DATINELE POPORULUI 110Mh

LA INMORMENTAItI.

TEODOR T. BURADA.

---.0.:>00MOC.C-

Ia§i, 1882.Tipografia NajionalA, strada Alecsandri.,

DATINELE POPORTILITI ROMAN

la imn ormentari.

Moartea prin taina §i necunoscutul ce oincunjoarl, a fost privity, de la inceputul yea-curilor ca evenimentul cel mai insemnat inomenire. Omul, neput6nduli inchipul cum s'arnimici esistenta lui, cum aceasta minte caregande§te and e treaz §i viseazA in timpulsomnului, ar pute dispAre cu totul, nellsAnd

nici o urmA, despre ceea ce a fost, a gAsit omAngaere in credinta nemuririi sufletului, pe

4

care o dam la un numor foarte insenmat depopoare, din timpurile cele mai vechi si pansastazi.

Dupit aceasta, credinta, mortul nu este ofiintii, nirnicita, ci un calator care ne-a pa-rasit, ca sit nu mai revie ; si pentru a-1 in-WA trebue sit mergem si not acolo unde s'adus el. Din aceasta idee fundamentals, asupramortii, s'au nascut acele nenumerate obiceiurice insotesc inmormentarea, si care in ceea cepriveste pe Romani vor face obiectul cercetit-rilor de NI

Obiceiurile se pastreaza, mai cu credinta inpaturile inferioare ale societatii, pe and incele superioare ele se schimba mereu, chip&cum un popor vine in atingere cu elementestraine ; deaceea ca la toate popoarele si lapoporul roman, obiceiurile s'au pastrat maicurate la termi.

Pe and clasa superioara, a societatii noastre

a fost pc rand intoarsa, cel putin in parte,la obiceiuri lese§ti, unguresti, turcesti, gre-

5

eesti si in sfirsit franceze, tgranul a remasstatornic in deprinderile si apuaturile 1ui, saudad, a primit inriuriri strAine, aceste an fostmult mai neinsemnate si aproape nule, mai

ales in ceea ce priveste momentele cele marisi importante, precum obiceiurile de la nunti

si inmonnentiiri.Aceste obiceiuri sunt un amestec de datine

priggne si crestine, incat inmornAntArile infa"-

tiseazi astazi la noi, o combinare a doue ele-mente intrunite, si trebueste pentru a da deurma for istoria, sg, le asemanAm cu obiceiu-rile pe care cind-va le avea poporul Roman.Aceasta Tom cauta sa o facem in scrierea defats, a carui material ester adunat din toateterile locuite de Romani.

La sfirsit adaugim un studiu asupra boce-telor, urmat de-o culegefe de bocete, culese

in escursiunile ce am facut.

6

L

Romanii au cea mai mare ingrijire pentruingroparea mortilor. Ei cred a sufletul celuineingropat, nu poate merge la locul de odihng.,hotArit de Dumnezeu, ci ratace§te necontenitin timp de mai multi ani pe unde i s'a mistuittrupul.

DupA credinta lor, chiar elementele lumiiacesteia se tulburI cand rem6ne vre-un omneingropat, a§a spre esemplu and ploul ne-incetat in curs de mai multe zile, on se pareca gem riurile, poporul atribue aceste feno-mene estraordinare la inecarea vre-unui om.

Deaceea cand se da peste un cadavru, se.arund ceva pament peste densul, pentru ainlocul ingroparea.

Indata ce omul este aproape a-§i da su-fletul, §i nu mai este nici o nadejde de set,-pare, chiaml preutul de-1 mArturise§te §i-1

impartd§e§te, ei pune in many o luminare de

7

cearA galben1 apring, si dupit ce §i -a datsufletul, el inchide ochii, 0-1 leagA pe subfAlci cu o basma pentru ca sit nu intepeneasacu gura ascatA.

Se pune luminare aprinsa in 'Mina celui cemoare, spre a nu lb,sa, ca duhurile necuratesl se apropie de el la esirea sufletului, si

fiinda cu lumini s'a luminat la sra'ntul botez,cu luminA trebue sA meargA §i inaintea lui

Dumnezeu pe ceea lume.E mare nenorocire and nu se gliseste ni-

mene care sA inchidit ochii celui ce moare,deaici, eel mai mare blastem: SA dea Dum-nezeu A n'ai pe nimeni sit-ti inchidit ochii."

Mid cel ce este in agonie, hAraeste si setrudeste cu moartea, atunci se chiama preutulde-i citeste molitfele la esirea sufletului" fiinddi se crede a a fost afurisit on blIstemat devre-o fatl bisericeasa, si se schimbl din locin loc, luAndu-i-se si pernele de sub cap, datavor fi umplute Cu pene de pagre ; sau se isde pe pat si se pune la pAment cu fata spre

8

rashrit ; cote -odath i se pine sub cap jugulde la boi, on ciolane de la roata carului, saudach se poate §i roata intreagh, asemene cio-lane sau mhsele de la roata morii ; crezendu-seca moartea-i este grea, pentruch find in viaar fi facut phcatul de a pune pe foc jug, mti-sele sau ciolane de la roata carului sau amorii, chci cu jugul s'a slujit de a arat sfAntulpii,ment, roatele carului i-au fost ca picioare,ear roata morii i-a macinat 0111a care l'ahrhnit.

La feciorii boere§ti cari an mesurat ogoa-role spre munch locuitorilor, fi se vIrh o pre,-jinh in cash pe fereastra §i li se pune inmans, crezendu-se ch deaceea nu pot murl,fiindch, au mesurat strimb ogorul, napastuind

pe consateni.Indath ce omul. §i-a dat sufletul, se deschid

ferestrele od'a'ii undo se dig mortul §i se dide §tire sh se tug clopotele de la biserich,apoi femeea reposatului §i rudeniile cele maide-aproape, lephanduli toate podoabele, pre-

9

cum : cercei, inere, margere si aitele, ear fetele,

despletindu-si perul, incep a jail mortul, bo-cindu-se 1) si vtilarandu-se.

In Bucovina in unele comune de prin munti,

sotia reposatului, sau o fiica a sa, incepe a seboel cu perul despletit prin prejurul casei incunjurAnd-o de trei ori, spre a da de tiremegiesilor despre nenorocirea ce s'a intamplat ;aiurea, in asemine cazuri, se buciumil numaicu trimbita. 1)

Pia, 4 nu intepeni trupul mortului, nea-murile sau prietinii lui el rad, el scaldii, sauin unele locuri el _span,' cu apa caldA, si apoiel lau cu sopon. In Transilvania pe langil ca,se scalda mortul, unii ei mai ung trupul cuniste unsori. 2)

1)

9)

In Transilvania, tinutul Somesului, comuna Reteiag,se zice in loc de ha boa', ha gogi".Trimbita este un soiu de bucin lung si drept flieddin doage de brad si legat cu coaja de mesteacan.Asemene bucin se poate vette in colectiunea de in-strumente musicale in us la Romiini, ce am adnnat sioferit museului de antichitati din Bucuresti.Vezi si Bojinca. Auticele Romauilor, Buda 1832 volII, nota de la pag. 210.

10

Apa din scaldatoare se varsa intr'un loc re-tras, nepribanit, si mai ales intr'o gradina, laradacina unui copac, care se acopere apoi

pentru catva timp cu o copae sau cu caldareain care s'a incalzit apa ; aceasta se face pentruca sa nu umble nici o vietate pe locul acelafiind pleat sa se calce cu picioarele.

()data mortul spalat, se piaptana frumos, ise tae unghiile §i putin per, care se purein ceara §i se pastreaza de catra neamurilelui, in palamida lazii, spre aducere aminte ;se imbraca apoi cu camera noua, cu bracesi cu coltuni not de postav sau de panzaalbs, macar a mortul poate n'a purtat nici-°data cat a trait; se incalta apoi cu iminiigalbeni sau cu mesi negri de mort, ear in capi se pure caciula neagra ; in sfir§it mortul se&este cu hainele cele mai none si mai

scumpe, sau cu acele ce-i erau mai placute,pe care multi le pregatesc fiind Ana in viata,si le pastreaza noue 'Ana la moarte.

In Transilvania, in partile despre Nord, ca-

1I

me§a se face indatA, dupl ce mortul §i-a datsufletul §i se nume§te came§a de moarte",ear pe femei §i pe oamenii asAtoriti ei im-brad, cu came§a de mire §i de mireasa pecare inadins o pAstreazA.

In judetul Muscel, cAciula se invAle§te de

jur imprejur cu cordele impestritate: negre,

albe §i ro.,ie, §i se numesc ortiri".CAnd moare vre-o fat& mare, o gAtese ca

pe o mireasa, o imbraci cu rochie albA, i sedesplete§te perul §i-i impodobesc capul cuflori §i peteala, punendu-i-se in deget o verigAde logodnA, §i se crede atunci, a e mireasalui Dumnezeu.

ImbrAcarea §i gAtirea mortului cu hainelecele mai scumpe ci mai frumoase, se face diniubirea ci cinstea ce o arAtam cata donsul,gi pentru credinta ce este, a mortii se duese calltoreasci pe cealalta lume, avend a seinfati§a inaintea lui Dumnezeu, la a doua ve-nire, curati §i imbrIcati intocmai cum s'auingropat.

12

Dupb, ce s'a ghtit astfel mortul, se asazitpe mash sau pe lavith, in cash sau in tindh,cu fata spre rhshrit ; in toatb, Transilvania else asazh cu picioarele spre ush, adich gata, deplecare, de uncle a rums zicerea ; nvede-te-ascu picioarele inainte ", adich mort.

In uncle locuri mai de demult se scotea

mortul afarh, pe thrnat, si atunci se ridica

deasupra lui pe cash un steag ; 1) ear in Tran-silvauia, tinutul Nishudului, asemeue steag sepune in clopotnita bisericei numai child moarevre-o fat& mare, si st6, acolo sese ssepfemani.

La cap si la picioarele mortului stau aprinsech'te doue sfesnice cu luminhri de cearti.

In Basarabia pe liingh sfesnice se mai punpatru crengi de copac chte eu trci craci carese numesc amnia, impodobiti frames cu stra-fide, smochine, alhanhi, mere, nuci in§irate toate

pe atti, ; la cei mai avuti aceste fructe se .si

poleesc, mail mai acath si bitsmali, tulpane si

2) Vezi Archeologia de G. Seulescu, in Spicuitorul Roman. Tali 1811, pag. 138 din fascicula pe lttuele Oct,Noemv, §i Dec.

13

o bucata de Owl, care toate se dau de po-limna la cei ce due mortul la groapa.

De cum se intinde mortul pe masa §i panace se scoate din casa sere a se duce la groapa,preotul ei citeste stalpii".

In timpurile vechi, barbatii ducendu-se lacasa mortului, descoperindu-si capul, aruncaucate o moneda intr'un vas ce sta aproape demort, pe care-1 atingeau cu mina zicend :Dumnezeu sa-1 erte".2)

Fiind mortul imbracat de inmormentare ise ia mesura cu o trestie sau cu un Vat dealun, ysi dupa acea lungime i se face sicriul,

Wanda-se bine sama ca nu cumva sa, fie mailung dead, mortal, caci atunci se crede, ca data

mortal s'ar ingropa cu acel sicriu, locul remasdesert ar chiema si pe alte rude dupa densul.

In Bucovina acea mesura se ia cu o

care se pune intr'o bora, ce se face deasupra

I) Citirea evangeliilor, a unni evangelist, se nurneste unstalp".

2) Vezi Seulescu, loc. cit. pag. 139.

nth,,

14

n§ei de la odaea in care mortul §ila dat su-fletul, §i apoi lipindu-se bine pe deasupra, re-mane acolo pentru totdeauna.

Dupa aceasta, se a§aza mortul in sicriu souracla, ') care se face din scanduri de brad ; in

fundul lui se pun numai ni§te chingu§oare

curmezi§ departate unele de altele, pe care sepun putin stuh. In genere sicriul e viipsit cuchinavar ro§, afara numai din unele locuri din

Transilvania, precum e comuna Zerne§ti §i

altele de prin prejur unde e cafiniu.In Bucovina de Mud nu se mai da voe a

se duce mortul la groapa cu sicriul descoperit,se face pe de-o parte §i de alta in dreptul

capului mortului cate o ferestuica, pentru casä se resufle, sa vada gloata ce s'a adunat 0,-1petreaca §i sill iee ziva bunt de la ea.

Ata't prin prejurul sicriului cat §i pe Ca-

pacul lui, 2) se zugravesc cruci cu vapsea alba.

1) In Valachia sicriul se numetite cosciug", in Transil-vania tron".

2) In Valachia capacul sicriului se numegte oleoapacosciugului".

15

In multe locuri, oamenii i§i fac sicriul antifind in viatA, §i-§i pregAtesc comandul §i cele

trebuitoare pentru inmormentare. Sicriul el inei mai cu sami in podul casei. Acest obiceiuse ptistreazA mai cu temeiu in Valachia judetul

Mused, in Transilvania, partea de sus a Vim-tului l'AgAra§, §i in Banat in comuna Picini§ca,

Toplet §i altele.Tot trupul mortului, dolt de cap, se aco-

pere cu o panzA albti, lucratA in cask, §1 se

nume§te giulgiu, sovon sau respeti"; ea e debumbac sau de fuior, dupit puterea omului.

Pe pieptul mortului se pune o icoanA, eariii mans o cruce de cearA galbenA, sub capuna sau doue perne umplute cu fen, pae onstrujiturA de lemn. In timp de vary se umplecu flori, ear earna cu flori uscate, pe caremulti din locuitori au ingrijire a le aduna dintimp. In Basarabia, in unele sate din tinutulSoroca, perna mortului se umple cu tArinl dela morment. Deasupra pernii se coase donecordele ro§ie, in forma de cruce, sub pernA

16

se pune in unele locuri soponul si pieptenclecu care s'a spalat pieptenat mortul, alaureen reposatul se mai pune pane, sare §i bitulsett, care in multe parti se impodobeste cu onAframti; unii pun numai trestia sau balul dealun, en care s'a luat mesura spre a i se facesicriul. Toate aceste se fac pentruc' se credoca mortul in cgletoria ce are sa fad, pe cea-.laltI lume, avend -a suferi frig, aldua, set;§i alte multe supgrdri, se alba', ce manta, ince se rizima and va fl ostenit, i cu .ce seapAra de ch,ni.

La ciobani li se mai pune Ana i fluerul cucare antau in oi.

In Banat, in orasul Caransebes, data moarevre-o femee, dupii care a remas copii mici,este obiceiul a i se pune in sicriu atAtea ph"-pusi tai copii an remas, pentru a-i da oarc-cum pe ceea lume chipul copiilor sei, ca sl-iaibti, spre mangdere.

De se illtitlripirL sa moarPi, cineva dupA, Pasti,

in Optima= luminata, atunci pe rang toate

si

11

celelalte se adauge §i un ou roq.In crucea de cearg ce se pune in mgna

mortulu4 se lipe§te un ban de arama, de ar-gint sau de aur, dupa, puterea omului, in unclelocuri, pe ltinga acele, i se mai adauge &ateo naframg albs. De multe or acel ban sepune numai pe sicriu situ se arunci in groapa;Cu ace], ban, dupg credinta unora, mortul are

si plateasa luntrea cu. care Ira trece in cea-laltg lume; dupg altii insi, vamile sau stajile.In vechime ne spun betranii cä atat la not ')cal §i la Romanii din Transilvania 2) acel banse punea in gura mortului.

In judetul Prahova acel ban se leagi ladegetul eel mic de la maw, dreapa, in unclesate din Transilvania se crapi la un -capabatul care se pune in sicriu, §i se a§aza inacea crapatura.

In Bucovina cei ce vin la Casa mortului,

') Vezi si G. Seulescu, loc. cit. pag. 139.') Vezi §i De Gerando. La Transylvanie et ses habitants,

Paris, 1845, torn. I, pag. 311.2

18

aduc luminiiri de cearg galbeng §i le lipescsau de sicriu sau de pAretii casei.

Gat sta., mortul in casa, in Valachia tinutulArges este obiceiul ca sä se lege dull si sase ascundi mgtele. Noaptea se face pri-veghiu, adici se adung rudele si prietinii luisi-1 pazese ea sa nu vie strigoi la el, petre-and destepti, unii cu diferite jocuri precum :

de-a baba oarba, de-a inelus-inve'rticus, de-ahalea-malea, de-a mijoarca, de-a Ova, si altele,ear altii spun povesti.

In judetul Arges, plasa Oltul, §i judetulPutna, plasa Vrancea, este obiceiul ca la pri-veghiu s5, se fad, si foe in ograda casei mor-tului. In comunele din Vrancea se joaca maiales imprejurul focului de-a leuca", care in-cepe cu cuvintele urmatoare :

Cei. sus maiLuna, stai,Da dincoaceLeuca 'ntoarce,Te-ai intersDit-te jos, §i altele.

