teo & gheo ~n » pagina 2 „geniul carpa]ilor“ prin ochii ... · brate [i pragmatice. osama...

1,5LEI

Filmul cu BenLaden

Radu Pavel Gheo

Osama ben Laden era un simbol, iarinvincibilitatea sa a `nsemnat unascendent pentru jihadi[ti [i un factordescurajant pentru publicul american.

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

ROMÂNII EDE{TEP}I

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

ANUL VIII » NR. 313 » 7 – 13 mai 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

FITS 2011:„Comunit\]i“

Veronica D. Niculescu

Festivalul Interna]ional de Teatru de laSibiu (FITS), ajuns la a XVIII-a edi]ie, vaavea loc anul acesta `ntre 27 mai [i 5iunie, cu tema „Comunit\]i“. Cu peste350 de evenimente [i participan]i din 70de ]\ri, festivalul ne este prezentat deConstantin Chiriac, directorul FITS [i alTeatrului Na]ional „Radu Stanca“ dinSibiu.

~N » PAGINILE 8-9

Paganini, ca o repriz\ debungee jumping

Elena Vl\d\reanu

Pe 5 mai a `nceput la Ia[i TurneulStradivarius 2011 sus]inut de violonistulAlexandru Tomescu. P`n\ la finalul luniimai, alte 14 ora[e vor g\zdui, `n s\li deconcerte sau biblioteci (a[a cum se`nt`mpl\, de exemplu, la One[ti), acesteveniment anual.

~N » PAGINA 3

ADAM BURAKOWSKI PREZINT|ROMÂNILOR O CARTE CARE ARAT|DE CE NU E RENTABIL S| FII SCLAV

„Geniul Carpa]ilor“prin ochii unuiistoric polonez

Adam Burakowski va fi prezent la edi]ia deanul acesta a Salonului de Carte Bookfest(duminic\, 29 mai) [i la Ia[i (pe 31 mai).Citi]i dou\ fragmente din volum: despre„M\surile antisovietice luate de Ceau[escu“[i „Roadele triumfului – Ceau[escuintensific\ politica extern\“.

~N » PAGINILE 6-7

Lucian Dan Teodorovici: „Vom zice doar c\ e vorba despre o uri-a[\ deprofesionalizare a presei, la toate nivelurile ei. {i ne vom`ntrista o perioad\“.

TABLOIDIZARE

editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 313 » 7 – 13 mai 2011

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

Uciderea liderului Al-QQaeda Osama benLaden de c\tre un comando american afost `n mod cert [tirea s\pt\m`nii. Prinsenza]ionalismul implicit, de film de ac-]iune, cu `mpu[c\turi [i explozii, prin im-portan]a sa politic\, dar [i prin dimen-siunea justi]iar\, ea a umbrit [i nunta re-gal\ britanic\, [i beatificarea papei IoanPaul al II-lea. Semnifica]ia acestei victoriisimbolice a Statelor Unite nu poate fi`nc\ evaluat\, dar pentru americani ease `nscrie `n chip natural `n paradigmavictoriei Binelui asupra R\ului.

De aceea, atunci c`nd am v\zut la jur-nalele de [tiri cum `[i manifestau ameri-canii bucuria pe str\zi la auzul ve[tii uci-derii teroristului arab, i-am `n]eles pedeplin. ~mi aduc aminte de diminea]azilei de 11 septembrie 2001, c`nd eram`n tur\ la magazin undeva `n statulWashington, `n Bellevue. ~mi amintesc `nprimul r`nd stupoarea tuturor localni-cilor la auzul [tirilor. Mai `nt`i nu le-a venits\ cread\. Iar c`nd au avut certitudineac\ Turnurile Gemene din New York aufost lovite de dou\ avioane [i s-au pr\bu-[it, stupoarea lor a crescut. De ce ar fif\cut cineva a[a ceva? Ce fel de f\ptur\poate pune la cale una ca asta? ~n min-tea acelor cet\]eni americani – dintrecare unii erau ei `n[i[i critici la adresa

propriului guvern – o asemenea ac]iu-ne nu putea fi dec`t rodul min]ii unuitic\los absolut, al unui reprezentant alR\ului trimis pe P\m`nt, ca `n filmelehorror cu demoni [i suflete posedate.Aerul ireal, de film hollywoodian, al ca-tastrofei de la Turnurile Gemene, accen-tua aceast\ senza]ie. Osama ben Ladennu mai era, nu putea fi un om `n carne [ioase, ci o `ntrupare demonic\. Toate rela-t\rile [i comentariile ulterioare n-au f\cutaltceva dec`t s\-l hiperbolizeze [i s\-iaccentueze aceast\ tr\s\tur\ de Du[man,transform`ndu-l `ntr-un personaj schema-tic, de cinema: eroul negativ, cel care,conform logicii narative hollywoodiene,trebuia s\ piar\ spre sf`r[itul peliculei.

Desf\[urarea ulterioar\ a evenimen-telor, cu c\ut\rile `nd`rjite `ntreprinsede americani, cele c`teva ocazii `n careben Laden a sc\pat ca prin urechileacului [i apoi uciderea c`torva dintreapropia]ii s\i, a men]inut suspansulvreme de aproape zece ani. Iar finaluldin 2 mai, cu atacul lansat `n secretde trupele speciale americane `ntr-ozon\ `ndep\rtat\ din Pakistan, `n ur-ma c\ruia marele creier criminal a fostciuruit de instauratorii ordinii, a repre-zentat o `ncheiere apoteotic\ a filmu-lui despre 11 septembrie. S-a f\cutdreptate; r\ul a fost eliminat. Oriceproduc\tor de cinema ar fi `nc`ntat:

are la dispozi]ie o poveste integral\ [iautentic\, ce respect\ toate fazele ar-hetipalei lupte dintre Bine [i R\u, un felde basm contemporan, cu rezonan]\planetar\ – [i cu morala aferent\ de lafinal.

~mi place s\ m\ g`ndesc c\, m\cardin c`nd `n c`nd, via]a imit\ arta (cumspunea teribilistul Oscar Wilde). Credchiar c\ o face mult mai des dec`t s-arcrede. Dar ce facem acum, c`nd po-vestea s-a terminat? A disp\rut eroulnegativ, dar nu [i fundamentalismulislamic. A pierit simbolul for]ei R\uluidin filmul american, dar au r\mas or-ganiza]iile bine instruite de terori[ti fa-natici, cei pentru care – `n filmul lor –America [i Occidentul reprezint\ Du[-manul. Unii anali[ti militari au decla-rat deja c\ `n realitate nu s-a terminatnimic. A fost ucis doar un om. Un liderterorist important, dar care va fi `nlo-cuit cu u[urin]\.

Totu[i nu e tocmai a[a. Lumea nu seconduce exclusiv dup\ judec\]i echili-brate [i pragmatice. Osama ben Ladenera un simbol, iar invincibilitatea sa a`nsemnat un ascendent pentru jihadi[ti[i un factor descurajant pentru publi-cul american. Uciderea lui ben Laden e`n primul r`nd o victorie moral\. Filmuls-a terminat, de-acum revenim la rea-litate. Dar cu senza]ia c\ lucrurile s-auechilibrat. {i – pentru americani – cuconvingerea c\ p`n\ la urm\ drepta-tea nu `nvinge numai `n pove[ti. C\,prin st\ruin]\ [i cu credin]\, po]itransforma basmele `n realitate. A[a serecunoa[te o na]iune mare.

Lucian Dan Teodorovici

Uciderea lui Osama ben Ladena provocat o furtun\ a suspiciu-nilor de tot felul, supus\ teori-ei conspira]iei universale. Presade peste tot o `ncurajeaz\, c\citeoria conspira]iei este folositoa-re `n media, aduce profit, chiardac\ uneori, de cele mai multeori, decredibilizeaz\. Sondajele on-line, imediat ap\rute, a[ezate sub`ntrebarea „Crede]i c\ Osama afost ucis sau nu?“, dau o explica]iepentru nevoia presei de-a se folo-si de aceste suspiciuni: ̀ n jur de do-u\ treimi, uneori mai mult, dintrecei ce dau r\spunsuri printr-unclick s`nt convin[i c\ oculta mondi-al\ a intervenit [i-aici. Iar Osamaare liber s\ petreac\, ̀ n min]ile lor,pe-o insul\ exotic\ al\turi deElvis, Michael Jackson, poatechiar Ceau[escu ori Saddam.

Oricine dintre noi, s`nt convins,a participat fie enerv`ndu-se,fie pun`ndu-[i `ntreb\ri, la vreodiscu]ie ̀ ntre prieteni ori ̀ n fami-lie iscat\ tocmai de-un subiectperfect integrat ̀ n teoria conspi-ra]iei. E mult mai pl\cut s\ fabu-l\m pe marginea informa]iei, s-omodel\m cu mintea noastr\, a-jut`ndu-ne uneori chiar [i de fal-suri grosolane prezentate dreptdovezi, dec`t s\ accept\m spec-taculosul moderat pe care-l ofe-r\ „ordinea mondial\“ prezent\.Revenind la subiectul declan[a-tor al acestui text, pentru o e-xemplificare, [tirea uciderii luiben Laden e interesant\, dar ea`[i epuizeaz\ rapid importan]a,dup\ doar c`teva talk-show-uri.Mult mai atr\g\tor [i cu per-spective serioase de a fi `ntre]i-nut mult\ vreme e misterul dinjurul celor `nt`mplate (sau nu,

ar zice suspicio[ii de profesie) ̀ nPakistan.

{i-ajungem astfel la tema re-al\ a articolului: a[a-numita ta-bloidizare a presei de pretutin-deni, `n fapt, o supunere a ei `nfa]a fenomenului universal nu-mit teoria conspira]iei. Aceast\situa]ie, n\scut\ din nevoia deprofit, e cercul vicios al secoluluiinforma]iei explozive, cel `n caretr\im. Un cerc at`t de vicios `nc`tvom ajunge cur`nd, dac\ n-amf\cut-o `nc\, `n imposibilitateade-a mai recunoa[te informa]iareal\ `n bombardamentul dea[a-zise [tiri, cre`ndu-se astfel osuspiciune extins\ la niveluri uri-a[e, niciodat\ atinse p`n\ acum.

E doar o observa]ie. Un arti-col de genul \sta nu-[i poate pro-pune, indiferent de emfaza cu ca-re ar crede autorul lui `n propri-ile idei, s\ schimbe ceva. Rolul

lui, dac\ are totu[i unul, e acelade a defula ni[te temeri – [i dac\aceast\ defulare se produce al\-turi de c`]iva cititori, provoc`n-du-i la acela[i lucru, un c`[tig totse ob]ine. Iar aceast\ remarc\ nuare caracter de scuz\, prin ea vreaus\ spun [i altceva: to]i cei carescriem, to]i cei care citim, to]i ceicare s`ntem telespectatori, to]icei care „r\sfoim“ de zor inter-netul ne supunem singuri aces-tei presiuni nu doar intelectu-ale, dar [i psihice a informa]iilorsc\pate de sub control.

Lumea din jurul nostru, carene `nglobeaz\, fire[te, `[i accen-tueaz\ boala pas cu pas. Din punctde vedere medical, semnele pa-ranoiei s`nt pretutindeni. Stre-sul cotidian nu vine doar de laserviciu, nu vine doar din grijafa]\ de supravie]uirea social\a propriei familii, el vine [i din

multitudinea de [tiri ce se abatasupra noastr\. Revenind la benLaden, pentru un alt exemplu, oinforma]ie provenit\ din surseambigue, f\r\ autor, f\r\ a fi tra-tat\ cu vreo precau]ie, pomenea`n ziua uciderii teroristului derepresalii nemaiv\zute din par-tea Al-Qaeda, oferite brut cam a[a:conform unor declara]ii ale unuimembru al re]elei capturat de a-mericani, dac\ liderul lor ar fi fostomor`t, terori[tii aveau ordin s\detoneze o bomb\ nuclear\ dinEuropa, ]inut\ `ntr-un loc secret.

Luat\ la bani m\run]i, „[ti-rea“ e de tot r`sul, neav`nd ba-z\ jurnalistic\. Lipsesc oricefel de date care s-o sprijine caadev\r. Totul ne este oferit subprezum]ia c\, de vreme ce nise dezv\luie un secret, `nsu[icuv`ntul acesta nu mai necesi-t\ acoperirea lui cu nume, cu fap-te, cu documente. Dac\ mai [ig`ndim pu]in, devine evidentc\ realizarea unei bombe atomi-ce de c\tre membrii unei re]eleteroriste, fie ea [i cea mai temu-t\ din lume, ]ine aproape de do-meniul S.F.-ului. Dar mai avem

timp s\ [i g`ndim? „Informa]ia“e prea puternic\ prin con]inutulei, prea tulbur\toare pentru a n-oaccepta m\car ca posibilitate.

