,transmițând următorului tafeta pentru a o duce la "nal; profeții au fostprimii, iar apostolii au fost ultimii; legea a fost prima revelația iarEvang8elia ultima revelație#

,. -olul legii morale a lui Dumnezeu /a0atul (n Noul*egăm"nt.

+# &e"niție/@egământ 9ebr# !rit< însemnează o relație legală de legătură contractată

între două părți# 1uvântul 2legământ5 exprimă în !iblie o relație mântuitoaredintre &umnezeu i poporul ău# 'ceastă relație este initiată de &umnezeu iacceptată în mod liber de către poporul 6srael i rati"cată pri >ertfă#@egământul cuprinde promisiunile lui &umnezeu i făgăduințele omului, caresunt de"nite prin legea morală# @egea civilă stabilete identitatea ca națiune,

legea ceremonial îl a>ută pe om să înțeleagă planul de mântuire, iar legeasanitară face posibil ca să trăiască cât mai mult în cadrul legământului#!iblia menționează două legăminte/ cel vec8i i cel nou#

-# @egământul cel =ec8i a fost instituit la inai după eliberarea din Egipt# 1aurmare a acestui act extraordinar de salvare, &umnezeu se atepta capoporul ău să respecte partea legământului, care cuprindea/ a< ă ascultede poruncile ale, b< ă respecte legământul ău# $ezultatul era în împlinirea

C



făgăduințelor pe care &umnezeu le%a promis lor# 'cest legământ a fostrepede rupt doar din vina poporului#@egea i legământul sunt doar două piese ale voinței lui &umnezeu# &umnzeuse a(ă în centrul ambelor# @egea este expresia voinței lui &umnezeu, iarlegământul cere ascultare față de acest &umnezeu#

A# @egământul cel Nou a fost imperios necesar datorită călcării primuluilegământ# &umnezeu nu s%a sc8imbat, ci diferența trebuie găsită înatitudinea poporului# copul Noului @egământ a fost de a realiza o relațiemântuitoare a legământului fără de care ascultarea credinței de lege eraimposibilă# 'scultarea credinței i voința lui &umnezeu lucrează prin &u8ulfânt împreună cu voința liberă a omului în împlinirea legii în cadrul relațieicredinței#Elementele importante ale legământului sunt timpul rati"cării i prezența

&u8ului fânt# @egământul cel vec8i a fost scris pe table de piatră, rati"catimediat prin sânge de animale i privea aspect exterioare# @egământul celNou a fost scris în inimă, privea aspecte interioare i a fost rati"cat maitârziu, la cruce# $olul principal îi revenea &u8ului fânt care era agentulactiv#

D# @egământul 1reațiunii diferă de celelalte faze ale legămintelor i exprimăordinea mondială i relațiile care s%au creat prin aceasta, el precedecelelalate faze de legământ care aveau ca obiectiv răscumpărarea din păcati moartea# 'cest legământ pornete de la începutul lumii i ține până lasfâritul veacurilor#

Toate fazele de legământ care apar în !iblie pot " grupate i pot funcționa cafaze ale dezvoltării cumulative în planul lui &umnezeu# 0utem vorbi de unsingur @E7'MONT care are mai multe sub faze# Hiecare fază succesivă esteconstruită pe relația anterioară i continuă să sublinieze elementele de bazădin naintea lui/ @egământul de la inai împlinete făgăduința făcută lui'vraam referitoare la urmai# Hiecare aspect al legământului poate "concretizat în declarația/ 2Eu voi " &umnezeul vostru iar voi veți " poporulMeu5# 'ceste faze pot " numite/a< @egământul cu 'dam dinainte de potop# Haza de tranziție F potopul#b< @egământul lui Noe, după potop# Tranziția, turnul !abel i încurcarea

limbilor#

c< @egământul lui 'vraam, perioada patriar8ală# Haza de tranziție F robiaegipteană#

d< @egământul de la inai, cucerirea țării, Kudecători# Tranziție F c8ivotul înexil@egământul cu Hineas F o preoție venică 9Num# -B,+-#+A<@egământul &avidic F o monar8ie venică 9+ 1ron# +J,+.%+D< Tranziția,exilul i 6ntertestam#

e< @egământul cel Nou/ 1ristos i !iserica#

J



&iferența dintre aceste legămănte constă doar în ceea ce subliniază"ecare;

% @egământul lui Noe sublinează 2păstrarea5 97en# C%<#% @egământul lui 'vraam subliează 2promisiune 97en#+-%--<% @egământul de la inai, subliniază 2legea5 9Ex#-.; Num#+.<#

@egământul cel Nou are c8aracter universal, nu se mai adresează unui omsau unui grup de oameni i devine universal imediat după rati"care#&acă legământul de la inai se referea la exterior, subliniind voința lui&umnezeu în respectarea legii ca o condiție esențială; noul legământsubliniază internaționalizarea voinței lui &umnezeu în respectarea legii cao condiție în iertarea păcatelor#

% ub lege sau sub 8ar 9$om# C,+D#+B< nu re(ectă două situații diferite, douădispensațiuni total opuse, ci condiția în care se poate a(a un individ; subcondamnarea legii, sau sub liber în 6sus )ristos#