19

In tot timpul cat se joaca acest joc, flecaii§i fetele se bat cu tura, ear un fluerar anticantecul priveghiuiui" pe care-1 not5m aci,dupacum Pam auzit eintat din finer in comunaTichiri§ de catra un cioban. Asemene cantec nuse afla dec5t la locuitorii din Vrancea. Eats -1:

JaM'..11liallilliANSINE MN MOM MN 11111111111111111111 MIMI=MIS16.1..71111. -741111111111111M11117111111

MB MI MI MI 11111111111MINII3/11111111=1111111111111111 MIIUMMINII NM I1 MI WM' orA.; !mg amosmam,...illni ammlft.Z 1101101,:illaral

-MIN I 'JIM 411110111LIMICAMnidiPIN INVAIIMI IMO MOM NMI= WW1=tAIAIM.70 UWONNIMI NM 111 MB OM NM MN =MAI NM

VIrlivilEilmir-Jmirmru=osizawuriminem IM11111111r1111omen awl OM op am aim mar momAiiiimmiailmmli mimolimmim um=

v A 74 imamnavv&-ANIAINNilienAlismimmnnolansi-Asirmai.miramoor--illayr--ammAmowlv, -44113

4 014011101111111MUNIMIIII0111111011=MINIMIN. MCA'I N. 41E11110jilSiMIIKOMMIIIIIMPillr: MOM

MINN=

CUM= NV IIAll

MIN MO 101,- MIMI= itiNi

111:11111MIIII

=NM.

1110 MINMJM

aammaganamaniawarm.. aoma....mmao

in

alimmoaanor

20

In Bucovina este obiceiul, cand se scoate

mortul din casa, sä se loveasca atunci sicriulde trei on de pragul u§ei de-afara ; aceasta

insamna ca mortal se inching §i-§i is remas

bun, de la poporul ce s'a adunat ca sä-1 pe-treaca la groapa.

In Banat, dupg ce s'a scos sicriul din casacei ce reman in urma, restorn scaunele §i,meSele, aratand prin aceasta, tulburarea pro-dusa prin moarte.

Mai in toate partile locuite de Romani esteobiceiul, ca oala cu care s'a turnat apa incaldare, spre a se sada mortul, sa, se duca

inaintea lui cand a duce la groapa §i sa sedee de pomana plina cu itpa proaspata impreuna

§i cu o lingura noua, la vre-un om sarac.In multe locuri este obiceiul ca acea oala,

sä se spa,ka de "Anent, on in locul undemortul §i-a dat sufletul on chiar la morment,sau se umple mai int5i cu ceuu§l §i apoi sesparge, de aici a remas zicerea : ni s'a spartoala", adica i s'a frant viata, a murit.

21

II.

Mortal se tine in cask' trei zile apoi se ducela groapi cu fata descoperita, ') pe mini, peasalii, in carul en boi sau in sane, ear inora§e cei avuti se due cu. patara.

In Moldova judetul Falciu, comunele Bu-ne§ti, Deleni §i altele, precum §1 in mai multe

comune din judetul Neamt, este obiceiul s'i seduck' mortal la groapa cu sania, fie vara, fielama, pentru ca sä-i fie calea mai urara §1si nu se sdruncine. Multi din cei mai frun-ta§i injugi doi sau patru boi negri.

') Astazi legea nn mai permite ducerea mortului lagroapit ca fata descoperitil. Am aproba inchidereasicriului in cazuri de epidemie Ball de diformareamortului, cand atunci insii, chiar rudele de la sineieu asemene inesurit, acoperindu-i fata. Privelisteamortii in fa* are totdeauna un puternie electmoral, si acesta slabeste, cand se ascunde de ochiipoporului fata celui most. Deaceea credem ca afarade cazuri auumite acest vechiu obiceiu roman artrebui respectat.

22

In multe locuri boil se injugg cu jugulr6sturnat, aratand prin aceasta ca murind gos-podarul toate au s'a, mearga pe dos §i fararandueala.

In Transilvania tinutul Yagudului fetele

marl se due la groapa pe nasalii purtate nu-mai de fete maxi, ear flecaii numai de £16c5i

si cci cgsgtoriti numai de casatoriti.In Basarabia fetele marl sunt duse numai

de Rai care-§i leagg la Diana cite o basmasau nfframa ca §i vorniceii.

Nasaliile la cei saraci sunt impodobite cuscoarta sau chilim, ear la cei bogati cu stofa,din care apoi se fac ve§minte la preuti.

In timpurile vechi, ne spune principele Can-

temir, ca la moartea vre-unui boer de oaste,tali lui se imbricau cu postav negru, si dea-supra for se puneau hainele lui cele mai depret, ear inaintea nasaliei se ducea o sulita, incare era spanzurata o sabie cu mgnunchiul injos; §i de anAndou6 *tile mergeau vre-oativa osta§i inzgoati §i incoifati, §i in ochii

23

cailor se punea must de ceapa sau praf depusca, ca si se arate ca si cand ar plange sicaii, asemene ca oamenii pentra moartea sta-panului lor_

Trupul unui boer, el petrecea insu§ Domnulimpreung cu tot alaiul, si daca fusese el unuldin cei mai maxi, 'atunci mergea inaintea, luien semnul eel de boerie pans la groapa, §i

dupa aceea se ducea semnul tail§ inapoi siise punea in Spatarie sau in Divan, §i loculboeriei lui remanea desert cel mai putin treizile.

Nasaliile, la Domnii care mureau in scaunscaun,)

erau purtate pe umere de boerii de stareaintai, si se schimbau pe rand, de eatra tova-rasii lor, cei din starile mai de jos, aratand

ea stau spre ascultarea poroncilor Domnuluilor atat in vial, cat si dupa moartea lui.1)"

Inaintea mortului merge crucea de la bi-serica, prapurile, fanarele §i sfesnicele cu lu-minari aprinse, impodobite cu testemele, apoi

1 Descrierea Moldovei. Ia§i, 1851, pag. 199 gi 278.

.24

pcmenele sau naporojnelect care se ,namesci Jaiuc, §i pe alcatuesc din doue colivi, una

anti mafrre pti Alta mai mica, asemine pi dindoi colaci unul mai mare pi unul mai traic,p,vnd infipte inn ei nipte bucatele de pindila

care au puse in verful Jor in forma de duce,alamai, mere, smochine etrafide, asemine injudetul Nan pe trestii se pun pi hulubi dealuat. In crape la cei mai avuti aceste po-mene se ipoleese cu foi de aur.

In unele Jocuri, in Transilvania, pomenelese mai fac in forma de Kara, i insamna Cape acea scara, are sa se urce moitul in ceriu.

Pe langa sicriu merg, cu capul descoperit,rudeniile, prietinii mortului i femeile care-I

bocesc.In judetul Neamt, plasa Muntelui pi mai

ales in comunele: Buhalnita, Bicazul, Ijangu,Bistricioara, Calugarenii, Galu, cotunele Chi-sirig, Secu Buhalniii, Grintiepul ,mare, Grin-

tiepul mic pi altele, precum pi in unele parti

3) Yezi taro studiul asupra bocstelor cc urmeazii.

1i

mai me

25

a Bucovinei mai cu deosebire in comunele-

Crasna, Straja, Cupca, Sucevenii, Vicovu desus si in altele de prin munti, s'a pastrat ye-chiul obiceiu stramosesc ca mortul sa fie thisla groapa cu musica, care .se compune din maimulti flkai, cantand Doina" din fluerele deingropare. In Transilvania, tinutul Hategului,anca se afla obiceiul ca dupa mort sa meargaun belran cantand din finer, cantece de jale.Num6rul acelor flugrari nu se -arca peste -zece.

In unele din comunele mencionate, mai esteobiceiul ca inaintea convoiului funebru samearga si doi bucinatori, bucinand din candin cand cu trimbita.

In Bucovina Doina ce se cant' la inmor-

nib-Agri, are ceva schimbare de ceea ce se

se dna in Moldova.La cei ce petrec mortul la groapa li se

imparte testemele si faclii de tear' alba si,galbena, dupA starea mortului.

Dad' se intempla ca mortul sa trea' pesteun pod, atunci unul din neamurile r6posatului,

26

arunci in apa un ban, adica plate§te poduLObiceiul mai este a se a§eza poduri in caleamortului : se intinde pe pragul portii casei opang alba sau o naframa, peste care trece

convoiul funebru; o a doua panza se a§ternela jumgtatea drumului §i o a treia pe pragulportii de la biserica ; cind se trece peste acelepane se aruna cate-o moneda peste ele, apoise dau de pomana la saraci, pentru sufletul

reposatului, impreuna cu o luminare, un colac§i monezile aruncate. Aceste poduri alegorice

inchipuesc puntile ce are si treaci sufletul

mortului ca sa ajunga la usa raiului, ear mo-nezile, pentru ca si plateasca vamile, de aicizicerea: nplatite sa-ti fie vamile". ')

hi Basarabia acest obiceiu, de a se face po-duri and se scoate mortul din cash, se pas-treaza peste tot locul ; se pune chiar pe pragulu§ei o cerga, nn lavicer sau un prosop §i dea-supra o perna §i o strachina cu mancare ; atat

') Vezi li Alecsandri ,Poesii populare". Bueurelti, 1866nota 10 de la pag. 140

27

Perna cat si'strachina se di de pomani, pentruca sä alba pe ce se culca si ce manta mortulpe cealalta lume.

Duand mortul la tintirim se face douespre-zece stiri sau popasuri, la fiecare respintene,cetindu-se ectenia mortilor, si se di de po-mani, peste sicriu, haine de-a lui ci alte lu-cruri ; in Vrancea se di nou'd gulere de ca-mesa cusute frumos cu arnice si nou6 monezi,tot pentru ca sä pliteasca vimile.

Mai in toate pantile locuite de Romani, $imai cu sama in Transilvania, se impodobecte

un brad cu flori, cu niffimi, cu mere, smo-chine, nuci, prune uscate, strafide, §i se punsinaintea casei mortului. In uncle locuri se maiincresteaza in coaja lui diferite figuri. In par-tile uncle nu se afla brad, se impodobecte ocreangi de m6r, sau de pm, sau si alt pom.In Dobrogia se mai impodobecte si cu canuri(ling) rocie, stergare, busuioc ci hartie albi.

In Transilvania, tinutul Hategului, pomul sau

bradul nu este alta decal o sulita de lemn de

O13

brad, mita ca de-un sthujin, ce se pune nu-mai la fete marl sau flec4iasi si se implantg

in crucea de la morment, la flecai basil jaceasulitg e with de la doi la trei stanjini si seimplanth la morrn6nt langa truce, pringndu-se cu cue de ea. In v6rful lui se leagA un

chischineu ') ros cusut frumos cu fir, in carese aning un clupotel micut §i inelele moxtului.In comuna Aesinari si in altele de priu pre-jurul Sibiului, se leaga la brad si Jana de laoi, daca mortul a fost cioban. La fete marise pune in vtirful bradului cercei §i inelul delo,godna data a fost logodia sau §i alte mole,§i reman acolo.

Bradul sau pomul la inniorme'ntari se facela ilea, fete si arare ori, in uncle locuri, sila tined. insurgei.

Acest brad sail pom se pune la momentla capul mortului.

Daca nu se atla brad in apropiere de co-muna unde se afla mortal, in Transilvania este

1) Carpi a1b5, naframiti.

29

obiceiul sa se duca calgreti, cantand din fluere

cantece de jale, in locuri departate ca sa a-duca brad, si and tree prin vre-un sat cu el,atunci fetele merg intru intimpinarea lui §i -iCana pang trec din hotarul satului asa numitcantecul bradului", care nu se obicinueste lanime afara deal la locuitorii din unele co-

mune de prin muntii Transilvaniei. Dam

ad cateva din acele cantece, adunate in co-muna Demsus, tinutul Hategului, si de prinalte parti.

Brad incetinat')De unde-ai tunat 2)Din verfusor de munteDe la flori mai multe,De la lot petrolLa loc mlaltinos,Cu capul la valeFara pic de tale,§i pan to -or Meat,Tot or fluerat.

') Infrunzit, 2) venit.

30

Tinerelul eel voinicCum nu-i frier' de nimicEl a rAnduit,El a poruncit,La septe gropa§i$1 tot ciilarali,Ei sit mi se ducA*i el mi te-aducA,Din verfurpr de munte,De la flori mai multe,Cu nou'd topoafeBrazii sA-mi doboare.CA el a umblat,Teri a 'ncunjurat§i nici a aflat,N.ci a capatatNevasti sA-i piaci,Sotie &Ali fact;Dupe ce-a umblat,El a capatatNevasti de munte;De la flori mai multe,Nal% ci brAdoasa.Ca el de frumoasaDeparte a mere$i el mi-a Crimes

31

None sgrebelungit )Prin paduri si lunci,Pe una sa-i vieDor de la solie,Pe alta sa-i vieDor de la frAie,Pe una dor de la thicutit,Pe alts dor de la maicuVa.Chi§chineu rotatCiu' te-a bliistemat,Vicol ell te-ajungi,Ornet sä to ningli,\rental si te bath,Soare sa% te ardkSit tot albeFiti,Sti nu putreze§ti.

ALT CANTEC,

Tinerelule,Voinicelule,

1) Nu am putut afla ce insamu acest cuw6nt, poate caBunt nursitele",

32

Cine ti -a, poruncit,De te-ai coboritDin bradui mai multiDin cei munti cArunti,Tot mi-au poruncitDe m'am coboritLa mijioe de tart,Unde-i ap' smart,Unde-i apt lint§i earba, sulcint.Dar ei m'au raintit1,$i m'au coborit,CA, eatit me dueLa cap de voinic.Venturi sit me bati,Soare sit me eraTime sit nu-nai creadt.BrAdete, bradetelBrad incetinatReu te-a blAstemat,Cine te-a'mpodobittSi cine te-a cusut,Venturi sit to bateNime sa vu-ti creaciii.

ALT CANTEC.

TinereluleVoinicelule,Ca eqti superat,Ce te-ai maniat?Cum n'oiu fi superat,Ca vidra tu'a mupat,CA de-un an de zileDin alean 1) pe mine,Tot mi s'au vorbit,Si s'au sfetuit,Ei ca se me taeDin ante pane,Si se me tot dual,Si se me educeIn mijloc de tare,Unde-i ap' amare,In gradina lineCu ape sulcine,Venturi se me bats,Soare se me and /,Nime sit nu -mi °read/0

1) Mit

3

33

34

CAntec and se duce bradul la biseria :

Bradete, bradete,Mergeed inainte,Se bagi in minte,A mele cuvinte.Mica te-a intalnl,Ori ti-a vent,Maica Domnului,Si a fiului,Tu si mi-o petreciSi sa mi to pleci,Drum ti-a arAtaSi te-a indreptaSA mergi cu soareleEar nu cu apele,Ca soarele 'i mergi tor$i 'napoi intorcator,Dar apele 's curgataarsSi 'napoi ne 'ntorcatoare.

35

Daca eel eni se aduce bradul are feline,

se calla :

Brad incetinatNu flu superat,Cii, nevasta toEa s'a manecaDe rni to -a uda,Be nu te-i usca.

Groapa se sap6 de ciocli, ') care nu suntrudele mortului ; in Transilvania insa, mai ales

in comunele Bucova, Boutarii de sus, Boutarlide jos, se saps numai de rudeuiile cele mai

de-aproape,

In Valachia, tiuutul Prahova, preutul incepemai ilia' a sapa groapa, (land de trei on cuhirletul in *lent.

2) Se mai numesc qi gropniceri, gropaai 41 sapitori."

36

Daca mortul a fost dus la groapa pe nAsalii, ')

dupa ce i se face prohodul se a§aza apoi insicriu.

In timpurile vechi, pe la anii 1 6 5 0-1 6 6 0,

dupg aratarea archidiaconului Paul de Alep, 2)

inmormentarea se facea §1 gra sicriu.

Mai inainte de a se pune mortul in groapg,se ie de pe el toate podoabele cele scumpede aur, precum: cercei, inele §i altele.

Cand preutii cants veniti fratilor s dgm

mortului, sgrutarea cea de pe urna", atunci

copiii §i rudeniile lui, el saruta pe obraz saupe mini, in semn cg-§i ieu eraciune de la el,ear prietinii lui §ii cealalth gloats ce s'a fostadunat, 6i silrutil icoana de pe piept ; apoi ise pune panza pe obraz, ear cioclii Iasi sicriulin groapA legandu-1 cu bile sau taclite, care

apoi li se dau for de puma, dupg aceeapreutul ei face paosul" sau apaosul adicii

z) In Transilvania ntisitlia se numeste laviti.".;) Vezi Hajdeu. Archive istoricA, 1865. Bucuresti, anul

I. Docum. No, 810, pag, 72.

37

6i toarna vin 1) peste trup in forma de truce.Vinul, in Basarabia mai ales in tinutul Soroca,se amestea §i cu agheazma. Luand apoi pre-utul pament cu lopata, arunea peste mart, si

ceilalti oameni, nand asemene, zic : sä-i fiemarina Dumnezeu sa-1 erte" sau

Dumnezeu faca parte din impgratia ce-riului!"

In unele locuri, si mai ales in Basarabia,tot norodul bate dupa aceea cite douesprezecemetanfi, zicend §i Dumnezeu sa-1 odihneasca".

Pe urma se pune capacul si se umple groapacu p5ment, fac6ndu-se deasupra o movila putin

ridicata.

In Bucovina, in unele comune de prin munti,

este obieeiul ca sg, vin doi bucinatori, pu-

1) Desi in Molitfenic la Jandueala, pogrebaniei mireni-lor" se zice: ca preutul varsit peste mort candela' saucenusa din cadelniti, cu toate aceste niciiiri nu amafiat sa se fact aceasta. Sulzer, in Geschichte desTransalpinischens Daciens. Wien. 1781. pag. 297, nespune ca se aruncit peste. cadavru nu numai vin darci rachiu, aceasta earaci nicaiure nu am aflat sa sefad,.

usoara",

38

nendu-si bucinele crucis peste groapi, incep abucina de jale.