Asemenea bombe de pres\ neatac\ permanent zilele [i ne sub-jug\ min]ile. ~ndeajuns pentru untr\itor sub teoria conspira]ieimondiale s\ observe c\ [i presae supus\ ocultei, induc`ndu-nedeliberat aceast\ stare de team\permanent\, pentru a ne trans-forma `n sclavi, `n robo]i, `n ex-tratere[tri sau, c\ tot e la mod\,`n shopaholici. Noi, ceilal]i, care`nc\ `ncerc\m s\ ne lupt\m cupropriile suspiciuni, vom zicedoar c\ e vorba despre o uria-[\ deprofesionalizare a presei,la toate nivelurile ei. {i ne vom`ntrista o perioad\.

Nu pentru mult\ vreme `ns\.Tr\im `n secolul informa]iei ex-plozive, a[a c\, dup\ scurta `n-tristare, ne vom repezi spre com-putere, vom deschide televizoa-rele, vom r\sfoi ziarele. Pentruc\ nu ne permitem s\ nu [tim.Faptul c\, `n realitate, am ajunss\ nu mai [tim ce [tim e maigreu de observat `ns\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Filmul cu ben Laden

Unde e, de fapt, Osama?

Alexandru Tomescu: „S\ propui publicului ie[ean foarte cultivat,foarte avid de muzic\ de camer\, un program de vioar\ soloeste o provocare“.

PROVOCARE3 «

ordinea de zi

Elena Vl\d\reanu

Este al patrulea turneu – [i penultimuldin acest prim „mandat“ Stradivariusde cinci ani – pe care Alexandru Tomes-cu `l sus]ine [i, nu `nt`mpl\tor, cel maigreu. „M-am g`ndit ca ̀ n ace[ti cinci anic`t folosesc vioara, pe l`ng\ ac]iunea depopularizare a muzicii clasice, a muzi-cii de camer\, s\ fac [i ceva care s\ m\reprezinte pe mine ca violonist“, de-clara Tomescu recent, `ntr-un interviuacordat Radio Deutsche Welle. Artis-tul este `ndrept\]it s\ pun\ problemaa[a. Nu c\ toate celelalte concerte dep`n\ acum `n care a c`ntat folosind vi-oara Stradivarius-Elder – Voicu nu l-arreprezenta, dar, a[a cum se `nt`mpl\c`nd la mijloc este un brand celebru –fie el [i de viori –, numele acestuia tre-ce `naintea interpretului. Mai exact,numele lui Alexandru Tomescu esteasociat `n permanen]\ numelui vio-rii. Partea foarte bun\ este c\, iat\,biletele pentru concertul de deschi-dere de la Ia[i au fost v`ndute cu multtimp `nainte, a[a cum s-a `nt`mplat [icu concertul de la Sala Radio din Bu-cure[ti (19 mai), v`ndut deja integral.Dublul compact disc recent lansat deviolonist, Simply Mozart, s-a epuizat`n c`teva s\pt\m`ni. Dar c`]i dintre a-ce[ti fani o fac pentru muzic\ [i inter-pretare [i c`]i pentru numele viorii?Este de a[teptat ca acest al patrulea tur-neu s\ schimbe pu]in situa]ia, pentru

c\ este [i cel mai ambi]ios. Tomescu vac`nta, `n cele 14 ora[e `n care va mergep`n\ la finalul lunii – dup\ concertulde deschidere de joi seara de la Ia[i –,„tot ce s-a scris mai greu pentru vio-ar\“, dup\ cum caracterizeaz\ el `n-su[i integrala Capriciilor lui Paganini.„A]i f\cut vreodat\ bungee jumping?Dac\ da, atunci [ti]i cam ce am sim]iteu `n clipa `n care m-a hot\r`t s\ pre-g\tesc toate Capriciile de Paganini pen-tru turneul Stradivarius din acest an.Senza]ia de gol, de imposibilitate, depericol iminent, apoi explozia de tr\-iri, de culori, ca un foc de artificii. ~nmod cert, nu este o integral\ ca orica-re alta. Aceste Capricii reprezint\ totce s-a scris mai greu vreodat\ pentruvioar\. A prezenta toate cele 24 deCapricii `ntr-o singur\ sear\ este ges-tul de `ndr\zneal\ ultim\ pe terenulvirtuozit\]ii. Nimic nu va mai fi la feldup\ acest moment“, scrie Tomescupe site-ul turneului – unde, de altfel, va]ine [i un jurnal al turneului – www.turneulstradivarius.ro. El chiar ]ines\ atrag\ aten]ia c\ bungee jumping `nacest caz nu este o metafor\, ci exact a[ase poate descrie starea artistului care p\-[e[te pe scen\ av`nd Paganini drept pro-gram. „C`nd ai doar Paganini [i c`ndai doar Capriciile, toate Capriciile, estefoarte mult\ adrenalin\ la mijloc.“

Chiar dac\ nu este la prima `nt`lnirecu opera compozitorului – de altfel,

Tomescu se num\r\ [i printre c`[tig\-torii prestigiosului premiu Niccolo Pa-ganini –, violonistul m\rturise[te c\decizia de a c`nta integrala Capriciilor`n cadrul acestui turneu l-a dus la des-coperirea unui Paganini diferit de celpe care `l studiase [i pe care avea im-presia c\ `l [tie foarte bine. „Paganiniera un vis mai vechi“, a m\rturisit Ale-xandru Tomescu `n cadrul emisiunii„Timpul prezent“ de la Radio Româ-nia Cultural. „{i vine o vreme c`nd tre-buie s\ iei taurul de coarne [i s\ mate-rializezi visele, chiar dac\ unele din-tre ele par nebune[ti sau fanteziste.“Capriciile lui Paganini reprezint\ ast-fel „o provocare nu doar din punct devedere muzical, ci [i fizic, s\ c`n]i Ca-pricii timp de aproape o or\ jum\tatef\r\ oprire nu este ceva chiar obi[nuitpentru un violonist“.

Nu doar muzic\, ci [i imagini

Despre primul ora[ `n Turneul Stradi-varius 2011, Alexandru Tomescu spu-ne: „Ia[ul `mi este foarte drag, nu doarpentru prietenii foarte buni pe care `iam acolo, ci [i pentru faptul c\ estecapitala, e drept, nedeclarat\ `nc\, amuzicii de camer\ `n România. Ia[uleste unul dintre pu]inele locuri din Ro-mânia unde chiar se face muzic\ decamer\ pe bune [i de-adev\ratelea [i

de pl\cere. ~n contextul acesta, s\ pro-pui publicului ie[ean foarte cultivat,foarte avid de muzic\ de camer\, unprogram de vioar\ solo este o provoca-re. M-am g`ndit s\ `ncepem turneul cuo provocare“.

Pentru c\, preg\tind acest turneu,[i-a dat seama c\ spectacolul de muzi-c\ clasic\ nu a evoluat foarte mult `nceea ce prive[te utilizarea noilor teh-nologii, Tomescu [i-a propus ca de dataaceasta s\ le ofere spectatorilor ceva

mai mult dec`t muzic\, ceva mai multdec`t Paganini. Pe un ecran uria[ vor fiproiectate imagini, unele dintre acesteadocument`nd realizarea unei viori. A-cestea „te vor duce `n intimitatea uneiviori, ̀ n intimitatea substan]ei, a lemnu-lui. Practic, spectatorii vor putea vedeatoate etapele prin care trece o vioar\, `nsens invers, de la vioara Stradivariusla atelierele de la Reghin, urm\rind vi-oara p`n\ c`nd ea se `ntoarce de undea plecat, `ntr-o p\dure“.

ALEXANDRU TOMESCU A DESCHIS TURNEUL STRADIVARIUS LA IA{I

Paganini, ca o repriz\de bungee jumpingPe 5 mai a `nceput la Ia[iTurneul Stradivarius2011 sus]inut deviolonistul AlexandruTomescu. P`n\ la finalullunii mai, alte 14 ora[evor g\zdui, `n s\li deconcerte sau biblioteci(a[a cum se `nt`mpl\, deexemplu, la One[ti),acest eveniment anualcare, `n doar c`]iva ani, aintrat pe agendaobligatorie nu doar aiubitorilor de muzic\clasic\, ci a tuturor celorcare vor s\ fie la zi cu cese mai `nt`mpl\ `n via]acultural\ din România.


Turneul Stradivarius dinacest an se va `ncheia pe29 mai, la Baia Mare, iarcelelalte ora[e `n careAlexandru Tomescu [ivioara Stradivarius vorajunge `n acest an s`ntOne[ti (7 mai), Foc[ani(8 mai), Bac\u (10 mai),Pite[ti (12 mai), Craiova(14 mai), Timi[oara (16mai), Bucure[ti (19mai), Cluj-Napoca (21mai), Sibiu (23 mai),Media[ (25 mai),Dumbr\veni (26 mai),T`rgu-Mure[ (27 mai) [iReghin (28 mai).

CU VIOARA STRADIVARIUS ~N TURNEU

Domnul Victor Socaciu este de-putat. Asta e deja o [tire, pen-tru c\ nu am aflat, p`n\ ast\zi,de vreo ini]iativ\ legislativ\ adomniei sale. Asta [i-o fi spus[i fostul c`nt\re], care [i-a unitdoi neuroni [i a produs o sinap-s\ crea]\. Din aceast\ mic\ fur-tun\ neurologic\, Victor Soca-ciu a ie[it nev\t\mat, cu poft\de munc\ [i cu o propunerede toat\ frumuse]ea: dublareafilmelor str\ine de la televizor,`n limba român\.

Nu e u[or lucru s\ te crezicavaler c\lare pe un cal alb.So]ul doamnei Alm\[an areu[it: vrea s\ apere limbaromân\ de „americanizare” [ide „asaltul neologismelor”.Este o misiune aproape impo-sibil\, mai ales c\ nimeni n-aaflat `nc\ de ce ar fi nevoie s\fie ap\rat\ limba român\. ~nfine, asta e mai pu]in impor-tant: domnul Socaciu [i-apropus s\ `nceap\, temeinic,de la funda]ie. Cum ca s\ ce?

Ca s\-i ridice limbii un turnule]de filde[, p`n\ mai cre[te pu]in`n v`rst\ [i-o s\ poat\ s\ deasingur\ capete `n gur\ limbilornomade, perversele alea care-[izic „de circula]ie interna]ional\”.

V\ place vocea lui JackNicholson? Dar cea a lui MerylStreep? Ei, pune]i-v\ pofta-n cui!„Folosirea subtitr\rii producecuvinte noi, care s`nt asimilatede popula]ie [i ajung s\ fieconsiderate termeni obi[nui]i.”Buuuu!, a[a ceva nu s-a mai

`nt`lnit... Pare c\ domnul Soca-ciu g`nde[te lumea `n termeniicelei mai cinstite fotosinteze:planta, vrea sau nu vrea, econstant violat\ de razelesoarelui; poporul, dore[te auba, prime[te filme `n englez\cu subtitrare `n român\, re]ineneologismul [i elibereaz\ apoipe gur\ niscaiva oxigen [i„cuvinte noi”.

Engleza umbl\ tot timpul laea cu o cutie de grenade,franceza are un [i[ ascuns `nbuzunarul drept de la pan-taloni, iar germana ]i-ar furaportofelul `n orice clip\ deneaten]ie. Acestea nu pot fi stu-diate dec`t `n laborator, altfel,cine [tie ce groz\vii s-ar puteapetrece? Domnul Socaciu intr\

iar `n scen\ (halou de lumin\alb\, pa[i fermi [i r\sun\tori):limbile str\ine nu se `nva]\ dela televizor, ci la [coal\, cu unprofesor.

Nici nu [tii ce s\ mai crezidup\ ce `i cite[ti acestui omdeclara]iile. Poate VictorSocaciu e nostalgic dup\filmele „de pe video”, dublatede Irina Margareta Nistor.Sau, poate, propunerea legis-lativ\ de fa]\ e doar `nceputulunei campanii mult mai com-plexe, de care noi nici nu ne

d\m seama acum: va urma,probabil, ini]iativa de dublarea c\r]ilor din limba englez\,cu ajutorul unor ochelaritridimensionali care s\ traduc\automat scriitura `n român\.{i cititul `n original e la fel depericulos [i nociv, domnuleSocaciu! Cum, de ce? P\i, [ide acolo tinerii se vor parazitacu neologisme, pe care,printr-un procedeu probabilstr\in dumneavoastr\, [i le vor`nsu[i. Iar a[a ceva nu sepoate, man!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 313 » 7 – 13 mai 2011 www.suplimentuldecultura.ro

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Iulia Blaga: „Dan Chi[u are un oarecare sim] despre ce ar mergepe ecran, dar numai cu o idee nu po]i face film. Doar buneleinten]ii [i ambi]ia nu s`nt de ajuns, dac\ nu ai [i talent. Saum\car pricepere, me[te[ug ca s\ [tii s\ furi de la al]ii“.