% 0avel subliniază că 2@egea P 6ubire5 9$om#+A,%+.< în cadrul =#T#; iar încadrul N#T# 26ubirea P @ege5, aa că nu este nici o diferență# @egea esteparte integrantă în ambele legăminte# )arul este mi>locul de mântuireatât în =# cât i în N# Testament# &umnezeu i%a promis Evei 2sămânță deurmai5, i%a promis lui Noe protecție, lui 'vraam i%a promis urmai#Mai întâi &umnezeu promite salvare, aceasta are loc i apoi El vine pentrua rati"ca promisiunea făcută# @egea lui &umnezeu este pentru un poporcare a fost salvat în timp ce singura cale de salvare este numai aceea prin8ar# E clar, legea apare după ce omul a fost salvat# )ristos este centrul"ecărui legământ#

/a0atul +i legăm"ntul:

% Marcu -,-J#-# 6sus se întoarce la 1reațiune, atunci când l%a creat pe om,iar apoi a creaiat i abatul# *mul este capodopera creațiunii, iar abatula fost pentru binele omului, pentru o relație specială cu 1reatorul său#abatul i%a amintit omului că este o "ință creată de &umnezeu# 6udeiipierduseră acest aspect din vedere, ei vedea în abat un scop în sine, unmerit, o datorie, o povară îngrădită cu A de restricții# 6sus nu face altcevaaici, decât să repună abatul într%o relație normal cu omul i cu 1reatorul#

% @uca C, C%++ =indecarea paralizatului în zi de abat#

1e este permis să se facă în abat *amenii nu au răspuns, ei aveau listalor i o cunoteau, dar nu au vrut să răspundă, nu erau dispui să învețe,să acepte, să se reformeze# 0rin vindecarea paralizatului 6sus a dorit să%icontinue lucrarea a de eliberare care este clar exprimată în legământ/protecție, urmai, viață, relație strânsă cu 1reatorul, "i i "ice#

% 6oan B,+J Tatăl Meu lucrează până acum i Eu de asemenea lucrez#abatul este o zi când marile procese ale vieții sunt în derulare, ele nu se

întrerup niciodată, un foc continuu în marele motor al universului#



păcat# ?n "nal precizează rolul abatului/ *mul este în centrul, abatul afost făcut pentru binele omului, odi8na lui "zică, nevoile spiritual, relațiastrânsă cu &umnezeu# &acă privim abatul din această perspectivă vomavea o altă părere# ?n al doilea rând 6sus ste &omnul abatului, ceea ce

însemnează că El de"nete adevărata s"nțire a abatului# :iua de abat

are în centru o persoană, 0e 6sus, i o literă de lege; ziua aceasta neapropie de 6sus i păzirea ei se raportează în funcție de 6sus# Este un noumnod de a înțelege i respecta abatul, o relație strânsă cu 6sus#

c< 1ol# -,+A%+J :apisul i poruncile lui care s%au des"ințatGnul din cele mai controversate texte biblice, folosite de evang8elicipentru a susține des"ințarea legii morale cu cele zece porunci, dar în faptse urmărete doar porunca a patra# 0unctul c8eie, care rezolvă dilemmaacestor texte este cuvântul 2umbră5, care sunt o umbra a lucrurilor ceaveau să vină# ?ntrebarea care se pune este/ care sunt lucrurile umbra, icare este realitatea $ealitatea este crucea lui )ristos, >ertfa a, 8arul

ău# Gmbra acestei realități era sistemul ceremonial levitic/ >ertfele,mâncărurile i băuturile care însoțeau >ertfele, sărbătorile anuale, precumpatele, ziua ispăirii, corturile etc, toate acestea făceau referire la 6sus,despre care 6oan a spus/ 26ată Mielul lui &umnezeuL5'u fost des"ințate doar aceste sărbători i practice umbra, care i%au găsit

împlinirea în viața i moartea ispăitoare a lui 6sus )ristos# abatulsăptămânal nu este o sărbătoare umbra, ci este monumental creațiunii,aa că nu intră în prevederile acestui decret#

d< $om# +.,D )ristos este sfâritul legii0roblemele apar pentru că oamenii nu citesc correct !iblia, nu o citesc

până la capăt# Ma>oritatea cretinilor citesc acest verset doara aa/2)ristos este sfâritul legii#5 Qi punct, se opres aici, dar versetul continua2spre dreptate 9nepri8ănire<5# Este cu totul altul sensul versetul; dacăvrei să " nepri8ănit, atunci ai nevoie de )ristos i prin El nu mai ai nevoiede lege, aa trebuie înțeles#?n Matei B,-. 6sus spunea/ &acă dreptatea voastră nu o întrece pe cea acărturarilor i a fariseilor, cu nici un c8ip nu veți intra în împărățiacerurilor5# &reptatea fariseilor era o împlinire literară a legii, un legalismrigid; o astfel de credință nu îți adduce nici un câtig,nici un merit nu poțiaspira la mântuire# &reptatea lui )ristos constă în acceptarea meritelor

ale, a >ertfei ale ispăitoare i faptele legii nu mai au nici o relevanță înaceastă ecuație# Textul nu are nimic a face cu legea, dacă mai trebuie sau mai trebuierespectată, dacă mai esre sau nu valabilă# Textul subliniază rolul legii înobținerea mântuirii, adică nici un rol, nu ne a>ută cu nimic# &acă nu nepoate a>uta în obținerea mântuirii nu însemnează că nu mai trebuierespectă, ea are un alt rol, cel prezentat de 6acob, rolul oglinzii, ne aratăpăcatul i ne conduce la )ristos 96acov +,-A<#

+.

teologia noului testament

Documents