In Basarabia este obiceiul, ca inainte de ase rasa mortul in groapi, preotul si-i punipe frunte cununita", care nu este alta cleato bandi de hirtie sau de matasi, pe care estezugrivit Isus Christos, Maica Domnului si

Sfintul Ioan, avend scris si rugaciunea SfinteDumnezeule, sfinte tare, sfinte fa'fa de moarte,miluestene pe not ", ear pe piept se pune mo-litfele pentru ertarea pacatelor", tipirite pe ocoali de hirtie.

Toate aceste rugitciuni mai inainte erau scrise

in limba romans, acuma insa in limba rusasd.La morm6nt se impart bani la siraci si se

di peste groapa de sufletul mortului, o gainineagra sau un cucos, o oae, un miel, o -vacscu vice!, dupa puterea mortului, ear dacimortul a fost holteiu, i se aduce calul lamornAnt §i acolo se di de pomani unui altholteiu. La ciocli, in unele locuri, li se maidau cite un §ervet, un colac §i o luminare,

39

sau Cate o ulcicg ; in Bucovina, pe liinga a-ceste, li se mai imparte §i ale o bucata dehusca, sau sare.

In multe locuri este obiceiul, ca data s'ainamplat, ca mortul sii se fi ngscut in aceeaqilung ca §i fratele sau sora lui, care traesc

anc5, atunci se zice ca mortul e lunatic, §i seda cu pura deasupra mormentului. Aceasta

se face pentru ca sä nu se iveasca vre-ovrajba pe cealalta lume intre frati.

Tot acolo la mornAnt este obiceiul a seprinde frati de cruce"; aceasta se face ciindintro familie se intilmplA de mor doi copii

unul dupg altul; atunci pentru a scApa demoarte pe cei viii unul din copiii rema§i se

prinde frate de cruce cu nn altul, din altii

familie, fie de on ce sex, insa sä fie lunatic

cu acela, cu care are sä se prinda frate de

cruce. Chipul cum se sAverseste aceasta friitie

este urmAtorul: la tintirim, dupi ce s'a datdrumul sicriului in groapA, fratele sau soracopilului mort, se scoboarA in groapa pe sicriu,

40

ear celalalt copil 61 ridicl din groapit §i pu-nendu-se fatA'n fatA, apucA un colac, unul cu-o

mans §i celalalt cu alta §i-1 filing in dou6;,

dupi aceea se gruta §i astfel se fac fratide cruce". Ei se privesc ca cum ar fi fratibuni ; fratele de cruce cu sora de cruce nu sepot lua niciodatl in castitorie.

In judetul Olt, mai este And obiceiul a seprinde frate de cruce astfel: fratele mortuluilunatic, se pune in flare §i se prinde apoi

frate de cruce cu un altul, apzandu-se pemarginea mormentului §i rupend o furcg, de

strins f6n, pe care unul o apucii de-un cracear celalalt de altul.. 1)

1) Obiceiul de a se prinde frate de_ eruce an se facenumai la morment; in pinile de munte se sapii inteostinci o cruce, pe care cei ce vor si se prindi fralide cruce o slixuti, apoi isi fac la mina dreapti otieturi, si amesteci singele lor, si astfel se fac fratide cruce." Aceasta. dating veche ii leagi a-si da viataunul pentru altul. (Vezi si Hajdeu, Columna lui Traiananal VIII, torn. II). Bucuresti 1878, pag. 6-11, ase-mine si Alecsandri, Poesii populare", Bucuresti 1866,pag. IS,

41

La morment, la capul morttilui Mug cruce,se infige bradul, care a fost inaintea casei,

dandu-se mai intli de pomana toate lucrurilecu care a fost impodobit. De multe on lacapul fecioarelor se planteazA un fir de ederacare de-a purure este verde, si se samenit

pe mornAntul for busuioc fonfiu sau bu-diene ')

La cei mai bogati se pune pe mormentulfor o peatra, fie culcata fie in picioare, avendshpata pe ea soarele luna, i cuvintele o-bicinuite aici zace robul lui Dumnezeu (cu-tare)..." apoi tredtorilor : ziceti Dumnezeu

sit-1 erte !"

La cei mai grad se punenumai o cruce de lemn, vApsitit

cu ros. La unii acea cruce semai acopere cu doue sca,ndurele

atunci are forma ce se vedein figura aci alAturatl.

') 0 plant& ce face flori galbene care chiar cand ae n-one& nu-ci schimbi coloarea,

§1

§i

§i

§i

42

Din vechime, ne spune G. Seulescu ') dipeste acea cruce se punea o pima de un cotcu inscriptia D. M. 0. ')

La multe morminte se mai pune §i cite nufanara§ in care se afla o candela, care se a-prinde in Sambata mortilor §i la alte zile mad,and tot atunci se arde tam/e. In uncle petrese sap/ o borta in josul ei §i acolo se puneo candela aprinsa.

In multe parti, la noi, precum §i in Buco-vina, este obiceiul ca calatorul sii, arunce bu-citele de lemn, de nude, strujeni, fin saucrengi uscate peste mormintele color ingropatila drumuri, incat de multe on se fac movili

mad, carora apoi li se dau foc, §i apoi ear/se asverl peste morment asemine lucruri.

Dupg, inmornAntare toti oamenii se splitpe mini, sau a casa, sau chiar la tintirim

1) Loc. cit. pag. 140.') In calatoria ce am fault in toate terile locuite de

Romani, nu am afiat ca sit se fi pus vre-odatii, asemineinscriptinne,

43

l'Angii groapa; dacA se intAmplA vre-un isvor

sau apA curgetoare in calea lor, aleargA toll

de se split acolo, une-ori, si pe obraz.In judetul Olt mai este obiceiu, el cei ce

s'au spalat, sit asverle cu apa indarApt.Intorcendu-se gloata la casa mortului, ei

fac comandarea, osplitand pe toti cei ce aufost la ingropare, punendu-se si pound pe masA,

in locurile acele, unde nu este obiceiul a sepune la morment. Din vechime acea comAndare

se fAcea in chipul urmAtor : De cu sail, cAnda doua zi are a se inmormenta reposatul, vinepreotul si se aduce una sau mai multe of siberbeci, mai cu saml negri ; se face o groapA,§i intorcend vitele cAtrA apus, rAsarite fiind

acum stelele, le lipeste luminAri de cearA prin

coarne, le citeste o rugAciune si apoi venindrAndu4ii le tae, punend se curgA sangele ingroapa flcut1 inadins pentru aceasta, numitAail'. Preotului se dA eapul si pielea, de undea remas proverbul : ca a dat pielea popei",adici a murit, ear carnurile se fac bucate si

44

se osphteazh petrechtorii, carora mai inthi li

se impart chte un colac si o luminare. La

mash pun6ndu-se si dandu-li-se cite o cuph deyin, fiecare, luand, varsh putin pe phment, 1)zicend: usoaa sh fie thrina reposatului." 2)

In Transilvania, in comunele de prin pre-jurul orasului Sibiu, comandul se face astfel :se pune masa, unde sth de mrminch preotulsi cu fruntasii; pe laugh bucatele ce se aft',care de obiceiu stint supit de thecei §i friptura,se pune un colac mare in care se implhnth uncophcel incArcat cu mere, turte, covrigi, pruneSi nuci, si apoi child calla preotul onde um-breazh darul t6u Mihaile Arhanghele", toti me-

senii sang, si leagana, colacul cu copacul. In

curte incepend de la mast si pant la poarthsau §i mai departe in stradh, se presarli paesi pe ele se asazh o panzA, albti, pe care se

3) Acest obiceiu de a varsa o parte din beuturit pans anu duce pitharul la gurilibatie se face pent=ca A alunge nalucile mor(ilor ce sbor prin lume si,se amestecit in faptele oamenilor. (Vezi si Alecsandri.Poesii populare, Bucuresti, 1866, note de la pag. 6)

2) Seulescu, loc. cit. pag. 140-141,

45

pun strachini cu bucate, §i venind oamenli sepun la masa, jos la pitment, §i dupg, ce auospelat li se dau cite un colacel §i o lumi-nare de ceara galb6na.

Mancari le cele mai obicinuite ce se fac lacomandare sunt : borq de pasere, galu§te, sar-male, plachie §i diferite fripturi, sau §i altebucate care-i plateau reposatului fiind in viata.

In Transilvania, tinutul Flgaraplui, comitn-darea se nume§te sitritcusta". Fie omul catde neavut, imparte mesenilor dupe ospatarecite un colacel sau o bucatit de pane iii o

luminare de cearit, ear fetelor biserice§ti, Ana§i cite o naframli.

In comunele din Banat, .Barjovic, Prilipetqi in partite Almajului, inainte de a se a§ezagloats la masa §i de a binecuvilnta preotulbucatele de pe ea, se impodobe§te frumos cuflori un b114, pe care se incolatitce§te o lumi-nare de cearit galbenit §i stit aprinsit cat ci-te§to preotul rugacituwa mese', apoi alezandu-se

cu totii la masa, se stinge luminarea tii se pune

46

bt4u1 pe un scaun langit mask, Viand astfcllocul mortului.

Trei seri de-a randul se aprinde tamg,e in-tr'un hitrb, in locul unde mortul si-a dat su-fletul, si se pune acolo si o ulcicit cu apg, saucu vin, o bucata de pane, si toiagul aprins,

care nu este alta deck o luminare de cearit,lungl cat $i mortul.

Vinul din ulcica si pitnea se dau unui bar-bat sau unei femei, dupg sexul defunctului, demenanc6 si bea in trei seri de-a randul, inlocul unde mortul si-a dat sufletul. Acel bar-bat sau acea femee represina, in cursul acelortrei zile persoana defunctului, flinda se credea sufletul mortului sboarl ritacind trei zile,apoi intorcendu-se acasti ostenit, se gitseascit

de mAncat si de bent.Toiagul se duce la biserica, de arde- putin

la icoana Maicei Domnului, apoi se pune a-prins la morment, la capul mortului.

Dupti, aceste trei zile se crede ca sufletulmortului stit sese septemani deasupra usorului

47

de la uBa casei, deaceea Rom Anii din Dobrogia,

astern asupra acelui u§or o pomineta", adicao bucatti, de pAnzg, alba, theta dintr'o trimbk1)

pentru ca sit aibA pe ce s stea sufletul.

In Transilvania, dupg, ce s'a inmormentatmortul, doue sau trei neamuri de-a lui se ducde cu noapte la morment, §i -1 stropesc cu apt'',

adusg, inten ulcior, e tAmaeazit §i apoi aprindprivighitoarea" sau toiagul, 2) -care st/i aprinscat fac cincisprezece metanii, zicend el prinaceasta se imblanze§te chtelul piimentului casii, nu latre pe noul oaspe venit intro celelaltemormenturi.

IV.

Patruzeci de zile de-a randul dupl ce moareomul, se poartli parastasele, adicti, se duc labisericti, in fiecare zi none covrigi, o luminare,

') Val de panzA.1) In Valacl2ia se numelte qi ,etat.

48

yin §i Mille, ear preotul cite§te rugitciunile

cuvenite. Se- mai pomene§te §i numele mortului

la liturghie in timp de patruzeci de zile §i a-ceasta se nume§te stirindar".

Patruzeci de zile and se mai titm/teazit incasi, unde a fost mortal, §i se toama pe loculunde s'a slv&§it din viat,1 pucinit app,, apoi se

duce la morment yin §i titmae, crezendu-se cápitnit la patruzeci de zile and incepe a pu-trezi trupul, p n atunci sufietul mortului umblitsburitnd pe.litngit cash §i pe 16,ngit morment,dupg aceea trece in cealalti lume.

In Joia mare, care este in a §eptea sept6-mting a postului mare, se duce la bisericit ocolivit care se scoate la morm6nt §i se facrugliciuni pentru sufletul mortului. Asemene

se (IA de pomantt pentru morti, la Mo§i sauSambtita morpor, merinde §i lucruri precum :cofe, cofgele, ulcele, strachini impodobite cuflori, in care se pune vin, pane, came friptl,lapte cu orez, §i altele, precum §i cAte-o lu-minitricit de tears galbenit.

49

Mortul se jale§te in curs de un an ; in acel

timp atat femeea reposatului cat §i alte ru-denii, din cele mai de-aproape, nici joaca, nicise desfateag ; in Banat, unele femei nu-§i

spell fata §i nici macar i§i schimba ve§mintele

de pe ele in cursul acelui an de Aire, feteleumbla cu perul despletit, §i and intra in jotdupe ce a trecut anul jahrii, atunci se a§terneo naframa la pament pe care o talcs cu pi-cioarele inainte de a juca.

Jelirea nu este la toti de o potriva, ne spuneDimitrie Cantemir caul moare vre un ta-ran trebui feciorii lui se umble §ese luni cucapul gol, macar de este §i la mijiocul ernei,§1 sa'§i lese perul §1 barba, §1 cat de departese RBA a merge, nu cuteza sa'§i invaleascacapul cu nimica. Aseminea §i cei mai defrunte obicinueau mai nainte se urmeze patru-zeci de zile ; ear acum au pa'rasit acest feliude eres §i numai cat imbraca haine cernite,§i a§i lasa perul capului se creasca. Iara andmoare fratele vreunei fecioare de taran, atunci

4

50

ea dupe obiceiu taie din perul capului sell,si leagh la crucea care se pune la mormentulfretini-seu, §i is aminte intr'un an, se nu lip-sa,sch de acolo, sau se cad jos, earl intem-plandu-se se lipseasch, atunci mai pune earhside al doilea aka, leghturh de per" 1).

Bitrbatii, care sunt rude de-aproape a re-posatului, umblh cu capul gol cincizeci de zilesi in unele locuri din Transilvania si OA laun an; ear fiechii isi rhteazg, putin si peruldinainte.

In Transilvania este obiceiul, pentru ca mortul

sh nu patimeasch de foame si sete pe cea-lalth lume, sh, se dee de pomang aph, care ocall chte-o femee in numele lui de la vre-ofantanh, la o cash in timp de un an.

Pe la mai multe case, care sunl la drum,am vezut in chlatoria mea prin multi spre

orasul Abrud, achtate ulcioare noue pline cuaph, pentru ca trecetorii sh aibit ce bea, si

') Descrierea Moldovei, Iasi, pag. 278 0 279.

51

intreband pe betrani pentru ce se face aceasta,

mi s'a respuns ca pentru sufletul mortului.In judetul Olt §i Mikcel, femeile sau fetele

card aph pe la case, in timp de patruzeci dezile, insemnand la rhbu§ fiecare zi, §i impli-

nindu-se acest termin, lipesc de rhbu§ o lu-minare de tear/ galbenh chruia ei dau drumulpe o aph curgetoare.

In unele locuri se nh'imese oameni strhini,

de earl apa de la isvor, cu doue cofe noue,la o cash shrach in cursul acelor patruzeci dezile, acele cofe, apoi se dau de pomanh ; a-

ceasta se face pentru ca mortul sh-§i ude su-fletul and va trece prin vh'mi.

Multi lash, cu limb/ de moarte, a duphsaver irea for din viath, sh, se fach punti §ipoduri, puturi sau fanthni pe la drumuri, pentru

ca chletorii trecend pe de'nsele sau recorindu-§i

sufletul cu aph, sh zich nbogdaprosti, sh fie desufletul celui care le-au fitcut".

In Dobrogia este obiceiul, a en o zi ina-inte de Inhltarea Domnului, la Ispas, sh se

52

adune femei si babe, si sit iee azime calde,

ceapg., verde si rachiu, si mergend prin sat,sd le dee de pomand, pentru sufletul mortilor,ca sa, aibit pe drum, find credinta ca, in aceazi mortii sbor in ceriu.

La trei, la none si la douezeci de zile se

face mast pentru pomenirea sufletului repo-

satului, ear la patruzeci de zile, se chiamti,

preotul de-i ridicd panaghia, fAcendu-i atuncisi vecinica pomenire.

Pentru sufletul mortilor se mai face sobor,la bisericd, la trei luni, la jumetate de an, lanone luni si la anul, dud se scoate si colivala morment, care se dd apoi preotilor.

Dupd ce se implinesc septe ani de la moartea

reposatului, merg rudele §i -1 desgroapd, i sespa oasele cu vin si le pun in bisericd, si

stau pdne, a doua zi, and se sdverseste sfentaliturghie, si dupd aceea prohodindu-i-se remd-sitele, se ingroapd earns in morment, ear dad,mortul se &este neputrezit, atunci se ziceca -i jurat, adicit afurisit, si se razemtt de zidul

53

bisericei, §i archiereul sau preotul 5i cite§te

rugkiunile deslegarii, pentru cei afurisiti.and se intampla de moare vre-unul din

neamul cel mai aproape a mortului, la §eseseptemani, in multe comune este obiceiul cg,atunci se desgroapl mortul §i daci-1 glse§tecu fata 'n jos, se zice cli, e strigoiu, 1) §i in-data i se bate un par de lemn de tisg, prin

inima, sau i se scoate inima §1 ea ea se ungtoti membrii familiei, pentructi, prin aceasta se

crede ca-i ptize§te ca sti, nu moara indatft §i nea-

murile remase in viata.In judetul Mehedinti in timpurile vechi,

dupg, ce se desgropa strigoiul se ducea lamunte, §i se arunca sau se ingropa acolo.

In comuna Tatarei, judetul Olt, se mai credeca mortul e strigoiu, and el s'a nascut cu perde

1) Strigoi sunt mortii acei care se scol din mormenturipornesc en sicriile in cap, mergend, in noaptea spre

santul Andrei, de cerceteaza ce mai este pe la caselelor. Ei au coada si se prefac, in diferite dihtinii, lupi,cani si in alte animale, apoi inainte de a rfisari soa-rele ei se vir earas in morminte. Spre a nu-i lasasi se apropie de case, se ung ferestrele i usile cu

pi

54

pe cap, deacea and moare, trupul lui se leagacu rug, pun putin meiu in sicriu, in gull,in ochi si in nas.