DAN CHI{U» 4

ordinea de zi

Limba noastr\-i `n c\mar\(se ascunde de englez\)

Iulia Blaga

Autorul sus]ine `n caietul de pres\ c\personajele au „]inut\ fellinian\“. Pe dealt\ parte, `nc\ de la `nceput sesizezi c\prin personajele sale g\l\gioase, tea-trale [i extroverte filmului nu i-ar displ\-cea s\ se a[eze comod l`ng\ un De cetrag clopotele, Mitic\? sau l`ng\ filmede actualitate, neorealiste, al c\ror prin-cipal atu e naturale]ea, dup\ cum [i-arface loc [i l`ng\ un Kusturica (mai alesc\ muzica a fost compus\ de GoranBregovic). Numai c\ personajele nupot fi felliniene doar pentru c\ lu-creaz\ la circ, nu pot fi nici autentice

doar pentru c\ strig\ tot timpul, s`ntagitate [i exclam\ des „ce mama m\-sii!“,iar filmul nu e kusturician doar cu mu-zica lui Bregovic [i o nunt\ ]ig\neasc\.

„Dac\ ar fi s\ fiu politically cor-rect, a[ spune c\ filmul `mi place a[acum a ie[it“, a declarat Dan Chi[u, in-voc`nd faptul c\ modificarea progra-mului de filmare a creat o „stare de dis-confort“ care s-a repercutat asupra `n-tregii produc]ii [i, implicit, asupra va-lorii produsului. Modificarea progra-mului de filmare s-a datorat faptuluic\ Circul de Stat a cerut cu pu]in timp`nainte de `nceperea film\rilor o su-m\ mult prea mare – 80.000 de euro,

pentru numai cinci zile de filmare. Re-fuzul produc\torului (Libra Film) [inecesitatea de a reconstrui circul dinfilm `n alt\ parte au dus la `nt`rziereafilm\rilor cu dou\ s\pt\m`ni. C`nd afost adus ursul din Cehia – care „joa-c\ rolul“ ursului de la Circul de Statdin Bucure[ti pe care directorul ({er-ban Pavlu) `l r\pe[te ca s\ fie `mpu[-cat de un neam], sper`nd c\ va ob]inebani de salarii – dresorul ceh i-a aver-tizat pe realizatori c\ finalul filmului(momentul culminant) trebuie filmatprimul, ca s\ nu se enerveze ursul [is\ nu mai coopereze pe urm\.

Aceste modific\ri s`nt consideratede Dan Chi[u cauzele pentru care Ur-sul nu a ie[it cum trebuia. Lucrurilestau `ns\ altfel. E interesant\ poves-tea a c\rei ac]iune se petrece `n anul1990 (interesant\ at`t pentru parale-lismul cu societatea de atunci, c`t [ipentru umorul pe care l-ar fi pututproduce), dar scenariul e mult preasl\bu] fa]\ de ce ar fi meritat s\ fie.(Dan Chi[u e de p\rere c\ scenariul emai bun ca filmul.) E vizibil\ `ncer-carea de a lua expresii din strad\, darf\r\ un sim] al dialogului [i al ritmu-lui efortul e egal cu zero. ~n primulr`nd `ns\, de vin\ e povestea care nuare o construc]ie propriu-zis\; tot ce se`nt`mpl\ e la voia `nt`mpl\rii. Se simte

[i c\ regizorul nu are o viziune de-spre ceea ce vrea s\ fac\. El nu a [tiutce s\ le cear\ actorilor [i se pare c\nici nu a repetat destul cu ei. Unii pars\ joace cum le vine (e obositor totu[is\ vezi c\ aproape to]i s`nt mereu ner-vo[i, f\r\ nuan]e), al]ii (cum e Axel Mou-stache) dau impresia c\ [i-au compussinguri personajul, c\ au lucrat la el.„Disconfortul“ e, deci, aproape gene-ral, iar umorul lipse[te cu des\v`r[ire.

Dan Chi[u, fondatorul primului fes-tival de film postdecembrist, DaKINO,realizator TV, om de afaceri, persoan\public\, scriitor [i regizor de film carea debutat `n lungmetraj cu Website-story (anul trecut), are un oarecaresim] despre ce ar merge pe ecran, darnumai cu o idee nu po]i face film. Doarbunele inten]ii [i ambi]ia nu s`nt deajuns, dac\ nu ai [i talent. Sau m\carpricepere, me[te[ug ca s\ [tii s\ furi dela al]ii. Poate la asta se refer\ atuncic`nd spune c\, dac\ ar putea schimbaceva, ar da timpul `napoi p`n\ la v`rstade 18 ani.

Un urs din Cehia [i o echip\`ntreag\ de actori români

Ursul pleac\ de la o poveste pe care DanChi[u a auzit-o `n anii ’90, dar atuncinu avea resurse ca s\ o transforme `n

film. S-a filmat `n Bucure[ti, l`ng\ S\-rata Monteoru [i l`ng\ Vulcanii Noro-io[i. Bugetul a fost de 800.000 de euro.Produc\torul Tudor Giurgiu a declaratc\ filmarea ursului nu a fost u[oar\pentru c\ `n multe scene acesta purtabotni]\, ceea ce a necesitat ca la post-produc]ie s\ i se reconstruiasc\ botuldin alte cadre. Nu a fost u[or cu ursulnici pentru actori. {erban Pavlu, carea avut de petrecut cel mai mult timp`n compania lui, a glumit la ̀ nceput spu-n`nd: „A fost mai bine s\ joc cu un ursdec`t cu al]i actori români“, ad\ug`ndpe urm\ c\ simpla vedere a salv\rii(obligatorie pe platou) sau a v`n\toru-lui dotat cu tranchilizante (`n caz c\ursul ar fi devenit violent) era sufi-cient\ ca s\-l nelini[teasc\.

Distribu]ia filmului num\r\ foartemul]i actori buni [i cunoscu]i: {erbanPavlu, Mihai Constantin, Magda Ca-tone, Cosmin Sele[i, Claudiu Bleon],Gabriel Spahiu, Andreea Gr\mo[teanu,{erban Celea, Nicodim Ungureanu,Toma Cuzin, Constantin Dr\g\nescu,Bogdan Marhodin, Alexandru Mus-ta]\. Imaginea e semnat\ de Vivi Dr\-gan Vasile, iar montajul de Nita Chi-vulescu. Filmul a intrat din 6 mai `ncinematografe, dar [i pe www.webki-no.ro, care le permite spectatorilor s\ `lvad\ de acas\, pe calculator, contra cost.

Filmul lui Dan Chi[u, Ursul, `mprumut\ mult din alte filme, semn c\ regizorul nu e sigur pe el [i se sprijin\ pe al]ii.

{i ur[ii se`mpu[c\,nu-i a[a?

Anca Benera: „Proiectele de art\ public\ `n România s`nt doarini]iative individuale, temporare; nu exist\ interes pentru acestgen de proiecte pentru c\ arta public\ `nseamn\ statui,ornamente florale [i brazi de Cr\ciun din fier forjat“.

INI}IATIVEINDIVIDUALE

5 «

ordinea de zi


Elena Vl\d\reanu

~n prim\vara lui 2008, Anca Beneraera la Var[ovia, `ntr-oo reziden]\. A-tunci s-a apucat de studiul vie]ii s\lba-tice urbane: tot spectrul anim\lu]e-lor, mai mari sau mai mici, existentedoar `n mintea locuitorilor Var[oviei:iepurele-vulpe, un porc mistre] afri-can care ar fi sc\pat de la Gr\dina Zo-ologic\, un monstru acvatic care s-arfi transformat `n canar, ni[te bufni]ealbinoase, Kreatura. La finalul proiec-tului, Anca Benera [i-a str`ns fi[ele [i

interviurile cu locuitori [i oficiali aiVar[oviei `ntr-o carte, Warsaw. WildLife. Notes. Umor, ludic, o manier\relaxat\ de a trata artistic ceea ce `]iofer\ mediul `nconjur\tor urban. {i,desigur, un interes continuu de a ve-dea [i interpreta ceea ce ora[ul creea-z\ singur.

Anca Benera ne spune cum a `nce-put aceast\ fascina]ie pentru peisajulurban: „Merg`nd pe Calea Mo[ilor a-cum vreo doi ani, am observat o struc-tur\ de fier care sem\na perfect cusculptura lui Sol Lewitt. Mi-am datseama c\ Bucure[tiul nu este doar unora[ plin de praf invadat de ma[ini par-cate, ci o surs\ inepuizabil\ de subi-ecte, am `nceput s\ re-citesc peisajulurban. De exemplu, cablurile at`t deprezente, at`rnate pe st`lpii de elec-tricitate, ar putea fi instala]iile lui Ja-son Rhoades, o coad\ de m\tur\ spriji-nit\ de perete – b\]ul lui Andrei C\dere,c`teva bomboane g\site pe strad\ –urmele lui Felix Gonzalez Torres, or-namentele florale – tufi[ul de iarb\ `nform\ de pianist din fa]a Ateneului –ar putea fi o lucrare a lui Jeff Koons.Pe vremea aia am f\cut o hart\ cutoate «operele de art\» g\site [i amexpus doar harta, publicul fiind invi-tat s\ descopere lucrarea mea mer-g`nd prin ora[. Lucrarea este produs\de ora[, `n acela[i timp permanent ex-pus\ intemperiilor, efemer\. Proiec-tul a continuat la München anul tre-cut, la Platform 3. Un alt exemplu es-te proiectul desf\[urat `n timpul rezi-den]ei din Var[ovia de la CCA. C`nd

eram la Var[ovia, am citit `nt`mpl\torun articol `n «Gazeta Wyborcza» des-pre porcul mistre] african care s-a pier-dut `n ora[. A[a a `nceput. Am conti-nuat cercetarea, m-am `nt`lnit cu ceide la Institutul de Zoologie, cu jurna-li[ti, antropologi, m-au interesat multlegendele urbane, «istoria nescris\».Proiectele de art\ public\ `n Românias`nt doar ini]iative individuale, tem-porare (de obicei cu finan]are extern\);nu exist\ interes pentru acest gen deproiecte pentru c\ arta public\ `nseam-n\ statui, ornamente florale [i brazide Cr\ciun din fier forjat. Este foartedificil s\ ob]ii [i o simpl\ aprobare“.

Istoria a treisprezecemonumente care acum nu mai s`nt

Cu un an `nainte, `n 2007 deci, reali-zase un fals film documentar desprestatuia lui Lenin, cea p\r\sit\ la Mo-go[oaia, care se ridic\ [i nu oricum,ci pe un cal, `n pozi]ia Regelui Carol I(statuia, acum ref\cut\ `n fa]a Muze-ului Na]ional de Art\). {i atunci ple-ca tot de la o legend\: c\ Lenin s-ar fi`ntrupat din bronzul topit al lui Carol.„Cazul statuii Lenin m-a interesat `nprimul r`nd datorit\ folclorului dinjurul ei, imaginarului colectiv, a for]eisimbolice a monumentelor care dispar,povestirile neoficiale, toat\ nebunia con-cursului, mecanismul comenzii, fap-tul c\ sculptorul Boris Caragea [i-a di-strus toate lucr\rile anterioare, con-textul `n care statuia a fost dat\ jos,cu preotul care f\cea greva foamei etc.Cred c\ «mo[tenirea» trebuie `n]elea-s\, p\strat\ [i analizat\, nu ignorat\,abandonat\. ~n general, m\ interesea-z\ felul `n care istoria oral\ mode-leaz\ versiunea oficial\, autorizat\ aistoriei. Legenda cu topirea bronzuluiecvestrei regelui Carol I a stat la bazafilmului. La final apare «ecvestra leni-nist\». Cred c\ aceast\ ecvestr\ leni-nist\ ar fi fost mai important\ dec`treinstalarea ecvestrei Regelui Carol, a-v`nd ̀ n vedere contextul politic actual“.