Credinta in strigoi 1) este foarte respanditain tot poporul roman. Aflandu-me in Transil-vania, 2) in comuna Zernesti, mai multe femeidin Poeana Mitrului, un sat aproape de aceacomunit, creand ca ploaea care Linea neincetat

de vr'o cateva zile provinea din cauza mortiiunei fete, ingropata de curand presupusa de

strigoaica, mersera la morment desgropar5

cadavrul, strapunsera cu furci de fer ininima, in ochi §i in piept apoi intorcendu-o

in sicriu cu fata 'n jos au ingropat-o earns.

usturoiu in ajunul sitintului Andrei, fibula se credeeft usturoiul nu le place alungl. Mai Bunt altistrigoi, cari aunt mici si se numesc moroi", acestiasunt copiii cei nascuti de curand, ce mor inainte dea fi botezati; ei vin de cer tit& de la mamele foraceste spre a-i impaca, trebue sa care cu gura a-ghiasmft mare din ziva de Boboteazit, in curs desepte ani, gi sa stropeascrt mormintele for cand atuncise privesc ca botezati. (Vezi Alecsandri, loccit. nota de la pag. 194).In Transilvania se numesc nsiscoi".In Luna Julie, 1880.

§i-i

§i

§i

0-1

§i

si-i si

si

li si

55

V.

Aceste obiceiuri descrise mai sus, sunt partecrestine si parte pagane. Scopul nostru e de a cer-

ceta care din ele pot fi reduse la originea romans.

Urmand Oral in care au fost espuse obiceiu-rile ce se pazesc astazi la inmormentarile Roma-

nilor, gasim intai la poporul Roman, ca mortul ne-

ingropat nu §i -ar pute odihnl sufletul. Aceastadesi poate fi o credinca mai generals, totus e mai

mult cleat sigur, ca ea a fost mostenita directde poporul nostru de la strabunii sei. Asa Virg.

Aen. lib. VI. v. 325 si urm. ne spune :

Nec ripas datur horrendas et rauca fluentaTransportare prius, quam sedibus ossa qui erunt,Centum errant annos, volitantique haec littora circum;Turn demum admissi stagnaque exoptata revisunt.1)

1) Nici nu-i este permis a-i trece peste ingrozitoare er-mnri §i peste aceste riuri bubuitoare mai inainte dea se fi odihnit oasele for in pament, altfeliu ratacescin timp de o suta de ani §i sbor imprejurul acestortermini, §i numai dupa aceea vin sa van, lacurilemult dorite.

56

Conform cu aceasta, credintg, intAlnim laRomani §1 obiceiul ce std, cu ansa in leg -tura de a arunca de trei on cu taring pe ca-davrele neingropate ce le &eau. Horst. Od.I. 23, 22 ne aratI acesta:,

At tu nauta vagae ne parce malignus arenaeOssibus et capiti inhumatoParticulam dare....Jnjecto ter pulvere curras. 1)

Inchiderea ochilor dupg, ce murea cineva,este arAtata de mai multi scriitori, precum

Ovid. Trist. III 43.

Nec mandata dabo, nec cum clamore supremoLabentes oculos, condet amica manus. 2)

1) §i tu luntrasule nu to areta neindurat fall cu farinaspulberatoare, cu oasele si cu capul neingropat. Di-lece li se cuvine, si dupit ce vei arunca peste mine detrei on cu pament, pleaci.

2) Nici voin da ordine, nici o mini amica nu-mi vainchide ochii, gate de a se stinge, dap& ultimul stright

57

Apoi Plinius in Hist. Nat. Lib. XL LV

Morientibus illos (oculos) operire rursusquein rogo patefacere Quiritium magno ritusacrum est. 1)

Aceasta o mai putem vede si in Virg.

Aeneid. IX. 487 §i Ovid. Her. I. 102 si 113.Punerea celui ce moare la pitiment, asemene

este un obiceiu roman, care se pgstreaza denot si pang astazi nestr,mutat. Ovid. Trist.

lib. III. Eleg. III. 39.

Nec mea consueto languenscent corpora lectolDeposition. Dec me qui Heat, ullus erit. 2)

5pglarea trupului cu apa caldg, si ungerealui cu unsori, este are-tat de Virgil. in Aneid.lib. VI. 219 §i 220:

1) A inchide ochii la cei ce mor, qi apoi a-i deschide perugul arderii este Sin obiceiu sacra la Romani.

2) Nici corpul meu nu zace in patul obicinuit, nici estecineva care sui me plamgli cand me va pune la pamCnt.

58

Pars calidos latices et ahena undantia flamisExpediunt, corpusque levant frigentis et unguent. 1)

A§ezarea mortului cu picioarele spre 110,

adicg gata de plecare, se vede a fi fost in-deob§te urmatg, de Romani. Plin. lib. VII. 8,ne arat& aceasta :

Ritu naturae capite hominem gigni mos estpedibus efferi. 2)

§i Persius, III. 105:

Hinc tubae, candelae : tandem beatulus altoCompositus lecto, crassisque lutatus amomisJn portam rigidos calms exteudint. 3)

1) Unii pregatesc apa de clocoteste la foc in caldiri siapoi spa16, corpul inIepenit ung.

2) Natura a dispus, ca omul sa intre in lume en capulsrt ease cu picioarele.

3) Apoi pornesc trimbitele qi fa'cliile: insfirsit reposatulasezat pe un pat nalt si ens Cu mirezme unsuroase,este intins cu picioarele inIepenite spre

si-1

Ili

ugi.

52

Credinta ca mortul cal6torind pe cealalt1lame ar aye nevoe de un bät, pentru a seapAra de &alai, aminte§te pe Cerberus, vestitulcane cu trei capete, pazitorul infernului.

Tot aid putem subsuma §1 credinta aratatade noi, ce exist& in Transilvania, ca dupa ces'a inmorm6ntat cadavrul, sa meargA rudeniilelui a doua zi de cu noapte §i sa stropeascacu apg mormhtul, sa-1 tamaeze §i sä aprindatoiagul pentru a imblAnzi catelul pamentului,ca BA nu latre pe noul oaspe venit intre cele-lalte morrainte."

Eanul ce se pune in deosebite chipuri ara-tate mai sus in sacriul mortului, nu este OMceva, deck vechiul obol ce se platea lui Caron,pentru a trece pe mort peste fluviul Acheron,§i a intra astfel in Hades. Juvenal III. v. 265§i urm. ne spune ca :

Jam sedet in ripa tetrumque novicius horretPorthmea, nee sperat cenosi gurgitis alnum

60

Infelix nee habet, quern porrigat ore trientem. 1)

In Propert. Lib. IV. EL XI v. 7. and a-flam aceasta:

Vota movent superos: ubi portitor aera recepitObserat herbosos lurida porta rogos. 2)

In mormintele celor vechi si astAzi se gA-sesc monezi in gura scheletelor intre dinci.

Inaintea casei mortului se punea un chipa-ros ncupressus" care era semn de moarte siera consacrat lui Pluton zeul dedesubtului. Secrede despre acest arbore cä odatg, tad, el

nu mai odraslea. Paul. Diac. Excerpt. ex. lib.Pomp. Fest. de significat. verb. lib. III, ne

spune ca:

1) In timp ce noul venit sta pe mal, qi este cuprins defricrt la vederea infricogatului Caron, nenorocitul apierdut speranta de a trece cu barca balta cea glo-doasi, neavend nici un ban pe care sl-1 dee cu gura.

2) Rugrtciunile mi§ca inimile zeilor; qi and luntraqul aprimit band, poarta spaimantrttoare se inchide pemornAntul erbos.

61

Cupressi mortuorum domibus ponebanturideo, quia huius generis arbor excisa nonrenascitur, sicut ex mortuo nihil iam est spe-randum quam et ob causam in tutela Ditispatris esse putabatur. 1)

In locul cupresului se punea §i brad. Plin.XVI. 10. 18 ne spine ca :

Picea montes amat atque frigora, feralisarbor et funebri indicio ad fores posita. 2)

La not am vi zut cg, in locul cupresului carenu se afla, in regiunile noastre se pune bradul.

Langa mort se puneau miresme intr'o catueca sa, ardl. Paul. Diac. loc. cit. lib. I:

1) Cupresii se punea inaintea casei mortului, fiind elun copac, care dace, se tae nu mai odrasleste, dupe,cum si de la most nu mai este nimic de sperat, dincare causa se si privea a acest arbore sta sub tutelaparintelui infernului.

2) Bradului ei place muntii_si frigul, este copac de moartesi se pune la poartrt ca semn de doliu.

62

Acerra ara quae ante mortmn poni solebant,in qua odores incendebant. 1)

Mortul era dus la inmormentare cu f cliff.Acest obiceiu el aminte§te Ovid. Her. epist.

XXT. v. 172:

Et lace pro thalami, fax mild mortis adest. 2)

Asemine §i Tacit. Ann. lib. DI. 4:

Dies, quo reliquiae tumulo Augusti infere-bantur, modo per silentium vastus, modo plo-ratibus inquies ; plena urbis itinera, conlu-centes per campum Martis faces. 3)

1) Acerra este o catue care se punea inaintea mortului,fiti in ea se aprindeau miresme.

2) §i in loc de fAciia nuntii, eu am langd mine facliamortii.

3) Ziva in care se dnceau la groapg. rema§itele luiAugust, ate odata era lini§tita din causa taceriicitte (AMA era tulburatil din causa plangerilor, stra-dele Romei erau inbulzite de multime prin ciimpullui Marte strfiluceau f chile.

Qi

gi

63

Mortul se ingropa cu hainele cele mai a-lese. Virgil. Aneid. IX. 488 §i urmat:

Hen! terra ignota, canibus date praeda LatinisAlitibusque jaces! nec te tua funera materProduxi, pressiere oculos, aut vulnera lavi,Veste tegens, tibi quam nocte festina diesquPUrgebam, et ten, curas solabar aniles. 1)

Mai inainte de a se ingropa mortul, i seda- cea de pe urmg, sarutare. Propert. Lib. II,Eleg. XIII. v. 2 9 :

Osculaque in gelidis pones suprema labellis,Quum dabitur Syrio munere plenus onyx. 2)

1) Vai I to care zaci in pamkt necunoscut dat pradacanilor latini §i paserilor, §i eu mama to n'am pututsa te ingrop, sa-ti inchid ochii sau sa-ti skal raneleacoperindu-te cu vestminte pe care le-am cusut zi §inoapte, §i lucrand imi mangaeam gripe betrinetei.

2) Tu vei depnne cea de pe urma sarutare pe buze]emele inghetate, dud se va versa asupra corpului meno cupli plin6. de miresme din Shia.

64

Dupg ce se ardea corpul se turna yin pesterema§4ele lui ; Virg. Aneid. lib. VI. v. 219.

Postquam collapsi cineres, et flamma quievitRelliquias vino et bibulam lavere favillam. 1)

Plin. in Hist. nat. lib. XIV. 12. ne spune :

Numae regis Posthumia lex est : Vino

rogum ne respergito". Quod sanxisse iliumpropter inopiam rei nemo dubitet. 2)

Dupa terminarea ceremoniei inmorine'ntgriise zice mortului cuvintele urnigtoare :

adicii :

Sit tibi terra levis l 3)

SA-ti fie Carina wail!

1) Dupi ce remasitele mortului au fost prera'cute in ce-nus'a ci s'a etins flacara, se span'. cu vin.

2) Legea Posthumie a regelui Numa zice: ca, rugul sanu fie stropit cu vin. §i nime sa nu se indoeascA cael a hotarit aceasta din cause ca sa nu se faca chel-tueli zadarnice.

8) Mart. Epig. lib. IX. 80.

65

Intovarti§irea sicriului and este dus la groapii

de catrA fejnei inrudite cu mortul, cu peruldespletit, este amintit §i la Romani, de§i parea fi un obiceiu, ce se gitse§te §i la alte po-poare. Varro la Non. XVI. 14:

Propinquae adolescentulae etiam anthra-cinis, proximo amiculo nigello, capillo demissosequerentur lectum. 1)

De asemene se obicinuia ca §i la not a seduce sicriul pe manile rudelor celor mai a-propiete. Servius la Virg. Aneid. VI. 222 :

Deferendi feretrum propinquioribussexus dabatur menus. 2)

Amintirea arderii mortilor care se facea laRomani este pastrata Ana de poporul Roman.DupAcum am vezut se aruna pe mormintele

1) Copilele care erau neamuri de-aproape a mortuluierau cernite, ear cele mai de-aproape erau intr'unvestment negru ei en perul displetit urmau dupe more.

2) Rudele cele mai de aproape de secs barbatesc aveauingrijire de a duce sicriul.

virilis

6

66

celor ingropati la drumuri, bucittele de lemn,nuele, crengi si alte lucruri ce se pot aprinde.

Ducerea mortului la groaptt cu cantari dinfluere si bucine, este un obiceiu roman cares'a pastrat de not si pana astlzi. Aceasta o

gitsim in Propert. lib. II. Eleg. 4:

Nee tuba sit vana querella. mei. 1)

si lib. IV Eleg. ult. v. 9 :

Sic moestae cecinere tubae 2)

Asemine si Ovid. Fast. lib. VI. v. 663:

Cantabat moestis tibia funeribus 8)

Luxul pompelor funebre ajunsese ass, de

mare la Romani, inciit dupit o disposiiune alegei celor XII tabule, citata de Cicerone sereduceau cheltuelile inmormentitrii la trei vest-

minte de doliu, trei bAnzi de purpura sifluerari."

ace

1) §i nici zadarnici va fi plangerea me prin tuba (bucin).2) Aqa cantau tubele cele de jale.8) Se citnta din finer la inmormentArile cele jalnice.

67

Extenuato igitur sumptu, tribes ricinis, etvinclis purpurae et decent tibicinibus. 1)

Lucru vrednid de lust a minte este ca lanoi, numerul fluerarilor nu se urea peste zece,$i dad, intreabi cineva pentru ce numai pitnitla zece, respunsul este cg asa s'a pomenit dinbetrini.

La morminte se aprindea candela. Modes-tinus. Dig. XL. 44:

Moevia decedens servis suis, nomine Sacco,et Eutychiae et Jrenae sub conditione liber-tatem reliquit his verbis : Saccus servus meuset Eutychia et Rene ancillae meae, omnessub haec conditione liberi sunto ut monu-mento meo alternis mensibus lacernam ac-cendant et Solennia mortis peragant. 2)

1) De legibus. Cart. II. 22.2) Mevia murind a lfisat liberi pe servii ei Saccus, Eu-

tichia si Irina sub conditiunea aceasta: Saccus servulmeu Fli Euttohia si Irina sclavele mele sit fie liberi subaceastii conditiune, ca sit aprinda candela la mormentulmen ci s, -mi fad, toate grijele pentru moarte, in lu-nele alternative,

68

Obiceiul de a se scoate de la mort on cepodoabe de aur inainte de a se inmormenta,dateaza tocmai de la legea celor XII Tabu le.Aca in Tabula X. IX se zice:

Neve awrum addito. Quoi auro dentes vincfiescunt, ast im cum illo sepelire urere sefraude este, 1) vezi ei Cicero de leg. lib. II.XXIV.

Femeile i0 lepadau toate juvaerurile de peele in timpul jalirii, T. Liv. XXIV. 7. ne spune

aceasta:

Quid aliud in luctu quam purpuram atqueawrum deponent? 2)

Pe morment se punea ceva de mancare pre-cum pane cu vin §i Bare, pentruca se credeaca, mortul are sit vie A le manance. Ovid.

Fast. II. 538 :

1) S nu se ingroape mortul cu aur; dad, dintii vre-unuimort erau legati cu aur, de-1 vor ingropa eau arde cuaur se comite o fraudd,

2) In timpul jalirii femeile ;EA lepadau purpura qi aural.

69

Et sparsae fruges ; parcaque mica salisJnque mero mollita Ceres, violaeque solutae. 1)

Dupit ce poporul se intorcea de la mort sespala cu apii. Fest. loc. cit. pag. 3:

Jtaque funus prosecuti redeuntes ignemsupergradiebuntur aqua aspersi; quod pur-gationis genus vocabant suffitionem. 2)

Pentra pomenirea mortului se &idea ospeIe,

a4a la a noua zi dupa inmormentare se faceaNovemdialia. Scol. in Horat. Epod. XVII. 48:

Novemdiale sacrificium est, quod mortuofit nona die quam sepultus est. 3)

inmornAntgri se impartea de pomani lapopor came crude visceratio. Tit. Liv. lib. 1 1 22:

1) Si se pun fructe, qi putina, care, qi pane mueti in vjnqi presuri cativo. toporaqi.

2) Aqa cei ce au petrecut mortul, intorcendu-se a caskcar peste foc qi se spala cu api; acest soiu de cu-ratire se numeqte suffitio" (afumare).

3) Novemdiale este un sacrificiu care se face, in ziva anoua dupa ce s'a inmormentat mortul.

Lii

70

et populo visceratio data a M. Flavio in fu-

nere matris 1)

si mai departe lib. XXXIX 46:

P. Licinii funeris causa visceratio data. 2)

Mai tarziu s'a luat obiceiul a se impircl, depomana si parale.

Intro aceste obiceiuri remase noue de laRomani, nu este nici unul mai caracteristic.decit acel al bocetelor", asupra caruia dlinmai jos un studiu special, urmat si de o cu-legere de bocete, ce am adunat in toate lerilelocuite de Romani precum am spus mai sus.Este o perdere insemnati pentru not a nuavem nici o cunostinca despre bocetele care

le spuneau Romanii la inmormentarile lor, sere

a pute face o comparatiune dad, si ideile es-primate prin bocetele noastre sunt de °Mlle

1) La inmornAntarea mamei sale M. Flavius a impitrtitcame crud& la popor.

2) La moartea lui P. Licinin s'a impaslit came era&

71

romans sau daca poporul Roman a adoptatnumai forma strabUnit pun6nd in ea un con-tinut original.

13oeetele populare la Romani.

Bucuria si durerea cunt cele doue carac-tare ale cantecului; nu se afla nici o miscarea inimei pe care cantecul sit nu o ina4esau sa nu o damoleasca; el e destinat de la

natura a ne invesell in mijlocul placerilor,

si a ne mange and suntem cuprinsi de ne-

norociri, usurandu-ne greutalile vietii. Can-

tam and suntem cu amicii nostri, pentru ane esprima veselia, cantam la nunti, la mese,la triumfuri, cantam pentru femeea pe care o

iubim. Caletorul cant& asemene in drumul

seu, agricultorul in mijlocul campiilor, ma-

rinarul pe apt, pastorul pasunandu-si turma,v6nittorul urmitrind selbittacinnile, lucrittorul

72

in atelierul seu ; bogatul cAnta pentru a in-latura monotonia vietei, §i a-ci face traiul maiplAcut, ear saracul din contra pentru a suferimai u§or munca §i miseria ; in sfir§it cu cAn-tecele dulci de leagAn ale mamei noastre nena§tem, en cAntecele de jale ale inmormen.-aril ne calAtorim de pe aceastA lume, §i

astfel cantecul este tovarl§ul nostru nedes-pArtit de cum ne na§tem Ong murim.

Diferitele vuete produse in aer de vent,freamentul frunzelor de pe arbori, murmurul

apelor, cantecul §1 ciripitul variat al pA,serilor,

diferitele sunete ale voacei animalelor ne facsA credem c'au contribuit intru cat-va pentrua regula diferitele tonuri ale voacei omene§ti.Instinctul natural de a imita, sAdit in inimafie egrui om, fAca ca cea intAi incercare pen-tru esprimarea diferitelor sensatiuni, sl, fie

produsi prin voace, a doua, prin instrumen-tele de music/ care §i e1e la randul for can-t= Bit imiteze voacea omineascA.

In timpurile vechi Grecii, care iubeau ar§a

=,,

78

de mult musica, §i care o ,considerau ca unelement puternic pentru existenta unui popor,cantau nu numai poesiile, dar pang, §1 epo-

peele lor. Istoria ne spune ea Orfeu §i Li-nus erau cei intgi care au inventat cantecele

§i le-au esecutat in onoarea zeilor, mai intlifara acompaniamentul vre-unui instillment, apoi

mai tgrziu and musica incept a se perfec-

Vona, cu acompaniament de lira inventata deTerpandre, sau de diferite soiuri de flaute.

Grecii pe land, marele numer de cantecepe care le esecutau la diferite ocasiuni, mai

aveau §i de acele particulare pentru fie care

breasla, de meseria§i; scriitorii din anticitate

enumera: cantecul plugarilor numit Epimilios;cantecul bouarilor cand mb,na girezile de boila pascut numit Bucoliasm; acel al teseto-rilor de panza numit _Elinos; cantecul lucrg-torilor ce faceau §tofe de lank numit Julos;cantecul seceratorilor numit Lytierse, canteculcelor ce faceau snopii de grgu pentru a laudape Ceres, numit Ca that; cantecul morarilor

74

numit ffimeos ; cantecul pitarilor, cantecul co-lor ce scoteau apa din fantana pentru trebuintalocuitorilor ; cantecul marinarilor si at v6s-

lasilor ; cantecul mancelor numit catavacaulesis

sau nunie. Cantecul amantilor, numit nomion;acel al nevestelor numit Calve; acel al fe-

itelor numit Hair/3*a, aceste doue din urmase mai numeau §i cantece de canon

Mai era apoi canteen' lui Datis, care se canta

la petreceri §i veselii, §i scoliile care se cantaula ospete, subiectul for fiind vinul §i aroorul ;cantecul nuntii numit HYmeneu sau .4itaant;

. cantecul care se cant& la nenorociri numit

Linos, §i trenele (oPlivo0 cantecele de ingropare.

Romanii care niciodata n'au cultivat §i o-norat musica ca Grecii, aveau si ei totus pu-tine asemene cantece luate de la acestia.

La poporul roman, Inca se ved remasitedin numirea acestor cantece; asa avem can-tecul ce se canta, la nunti ; clintecul seeerd-

torilor ; cantecul femeilor ce tests §i ghilesc

pdnoa; cantecele mamelor §i al mancelor and

75

kaorm copiii, asa numite de leagdn; cantecul

cdrdufilor; cantecul ciobanilor ; acel al mo-canilor; acel al culegdtorilor de vii; §i can-

tecele de inmormintare sau bocetele.

Noi aici nu vom vorbi &cat despre boce-tele noastre populare.

Intrebuinturea bocetelor la inmornAntarie foarte veche ; ea se ea la mai multe po-poare din antichitate.

La Evrei gasim in cartea numerilor cap.XX. v, 29, ca : in timp de treizeci de zile

s'a plans asupra corpului lui Aaron. In a-ceeas carte cap. XXIV v. 9. vedem ca, po-

poral lui Israil a plans pe Moisi in timp detreizeci de zile. In Paralipomen cap XXXVT. 24 gasim aseminea ca. pe Iosias l'a planstoata Iudea §i tot Ierusalimul.

Cate-odata la Evrei, cand nu se gasea cinesa, boceasca pe mort, se cautau femei, care

sa nameau pentru acest scop. In plangerile

lui Ieremia cap. IX v. 16 gasim : Asa grit-este Iehova, Domnul puterilor, cautali §i

76

chemati plangetoarele ca sti. villa." Aserainea

glisim in Amos, cap. V. v. 16. Pentru a-cesta, Tel lova Dumnezeul ostirilor, Domnulzice asa : plangere in toate piirtile si in toatedile vor zice val I vai 1 §i vor striga pe plu-gari la plangere §i pe deprinsii pllingetori lapltingere."

Grecii And, aveau §i ei asemene lamen-tatiuni sau bocete, si se numeau dup6, cumam vezut trine (oplivot).

Romanii numeau aceste lamentatiuni neniael);

prin ele se paeau §i in acela§ timp se landaufaptele defunctului. Festus 2) ne spune, ca:

Nenia est carmen quod in funere laudandigratia cantatur ad tibiam. 3)

1) Horat. carmen. lib. H. Od. I v. 38. Eli Od. XX v. 2L2) Paul. Diac. excerpts ex libris Pomp. Festi de signi-

ficatione verborum, emendata et adnotata a CaroloOdofredo Mueller°, Lipsiae MDCCCXXXIX p. 161.

8) Nenia este nn vets ce se cant& din flaut la imnor-montare pentru lauda mortului.

77

§i Cicerone 1) zice :

Honoratorum virorum laudes in condonesmemorant, atque etiam ad cantus, ad tibicinemprosequuntur, qui nomen nenia, quo vocabuloetiam graeci cantus lugubres nominant. 2)

Cuvdntul Nenia se derive de la zeita Neniacare preside aceste soiuri de lamentatiuni, Eaavea un templu afar de zidarile Romei a-proape de poarta Viminalit, §i se invoca indatlce bolnavul intra in agonia mortii.

Aceste neniae" se intonau de calf(' femeianume plittite, dupit care era obiceiul de ase trimite indati ce cineva i§i &idea sufletul,§i care dupg ce veneau, a§ezlindu-se la u§acasei mortului, acolo find informate de catrItservitori, despre imprejurarile vietii acestuia,improvisau laude Ill bocete pentru mort. Ele

1) De legibus lib. II 24.2) Se va face in public laudele oamenilor ilustri, ki ele

vor fi insotite de ciintece de flaut, aceea ce se 'Miamineniae" nume pe care qi Grecii 61 dau la cintecelefunebre.

78

mergeau cu convoiul funebru planend §i vii-cArgudu-se, find obicinuit intovitrii§ite de su-

netul cel lugubru al flautelor de ingropare(funebres tibiae) 1), care se zice ca erau a-cute din os de Milvus 2), (vultur), de unde

se numeau rii Milviene.Una din femeile bocitoare mergea inaintea

celorlalte gi dAdea tonul, cu care trebuea sA

se inceapli plAnsul §i bocetele, §i se numeapraeficia de la cuv6ntul praefari", flindclea cea intAi, trebuea sA plAngA.

Festus 3) vorbind despre aceste femei zice :

Praeficae dicuntur mulieres ad lamentandum

1) Featus, loco citato, ne spune : ,,Funebres tibiae di-,mainr cum quibus in funere canitur." Flautele fu-nebre se numesc acele cu care se anti' la inmor-mentare."

2) Acest obiceiu de a se face fluere din oasele de vultura remas ci la Romani. In colectiunea de instrumentede =mita, aflate in cbiceiul poporului Roman, adunatedin toate )exile locuite de Romani, pc care am ofe-rit-a museului national din Bucurecti, se aflit asemeneSuer facut din Oa de vultur.

8) L000 citato. yam 228.

79

mortuum conductae, quae dant caeteris mo-dum plangendi, quasi in hoc ipsum prae-fectae. 1)

Lucilius vorbind despre Nonius 2) ne spune

asemene.

Mercede quaeConductae flent alieno in funere Praeficae

Cliteodatti, celelalte femei care pltingeau

se numeau praeficae".Bocetele preficelor consistau in actiune

in clintece. Lucilius ne arata aceasta in ver-surile urmtitoare:

In funere praeficaeMulto et capillos scinduut et clamant magis. 4)

1) Preficele se numeec femeile nimite pentru a plAngepe morti, care impun celorlalte modul cum se plAnga,ca cAnd els singure ar fi cele mai rota'.

2) Satira 22.8) Care prefice tocmite en plati piing la ingroparea

altora.4) Preficele la inmormAntAri isi smulg perul si se vat-

cAreaza foarte,

3)

4i

M

80

In aceste versuri vedem cele done parti aleme§te§ugului de a plunge ; capillos scindunt ",

(smulg Oral) aceasta este actiunea §1 cla-mant magis" (se vaicareaza foarte) este canteen'pe care-1 acomodau la versurile lugubre nu-mite neniae .

Preficele in timp ce boceau erau imbricatein v,estminte negre.

La Galii din Scotia de sue, in Corsica, inItalia, §i in alte parti ale Europei precum §iin Orient, a fost §i a mai remas ants obiceiul,ca indata ce cineva moare, sit se strings fe-meile b6trane, plang6toare de meserie, impre-jurul mortului, §i sa inceapa a se bocl, smul-gandu-§i perul §i intonand cantece funebre,

care obicinuit cuprind §1 laude pentru wort.Aceste cantece se numesc in Corsica vo-

ceri", in Neapoli lamenti" sau triboli", inSardinia attitidos", in Beam aiurot", inGrecia miriologhii". Femeile care intoneaziaceste cantece in Italia se numesc, vocera-trice" (bocitoare).

81

Aceste neniae" a Romani lor, au remas sipang astazi la inmormentarile poporului roman.

Precum la Romani preficele boceau pe mort

indatl ce-si dAdea sufletul si pgnA, se puneaiu morment, tot astfel si la noi bocitoareleincep a se booi indata ce omul moare. Ince-putul bocetelor se face strigand la urecheamortului numele lui, §i apoi vAicariindu-se ei

zic: Da de ce to duci de la noi, au tarente-ai maniet, on mult esti superat, au nume auzi, au nu vrei sA-mi respunzi", §i al-tele ca aceste. Strigarea la urechia mortuluine-a remas de la Romani, acestia dupg, ce '1strigau pe nume una dupg alta, ziceu : cOn-

clamatum est, s'a otrigat" adecti, totul s'a

mantuit. Asa gasim in Lucan. lib. II v. 22 :

Sic funere primo

Attonitae tacuere domus quum corpora nondumConclamata jacent 1) . . . .

1) Astreliu o cas6, and intiiias data moartea loveste inea remine in ticere, pe cind corpul mortului nueste strigat....

6

82

Apoi in Ovid. Metamorphos. lib. X. v. 62:

Supremumque vale, quot jam vix auribus illeAcciperit, dixit, revolutaque rursus eodem est. 1)

Mortul se boce§te cele mai de multe onde trei eri pe zi, inainte de a resitri soarele,cand se nume§te in unele parti din Banatcantecul zorilor", la ameaza-zi §i sara, apoi pedrum, pang se pune in groapit. Bocitoarele into-

neaza versuri tipice (bocetele) cu glas jalnic §imonoton, pe care le imbogatesc cu improvisatii

potrivite cu starea, caracterul, v6rsta §1 tim-pul in care se fac inmorm6ntarile. Din andin cand ele laudit vredniciile §i faptele celebune facute de reposat in viata sa.

Cuventul de neniae" s'a pastrat §i paneastazi in gura poporului roman ; bocitoarele

1) Ai spline cel de pe urm6. remas bun, pe care poateabla l'a auzit cu urechele, apoi s'a dus eartuii inapoi.

83

la sfir§itul bocetelor lor, intoneaza §i acumcuventul, neno ! neno ! neno ! 1)

Bocitoarele Romanilor sunt cele mai adese-ori rudeniile mortului ; ele sunt atat de is-cusite in spunerea laudelor pentru mort, §ti-ind cu a§a prefacere sa-§i arate durerea, in-cat adeseori fac pe toi cei de fall si planga.and mortul nu are rude, de multe on senaimesc asemene femei bocitoare. 2)

Drept plata, li se da de pomang, haine§i alte lucruri de-ale mortului, luminari, colaci,

ear nici cum bani.Petrecerea mortului pang la morment cu

bocete este un ce sacra la Romani ; ei aucea mai mare grija, ca sä nu se ingroapenime Ara ga, fie bocit, tin6nd aceasta de marepecat, §i crezend ca omul care n'are nici rude,nici prieteni sal boceasca, este urgisit deDumnezeu ; de aid blestemul eel mai mare :

1) Vezi si Bojinca. Anticele Romanilor. Buda 1832, notade in pag. 214.

2) Vezi qi Cantimir. Descrier. Mold. ra§i 1851 pag. 289".

84

sa dea Dumnezeu sit' n'ai pe nime si toboceasca!" 1)

Aceste obiceiuri aflate la poporul roman,

nepretuite rema§ite de la Romani, sunt pu-ternice dovezi, pe Maga multe allele, despreoriginea noastra, §i putem zice fare sfiala cucronicarul Miron Costin : A lui Traian veci-nicul dant stalp suntem".

Unica literature vechie a Romanilor, careeste sigilul caracterului nostru original, o pi-sim pe langa, alte multe obiceiuri §f datini

1) Aceasti credinta este atat de inridacinatit in popor,incht in calatoria mea prin mai multe pgxli locuitede roman, intru adunarea bocetelor populare, a can-tecelor li altof datini si obiceiuri vechi ale Romini-lor, oprindu-m6 in mai multe cotune din comunaHangu, la poalele muntelui Ceahlliu, am cercetat careaunt bocitoarele. Ele afiand despre scopul venirii meles'au ascuns inchiandu-se prin case, crezend ca car-muirea m'a trimis ca se aleg din cele mai iscusitein mestesugul de a boci spre a be triraite peste Du-nkrea, si boceasca soldatii morti in Plevna, si ingro-pali nebociii, fapt ce dupi credinta lor, era un marepecat.

85

ale poporului, §i in cantecele populare 1) res-pandite la noi in tarn, precum §i la Rom aniivietuitori in cele trei imperil ce ne incun-joafa, ele au constituit §i constituesc o parteprincipala din bogatia noastra intelectuala ; in

acest nepretuit tesaur literar al geniului po-porului roman, gasim deslu§iri asupra nara-

1) La noi cel intaiu care a avut ideia de a aduna din-tecele populare a fost Gh. Asachi. El inca de pe laanii 1822, in epoca emigratiunii sale calatorind prinprovinciile locuite de Romini, a inceput a aduna cin-tecele populare ale Rominilor, ear pe la 1823, dndel se afla in Viena, mult iubitoriul de culturii qi re-numit literat Vuc Stefanovici, care cglitorise multiani prin provinciile sud slavice, spre adunarea can-tecelor populare ale Serbilor, li pe cand le tipiri inanal 1823 la Lipsca cu cheltueala printului Miloq, a&cult lui Gh. Asachi treizeci coale manuscripte decantece populare romineqti care cu ocasia calitorieisale le-a fost adunat in Transilvania, Banat qi TaraRomitneasc5., qi intre care se dim compuneri foarteinteresante; dar colectia aceia cu multe altele alelui Gh. Asachi le-a mistuit focal din Iaqi intimplatin anal 1827, incat acele canturi remaserit numai ingura poporului, ca melodie patetica in fluerul pisto-rilor, ear adunarea for in sarcina litera ilor mai fe-rid de a le asigura de urgia timpului qi a evenimen-telor". (Gazeta de Moldavia an. 1852 No. 20).

86

vurilor, datinelor §i obiceiurilor noastre dinvechime.

Poesia noastrg populara, s'a impartit de o-sebicii no§tri scriitori in mai multe categorii,a§a d. Vasile Aiecsandri, 1) o imparte in :

1°. CAntecele bittrane§ti sau Balade

2°. Doine

3°. Hore §i4° Calinde.