~n ultimii trei ani, Anca Benera a lu-crat la un alt proiect de utilizare a spa-]iului public din Bucure[ti. A f\cut o arhi-v\ cu istoria a treisprezece monumentedin totalul celor 100 care au fost ampla-sate de-a lungul timpului ̀ n Bucure[ti [icare acum nu mai s`nt. Prima statuie dinarhiva Anc\i Benera este [i primul

monument public din Bucure[ti, iaristoria sa, dincolo de anecdotic\, spu-ne multe despre capriciile instal\rii [i`ndep\rt\rii monumentelor din spa]iulpublic. Este vorba despre statuia Româ-nia eliberat\, realizat\ de ConstantinDaniel Rosenthal, care nu rezist\ pe so-clu dec`t 5 zile, devenind ]inta violen-]ei revolu]ionarilor de la 1848. „Celetreisprezece s`nt c`teva exemple pe careeu le-am considerat semnificative, ca-zuri emblematice. Am insistat `n specialpe mecanismul comenzii [i al contextu-lui politic `n care ele s-au ridicat. Le-amales `n special pe cele care au fost de-molate din ra]iuni politice: cele distru-se (ridicate, apoi distruse tot din ini-]iativa Prim\riei) pentru a fi topite [iutilizate `n scopul ridic\rii altor monu-mente: I.C. Br\tianu, Carol I, Ferdi-nand I, Pache Protopopescu, EugeniuCarada, Take Ionescu; cele dezasam-blate, apoi pierdute: Monumentul Ero-ilor Corpului Didactic [i Monumentul

Infanteriei; cele vandalizate [i distruse,cum este cazul primului monumentde for public, statuia România Elibe-rat\. Se spune c\ «fiecare boier a luatca amintire o bucat\ din statuia sf\r`-mat\ de furia reac]iunii». Cele mutate,dezasamblate, vandalizate, ref\cute`n prezent: Lasc\r Catargiu (cel care`l reface este Ion Bolborea, un caz de stu-diat, este sculptorul cu cele mai multecomenzi de stat ast\zi), trei exemplede monumente ale realismului socialist:Stalin, Lenin, Petru Groza. Se spunec\ statuia Stalin era una dintre celemai `nalte din Europa. A fost ini]ialinstalat\ `n gips, turnat\ `n bronz doiani mai t`rziu, iar `n 1956 «a disp\rut`ntr-o noapte».“ Istoria celor treispre-zece monumente, cu informa]ii ofici-ale [i mai pu]in oficiale, cu imaginide arhiv\, o g\si]i `n volumul ap\rutrecent la Editura Institutului CulturalRomân, Bucure[ti. Materie [i istorie.Monumentul public [i distopiile lui.

ANCA BENERA PROPUNE REDESCOPERIREA A 13 MONUMENTE

Mutate. Dezasamblate.Vandalizate. Recuperate(doar virtual)~n cadrul unui proiect re-cent, Anca Benera a cre-at un tur virtual pentruni[te monumente care numai exist\. Toate, de laprimul monument pu-blic, România eliberat\,p`n\ la statuia lui Lenin,au fost victime, `n diver-se momente istorice, aleschimb\rii puterii. A[a cumtot artista observ\, prime-le victime ale unei schim-b\ri de putere s`nt, de-alungul timpului, monumen-tele [i numele str\zilor.

DESPRE PUTEREAABSOLUT|

» 6

avanpremier\

Pe baza unei bibliografii vaste [i a unor izvoare de o marediversitate, Adam Burakowski ne ofer\ nu doar o istorie acomunismului românesc, ci [i o carte despre puterea absolut\ alc\rei unic scop este consolidarea perpetu\ a puterii.

– Fragment –

M\surile antisovieticeluate de Ceau[escu

Evenimentele din august 1968 [i `nprimul r`nd soarta echipei lui Dubčekl-au determinat pe Ceau[escus\ ia anumite m\suripentru limitarea in-fluen]ei UniuniiSovietice `n

România. O parte din ac]iunile `ntre-prinse `n aceast\ direc]ie erau conti-nuarea direct\ a liniei elaborate deGheorghiu-Dej `nc\ de la sf`r[itul ani-lor ’50, iar o alt\ parte erau idei origi-nale ale actualului conduc\tor român.

Prima m\sur\ luat\ chiar pe 21august diminea]a a fost deja amintitaconstituire a G\rzilor Patriotice. Pro-babil `n cursul aceleia[i zile Ceau[escu

a dat [i ordinul de `ntocmire aplanului de ap\rare `mpotri-

va invaziei sovietice. Acestplan, care avea numele

de cod „Rovine-IS-70“, a fost preg\tit`n cele din urm\ `n anul 1970. El pre-supunea ap\rarea teritoriului na]io-nal cu toate for]ele posibile: Armata,Securitatea [i G\rzile Patriotice. Iardac\ armatele inamice ar fi `nfr`nt re-zisten]a, Ceau[escu [i ceilal]i membride la nivelul superior al conducerii ur-mau s\ fie transporta]i `ntr-un loc si-gur din mun]i. Iar dac\ rezisten]a ar fifost zdrobit\ `ntr-un timp foarte scurt,Ceau[escu ar fi urmat, potrivit planu-lui „Rovine-IS-70“, s\ fug\ `n secret`ntr-o ]ar\ care i-ar fi oferit ad\post 1.

~n 1969 au fost majorate [i sumeledin buget alocate pentru ̀ narmare. Com-parativ cu celelalte ]\ri din blocul so-vietic, acest sector a fost foarte negli-jat `n anii ’60. ~ntre 1965 [i 1968 s-aoperat o nou\ reducere a bugetului pen-tru armat\, astfel `nc`t `n 1968 chel-tuielile pentru `narmare se ridicau doarla 3,7% din `ntregul buget. ~n 1969,ele au crescut la 4,2%, ceea ce, av`nd`n vedere [i cre[terea PIB cu 7,4%, re-prezenta un supliment important2. ~nacela[i timp, autorit\]ile au hot\r`t s\cumpere o anumit\ cantitate de armemoderne din URSS, RSC [i RSFI3.

F\r\ `ndoial\, schimbarea cea maiimportant\, care mergea cel mai de-parte [i care deosebea cel mai multRomânia de celelalte ]\ri ale Tratatu-lui de la Var[ovia, a fost crearea `n ca-drul Securit\]ii a unei unit\]i specia-le de combatere a spionajului ]\rilorsocialiste – mai bine zis, al UniuniiSovietice. Aceast\ unitate, subordo-nat\ sec]iei de spionaj, UM 0110 CIE,a fost creat\ `n 19694. Existen]a ei afost ]inut\ `n deplin secret, ofi]erii

care f\ceau parte din personalul a-cestei unit\]i fiind `ncadra]i formal `naltele [i neav`nd permisiunea de a-[itr\da apartenen]a la UM 0110. Aceas-t\ unitate se ocupa `n primul r`nd cumonitorizarea activit\]ii KGB [i GRU,serviciile de spionaj ale celorlalte ]\ricomuniste fiind tratate marginal (dealtfel, ele nici nu desf\[urau activit\]inotabile pe teritoriul României – ex-cept`nd, eventual, perioada perestroi-k\i). Potrivit istoricului Marius O-prea, cu timpul, UM 0110 „a ajuns s\fie utilizat\ pentru a fabrica argumen-tele pe placul «conducerii superioarede partid»“. Cei care c\deau `n dizgra-]ia lui Nicolae Ceau[escu deveneaususpec]i de spionaj `n favoarea UniuniiSovietice5. ~n 1989, UM 0110 num\ra264 de ofi]eri, 8 ofi]eri specializa]i `ntehnici operative, 15 subofi]eri [i 8persoane ca angaja]i civili6 – cu altecuvinte, era destul de numeroas\, ]i-n`nd cont de condi]iile României. Eramai numeroas\, de exemplu, dec`t UM0107 ICE „Dun\rea“ (comer]ul cu m\r-furi „de importan]\ deosebit\“; eravorba, printre altele, de „v`nzarea“ nem-]ilor c\tre RFG [i a evreilor c\tre Israel7),dec`t UM 0617 (contraspionaj econo-mic) [i chiar dec`t UM 0625 (cealalt\parte a contraspionajului, mai pu]incel economic [i cel responsabil de ]\-rile comuniste).

Pentru eliminarea influen]ei sovie-tice, `n serviciile speciale erau utiliza-te [i alte metode. ~n baza Dispozi]ieiConsiliului de Mini[tri din 10 iulie1968, au fost introduse exigen]e rigu-roase pentru noii candida]i la anga-jare `n Securitate. ~n primul r`nd, secerea ca recru]ii s\ aib\ liceul termi-nat [i s\ fie `nscri[i la o form\ de stu-dii superioare, cu obligativitatea cu-noa[terii unor limbi str\ine8. Caracte-rul antisovietic al acestei dispozi]iiconsta `n faptul c\ personalul de pevremea lui Dej (cu alte cuvinte, cel cutr\s\turi filosovietice) era foarte slabpreg\tit, fiind astfel defavorizat `n a-ceast\ conjunctur\. Pe 20 iunie 1968au fost f\cute schimb\ri importante`n modul de recrutare a candida]ilorpentru [coala de ofi]eri `n cadrul ser-viciilor speciale. Orice candidat la[coala din B\neasa trebuia din acelmoment s\ sus]in\ obligatoriu un e-xamen de admitere av`nd ca probe is-toria României [i limba român\9. Pem\sur\ ce erau preg\tite tinerele ca-dre „na]ionale“ pentru serviciile spe-ciale, din r`ndul acestora erau elimi-na]i oamenii lega]i `ntr-un fel sau al-tul de Moscova, cei [coli]i `n UniuneaSovietic\.

Toate aceste m\suri ale c\ror in-ten]ii antisovietice erau evidente [inici nu puteau fi ascunse au dus to-tu[i la o real\ reducere a influen]eiKremlinului `n România. Nu e lipsitde interes s\ observ\m c\ majorita-tea acestor m\suri erau ascunse opini-ei publice din ]ar\ [i de peste hotare,precum [i fa]\ de personalul obi[nuitdin aparatul de partid [i din Securi-tate. Existen]a UM 0110 CIE a consti-tuit unul dintre cele mai mari secretede stat; pu]inele informa]ii pe care leavem `n leg\tur\ cu aceast\ unitateau devenit accesibile abia dup\ 1989.Nici una dintre aceste m\suri (`n afa-r\ de ̀ nfiin]area G\rzilor Patriotice) nua fost exploatat\ de propaganda ofi-cial\. F\r\ `ndoial\ c\ Nicolae Ceau-[escu voia cu orice pre] s\ scape de in-fluen]a sovietic\, dar n-avea cum s\nu-[i dea seama c\ eliminarea ei com-plet\ era imposibil\. Anali[tii de laAmbasada RPP apreciau `n acest sensc\ pentru autorit\]ile române ar fifost nerentabil s\ elimine total oriceinfluen]\ sovietic\:

RSR nu-[i exprim\ inten]ia de aie[i din Tratatul de la Var[ovia. Con-duc\torii români `[i dau foarte bineseama c\ tocmai datorit\ apartenen-]ei la blocul ]\rilor socialiste [i mai a-les la Tratatul de la Var[ovia Româniaeste un partener interesant pentru Oc-cident, iar inten]ia de a p\r\si Pactuli-ar putea obliga pe ceilal]i semnatariai lui s\ ia m\suri preventive10.

Tocmai de aceea armata român\ aparticipat la exerci]iile Tratatului dela Var[ovia, inclusiv pe teritoriul Uni-unii Sovietice11.

~n acela[i timp, sovieticii erau deacord cu independen]a românilorpentru c\ lor, destul de mult timp,acest lucru le-a fost de folos. Autori-tatea lui Ceau[escu la Bucure[ti nuconstituia un pericol nici pentru in-tegritatea blocului sovietic, nici pen-tru comunism ca regim politic. For-mula româneasc\ nu [i-a g\sit imita-tori printre celelalte ]\ri comuniste.Iar `n momentul `n care Ceau[escu s-aopus `n mod hot\r`t politicii sovieticede reform\ – perestroika, `n care tre-buia s\ fie antrenat\ [i România –, ela fost `nl\turat de la putere `n mod s`n-geros, noul guvern ̀ ntre]in`nd cu Krem-linul rela]ii foarte str`nse p`n\ la dez-membrarea Uniunii Sovietice. „Cei pecare eu `i urm\ream ast\zi conduc Ro-mânia“ – afirma `n 1994, c\z`nd totu[i`n capcana exager\rii, Victor Necul-cioiu, ultimul [ef al UM 0110 CIE, `na-inte de c\derea lui Ceau[escu12.

Adam Burakowski (n. 1977) – doctor `n [tiin]e politice,absolvent al Institutului de Istorie al Universit\]ii dinVar[ovia (2001) [i al Institutului de Studii Est-Europene alUniversit\]ii din Var[ovia (2004). ~n 2003 a efectuat stagii laCold War International History Project din cadrul WoodrowWilson International Center for Scholars din Washington,

respectiv la Ambasada Republicii Polone din Bucure[ti. Din2004 este asistent, iar din 2007 lector la Institutul de Studii

Politice al Academiei Poloneze de {tiin]e. ~ntre 2006 [i 2010 afost director adjunct al postului de radio Polonia

International. Din 2009 face parte din con-siliul de gestionare a proiectului re-

]elei europene de radio Euranet.Este coautor (`mpreun\ cuAleksander Gubrynowicz [iPawel Ukielski) al c\r]ii 1989 –Toamna Na]iunilor(Var[ovia, 2009).

AUTORUL

www.suplimentuldecultura.ro

Adam Burakowski Dictatura lui Nicolae Ceau[escu(1965-1989). Geniul Carpa]ilor

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 313 » 7 – 13 mai 2011

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ unfragment din volumul Dictatura lui Nicolae Ceau[escu(1965-1989). Geniul Carpa]ilor de Adam Burakowski,care va ap\rea `n cur`nd `n colec]ia „Historia“ a EdituriiPolirom, `n traducerea lui Vasile Moga [i cu o prefa]\de Stej\rel Olaru.

~n parteneriat cu Institutul Polonez, Editura Poliromva prilejui publicului autohton `nt`lnirea cu AdamBurakowski, `n cadrul a dou\ evenimente organizate `ncapital\ [i la Ia[i.

Adam Burakowski va fi prezent la edi]ia de anulacesta a Salonului de Carte Bookfest: duminic\, 29 mai,`ncep`nd cu ora 12.00, va avea loc lansarea volumuluiDictatura lui Nicolae Ceau[escu (1965-1989), `n prezen-]a a trei invita]i de marc\, Stej\rel Olaru, Marius Oprea [iAdrian Cioroianu. Pe 31 mai, ora 18.00, este pl\nuit\ lan-sarea c\r]ii la Ia[i, la Libr\ria „Orest Tafrali“. Invita]i spe-ciali: Liviu Antonesei [i Florin Platon.

Roadele triumfului –Ceau[escu intensific\politica extern\

Ceau[escu n-a trebuit s\ a[tepte multr\splata pe care politicienii din ]\rileoccidentale i-au preg\tit-o pentru ati-tudinea lui ireconciliabil\ fa]\ de in-terven]ia armat\ a Tratatului de laVar[ovia `n Cehoslovacia. ~nc\ din 30august 1968, Statele Unite au trimisla Moscova o not\ `n care afirmau c\„nu [tim ce se va `nt`mpla“ dac\ se vaajunge la invadarea României13. ~nluna octombrie a aceluia[i an, Româ-nia [i SUA au `nceput negocierile `nvederea `nvior\rii rela]iilor recipro-ce. Pe 26 octombrie a fost semnat unacord pe probleme de colaborare cul-tural\ [i economic\14. ~n februarie1969, prin intermediul ambasadoru-lui s\u la Washington, Corneliu Bog-dan, Ceau[escu l-a invitat pe pre[e-dintele SUA, Richard Nixon, s\ fac\ ovizit\ `n România15. Nixon, care, `na-inte de a fi ales pre[edinte, mai fuse-se la Bucure[ti [i `n 1967, c`nd a f\cutparte dintr-o delega]ie american\, aignorat totu[i invita]ia, dar aceasta afost apoi re`nnoit\ de c`teva ori. {i afost acceptat\ abia `n luna iunie, du-p\ degradarea brusc\ a rela]iilor ame-ricano-sovietice, pe fondul r\zboiuluidin Vietnam16. Potrivit unor cercet\tori,un motiv suplimentar care a influen-]at pozitiv luarea acestei decizii `n ca-drul administra]iei Nixon a fost dorin-]a americanilor de a stabili, prin in-termediul Bucure[tiului, un dialog cuChina17. Acest factor de decizie poatefi sus]inut [i prin faptul c\, `n ajunulsosirii `n România, Nixon efectuase ovizit\ `n Pakistan, ale c\rui autorit\]ise str\duiau de asemenea s\ mediezerela]iile dintre Washington [i Beijing.

Delega]ia american\ condus\ de Ni-xon a venit la Bucure[ti pe 2-3 august196918. La aeroport a fost `nt`mpinatcu mari onoruri, `n prezen]a a sute demii de cet\]eni. Pe drumul de la aero-port, automobilul `n care se aflau Ni-xon [i Ceau[escu s-a oprit pe nea[tep-tate [i ambii conduc\tori au cobor`ts\ str`ng\ m`inile persoanelor care `iaclamau din mul]ime19. ~n cele dou\zile de convorbiri au fost abordate temeprecum China, Vietnamul, dar [i cola-borarea bilateral\. S-a stabilit de aseme-nea, la fel ca la vizita lui de Gaulle, s\se deschid\ la Bucure[ti o Bibliotec\american\, iar la New York – o Bibliote-c\ român\20. De[i nu s-au semnat acor-duri importante, vizita a reprezentat unsucces diplomatic enorm pentru Cea-u[escu, care se putea m`ndri `n fa]alumii, ca [i `n fa]a popula]iei ]\rii sa-le, c\ este un „partener“ al pre[edinte-lui Statelor Unite.

~n afar\ de spectaculoasa vizit\ alui Nixon la Bucure[ti, `n aceast\ pe-rioad\ România a reu[it s\ se apropie[i de alte ]\ri occidentale, precum [ide ]\ri din Lumea a Treia care aveaurela]ii de str`ns\ colaborare cu Occi-dentul. ~n septembrie 1968 a sosit laBucure[ti Michael Stewart, secretar destat al Marii Britanii. C`teva zile mait`rziu, `n capitala României sosea mi-nistrul belgian al Afacerilor Externe21.

~n lunile care au urmat au avut loc oserie `ntreag\ de vizite ale unor dele-ga]ii române[ti `n diferite ]\ri din Lu-mea a Treia, printre care Turcia [i Iran,cu acesta din urm\ România `ncep`nds\ `ntre]in\ rela]ii de tot mai str`ns\colaborare. Pe la ̀ nceputul lui septem-brie 1969, Ceau[escu a efectuat `n a-ceast\ ]ar\ o vizit\ lung\ de aproapeo s\pt\m`n\22.

~nviorarea politicii externe occiden-tale a României a avut loc `ntr-un mo-ment `n care celelalte ]\ri din bloculsovietic `[i `n\spreau rela]iile cu ]\ri-le din NATO, `n primul r`nd pe fondulagresiunii asupra Cehoslovaciei [i alr\zboiului din Vietnam. Tocmai de a-ceea Nicolae Ceau[escu se putea pre-zenta ca fiind un conduc\tor comunistindependent, care a `nf\ptuit idealu-rile na]ionale ale României `n pofidapozi]iei guvernului de la Moscova. Ca[i de Gaulle, pre[edintele Nixon a fost`nt`mpinat la Bucure[ti cu un entuzi-asm spontan, autorit\]ile limit`ndu-sedoar la a canaliza `n mod corespunz\-tor acest entuziasm. Iar datorit\ unorastfel de vizite pozi]ia partidului `nsocietate s-a consolidat. La fel [i pozi-]ia lui Ceau[escu `n partid [i `n orga-nele de conducere ale statului. Prinurmare, secretarul general s-a hot\r`ts\ profite de conjunctura interna]io-nal\ favorabil\ pentru eliminarea ur-m\torului grup de poten]iali adver-sari. Dar `nainte de aceasta trebuia s\`n\bu[e mi[carea ap\rut\ la baza so-ciet\]ii care cerea reforme mai pro-funde [i o liberalizare mai larg\.

„Este o carte care vrea s\ arate c\ nu e rentabil s\ fii sclav [i,dac\, citind ce am scris eu, fie [i numai o singur\ persoan\renun]\ la statutul de sclav, atunci consider c\ a meritat s\consacru [ase ani de munc\ pentru a o scrie.“

ADAMBURAKOWSKI

7 «

avanpremier\


Un volum dedicat integral comunismuluiromânesc din perioada lui NicolaeCeau[escu, o analiz\ comparat\ detip istoric [i politic realizat\ de unspecialist consacrat `n istoria comu-nismului din Europa Central\ [i deEst. Pe baza unei bibliografii vaste [ia unor izvoare de o mare diversi-tate, Adam Burakowski ne ofer\ nudoar o istorie a comunismului ro-mânesc, ci [i o carte despre putereaabsolut\ al c\rei unic scop esteconsolidarea perpetu\ a puterii.

„Cartea lui Adam Burakowskieste o carte despre o dictatur\ [i undictator, dar nu numai. Dictatura luiNicolae Ceau[escu ne ofer\ [i operspectiv\ de istorie politic\,al\turi de explica]iile necesareprivind felul `n care a func]ionatregimul ceau[ist folosindu-se frica,manipularea [i falsul na]ionalism.F\r\ `ndoial\, cititorul acestei c\r]iva fi r\spl\tit. Volumul are la baz\ sursebibliografice numeroase, române[ti [i str\ine, ceea ce demonstreaz\ oabordare atent\ – pentru c\, p`n\ la urm\, tema istoriei regimului ceau[isteste provocatoare, dar [i anevoioas\, complicat\ prin capcanele pe care lepoate `ntinde.“ (Stej\rel Olaru)

„Eu tr\iesc `ntr-o ]ar\ `n care r\m\[i]ele comuniste, din p\cate, `nc\ nus-au stins, ba chiar re`nvie ca ni[te spectre care-[i iau o nou\ `nf\]i[are [i altnume. ~n unul dintre interviurile pe care le-am acordat cu ocazia lans\rii `nPolonia a Dictaturii lui Nicolae Ceau[escu, spuneam c\ este o carte carevrea s\ arate c\ nu e rentabil s\ fii sclav [i, dac\, citind ce am scris eu, fie [inumai o singur\ persoan\ renun]\ la statutul de sclav, atunci consider c\ ameritat s\ consacru [ase ani de munc\ pentru a o scrie. Cu aceea[isperan]\ a[tept [i edi]ia `n limba român\.“ (Adam Burakowski)

CARTEA

NOTE

1. D. Deletant, Ceau[escu and theSecuritate..., pp. 8488.

2. România [i Tratatul de la Var[ovia.Nota Ambasadei RPP la Bucure[ti din22 XII 1969, D-I-R-0-2101-1-70, AMSZ RP, p. 1.

3. Ibidem, p. 2.

4. M. Oprea, Mo[tenitoriiSecurit\]ii..., p. 55.

5. Ibidem, p. 56.

6. Ibidem.

7. Exist\ o monografie pe aceast\tem\: R. Ioanid, R\scump\rareaevreilor...8. C. Troncot\, Duplicitarii..., p. 41.

9. Ibidem, pp. 4142.

10. România [i Tratatul de laVar[ovia..., p. 2.

11. Ibidem, p. 3.

12. M. Oprea, Mo[tenitoriiSecurit\]ii..., p. 55

13 J.F. Harrington, B.J. Courtney,Rela]ii româno-americane..., p. 269.

14. Ibidem, p. 270.

15. Ibidem, p. 273.

16. Ibidem, pp. 274-277.

17. Ibidem, pp. 277-278.

18. C. P\iu[an, N.D. Ion, M. Retegan,Regimul comunist..., p. 145.

19. J.F. Harrington, B.J. Courtney,Rela]ii românoamericane..., p. 279.

20. Ibidem, pp. 279-280.

21. C. P\iu[an, N.D. Ion, M. Retegan,Regimul comunist..., p. 141.

22 Ibidem, p. 146.

„Dup\ 2010, c`nd au fost nume at`t de sonore, nu mi-amimaginat c\ va fi greu s\ facem un festival m\car la fel. Eu credc\ edi]ia din acest an va fi m\car la fel de important\.“

» 8

interviu

INTERVIU CUCONSTANTINCHIRIAC

Interviu realizat de Veronica D. Niculescu

Festivalul Interna]ional de Teatru dela Sibiu ajunge la edi]ia cu num\rulXVIII. Am putea glumi spun`nd c\devine major. Dar „minor“ nu maieste de mult timp... Cum a]i putea ca-racteriza, `n c`teva cuvinte, edi]ia „demajorat“ a festivalului?