D. G. Tocilescu, 2) o imparte in §epte Ca-tegorii dupa. timpul na§terii for §i anume:

1°. Colinde sau Coliandele

2°. Balade sau CAntece bAtrg,ne§ti

3°. Doine

4°. Cantece de lume5°. Hera §i cantece de joc6°. Satire, cimilituri §i

7°. Descanteee.

1) Poesii populare a Romanilor, Bucure§ti, 1867 p. Xl.2) Fpaea Societtitei Roraanismului, Bucurelti, 1870 p. 118.

87

D. B. P. Hajdgu 1) zice, c putem resumain urnarttorul mod, asa zic1nd plastic, clasifi-catiunea literatnrei populare a Romanilor :

I. Genial poetic.1°. Cantece bittrAnesti

2°. Doina

3°. Colinda

4°. Hora5°. Vicleimul

6°. Descantec

7". Oratia.

II. Genial aforistic.

1°. Proverbe

2°. Idiotisme30. Ghicitori si fanfentaturi de limbs.

III. Genial narativ.1°. Traditiunea

1) Introducere despre literatura popularit qi Basme. Ora-iii, Plerdituri Ili Gaeitori de I. C. Fundescu, Bum-re§ti, 1870 pag. XL

88

20. Anecdote

3 6. Basmul.

In toate aceste clasificatiuni nu vedem tre-cute- §i Bocetele populare". Pana acuma ni-mic nu s'a vorbit de elei nimene nu le -auadunat spre a le da la lumina, cu toate ca§i Mimic formeaza una din ramurile princi-pale ale poesiei populare, de oare ce esprimaunul din sentimentele cele mai puternice aleomului, durerea perderii, §i cuprind o mul-lime de idei originale ce nu se gasesc aiure.

Toate aceste bocete populare ca §i altemulte cantece de-ale poporului, transmise dingeneratiune in generafiune, fara, data sigura,remaindu-ne numele poqilor necunoscut, per-zendu-se cu totul °data cu viata lor, zac as-tunse de veacuri intregi in memoria traditio-nail a poporului. Este deci o datorie sfanta,de a le da la lumina, ferindu le ast-fel de anu se peide in noeanul timpului si al uitarii.

Urmeza acuma culegerea de bocete ce am

89

adunta in Moldova, Valahia, Dobrogia, Besara-

bia, Bucovina, Transilvania §i Banat. 1)

B 0 C E T E.

I

Bucura-te tintirimeMaar& floricica'ti vineDa nu vine sa'nfloreascii,Ci vine sit vestejasca.Roagate la sfitutul soare

tinit zioa mai mare,Aga zi ce-i callttoare

'napoi ne 'utoreatoare.Scoala, scoalit puiurr§i prive0e-ne cu dor,C'a vent carte domneascaDe la not sa to porneasca.

1). Am intimpinat cea mai mare greutate pentru cule-gerea aci-stor bocete, fiind ca bocitbrele an o super-

ca dad, spun altors bocetele, are se mOra vreo rudit de a lor. Asemene supersticie an gi femeeleacele care stiu lecuri descantece. Ele nu vren se%vete pe nime sub cuvent ca atunci ldcul descan-teeul n'are the! o putere de vindecat.

SA

i

sti/ie,

liqi

90

MandrA cast ti-ai gAtitIn mormentul inegrit,Rai usi, fsrA feresti,In ea vecinic si.. triesti.Dragul meu puiut rotatIn zi mAndrA te-ai gAtat,De la not to -ai strAinatSi in lacrimi ne-ai lAsat.Caud ti-a fi puiut mai bineSA trimiti si dupa, mine,Prin suspinul vontuluiPriu fundul pam6ntului.Eu camera la rantin.Ti-oiu spala-o cu-a mea mAnA,Nu cu apA de isvor,Ci cu lacrimi dulci de dor.Voin usca-o, nu la scare,Ci, in sin in titiqoare.

Cotuna .Reipciuni (Moldova).

II.

Drag., drag& fratiorNe-ai lasat pe toti cu dor,

91

Pasaruicl sharitoare,De la not e§ti cAlAtoare,Tu to duci in ceia lume,Unde nu cuno§ti pe nime,Da ie sama tare bine

in'ascultA pe mine,Ca aunt doue drumurele,Unu-i tot cu floricele,Flori negrite $i de jele ;Celalalt cu busuioc,Par'ca-i un Orau de foe.Veniti frati, veniti suroriDe ma 'mpodobiti cu flori,.si -mi spalati trupul cu apaCad azi me pornesc la groapA.De-ti vede voi viorele0 WI alergati la aleChitind ca-s urmele mele,Ear fozAnd voi stanjineiAti pleca fuga la eii -i chiti ca-s ochii mei,

RoagAte la PrecistaCa sA-ti dee cheita§i sA-ti descui gurita.SA mai poti vorbi odatASA mai min& asta gloatA.

i ei

92

Dac'4 Bti end te-ai intoarceDrum de busuioc li-aq face,Ti-as samlua °Alva e,Da cum le-oiu privi de jele ICine plead. in cea OA,Poate si se 'ntoarci earn.Cel ce merge 'n ceia lumeNiel s'aucie de-a lui name.

Cotuna Bcipciuni (Moldova).

Pe cea coasti mohoritrtParo -o oaste rittacica,Dar nu-i oaste ratamta,Ci-i Marita logoditaDar cu cine-a legodit?Cu pamotitul inegrit,$'apoi sufletul si-a datOrucii, Carel s'a 'nehinat.

Comuna Bicaz (Moldova).

93

1V.

Bucurit-te menestire,CA frumoasit floare-ti vine,Da nu vine se. 'nfloreasca,Ci vine sh vestejeasce,.Drags mamei Markt*Tu egti mendra florid*Tinerice fare nume,§i nepitrecuta 'n lume.CA mama te-a logoditCu primentul inegrit$i apoi te-a cununatNumai cu scanduri de brad.Spune noue Maria*Mandril, floare tined*Cine ti -or fi vornicei?Vornicei, doi paltinci.Clue ti-or fi conacari ?Conacarii, doi tei mari.Lautari fare. Uite,Cum vor sta cu toate mute,Cuscrele tot despletitePentru tine ma glitite.Nunile de tot mAhnite$i cu toate amttrate.

94

Dec At mi te logodeam,Mai bine te prohodeam.Decat mi to cununam,Mai bine otravl-ti dam.SArmana inima mea,Muni. jale are ea;Mult'ei plinA. de amarCa Prutul din mat in mal,Eu o fiicA c'am avut ;S'a mea inima mi-a rupt;CA era la mama una,Precum e pe ceriu si luna.A foot una la pAriuti,Ca si luna intre sfinti,Roaga-te la sfantul soareSA, nu meargA atm tare,CA mi-e jale de tot mare.

Vremea ti-a venit,Ciasul c'a sositDe cAlatorit,In negrul pAmAnt,La morti in mornAnt.

Nu stiu drumurile's rele,Ori vAmile poate's grele,De pe tine nu te leekSi mai vii la not acasl?

95

MAriucA, pentru tineN'a remas inimrn mine,-Putinticri ce-a remas$'aceea s'a fript gi are.RoHgA -tP la cel *antCA nd te-i duce in mormiint,SA nu 'nceapA 'n fetigoariCA-i frumoasA balkioarA,$i nici de la sprincenele,CA aunt tare frumu§ele,Da nici de la ochigori,Care aunt ca niqte floriS'apoi nioi de la guritA,Cad ea tare m"-i drag,uta.

Cine-acum to -a cununa ?Popa cu cadelnita,DascalulCu sfepicul

Comuna Stataileqti (Moldova).

V.

Draga mamei fatA mare,Tu e§ti mAndrA ca o Hoare.

96

Tinerefe ce-pi avut,Cu /mar le-ai petrecut,Cine merge 'n ceea lume,Nici s'aude de-a lui nume,Inapol pici cA mai vine,Sa ne spue daei-i bineBuni cash c'ai avut$i ea nici ca ti-a plAcut;Acum alta ti-ai Scut,Fara usi, fall, feregti,In ea ca si vietuesti.Fara pee, farh nuele,Mina toatii, tot de joie;N'are usi de egit,Nici fereastrii, de privit,Mei nu-i voe de graft,Nu's nici floe de inflorit,Nici boboci de'nbobocit,Numai loc de vestejit.Ti-ai pus trupul la phmiint,Sufletul la duhul slant,°chigori la mucezit,§i fata la putrezit.Boagh-te la gropniceri,$i pe la cei secrieri,Sh-ti lese doue feresti,

97

l'u prin ele sa privegti,lnima sa-ti recoreqti.S'apoi tie ca ea ti vieMirosul de la tamile.Poate sunt vamile greleDe nu poti trece prin ele,Ori portile aunt taH,Ori dealurile marl,De nu-i voe de venit,Niel la mine de privit.OH cararile 'a spinosse,Ori drumuri paraginosse.Nimene ca se intoarce,In cea lume caul se duce.Vino macar intr'o sariDe me striga pan'afarit,Tie si me jeluesc,$i si me mai recoresc.Ca decand to -am prapidit,Sufletul mi s'amarat,Fara tine's de petit.

Comuna Stanilefti (Moldova).

7

98

vi.

Tinerelule,Voinicelule,

Ce vent te-a betutDe te-a oborit,Cu trupul la pftment,Ochii la duhul dant,Fata la resitrit,De stai intepeuit?Veutul de la munteCel en junghiuri multe,De oboare, voiniciCe merg pe potici.Case le le pustiescSi neveste despertesc,Ca pe uncle a lovitCase le le-a pustiit,Pe copii a siirecit,Pe femei a veduvit.Me mir Doamue, ce-am gresit,De mine l'ai despfutit,De pe lume l'ai pornitInima de miai sdrobit.De te-ai duce, duce, duce,

i to dace. 01 ajunge

99

Pe la vr'un sui6,La vr'un coboris,La verde podia,Sii-ti fad ochii roati,SA cati in cea sloata,C'acolo aunt cete,Tot cu mandre fete.Cete de flecaiCu totii holtei,Si neveste tinereleTot ca ni6te randunele$i de-or intreba de mineSA le spui lor ca mi-e bine,Dimineata, cand me scol$i privesc la cel ocol,Atunci eu de jale mor$i la tine-al vrea sa sbor.Merg la cola sa beau apA,Lacrimile me adapt,Dau cu mane pe obraz,Lacrimile se fac iaz,Ca me ved ca-s de necaz.Nu e an qi nu e lung,Ca sa am inima, buna,Nu e zi qi nu e ciasEu de plans ca sa ma las.

/00

Scoalh, scoaltt "i mi-i spuneCe durere to repune,De nu poti veui la mine,Stt m6 vezi cum far6. tineEu tdesc tot in suspinel

Comuna &dui leqti (Moldova).

VII.

Dragul mamei fedora",Mandrut ca un toporaq,Cand nAmuta te-a facutMare bine i-a pant.Sit scoti plugul din ocolSit-I duci drept la cel ogor.La ogor and te-ai poruit,Moartea mi te-a intitluit,Inapoi mi te-a 'nturnatSi de not te-a strainat.Cu pasul n'ai mai p6'it,Cu gura n'ai mai gr&it,Amar inima mi-ai rupt,Sufletul mi-ai stribittut.M'ai lftsat, ventul me bate,

101

De n'am umbra nici de-oparte,Ca de-ai mai avea un frateTot m'ar mai umbri de-oparte.Cate jale-i ostenita,Ea la mine-i odihnita.Bat * -te toed noroc,Cum la mine n'avuci loc,De me laqi sr" and in foc,Bata-te pustia parte,Cum de mine sezi departs,M'ai lasat, me prapadesc

amar me chinuesc

Comma Steinilefti (Moldova)

VIII

Scoall omule 'n picioarecare cu jale mare,

La cea case 'n departareCum s'a pustiit de tare.Lunca tut& a 'nverzitIns& not ne-am despartit

copii-au saracit.Ca oopiluI farft tatit

I¢i

tji

102

Incunjoarli lumea toata.i la nime el nu-i drag

Ca §i mielul Varttiag,Pe ce cale s'ar tot duceEl tgtucL" Du mai zice.Au remas gi ei, euIn sama lui Duranezeul

Comma Mani lefti (Moldova)

IX.

Frunze verde odoleanMai baditii. Todirean,Ca Icii, rar 'neetilor

ie samaCa In poarta lui 'Mean,Acolo-i un mizarean,Mazareanu-i inflorit,Earba toat' a inveizit.Scoara, scoala, ToadereSa to date mandrele,Mandrele, nevestele,C'ace]ea te-a fermiicatCu cadelnita la cap,

¢i

§i

ySi b;nivor,

103

Cu BUIC10§,

Din grAdinA,Cu per galbAn din cosilA,Cu apA din fAntAnita,Cu pant de liliac,SA nu- i mai dai peste leac.Leacul singur l'ai gasitCA to -au dus la putrezit.Tu de dud ini -ai adormitNici o mill n'am gasit,Eu din cotro am umblatTot de scarbA eh mi-am dat.CAte vouturi se pornesc,Tot de mine se isbesc.Nici n'am frati, nici n'am surori,Numai grAdina cu flori.CrilteV flori, dar nu'nfloriti,Mie nu'mi mai trebuii;Creiteci flori citt gardurile,SA ye bate. yentnrile,Ca pe mine gAndurile.Trupul men On de amarCa Bistrita din mal in mal,Trupul meu cel prin de scdrbiCa Bistrita din riipirn rape..Scoale., scoale. Todirean,

104

CI mi-i trupul plin de-alean.ScoalA, small,Fata-ti spilA,

Soarele a tasAritSi nimica n'a' graft,Inima mi s'a- scArbit.Ie panza de pe obrazDe Veil moartca cu necaz,le pinza de subsuori

i vezi moartea cu fiori,Ie pAnza de pe picioareDe vezi moartea milk n'are.

Coruna Han,qu (Moldova).

X.

Drag& mamei MArioarl,Tu 'n morment co eu aiara 1Te-am rescut de mititica,Drags mamei rAndunica,Nu-i peeat de bumnezeuCat am necAjit ci eu,Pe cea lume sA porne§tiVacolo sii ie oprestit

105

Tats nu-i al to 'ncalzeascrt,IkTici mama sa to 'ugrijeasca.Ai sburat din pom in pomPita la Dumnezeu pe troll.Pe drum umblu ea turbatil,Ne Ulla, ne mlineatalC'am perdut no am avut,Inima de mi s'a rupt.Ea era ca qi. o floare,Ce traeste cat a soare,Dimintata inflareaSi de rota se umplea,Dar and soarele-a apus,In pament ea ca s'a dus,La Ion sant ca s'a ascuns.Doamne Dunrnezeul men,De aq avea noroc iiii eu,Sa-mi arati sfirgitul meu,Ca sa §tiu de-i bun sau feu.Sa-mi platesc pecatul greu,Si ajut vre un saran,Sau vr'un gol ca sa-1 imbrac.La tine nand me voiu duce,Stiu bine c'or si m'apuceCe-am flied cat am trait,Pe pimont cat m'am 9prit.

106

La vami and m'or intreba,Eu din oaf voiu lacrama,$i 'n genunchi ca voiu picaDomnului ea m'oiu ruga,Se, me erte de pecate,Cate le-am facut pe toate,Si me duo la loc frumos,Plin de fan ci de miros,SA ved suflete zimbind,Mandri fluturaai sburand,Angerii in slava stand.

Comuna Paufefti (Moldova).

XI.

Nici n'ai mama, nici n'ai tats,Neat (Id lasat din peatra;Nici n'ai fraV, nici n'ai surori,Par'ci esti lasat din nori ;E§ti mancat tot de strainiCa earba de boi batrani,E§ti mancat tot de nevoiCa earba crudi de ploi.Tu de and ai adormit,

107

Cu gura n'ai mai grail;ScoalA de-mi spune cevaSi-mi recoregti inima,Earba verde and a crekte,Vin tu de-o pittulelte.Florile c'or inflori,Da mata Ai putrezi,Earba verde nu-i akaNici rota nu-i scutura.Pui§orul mi s'a dusPe-un drum mare, drept in sue.Fecipara luiSpuma laptelui,Chiculoara, luiPana corbului,Mustecioara luiSpicul grAului,Ochirrii luiMura campului,Cum de tu to -ai indurat$i cui oare m'ai lint,Petrelor on lemnelor,Ori negri strAinilor?

Comma Soircioefti (Moldova).

108

XII.

Din jos, despre ritsfiritMulte car& s'a pornit,

Mocine9ti,Dragomire9ti,Cite 'n patru boi cu toate,Cu podvoad§, imamate.La mijlocul carelor*i a cArauqilorMerge-un car acoperitCu pohor negru cernit.Multi lume l'a privit*i ' nainte i-a e§it*i din gurik i-a gait :Carau0, ce-aveti in car ?Respuns'au ei cu amar:Panzi11,1ba li frumoasi,Frumoaa §i de mates&*i scAndurii, pre aleasii,Si fie mortului cash,Ear in carul d nainte,Damneztule prea stinte 1*ede Maim Domnului,Ming area omului,Pe un scaun de argint,

109

Imbricate cu vestmentMandru pent in pamentScrie viii cu mortiiyi pe paceto§i Cu totii;Scrie mortii cu cerneala

viii cu rumeneale.M6 rog Maica Domnului,MAngterea omului,Nu me aerie cu cei mortiCi me iast ou

scrie intro viiIntre vii $i Iibovii

Cotuna Chisirig (Moldova).

XIII.