E o edi]ie grea, o edi]ie care vine pe fun-dalul acestei crize prelungite, o edi]iecare, vr`nd-nevr`nd, `ncearc\ s\ res-pecte acea continuitate, de dup\ 2007,de a nu reduce, ci de a cre[te mereuproiectul acestui festival. Din 2005,2006, am ar\tat c\ prilejul pe care ni-loferea anul 2007 (c`nd Sibiul urma s\

fie Capital\ Cultural\ Europea-n\) trebuia s\ se transfor-

me ̀ n calea de a dezvol-ta o platform\ de dia-log cultural pentru a-

nii care vor urma.Acest obiectiv pro-

pus era de a nuda nici un pas

`napoi – peprincipiulbuldogu-lui care a

apucat [i se duce doar `nainte, niciodat\`napoi. Dup\ 2010, c`nd au fost numeat`t de sonore, nu mi-am imaginat c\ vafi greu s\ facem un festival m\car la fel.Eu cred c\ edi]ia din acest an va fi m\-car la fel de important\. ~n condi]iile `ncare venim pe o mo[tenire financiar\foarte grea. Din fericire, Prim\ria, Con-siliul Local au acordat aceea[i sum\ Fes-tivalului Interna]ional de Teatru. ~n a-cela[i timp, dac\ ne uit\m pe costurilerespective, a intrat `n vigoare legea drep-turilor de autor, iar cheltuielile au cres-cut. De asemenea, TVA-ul, pre]ul ben-zinei. Astfel, onorariile, TVA-ul [i cos-turile de transport au crescut. Ar trebuis\ m\ bucur c\ am aceea[i sum\, at`t dela Ministerul Culturii, c`t [i de la Con-siliul Local, dar asta se petrece `n con-di]iile `n care am m\rit programul. Dinfericire, a ap\rut un nou finan]ator, prinMinisterul Turismului [i al Dezvolt\riiRegionale, care sus]ine tot ceea ce `n-seamn\ zona de outdoor. E importantc\ ministerul a `n]eles c\ festivalul esteun brand al României [i probabil se vaimplica [i `n alte proiecte ale teatrului.S`ntem pe ultima sut\ de metri cu a-ceast\ edi]ie, programul este f\cut.

Care ar fi nout\]ile absolute ale e-di]iei?

Fa]\ de ceea ce am f\cut anul trecut,pe l`ng\ numele foarte importante ̀ n zo-na spectacolului, avem pentru primadat\ o sec]iune nou\, de Teatru-Film,cu nume importante.

~ncerc\m s\ omagiem polivalen]a ar-ti[tilor care au creat excelen]\ `n zonaspectacolului de teatru [i care au glisat`n zona filmului. Nu vrem s\ ne ducem

`n ceea ce `nseamn\ scopul [i

activitatea TIFF `n aceast\ privin]\, penoi ne intereseaz\ plurivalen]a unor maripersonalit\]i care s-au exprimat at`t `nzona dramatic\, c`t [i `n cea de film.

Care vor fi aceste personalit\]i [i `nce va consta sec]iunea?

Va fi vorba despre proiec]ii, locul va fiSala Studio a Casei Sindicatelor, acolounde se fac proiec]iile de filme la AstraFilm Fest. Sec]iunea o vom realiza `m-preun\ cu TVR.

~n privin]a invita]ilor, este vorba deLiviu Ciulei, pe care dorim s\ `l aducemcu un prim spectacol de teatru, filmat.Domnul Ciulei va fi `ntr-un dialog cuSanda Vi[an, cea care r\spunde de a-ceast\ sec]iune. Probabil vom prezentaO scrisoare pierdut\.

Apoi este vorba de Lucian Pintilie.~n cel mult o s\pt\m`n\ vom stabili ti-tlul ales. Alt invitat este Ascanio Celes-tini, unul dintre cei mai importan]i ar-ti[ti ai lumii, care va fi prezent la Sibiucu o trilogie, scris\ [i interpretat\ de dom-nia sa, pe parcursul a trei zile. Anul tre-cut, a luat trofeul de la Vene]ia, este oonoare prezen]a sa la Sibiu.

Va fi de asemenea Luc Bondy, careva veni cu o `nregistrare dup\ un spec-tacol, va avea [i o conferin]\ [i `[i va [iprezenta dou\ c\r]i, una scris\ `mpre-un\ cu George Banu [i o carte de poves-tiri pe care o tip\rim `mpreun\ cu Hu-manitas. ~ncep`nd din acest an vom ti-p\ri c\r]ile `mpreun\ cu Editura Hu-manitas, cu care organiz\m [i t`rgul decarte, t`rg care a fost o premier\ anultrecut. De asemenea, `l invit\m pe Ma-rio Martone, directorul Teatrului Na-]ional din Torino. Vor fi, practic, cincimari creatori de teatru [i film.

Deocamdat\, aceast\ sec]iune va ficu intrare liber\, proiec]iile vor fi `n jurde ora 16, ca s\ nu afecteze spectacole-le de teatru importante, de sear\. Aceas-t\ nou\ sec]iune cred c\ este un aportimportant. De asemenea, anul trecutsalutam prezen]a lui Dan Perjovschi `nfestival. ~n acest an, vine `mpreun\ cutrei arti[ti din Belgia, iar pe l`ng\ ce vaface el `n curtea teatrului, arti[tii voravea un moment special `n Galeria deArt\ Contemporan\ a Muzeului Bruken-thal. Anul acesta avem foarte multe ex-pozi]ii.

Dezv\lui]i-ne detalii despre c`tevadintre spectacolele invitate `n festi-val, care nu trebuie ratate de iubi-torii teatrului.

~n mod cert, spectacolul de deschide-re, ̀ n regia lui Eimuntas Nekrosius, Idi-otul. E important ca teatrul românescs\ fie `n acela[i pas cu tot ceea ce `n-seamn\ teatrul interna]ional acum.Iar acesta este penultimul spectacolcreat de Nekrosius.

Tot `n prima zi avem premiera ab-solut\ cu Ispita Cioran. I-am acordat dinnou `ncredere regizorului Gavriil Pinte,care p`n\ acum a reu[it s\ fac\ lucrurifoarte importante la Sibiu. Cu acest spec-tacol, facem drumul `napoi spre R\[i-nari, pe care Cioran nu l-a mai f\cut.

De asemenea, avem Leonce [i Lenade Zoltan Balasz, unul dintre cei maiimportan]i regizori europeni, `n tot ca-zul cel mai important regizor maghiar`n clipa asta. {i primul dintre spectaco-lele lui Celestini.

~n Pia]a Mare, a[a cum v-am obi[-nuit, aducem o mare companie, PanOptikum, pe care a]i mai `nt`lnit-o `n


CONSTANTIN CHIRIAC, DESPRE EDI}IA DE ANUL ACESTA A FESTIVALULUI INTERNA}IONAL DE TEATRU DE LA SIBIU:

„Venim pe o mo[tenirefinanciar\ foarte grea“Festivalul Interna]ional deTeatru de la Sibiu (FITS),ajuns la a XVIII-a edi]ie,va avea loc anul acesta`ntre 27 mai [i 5 iunie, cutema „Comunit\]i“. Cupeste trei sute cincizecide evenimente [iparticipan]i din 70 de]\ri, festivalul ne esteprezentat de ConstantinChiriac, directorul FITS [ial Teatrului Na]ional„Radu Stanca“ din Sibiu.

TRANSITion, Pan Optikum

{ANS|9 «

interviu„~n clipa asta, [ansa ca România s\ scape de aceast\ tar\ care`nseamn\ politicianism, aceste talk-show-uri nesf`r[ite, estecrearea de comunit\]i.“

2007, care vine cu Tranzi]ie, spectacola c\rui aducere a presupus un efortfoarte mare.

Tot `n prima zi, o companie foarteimportant\ din Fran]a, Le Naif Théâ-tre, cu Visul unei nop]i de var\, o re-interpretare, spectacol regizat de Ri-chard Demarcy, o mare personalitatea teatrului francez. Va avea loc `n ce-tatea Cisn\dioara.

~n a doua zi, avem spectacolul deteatru-dans Pierdu]i `n cea]\, cu com-pania Dazzle din Japonia.

Japonia va participa cu toate spec-tacolele care fuseser\ programate`nainte de dezastru?

Exact. Absolut toate. Faptul c\ nu audat `napoi nici de la programul de vo-luntariat, c\ au o prezen]\ at`t de ro-bust\ este un lucru incredibil.

Tot `n a doua zi vom relua spectaco-lul Vocile din Cimitirul vesel, pe care l-ammai prezentat doar o dat\. E un eveni-ment at`t de mare, cred c\ poate deveniun brand turistic. Cu Shaun Davey, com-pozitorul acestei suite muzicale, vomlucra pentru spectacolul C\l\toriilelui Gulliver pe care Silviu Purc\rete `lpreg\te[te pentru anul viitor.

Duminic\, `n a treia zi de festival,avem Les Ballets Jazz de Montreal,una dintre cele mai c\utate companiide teatru-dans, [i avem [i companiaMalabar `n Pia]a Mare. Iar luni avemMetoda, un spectacol al lui TheodorCristian Popescu, de la Teatrul Nottara,la care ]in foarte mult. Tot luni, ne `n-t`lnim cu una dintre cele mai impor-tante regizoare din lume `n aceast\clip\: o aducem pe Emma Dante cu Ba-lerinii timpului, crea]ie nou\, din lunafebruarie a acestui an, care se joac\ [ila Teatrul Na]ional din Bruxelles, [i laOdeon `n Paris. De asemenea, Triste-]ile c\pc\unului, `n regia lui FabriceMurgia, regizorul Teatrului Na]ionaldin Bruxelles. {i compania de dans In-bal Pinto, din Israel. Mar]i vom pre-zenta Felii cu Ofelia Popii.

Miercuri avem o prezen]\ polonez\de excep]ie: desdeMONA, cu KropkaTheatre, care se va juca `n Centrul deCercet\ri. ~ncerc\m s\ ocup\m fiecarespa]iu [i, practic, fa]\ de ceilal]i ani,nu avem nici o zi liber\ `ntr-un spa]iude joc. E o avalan[\ de spectacole, s`nt`n jur de 350 de evenimente `n total.

~n aceea[i zi, Inim\ ̀ ns`ngerat\ `n re-gia lui Zeno Stanek, mare regizor dinAustria. De asemenea, Opinia public\`n regia lui Theodor Cristian Popescu,[i un alt teatru din Polonia, cu specta-colul A fost odat\ Andrzej, Andrzej,Andrzej, la Hala Simerom. Prezen]apolonez\ este una foarte solid\.

Joi, Saviana St\nescu vine cu tex-tul Polanski, Polanski, pus `n scen\de o companie important\, NomadTheatrical Company, regia TamillaWoodart. Apoi o legend\ a dansului,Pal Frenak; e extraordinar c\ `l pu-tem aduce la Sibiu. ~l aducem dinnou pe Masahiro Yasuda, cu Parfumde femeie, parfum de t\m`ie, plus unspectacol mamut din China, PutereaShaolin, un spectacol de kung fu.Ini]ial am vrut s\ `l facem `n sala desport, `ns\ p`n\ la urm\ l-am mutat laCasa Sindicatelor, a[a c\ vor fi 700 delocuri, va fi un spectacol unic.

Vineri, spectacolul Furtuna al luiVictor Ioan Frunz\, [i de asemenea A-mancio Prada, cu Teatro de la Abadia.Iat\, deja avem trei teatre din proiectuleuropean cultural „Cities on Stage“prezente `n festival, iar `n anii viitorivom `ncerca s\ aducem la Sibiu toateteatrele din proiect. Tot vineri, o com-panie de care s`nt m`ndru c\ o aducem,Tocadeo, din Canada, o revela]ie, com-pania celor patru tenori care vor c`n-ta la Sala Thalia. La Casa Sindicatelorvom avea Ecoul t\cerii, `n coregrafialui Yukio Suzuki, un spectacol extra-ordinar.

S`mb\t\, Recviem pentru Hiroshi-ma, un spectacol din Iran. Am ]inutfoarte mult s\ aduc un spectacol dinIran, ]ar\ c\reia i-a dedicat un seg-ment anul trecut Festivalul de la E-dinburgh. Din Emiratele Arabe Unite,aducem spectacolul Piatra neagr\, eifiind cei care suport\ toate cheltu-ielile. Tot s`mb\t\, vom prezenta A-nonimi celebri, un spectacol absolutfabulos de circ, cu Les Parfais Incon-nus din Canada. Un spectacol foartefrumos, o nebunie pentru toate v`r-stele, programat de dou\ ori.

Duminic\ avem pentru prima dat\la Sibiu trupa Burgtheater Wien, carejoac\ `n sala Teatrului Gong un spec-tacol dup\ Dorian Gray. Excep]ionaleste [i Dincolo de cuvinte, de ClaireCunningham, un spectacol incredibilde teatru-dans. Tot duminic\, Pavilio-nul cu bujori, al Teatrului de Oper\din Beijing, apoi un spectacol de Ma-tei Vi[niec: Cuv`ntul progres spus demama sun\ teribil de fals, cel mai re-cent text al s\u.

Precizare: ~n program s`nt posibileanumite modific\ri, dat fiind c\ interviuleste realizat cu aproape o lun\ `nainte dedebutul festivalului.

Pentru program la zi [i bilete online:www.sibfest.ro.


La toate acestea se adaug\ nu doar mul-te alte spectacole, dar [i conferin]e, lan-s\ri de carte, ateliere...

Num\rul atelierelor este nu dublu, ci tri-plu fa]\ de anul trecut. Pe de alt\ parte,`n cluburile de noapte avem un pro-gram mult mai bogat, dedicat tinerilor`n special. Juc\m anul acesta `n trei saupatru pub-uri.