Gate flori aunt pe plimentToate merg la iuriment,Numai floarea soarelui$ede 'n poarta raiului,Face loc sufletului

hodint trupului;Dart floarea spinuluiede 'n poarta iadului

§i

cellalti,mg

Si

110

Si tot crest() si 'nfiore9te,Mu lte suflete-amAre0e.Asari o septamaulMergea moartea prin grain&Cu dragul mamei de mane.MAndre ion el culegea,Smocurele le lima,La stele a le punea,Alba lung. le AreaSi cu grag mi le privea;Le-ar'eta iii celui soaveCa sA-1 pue in picioare,Dar moartea l'a amigitDe la not ca l'a rapitDe pe pament l'a pornit

Cotuna Seoul Buh,alnitii (Moldova).

XIV.

Din jos despre rAsAritFrumos brad cA s'a ivit,Cu verf nalt pAnA la ceriPan& ceri gi 'n luceferi,Cu ramuri pAnA plmAnt,'n

111

Asa alte nu mai sunt.La tulpina braduluiPeste floarea campuluiEste-un pat mare rotatCu flori ratinclre preserat;Da pe pat ce inverzeste ?Earba 'n Hoare se zfireste.

Pests earbiCergii dalbg,

Pests cerg'o perinuttiToala e cu Hod albuteDar pe pat cine-i culcatCu flori tot amestecat ?§ede 'n pliuzi gbivizie,Ce-a foss giuruitii mieDin mica copillirie.Eaca el cum s'a oulcatInapoi nu s'a sculat.Meleagurile-am umblat,Leacurile ti-am citat ;Leacuri eu nu ti-am gisit§i to stai intepenit.Dar lA capu-i ce se vede?Moartea si cu cucul cede;Ear moartea cea grabnick,Grabnicli si jalnica,

112

Si cucul prevestitor§i de noroc gacitor,Amandoi ca se mustra,Moartea ala ii graea :

Asculta, ce to rog eu,Da-mi to mie glasul feu.

Ba eu glasul nu ti-oiu dalNici mitcar te-oiu asculta,Ca pe unde-i glas de-al meu,Ai vezut 9i vad qi eu,Via fetereCu florile,Ciobanii cu elle,NevesteleCu panzele,Barbatii cu plugurile ;Dar pe unde-i glas de-al tau;Ai vezut iiii vod 0 eu,Ca de moarte se gatcsc,Casele se pustieso,Copii se saracesc,Femeile vadit-nesc.

Comma Biota (MoldOva).

XV.

Flutura§Din noural,Uncle mergi §1 cui me la§i,

Nia-adormitk.Si de tine 'n veci lipsita ?Eu aice pe pamentDeacum bunk nu mai sunt.Un foc mare §i nestinsSi de dorul teu aprins,Amur inima imi fringeSi suflotul mi-1 strapunge.Flutura§ul meu iubitTu te-ai dus la putrezitIn mormentul inegrit,Si de lacrimi tot atropit,Ca §i floarea campuluiDin Na phmentului,Ce de cm& s'a cositSau piciorul a sdrobitDuck dumnezeu ar vreaSA-mi scurteze viala mea,So, me pue-alatureaCu dragutul flutura§

8

113

AraIritit,

114

Augeras de copilas,Cararusa i-as plivi,'i de earba,

*i de nalba,Ca sa-mi vie mai degraba.L'as impodobi cu flori,Cu roma plina din noH.Dragul mamei puiu strainM'ai lasat in dor si 'n chin.Tu to duci pe ceea lume,Unde nu to stie nime.Ai lasat mama duioasaCu inima friptii, area.Moarte, moarte uncle esti,In ce parte locuesti?Tot to strig, dar nu m'auzi,§i nimica nu-mi respunzi,Ie-me., ie-me si pe mineca mi-a fi cu mult mai bine,Laugh' copilas me pune,Sa tram far de sfirsit,Caci eu mult l'am mai iubit.

Comma .Pciugefti (Moldova).

115

XVI.

Dragul mamei blletel,Tu e§ti mandru voinicel.Uita-te la mamutica$i prive§te randunicaDe prin teri cum a venit§1 la nol cum s'a oprit.Topora0 toti 's verzi,Nuinai tu nici ca-i mai vezi.Florae c'or infioriDarit tu ei putrezi,De la not c.i to -ai pornitTu pe toti ne-ai amagit.Moarte, moarte 'n0TatoareDe inimi siligietoare,Pe undo ai venit,Da l'ai amagit,De mi l'ai rapit?Paminte iutunecat,Cum tu de to -ai induratCopilul de mi-ai 13AI:watt

Canzuna Laza (Moldova).

116

XVII.

Scoa la, scoala voinicel,Dragul mamei tinerel,§i to uita to la mineDe prive§te cum iti vine,Toata ceata preutascaDe la not sA to porneasea.Au tare te-ai suparatTu pe mama de-ai lasat§i de ea te ai departat,In pament intunecat?Zioa buns n'ai kat IDe ce drag' nu graeeti,Lang tine nu prive§ti,Cum te plang surorilePe toate cararile,Cum to plange cea mai mareCu per galbon pe spinare,Cum plAnge cea mijlocieCu lacrimi pani 'n barbie,Cum to plange cea Mai micaFrunza 'n codru se despica,Pica jos qi se usucA.&cda, scoala pe picioare§i fa umbra pe carare

117

Pan' la casa to din vale,Ca si-ti vezi tu armele,Armele si gloautele,Ca decand tu le-ai lisatRugina ca le-a mancat.

Comma Laza (Moldova).

XVIII.

Botiorule,Bunisorule,Uncle tu to duci$i 'metro apuci,Cinstea $i umbra mealDad. Dumnezeu ar vreaSi ma ei id pe mineSi me pue langi tine,Ca ce 's bun& pe-asta lume,Fara sprijin, fara numelPrimavara c'a venit,Pfiserile eau sosit,Dar tu stai intepenit*i to duel la putrezit.Cana paserile-or cantaDe- arat cine-a ciuta,

118

Brazda tine -a resturnaBiniaor ca dumneta?&nark swath% intr'un coti vezi lumen peste tot,

Scoa1A-te yi mai priveyteC'am remas de izbeliyte,De garduri me sprijinescPe tot locul me opresc.Din cotro ventul me bateTot me frige:0 me arde.Bati-te pustia moarteCum le vindeci tu pe toate,Nu ti-i irk& de voinicCa l'ai facut de nimic,Ca tine vrednica,

i mai puternicaNu-i nime pe panient,Numai Dumnezeu eel sant!Plangeti voi patru paretiCa deacuma stapin n'aveti,Plangeti voi patru unghereCa n'aveti nici o putere.Plangi tu masa,Plangi tu case,Ca to lasaSinetoasa.

119

Patru vaciLa feti saraci,Cu drag as da euDin sufletul meu,Ba Inca si patru boiCa sa-mi vie inapoiDa deacum u'a mai veniNici cu mine n'a grAi.Cad asa e stria la carteCa de el BA nu am parte!

Comuna Laza (Moldova).

XIX.

Vine ceata preatascitDe la not sI to porneasca,Pe o tale alungatA,Bat-o focul sA mi-e bats I

i sosi la o fantanaCare are ape, ling,Unde mortii toti s'aduna,.Acolo sa poposestiSi sA mi to racoresti,CA-i fi ostenit

!

120

De moarte 'ngrozitDe-acolo ai merge, mergeSi pe urma ai ajungeLa un pAr rotatNu de tot uscat,Sus frunza mAruntaJos umbra rotundaApoi la un pod de peatesAcolo sit 'ntrebi de tats,Ear la podul de aramASA. 'ntrebi tu de-a to mama.Tata, mama n'or respundeCA n'or mai ave de undo.Scoala macar inteun cotSi vezi lumea peste tot,Si -rni vorbeqte trei cuvinteSA-mi aduc de tine-aminte tIe panza de pe picioareSi vezi moartea 'nseratoare.le panza de pe obrazSi vezi moartea cu. necaz.Ca'nd te-i duci in mormentLa morli in negru pament,lila tu s'o laci crapatiSi fereastra destupatASA me uit qi eu odata.

121

Veniti frati, veniti suroriDe me 'mpodobiti cu flori,§i-mi stropiti trupul cu yinCA ma duc la loc strain.Drumul ista tine -1 faoeInapoi nici ca se intoarce.Nu to lua dupA apeCA, suut tot ca una toatuInainte mergatoareSi 'napoi no 'ntorcAtoareIe-te dupii sfAntul soareLuminos gi frumos tare,CA-i naiute rnergator§i 'napoi intorcator,Merge de la rAsitrit§i plink* la asfintit,§i de la apusDui:4 ce ea dus,Merge ear la, rAsbritPau' la locul cel sfintit;Numai to deacum naiuteDun:Innen le prea sfinto INu-i mai A pe-acest pitmentsi -i star vecinic in mormAnt I

Comma Chitoc (Moldova),

122

xx.

Ducuri-te menastire,CA ce puiugor oti vine,Da nu vine se, 'nfloreasce,Ci vine sit vestejasca.Garofite. dregalagA,Aoleu cea mai frumoasil.CAnd umblagi se, inftoregti,Te poruigi se, putrezegti;A dat vent gi to -a plaitSi moartea te-a amegit.Veniti frati, veniti surori,Tot cu manunche de flori,Cu facia gi luminiri,i me pleugeti cu sudori.

Vo uitati gi peste groapa,Vedeti moartea 'ntunecate.Roage,te neice, de pope,Clopotul tot se, ti-1 Una,SA resune vitae,SA s'adune rudele,CA to astazi to pornegti,Si pe toti ne peresegti;Pe o tale 'ndeluugatA,-Linde nu-i mine Bid tats,

12$

Ci cantari dumneze§ti,$i cu cete Angereqti.Nui nici val qi nici durere,(i iubita mangaere!

Comuna Bream (Valabia).

XXI.

Bucurarte manastire,Ca ce voinicel eti vine,Da nu vine sa. 'nfloreasca,Ci vine BA putrezeasca,Pe drumul cel de foc,$1 cel far de noroc,

Pe drumulCu scrumul,Pe caleaCu jalea 1

Multe-am tras eu pentru tine,Batui calea vai de mine,Moarte-acum mi te-a pus bine,Sä nu mai traesc cu tine.

Es afar&Dau de scaral

124

Destula inimO. amara.Iutru 'n cashDau de mash,

Destuli inima ars.Aoleu b irl3PAul meu,AnArith reman eu!

Comana Comarmic (Vida Ida),

1=1Mis

XXII.

BucurA-te manastire,Ca ce garofitl-ti vine,Da nu vine sa 'nfloreasch,Ci, vine eh putrezeascalTineric'-ai fost in lame,Cum DA urisi vai de mine,ti cum de to indurasi,Acuma to de lasasiFratii surorile,Gradina cu florile.Spune la, cei pochnsei,Sit vie, vada ei.Of, of, inimioara mea,

jale are ea,Multi

qi

gi

125

CUM se arde si se frigeN'are pe cine sit strige;CA, pe cine a avutL'a mtncat negrul pAmentlDe strAini al prins to dor,Dar nu to increcle usor,Cad dorul de la strAini,Ca gardul cu rairticini.

Coruna Ruda (Val tibia).

XXIII.

Moartea reu to -a =Agit,De 1a not a te-a portaIn cAntatul cucilorPe'n floritul &miler,Pe'n verzitul codrilor,Drags mamei MAriucA,Ai fost la mama AmickLa cinci frati o sorioara,Nu to -ai mai sculat de-asara 1Ochisorii eiCa niste scAntei,Dalbele man*

126

Ca ilorile-alln4eErau tipar de Tarigrad,Sa le tot prive§ti cu drag1Alesatut ile eiMare cu drag 1e privei.Ai trait tu nelumita,De tc4i ai lost pomeniti,Ca floarea ce inflorelte§i pe urma putreze§te,De nimene smulta,La cap ne-purtata

i nemirosita.Mergi in groapa'ntunecataCu heat& ineueati;Lacata c'a rugeniTrupul ca ti-a putreziFlorile or inflori,Codrii or inverzi,Namai tu n'o sa 'nfloreqtiCi mergi ca sa putreze§ti.

Comma Ostrov (Dobrogea)

XXIV.

N'am gandit,N'am socotit,

127

Ca de-acum nu te-oiu ura,Ci pament ti-oiu mesuraCu stanjinul in lungis,Cu palmele 'n curmezis.Degeaba te-oiu mai striga,Pe la noi to nu-i mai da.Pe grea tale te-ai pornit;Tu pe toti ne-ai amArit,ifoartea rAu to -a inselatSi in lacrimi neai lasat.La venirea cea de-apoiAtunci ne-om vedea si noi.

Comuna Marleanu (Dobrogea).

XXV.

Dr 41101 meu barbatel,Dragutul meu sufletel,Cand ti-a veni dorul,SA iei drumusorul,Sa-roi stingi focusorul.Asta, primavarkCand esiai afarAIn reversatul zorilor,

128

In crintatul paserilor,Iu iiuerul veuturilor,Plugurrul injugai,Neagra brazdA resturnai,Si din gut% to ziceai:

Ta PlevanSi hal" Joian,

Hai cu tata, nu ve dati$i la gren nu me lhsati,.Brazda toaVo resturnai.Eu cand to auzeam,Cu gura nu griliam,

MEI luamMe sculam

Si 'n griidini me duceam,Fioricele sAmanam,Sri le poarte fatale,Fete le, nevestele.Florile au inflorit,Barbatul mi-a putrezit ;Timpul coasei c'a sositSi la amp and am e§it,Pe rezoare m'am uitat,Sufletelul mi-am strigat:Spune-mi dragl un caveatSe, pot Uai pe piiment.

129

Am remas fa'rit de sprijin,Singurica far de razim.Valuri marl me 'nvaluesc,N'am cum s'a me sprijinesc.Batuta-s de ga.'nduri,Ca ventul de dealuriCa apa de maluri.

Comma Niculitel (Dobrogea).

XXVI

Gospodarul meu,Amar to piing eu,Mare vent mi to -a batut,La pament to -a oborit,Cu fata la rits'arit,Deacum to m'ai pirasit,De mine te-ai rezletit.Undo mi to porneriti?Undo cAlatore§ti ?Pe drumugor de aniniiMergi in tad strains.Plange-mi casePlange-mi masa,

9

130

Plangeti ci voi tcori,CA stapa n a-i calator ;CA de astazi in coleDeacum nu'l yeti mai ave;Din cotro vontul m'a bateTot me frige ci me arde.bra bAtut de la-asfilicitStracnic m'a mai iuegrit,lira bAtut din resaritInima mi-a ars ci fript.Ia-n apropi-te de mine,SA to mai Gard pe tine,CA de astAzi in coleAmendoi nu ne-om vede.Trupul men ist plin de dorCa c1 Nistrul de namol,Trupul men ist plin de jeleCa Nistrul de petricele,Trupul meu ist plin de-amarCa Nistrul din mal in mal.Lumina dud pun pe masa,Tot intuneric in ma.Uite mila mea, cea duke,Ved on milli cum se duce,In cel uricios pament,SA n'aud Wei un cuvent,

131

Nici de bine nici de reaCu wtilt a in mai ieu,SA mai uit din halal meu.Inimioarrt cu lacata,CAnd te-ai discue vre-odata,Sit to vadi lumea toatA,Cat esti to de'nvenitati.Dragii mamei copilasi,Fara tate, nici salas,In straini sunteti remasi.

Comuna Isvelstii (Bhdarabia),

XXVII.

Bucuri-te tintirime,CA frumoas1 floare-ti vine,Da nu vine sa 'nfloreascrt,Ci vine se, putrezasca,Draga mamei fiiculitANimic nu zici din guritl.In cotro eu de m'as duce,Filen Eta n'oiu adttce.Din cotro vent abureste,Fata mea cii mi-o pArleste;

132

N'am uncle me jaluiNici uncle me Wiwi.Soarele ca asfinteqte,Trupu§oru-ti putrezete.Primavarit ca, sose§te,Si campul ea infiorqte,Numai files mea lipse§te.Cat e varuta de mare,Nu pot merge pe carare,De mirozna florilor,De jalea surorilor.Cat e varuta de mare,Nu pot merge pe carare,De mirozna brazilor,Si de jalea fratilori.Cat e varuta de mare,Nu pot merge pe carare5De mirozna rujilor,De jalea nepotilor..Cat e far* de mare,.Mu pot merge pe carare,De mirozna pelinitei,Si de jalea fiiculitel.19, deschide -i ochigorii,Si-ti prive§te fratiorii,CA de astazi incole,

133

FrAtiori nu'i mai ave.Ia ridica-ti genele,§i-ti prive§te verde,CA de astizi jn tole,Verioare nu'i ave.Mai deschide-ti iii guritaSi grle§te cu mAicuta,Spune-i doue, trei cuvinte,SA le tie bine minte.Pentru-a noastri 'nstrainareNici pamentul roadA n'are 1Maiculita te-a facut,Maiculita te-a crescut,Lutului pamontului,Giuruiti duhului.

Contuna Roqcanii (Basarabia).

XXVIII.