~n zona de conferin]e, vor fi invita]iNicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Mir-cea Dinescu, Emil Hurezeanu, R\zvanUngureanu, Sorin Alexandrescu, multealte personalit\]i. Conferin]ele se vordesf\[ura [i la Habitus, [i la facultate.

Sec]iunea spectacolelor-lectur\, o di-mensiune foarte important\, o derul\mde acum `mpreun\ cu ICR, cu departa-mentul de traducere coordonat deFlorin Bican. Cu tinerii traduc\tori dinlimba român\, afla]i sub coordonaread`nsului, vom lucra `n continuareaceast\ sec]iune.

~n fiecare an, festivalul are o tem\. De ce„Comunit\]i“?

Am dorit s\ venim cu o tem\ at`t de ge-neroas\, pentru c\ Sibiul este un ora[invidiat. Oriunde mergem `n ]ar\, dar[i afar\, se vorbe[te despre Sibiu cadespre o comunitate. ~n clipa asta,[ansa ca România s\ scape de aceast\tar\ care `nseamn\ politicianism, aces-te talk-show-uri nesf`r[ite, este creareade comunit\]i. De la micul sat, p`n\ lamarea aglomerare urban\, de la totceea ce `nseamn\ comunitate spiritua-l\, profesional\, de g`nd, de aspira]ii, eimportant ca arti[tii s\ se adune `ntr-ocomunitate, s\ poat\ s\ impun\ pro-iecte [i programe.

SPECTACOLE-LECTUR|, CU ICR

Idiotul

Codrin Liviu Cu]itaru: „Lessing a reu[it s\ redacteze `n Carnetulauriu ceea ce s-a [i numit, de altfel, «o biblie a feminismului»,`ns\ a pierdut ocazia de a pl\m\di un personaj inubliabil. Amchiar sentimentul c\ a f\cut-o inten]ionat“.

„O BIBLIE AFEMINISMULUI“

» 10

printre r`nduri


Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui/The King’s World, Editura Polirom, 320 de pagini, 85 lei

Volum editat de Principele Radu al RomânieiPersonalit\]i din sfera politicii, diploma]iei, religiei [i culturii schi]eaz\ un portret al Regelui Mihai I al României,ca omagiu la `mplinirea v`rstei de 90 de ani.

Majestatea Sa Regina Ana • Alte]a Sa Regal\ Principesa Mo[tenitoare Margareta • Alte]a Sa Regal\ PrincipeleRadu • Alte]a Sa Regal\ Principesa Elena • Alte]a Sa Regal\ Principesa Irina • Alte]a Sa Regal\ Principesa Sofia • Al-te]a Sa Regal\ Principesa Maria • Alte]a Sa Regal\ Principele Nicolae • Majestatea Sa Regele Juan Carlos I al Spaniei •Alte]a Sa Regal\ Principele de Wales • Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic • Valéry Giscard d’Estaing •Majestatea Sa Regele Simeon al II-lea al Bulgarilor • Majestatea Sa Regele Constantin al II-lea al Elenilor • Alte]ele LorRegale Principele Mo[tenitor Alexandru al II-lea [i Principesa Ecaterina ai Serbiei [i Iugoslaviei • Alte]a Sa Regal\Ducele de Württemberg • Alte]a Sa Regal\ Principele Lorenz al Belgiei • Frédéric Mitterrand • Decanul Corpului Di-plomatic, Nun]iul apostolic, Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano • Sir Gavyn Arthur • Keith Hitchins • Roger Grif-fin • Rajmohan Gandhi • Daniel J. Kornstein • Hugh Montgomery • Ivor Porter • Jenny Bocock • Ionel Haiduc • TeodorFrunzeti • Rodica Coposu • Flavia B\lescu • Solomon Marcus • Dinu C. Giurescu • {erban Papacostea • Sorin Dumi-trescu • Nicolae Balot\ • Virgil Nemoianu • Mircea Martin • Nicolae-{erban Tana[oca • Victor Neumann • AndreiBrezianu • Michael Shafir • Anneli Ute Gabanyi • {erban R\dulescu-Zoner • Christian Mititelu • Ion Caramitru • DanGrigore • Nelly Miricioiu • {tefan Câl]ia • Andrew Popper • Simina Mezincescu • Cristian }opescu • Mihai Crean-g\ • Sorin Ilie[iu • Valerian Stan • Theodor Bra[oveanu • Ioan Luca Vlad • Vlad Badea

José Saramago, Toate numele (edi]ia2011), traducere din limba portughez\de Mioara Caragea, colec]ia „Top 10+”,Editura Polirom, 240 de pagini, 14,95 lei

Toate numele este un roman enigmaticdespre memoria colectiv\ [i institu]iilemenite s\ o p\streze. ~ntr-un ora[ necu-noscut se afl\ Arhiva General\, locul un-de s`nt inventariate toate numele ce auexistat, exist\ sau vor exista vreodat\. ~n-tr-o zi, un func]ionar al arhivei porne[te`n c\utarea unui nume de femeie, iar a-ceast\ aventur\ plin\ de riscuri `l va pur-ta din lumea celor `nc\ `n via]\ pe t\r`mulcelor disp\ru]i.

La finalul ei eroul va realiza c\ me-moria este singura stavil\ `n calea uit\rii[i a dispari]iei totale.

Codrin Liviu Cu]itaru

Pentru un lector atent al romanelor bri-tanicei recent „nobelizate“, acest de-calaj dintre materialul existen]ial [imaterialul psiho-ttipologic valorificatdde facto `n scriitura autoarei este cum-va deconcertant [i chiar inexplicabil,av`nd `n vedere faptul c\ Lessing se do-vede[te, `n alte aspecte narative, o bun\observatoare a universului `nconjur\-tor. Ar trebui s\ deducem, ca atare, c\varietatea derul\rii biografice nu im-plic\, automat, [i o varietate a nuan]\-rii psihologice. Iat\ c\ se poate `nt`mplafoarte bine ca fascina]ia existen]ei s\ ̀ n-tunece, uneori, senza]ionalul operei.

De ce zic o „biografie impresionan-t\“? R\spunsul vine din simpla enume-rare a c`torva episoade din via]a proza-toarei. N\scut\ `n Iran (`n 1919), `ntr-ofamilie englez\, dar crescut\ `n Rhode-sia de Sud (o zon\ a continentului ne-gru care include Zimbabwe), educat\`n diverse [coli catolice misionare, c\-s\torit\ [i divor]at\ de dou\ ori (cu treicopii din ambele mariaje, dintre careabandoneaz\ doi `n grija tat\lui, afir-m`nd mai t`rziu, cu vag cinism, c\, dac\s-ar fi angajat prea serios ̀ n ideea de ma-ternitate, ar fi sf`r[it fie `n alcoolism,

fie `n frustrare intelectual\, precum ma-ma sa!), simpatizant\ comunist\, iarapoi anti-stalinist\, feminist\ liberal\ [i,totu[i, sufist\ (practicant\ – adic\ der-vi[(\) – a unei variante ezoterice demisticism islamic, axate pe actul „recu-per\rii inimii“ [i „d\ruirii purit\]ii ei“,necondi]ionat, lui Dumnezeu), revenind,`ntr-un final, dup\ peregrin\ri cultu-rale extreme, la civiliza]ia-matc\, Do-ris Lessing ar fi p\rut – ca romancier\ –`nzestrat\ de destin cu [ansa unorepifanii singulare.

Imboldul sociologicprimeaz\ `n fa]a celuipsihologic

Romanele propriu-zise nu confirm\ to-tu[i, `n plan psihologic, ipoteza de maisus. Cu toate c\ investiga]ia de ad`nci-me nu lipse[te din ele (exege]ii descriuchiar o „etap\ psihologizant\“ a scrisu-lui lui Lessing), personajele nu revel\muta]ii majore de identitate, a[a cum aia[tepta de la un autor care s-a familia-rizat, volens-nolens, cu subtilit\]ile men-taliste [i comportamentale ale omuluiplasat `n geografii exotice [i istorii ne-obi[nuite. La nivelul ̀ ntregii sale opere,prozatoarea r\m`ne ancorat\ `n tema

social\. C`nd, `n interiorul filosofiei eifeministe, Lessing se intereseaz\ de fe-meia marginalizat\ de sistemul patriar-hal, cople[it\ de „greutatea“ subiectului,le trece cu vederea pe femeile margina-lizate de sistemul patriarhal, care, cumultitudinea lor de tr\iri emo]ionale[i psihologice, ar fi oferit o substan]\epic\ mult mai divers\. ~n practica na-rativ\, scriitoarea crede `n desenul deansamblu, [i nu `n contururile lui deam\nunt. Imboldul sociologic primea-z\ `n fa]a celui psihologic.

De aceea, surprinde iritarea romancie-rei la auzul comentariului c\ este per-ceput\ drept „un reper al feminismului“.~n interviuri [i eseuri autonome, eaconstat\ – suficient de agasat\ – c\stereotipul unei astfel de recept\ri sena[te din dorin]a oamenilor de a pri-mi, `n literatur\, clasific\ri bogumilice,de „bine“ sau de „r\u“, de „alb“ ori de„negru“. Cu alte cuvinte, ei vor ca, lalectura unui text de Doris Lessing, s\aib\ ocazia de a trage concluzia c\ fe-meile s`nt „pozitive“, iar b\rba]ii „nega-tivi“. Fic]iunea, su]ine autoarea justi-ficat, refuz\ asemenea delimit\ri, mer-g`nd pe teoria ambiguit\]ii morale [ipsihologice. Realitatea multora dintreromanele lui Lessing contrazice `ns\

a -ceast\opinie perfect legitim\, p\-r`nd s\ dea dreptate mai cur`nd „fixa-]iilor“ bogumilice. Cititorul profesionistnoteaz\ cu u[urin]\ c\ scriitoarea nupoate ie[i din social nici m\car atuncic`nd psihologicul se manifest\ ca nece-sitate absolut\ a textului. Ea prefer\conturul larg, ideologic, `n locul detali-ului semnificant. Aici nu vorbim, obli-gatoriu, de un „defect“ al crea]iei, ci maidegrab\ de o curiozitate estetic\, lega-t\ de incongruen]a dintre flexibili-tatea existen]ei [i inflexibilitatea per-spectivei epice.

Lucrul s-a v\zut [i `n discursul de pri-mire a Nobelului, ]inut de prozatoare,

`n fa]aAcademiei Suedeze, `n 2007. El s-aintitulat On Not Winning of the No-bel Prize/Despre nec`[tigarea Premi-ului Nobel [i s-a focalizat pe caracte-rul discriminatoriu al `naltei distinc]ii,discut`nd limit\rile culturale, geografi-ce, istorice [i, mai ales de gen, ivite `nselec]ia candida]ilor/candidatelor se-lectei competi]ii. {i `n acest caz, socia-lul a trecut dincolo de prezumtiva ne-voie de nuan]are psihologic\ a cadrului,indic`nd voca]ia u[or obsesional\ a luiLessing pentru tablouri ideologice lim-pezi, precum [i inaderen]a sa funciar\

Voi `ncepe cu o remarc\ u[or nesuferit\. Doris Lessing (Doris May Tayler, pe numelereal), laureat\ a Premiului Nobel `n 2007, la v`rsta de 88 de ani, are o biografieimpresionant\, din care ar fi putut extrage personaje mai concludente psihologicdec`t cele existente ast\zi `n opera sa epic\ (altfel, s\ recunoa[tem, vast\ [i solid\!).

SEMNAL

Doris Lessing:`ntre social [ipsihologic


Codrin Liviu Cu]itaru: „Ideologicul – fie [i implicit – submineaz\psihologicul. Nu [i esteticul, bine`n]eles, pe care se `ntemeiaz\realitatea c\ Lessing r\m`ne, oricare i-ar fi sc\derile, o marescriitoare“.

11 «

printre r`nduriO MARESCRIITOARE

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei


BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUla varia]ii semnificante pe o tem\ dat\.De exemplu, unul dintre romanele ei re-cente, The Cleft/Fisura, publicat chiar`n 2007, reia – mai mult dec`t sugestiv –vechiul motiv al feminismului radical(din care criticii b\nuiau c\ scriitoareaie[ise `nc\ din anii ’60!), ]es`nd o in-trig\ alegoric\ extrem de sofisticat\doar ca suport pentru o dezbatere, `nultim\ instan]\, ideologic\. Fapteledin text – relatate de un istoric roman dintimpul `mp\ratului Nero – s`nt plasate`n illo tempore [i au preten]ia de aproveni din documente ultrasecrete.