Bucurate inAbastireCa frumoasA floare V vineDa nu vine sa 'nfloreasciCi vine sA vestejasca.MAicuta cAnd te-a facut,

134

Stra§nic bine i-a pitrutCAnd a foot la leganat,ru gtiu cia' to -a blestemat,Pe maim*, de-ai lasat.Dorul. mea gi a< matale,De s'ar face tot pe-o cab,SA 'nfloreasca tot o floare,SA 'nfloreasci ruji bAtuti,Cu drag mare sii-i stiru0.Car Amp la fAntrtuA,Cregte iarba gi sulcina,Cilfarnga la ocol,Crete iarbit ci. mohor.CAAruga la veeirtiCrete iarbA ciulini.Deacum numele din cask,Draga mea are s'A-ti iasA,Deacum numele din sat,Pentru not s'a strainat.Incotro en m'oiu porniEdon n'oiu gaol;Incotro eu de m'al duceIliad* &bilk aduce.Dimineata m'oiu scula

mil oiu asculta,CAntec dulce or canta'aseii

II

135

Pe flicuta or cata,Florile on infloriDa flicura putrezi.SA to rogi la Dumnezeu§1 m'oiu mai ruga Eli eu,SA to faci Hoare 'nsemnatii

It to cunosc vre odata.Din fetiqoara ta albaVa cre0e frumoasi nalba,§i din ai tei ochipriResari-vor mandre flori.§i din dulcea ta guritaOdrAsli-va pelinita,For merge fetiteleLa strins pelinitele,Ju pe-aceste le-oiu privi§i cu lacrimi le-oiu stropi.

Comuna Dur leftii (Basarabia).

XXIX .

Scoala-te mAmuti drags,Cad e jale 'n casa 'utreaga,Scoalii-te de ne prive§te

136

i din gura ne gre,e0e.Scoali-te, nu to 'ndura,Pe copii ti-i bucura.Moartea vai te-a amAgit,*i de not to -a desparlit..Ai pus &la is pArete'ai Meat baeli fii fete,

Te.ai pus astazi la prunent,SA nu sin* nici leac de vent.Din a tale sprinceneleCum vor cregte viorele,Din ai tei dragl ochi§oriAu stt creasca alto flori,Din gurita,Tam Aitil,

Din man*Flori alb*,iar intregul trupwrSe va face lutiqor.ScoaIA-te §i to treze§toi ograda ne 'nverzetite,

MAndrA, earbA FA resarti,Ca in Crop de primavarA,i3atAte pustia Jut,Mu lt e*ti negru qi urit,CA mamuta to -a 'ndrAgit,

137

Lasand tot ce-a fortPlan u§i, prang qi fere§ti,Ca de-acum nu mai traevtil

Comuna Straja (13uPovinti).

XXX.

Sco:t la drags i ne spume,Vornicel pe tine -ant puuo,

Ch tu, cashDe mireash,

Tare mandra gatjtcea lume ai fugit,

Colo vOntul ou te-a bate,Nici lumina n'a strAbate,Umbra duke te-a umbri,

pluautul te-a negriDo la cap i pAn la brim,Ca un negrit epic de grau,De la cap On la picioare,Nu te-a zArt sfantul ware.Eu dea§ §ti cAnd ai venjDiumul tot ti Pal prundj,Proud in poalo ti-ag cars,

si

IP10.1

tiai'n

iultit.

108

Doara rtu to -ai scutura.Cat prin Carpal am umblat

un leac nu %i -am aflat.La fantana lui IgnatSunt leacuri de vindegat,Vam sapat, vi le-am adus,Pe fereastra ti le-am pus,Jar un gangu a sburat,Cu leacul de vindecat.

in aer s'a urcat,§i 'n yOzduh el ra scapat.Ina Dumnezeu, cel sfant,Te-a ertat de pe pamant.

Comuna Tereblecea (Bucovina).

XXXL

Scoa la tats ne spuneCe-ai ve4ut pe ceea lume,

ne spune taiculitaUude -i Braga maiculita.Fa -me Doamne cu putereCa s'alin a mea durere,Sa ma due pe sub pament

/slid

Si

si

Si

139

Pan la tata la mormant,Ca saki spun c'a Inea fituta

'n dureri qi '44 sufetint4Dar nu area sa me primeasca,

macar sit me priveasca.Cu. straini ma pun la masa

mea fat4 lacrimi varsa,Cu straini ma pun la cilia

mesa Nina suspina.Nai, stall& Oar ca mineWu mai este orn pe iume,Chiar i mierla cantatoareAre aturzul ver primare.

Comuna Crasna (Bucovina),

XXXII .

La Moldova, la hotareSunt doi mid cu franc rare,Uncle yin cucii din Caraki cant& de se omoara,Dar mai jos 14 radaciufi,La a nucilor tulpina,§ede nioartou de im stTimbi

Fa

E

Nici

140

*i pe cuci a mustra umb14.Voi, cucilor cantsatori,De wart& prevestitori,La not de and ati venit,Ce folds ati dobrindit?Folds not am dobandit,Lumea toatii ne-a privit§i pe loc ne-a indragit,*I cluittind ne-a ascultat,*i nici cum nu ne-a mustrat.Tu moarte ce-ai dobAndit?Lumea toata te-a urit,alulte case-ai pustiit§i. neveste-ai vidanit,i copii ai saracit.

Bat4-te pustia moarte,N'ai ave de nime parts.Pe mamuta-ai indriigit,Pe not toti ne-al amarit.Scoarit-te miimuta, dragi,Las altii Ca sä mearg4In mormAnt intunecos,LOUIE) vecinic, fioros t

Comma Straja (Bucovina).

141

XXXII!.

Trage, trage clopotel,Ca, -ti mai vine-un sufletel,Trage, trage tot cu jaleSA s'anda' p.,;n1 in vale.Caci acla s'a intemplatDupe, cum a fort ciintat,Cucoveica cobitoareSi de reu prevestitoare.Man* GUM te-ai induratDe copiiiDupe, ei tu n'ai oftat,Pe-a cui same, tu i-ai dat,Clue ei vas milui,Si cui s'or mai jalui,Lemnelor on petrelor.Muntilor on codrilor?Dimineata s'or scula

i prin cast or umbla,Si to vada undeva,SA zAreascit ei ceva.Iemt mama §i pe mine,CA prinde qi eu bine.Eu acolo n'oiCi lumen voiu chinui.

ti-ai lasat,

ii -oiutrAi,

142

Care 'ntiii se vu scula,Tot in mine-a anina.De-a§ lucra po sub pAment,La straini drag& nu aunt.Cat era mama cu mine,Taste imi rnergeeu cu bine,De lucram, de nu lucram,Draga rnamei en eram.De-av fi pasere mieastrA,M'ac tiita tot pe fereastra.De-as fi pasere de vent,M'al duce pe sub piment,Pan la mama in morment.Dar minuita m'a simtit$i, 'nainte mi -a e§it,Ea la mine a catat,i astfel m'a intrebat:

Tu copila, ce-ai pAtit,§i 'n pameut de m'ai gAsit?Stall mamutA, ca -ti voiu spune,CAci vin de pe ceea lume.Warn vent doarA sA lied,Ci nnmai BA to mai yea,Cu tine si me 'ntelneseDone vorbe sa-ti vorbesc.Bata-te pustia mparte,

143

N'ai ave do nime parte.Molt ai fast inqelatoarePe-asta lume trecatoare,Lumea ai cutrieratMu lte sufiete-ai luttt.Bucura-te iintirime,Mandru trandafir iii vine.Da nu vine sa 'nfioreasca,Ci vine sa putrezeasca.

Comuna Crasna, (Bucovina).

XXXIV.

Scoall, gospodaml meu,De auzi suspinul greu.Te-ai pus astazi la hoding,Lisand a to gospodini.Da cum de to -ai indurat,*i copiii ii-ai lasat ?Eu de astazi inainto,Dumnezeule prea afinte,N'oi si am in veci milita,Nici pe nime ea priinia.La 'nverzitul eodrului,

144

La cAntatui cucului,La pornitul plugului,Cine lanul va prali,Si 'n camp earba va cosi ?BucurA -te mAnastire,MAndra floricicA -i vine.Da nu vine de'nflorit,Ci vine de putrezit.

COlgUtta Cupca (Bucovina).

XXXV.

BucurA -te manastire,CA ce garofiti-ti vine,Da nu vine sA 'nfloreascaCi vine sA putrezeascA.Fost-ai gi to floricia,TanorA, qi frumulicA,Dar acum ne-ai pArasit,

rAu ne-ai mai amArit,Moartea mi te-a amAgit.At lAsat campul cu flori§i ceriul WA de nori,

i

145

Tu uteri atunt in cea lume,Uncle to nu ai pe 'time.Uite Doamne pe pAmeut,Uite cii la cel morment,Si vezi moartea ce-a J.:lout IMai prive§ti ele flori,Roagit-46 la 'ngropatori,Ca sill lese trei fere§ti,Tu prin ele BA prive§ti,Si pe una ca sh-ti vieMirosul de la tamae,Pe-alta glee de maiculiti,Care-a fest a to drAgutA,Pe-alta raza soarelui,De pe bolta ceriului,Ca sit mi to incalzascA,Fata sit nu-ti vestejeascA;Spune Angeragule,Uncle-ti este mitele?Iu loc de vorniceiTI-aducem prapurei.In loc de lautari,P1 Atit-am clopotari IDe val vi de pecat,Pe-asta lume ai scapat I

Comma Zeiritefti (Transilvania).

10

146

X.XXVI.

Bucura-te progndie,Mintenav are sA-V vie,

Intr'un sufletel,MAndru voinicel I

Turtureaoa sermana,CAnd qi-a perdut sotiaEa pe altul nu mai ia.Unde-i spa ]impede,Ea o tulbura reo be,Unde vede apa receEa o tulbura tiii trece;Unde e padurea verde,Niciodatil nu o vede,Ciunga verde ocoleste,Pe uscatA hodine§te.CAnd aude cue cantand,Ea tuna 'n codri gemend,Tunk fii se jAluesteCa ea '11 lume nu mai este.Uncle aude vonitorMere qi plinge de dor,Unde-aude pitserea§i-amire§te inima.

Comma Si lifte (Transilvania).

147

XXXVI I.

A intrat moarteasn grading,Sub un pom de sulumini,Sulumiva s'a uscat,Moartea 'n ma a intrat,§i pe frate mi-a luatUde neamuri mi -a mancati tot nu s'a saturat 1FrAtiorul meu,DrAgusorul meu,

Ti-ai facut casa de bradSA traesti in ea cu drag!Noi ne-am Mout de gradeleSA trAim in ea Cu jele.

Frattorul meu,Dragusorul men,

Nu te da pamentuldi,Tocma su v, emea lucrului IUncle drags te-ai gatatAsa frutuos si ciudat ?Cu baine miudre de vat*Tu te duci in alts tall 1Acea tara e 'ftcueata,Cu o lacati de peatra,SA uu mai vii mciodatA i

Comuna Reqinari (Transilvania).

148

XXXVIII.

Floricica infioritii,In progadie resAdita,Din inimuta me ruptA!ScoaIA-te file* meCA parnentul nu te let/allele haine leapidA,A§a rime BA te -vadfs.CA nu-ti Bede bine-aqa$i nici le-a venit vremea,Pan' or veni pa§tile,$'or inflori &rile.Minteni fetele spoescNu ca tine se &see.Scoa1A-te fiieuta me,Tie bine ti-a Bede,Cu tatAl tea langa tine,CA aga e mult mai bine.De ce de-aici ai plecat,Pe lume nu te-a lint?Tu acuma ai crescut,Fata mare te-ai rant,Acum paguba de tine,SA te duel Rica din lume,Si te dai pamentului,CAnd Ai timpul lucrului t

Comma Silifte (Transilvania).

149

XXXIX.

Da arda-1 focul de gruiuN'am picioare si ma suiu,Clopotul trage in vale,Auda vecinii cti jale 1In Cara strain' ai plecat,Pe not pe toti ne-ai lasat.Da gluga nu ti-ai luat,N'ai nadejde de 'nturnat.Pe cati moarte-a apucat,Nici pe unul n'a lasat.De pe painent i-a tipatIn cea lune i-a carat!M'as rugs eu de vamasi,Chizesie sa me Iasi,Sa-ti plates° eu vAmile,Pe -undo merg maicutele.

Comma Silifte (Transilvania).

XL

Ce stai cu fata 'n ceri,§i cu spinarea 'n marl.Zorile s'au reversat,

150

Tu la noi n'ai mai cad.Stele le gate -au petit,Soare le a resarit,Tu nimica n'ai grAillNoi la tine ne uitainSi tie noi ne rugam,SA scoli o vorbitaDin a to guritit.Ori esti to mardos,Ori esti tare falos,Ca cu noi nu vorbesti,i nici nu ne privegti?

Pan si floarea soareluiCe-i podoaba raiului,Carl soare se intoarce,S'apoi dap& el se duce.Soare, soare me rog tie,Mie sa-mi stai marturie,C'am sa-i slobod apele,Si sa-i dau Iuminile,SA-i plates° $i vamile,

Comma Picitaira (Banat).

XLI.iarangu mereu trageai uimene nu stiea,

51

C'un voinie acum murea.TWA, lumea se mirySi cu toti la el curA,Doamne ce reu ti-a facutTu do aid de l'ai rapitIn coparciiu el at& pus,Si de la not ni s'a due.Cu top la el calkS'apoi cu jale '1 anti:Doamne tie ne rugamSi la tine 'ngenunchiem,SA nu grAbe§tiSA-1 putreze§ti.Du-1 in poarta raiuluiSi-i da, slava ceriului IDin a lui guritA,Va creste-o viorita,Din doi ochicori,De tot mandre flori,Si din perigor,MAndru pomulor.Din duoi umerei,Duoi luceferei,Din a lui trupita,Floare de lupitA,Si din piciorute,

152

Doue lastarate;Din a lui man*Doue pelinite IPlangeti 110, plangeti fere§ti,C4 de -arum for le lipseqti I

Comma Piciorifea (Banat).

XLII.

le same Ietrine bine,Tu dud to vei porni mane,Ca pe-o cafe 'ndelungata,$i 'napoi neinturnati,Este-o Burt de fantana,$i un scam de hodina.Aeo lo mi to opreqte,Ace lo to hodineqte, .

$i on Salida vorove§te,$i de fiica-i poveste§te,Cum ea doatunel feu traeg.toPe pament se Obinuevte.Singur'-a nuns 6:IrmaFara 'mica, lark taiva IDe nu vii zioa ea 9ezi

153

Vin brim noaptea s'o vezi.De and betrane te-ai dus,Fata la pamont a pus,S'a negrit gi s'a uscat,Gifilbenear a capetat.Cum ea Doamne ea cants,Tot din glasul cucului,Cum ea Doamne s'a purta,Tot din portul corbului.Plangi in masa, plangi to caskCa bunt& gazda ve lass,Plengeti voi patru 'AntiCa singurei remaneti.

Comma lificalaca (Banat).

XLIII.

Draga men lumina-aprinsa,Cum batu ventul tio stausa,Scoala maica, nu dormi,Ci me 'nvata a gindi,Cui ne lali pe asta lume,Singurele Ara Dime,Ni ti-i maica tie jale,

154

CA laqi filcutele tale,Pe branca strainilor?Para mila maicelor.Petrie fall maicuti,Toate sunt fAra miluta.Si n'au tine le 'ntrebaMAncat-ati ceva, an ba?Vita maicA la luna,SA-mi vezi mie tineala.CA de and to m'ai 'bat,M'am negrit iii m'am uscatSi milli u'am capatat 1

Contuna Micalaca (Banat).

155

Aceste bocete le-am putut aduna in deose-bitele teri locuite de Romani, si data ele nusunt mai numeroase, aceasta provine din cauza

ca cele mai multe sa aseamana intre ele, incat o colectiune mai intinsa, n'ar infa'tosa de-cat repetiri necontenite de idei, de fraze sichiar de cuvinte ; ceia ce se poate observachiar in bocetele ce le-am rules. Pretutin-dene videm moartea zugravita ca o insala-toare care furl oare-cum pe mort din bratelerudelor lui, pretutindene videm desemnat a-dese on cu multa putere contrastul intre na-tura ce infloreste si omul ce se perde. A-ceasta asemanare este caracteristica formei

poesiei poporane, care totdeauna ie un carac-ter tipic. Ea rescumpara ins repetirile saleprin frumuseta neasemanata, a ideilor espri-mate, care sunt tot atat de simple ca si ma-rete si adanci , se vede ca intransele nu estemulta arta, dar ca simtirea ce le-a dictat estepornita din adancul iuimei.

156

Pe unele" locuri intilnim §i ideia eea inaltia neperirei materiel, imbracati intr'o formaduioasi, cand bocetul vede in viorele, sprin-cenele ; in timiiti, gurita ; 71 in pelinite,

minute.Frumuseta originali acestor creatiuni poe-

tice a poporului Roman, a fost apretuite §i

in streinatate, traducinduse in limba germani,mai multe bocete 1) din colectiunea noastri,recunoscinduse meritele for poetice iutr'o cri-tics publicati in gazeta literary ce apare inLipsca Magazin ftir die Literatur des Aus-landes, No. 38 din 18 Sept. 1880.

1) Colectiunea bocetelor adunate aici a fost publicatemai intai in Convorbiii Literare" din anii 1879-1881.

157

Inseinnarea alfabetica a unor cuvinte ce se afleiin bocete, fi a caror inteles nu este eunoscut indeobfte:

AleanSearbaBaraiag fari mamaBranca mamaCurl aleargaCantaboceaCiungacreangl,CopargiusieriuGatatgatit0 radelenuei eGruidealHarang--elopotLiboviubitLupijailoare moborita.MazareanfloareMinteua§iudataMinteniindatiMerimergiOdoleano plantsProgadie--iintiri inrohortolRotatfr umosSlobozi apelea da de pom 'Ina

158

Suluminaun a rboreTr upitatru p RorTuurt in traTineala traiuTipataran oat.