Prin intermediul men]ionatelor „sur-se“, se reconstituie originea umanit\]ii,insist`ndu-se pe un episod pre-istoric,c`nd, pe P\m`nt, ar fi existat numai fe-mei cu numele de „fisuri“ („clefts“). Nu-mele venea dintr-un ritual sacru, cedomina existen]a acestor „mame fonda-toare“: ele practicau cultul unei a[a-zise„Mari Fisuri“ (o fant\ magic\ din inte-riorul unei st`nci, genitoare, exclusiv, defiin]e umane de sex feminin). „MareaFisur\“ tr\deaz\ totu[i, la un momentdat, ritualul tradi]ional, n\sc`nd un b\-iat – o „monstruozitate“ `n viziunea„fisurilor“ care `l ucid aproape instan-taneu. Fanta vaginal\ transcendent\continu\ „s\ produc\“ `ns\ „orori“ mas-culine, menite, `n ciuda eforturilor dis-perate ale „fisurilor“ de a le elimina, s\supravie]uiasc\. Gradual, b\rba]ii de-vin trib [i `[i fac astfel, insolent, intra-rea `n istorie. Temele epice de acest tip,de[i tratate remarcabil din punct de ve-dere estetic, o blocheaz\ pe Doris Les-sing `n proiectul social, `ndep\rt`nd-ode proiectul psihologic al operei sale.Ideologicul – fie [i implicit – submi-neaz\ psihologicul. Nu [i esteticul, bi-ne`n]eles, pe care se `ntemeiaz\ reali-tatea c\ Lessing r\m`ne, oricare i-ar fisc\derile, o mare scriitoare. Dac\ nuchiar din clasa lui Dostoievschi, atunci,cu siguran]\, din cea a lui Thackeray.

Anna Wulf, eroina ceamai complex\ construit\de Doris Lessing

Romanul masiv The Golden Note-book/Carnetul auriu, publicatde autoare `n 1962 ([i tip\ritrecent, la Polirom, `ntr-o fru-moas\ versiune româneas-c\), a r\mas drept arheti-pul prin excelen]\ al scri-iturii unde principiul ideo-logic-social dep\[e[te, prinimportan]\, toate celelalteposibile ramifica]ii simbo-lice ale literarit\]ii. Textul cre-ioneaz\ povestea scriitoareiAnna Wulf care de]ine

patru carnete cu informa]ii/analize –mai mult sau mai pu]in introspective –despre via]a ei. Carnetele au culori me-taforice: negru (segmentul narativ re-feritor la experien]a Annei `n Africa),ro[u (fragmentul despre simpatiile co-muniste ale personajului), galben(intervalul `nt`lnirilor erotice e[uate)[i albastru (dimensiunea – singura cutent\ psihologic\ – suprapus\ vie]ii per-sonale a Annei, cu emo]iile [i revela-]iile sale intime). „Carne]elele“ interac-]ioneaz\ cu o nuvel\ (neutr\ din un-ghiul perspectivei narative) intitulat\Free Women/Femei libere, o introdu-cere dezvoltat\ `n existen]a Annei [i aprietenei ei Molly (conturat\, m\rturi-se[te Lessing, dup\ profilul tipologic alunei amice din tinere]e – Joan –, fiicapoetului modernist John Rodker), cumariajele lor ratate [i cu copii rezulta]idin respectivele c\snicii. Ambi]ia An-nei Wulf e de a uni cele cinci scrieri `n-tr-una singur\ – epifanic\ ideologic (nuneap\rat [i psihologic!) –, numit\ Car-netul auriu.

Spun c\ o astfel de oper\ „unifica-toare“ devine relevant\ mai cur`nd i-deologic dec`t psihologic, `ntruc`t sco-pul Annei ([i, prin iradiere, al lui Do-ris Lessing `ns\[i) nu este de a articu-la un exerci]iu introspectiv (fie [i `nstructura de ad`ncime a feminit\]ii),ci de a prezenta ceea ce comentatoriibritanici au conceptualizat deja ca spa-]iul interior (inner space), un prin-cipiu ideologic [i cultural feminist. ~nlinii generale, „spa]iul interior“ con-stituie zona de autonomie absolut\ afeminit\]ii, „locul“ `n care femeia a-junge s\-[i fie suficient\ sie[i, f\r\ amai depinde de vexa]iunile sistemuluifalocentric. ~n toate civiliza]iile mari,unde exist\ o tradi]ie a filosofiei femi-niste, avem [i un echivalent al no]iu-nii de mai sus. Fran-cezii aulegat

„spa]iul interior“ de l’ecriture feminine(autoscriitura feminin\, revendicat\ dincapacitatea femeii de a media `ntre„v\zut“ [i „nev\zut“, „inteligibil“ [i„neinteligibil“, capacitate prezentat\cu at`ta aplomb de Simone de Beau-voir ̀ n Le deuxième sexe/Al doilea sex),iar americanii de gynocritic\ (termenpropus de Elaine Showlater, `n anii ’70,`n Toward a Feminist Perspective/C\tre o poetic\ feminist\, ca semn alindependen]ei social-mentale feme-ie[ti). P`n\ [i englezii de]ineau deja unconcept-prototip `n spa]iul propriu (aroom of one’s own) predicat de Vir-ginia Woolf, `n eseul omonim, la sf`r-[itul anilor ’20 ai secolului trecut.

~n sistemul de valori al Annei, „car-netul auriu“ prilejuie[te, prin efectuls\u omogenizator asupra diverselorfalii ale existen]ei personajului, o imer-siune `n „spa]iul interior“, `n redutaultim\ a feminit\]ii, acolo unde iden-titatea genuin\ scap\ de compromi-surile vie]uirii false, „de afar\“. AnnaWulf r\m`ne, `ntr-adev\r, eroina ceamai complex\ construit\ de DorisLessing, dar mesajul ei psihologic sepierde cumva `n semnifica]ia socio-cultural\. „Proiectul social“ al prota-gonistei conteaz\ `n primul r`nd, iarel nu difer\ de cel propus de alte per-sonaje creionate, de-a lungul vremii,de autoare, precum Mary din The GrassIs Singing/Iarba c`nt\ (1950), care,prin c\s\torie, renun]\ la „spa]iul in-terior“, devenind o victim\ a lumii des-compuse de rasism, naratoarea dinromanul SF Memoirs of a Survivor/Memoriile unei supravie]uitoare (1974),care p\[e[te printr-o bre[\ de timp [ispa]iu, intr`nd `ntr-o alt\ dimensiune(desigur, a „spa]iului interior“ conso-lator) ori Alice Mellings din The GoodTerrorist/Buna terorist\ (1985), carese implic\ `n ac]iuni teroriste, ironic,din inten]ii pozitive (mediate de con-

vingeri socialiste), sper`nd ca ast-fel s\-[i descopere „spa]iul in-

terior“. De[i mai schemati-ce, psihologic vorbind, de-

c`t Anna Wulf, toate a-ceste personaje o „ega-leaz\“, a[a zic`nd, pepalierul „proiectu-lui social“ – singu-rul care, ultimativ,conteaz\. Lessinga reu[it s\ redacte-ze `n Carnetul au-riu ceea ce s-a [inumit, de altfel, „obiblie a feminismu-lui“, `ns\ a pierdut

ocazia de a pl\m\diun personaj inubliabil.

Am chiar sentimentulc\ a f\cut-o inten]ionat.

Doris Lessing, Carnetul auriu,traducere din limba englez\ [i

note de Cristiana Vi[an [iCiprian {iulea, colec]ia

„BibliotecaPolirom“,

EdituraPolirom,

2011

Miercuri, 11 mai, la ora 19.00, va avea loc lansarea romanului DDuupp\\-aammiiaazz\\ccuu oo nniimmffoommaann\\ ppee vv`̀rrffuull mmuunntteelluuii PPaarr`̀nngg de Eugen {erb\nescu, la Libr\riaDalles din Bucure[ti. ~n cadrul evenimentului moderat de Oana Boca, direc-tor de imagine al Editurii Polirom, vor lua cuv`ntul: Dan Cristea, StelianT\nase [i Florin Tudose.

„România pe `n]elesul tuturor. Exploziv [i impudic... Roman cu miez,inteligent [i percutant deopotriv\, Dup\-amiaz\... combin\ ingenios confe-siunea erotic\, exploziv\ [i impudic\, a unei tinere avocate repatriate (o{eherezad\ postmodernist\) cu `nsemn\rile eseistice ale unui «prieten-pro-fesor», f\cute pe marginea istoriei na]ionale [i a mentalului românesc. M\r-turisirile picante [i f\r\ perdea ale femeii con]in o radiografie lucid\ a com-portamentului trupesc [i libidinal, v\zut nu doar ca pl\cere, dar [i ca uneal-t\ de control sau rela]ie de putere. Acestei viziuni hedoniste `i r\spundeapelul la r\d\cinile identitare, la trecut [i la istorie din fragmentele eseistice,cele dou\ perspective, a pl\cerii [i a analizei, `nt`lnindu-se `ntr-o excelent\opera]iune de demistificare.

Cu aceast\ nou\ carte, Eugen {erb\nescu ne plonjeaz\, curajos [i origi-nal, `n «haosul» societ\]ii române[ti de azi, oferindu-ne astfel o «Româniepe `n]elesul tuturor».“ (Dan Cristea)

Dup\-amiaz\ cu o nimfoman\pe v`rful muntelui Par`ng selanseaz\ la Bucure[ti

Bogdan Romaniuc

Vrr\jitorrul este prima pulsa]ie `naintede Lolita, povestea care cu timpul vaprinde, `n tain\, „gheare [i aripi de ro-man“, un fel de nuvel\ pre-Lolita, scri-s\ `n toamna anului 1939 la Paris, „ofrumoas\ bucat\ de proz\ ruseasc\,precis\ [i lucid\“, cum va spune Na-bokov peste 20 de ani.

Nimfeta: o fat\ de doisprezece ani,`mbr\cat\ `n violet, „`naint`nd rapid[i ferm pe ni[te rotile care nu rulau“,aproape ca bicicletele f\r\ lan] ale luiBeckett din Moloy, cu capul eman`nd oc\ldur\ insuportabil\, de castane coap-te, cu „un firicel de suflet“.

Vr\jitorul: nu este un violator, e maimult un ho] de buzunare dec`t un sp\r-g\tor. Nimfetele lui nu au fost `nfiora-te vreodat\ de vreo primejdie. Istoriamicilor amante, cu pielea cald\ [i buze-le `ntredeschise, care amintesc de fru-moasele adormite ale lui Yasunari Kawa-bata, pentru care via]a este pu]in mai

mult dec`t un joc, „cam ca aface cur\]enie `n buc\t\ria unei casede p\pu[i“, seam\n\, la un anumit nivel,cu cea prezentat\ de Gabriel Garcia Mar-quez `n Memorias de mis putas tristes.

Un singur chin are Vr\jitorul, acea„dorin]\ dezn\d\jduit\ de a extrage ce-va anume din frumuse]e, de a `nghe]apentru o clip\“. Pentru ea ar fi dat ori-ce, „un sac de rubine“ sau „o g\leat\ des`nge“. Nu este nici un excentric dezin-hibat, nici un bo[orog dezgust\tor careademene[te cu dulciuri feti]e `n par-curi, ci „un maestru al disimul\rii lovi-turilor fulger“. Vr\jitorul `l anun]\ peHumbert Humbert sau poate fi primulnume al acestui personaj care a f\cutistorie.

O ocazie de a-lredescoperi pe Nabokov

Prima apropiere este cea din parc, doarcu privirea, de la distan]\. Peste pu]intimp, Vr\jitorul intr\ `n casa nimfetei,mai `ntì ca negustor: cump\r\ dou\

scaune,apoi canapeaua, lampa [i scrinul. Ur-m\toarea apropiere este `n calitatede tat\ vitreg: se c\s\tore[te cu ma-ma nimfetei, „un hipopotam greoi“ pecare este nevoit s\-l t`rasc\ prin„mla[tinile c\sniciei“. Totul pentru afi c`t mai aproape de ceea ce-[i doreacel mai mult. Nu mul]i autori reu[escs\ concentreze at`ta suspans `ntr-opoveste `n care ac]iunea ocup\ un spa-]iu at`t de mic. Ritmul din Vr\jitorul esteremarcabil.

Un exemplu este scena apropieriifinale de nimfeta adormit\, unde Nabo-kov ne d\ o lec]ie de poetic\ [i de m\-iestrie artistic\. Trecerea celor dou\camioane peste somnul fetei, `n mij-locul lini[tii [i a[tept\rii, ne trimite laFlaubert [i la celebrul episod consacratserb\rii agricole din Doamna Bovari(discursul din acest fragment a fostrescris de Flaubert de [apte ori): „Cuun muget ca de tun un camion urc\din ad`ncurile nop]ii, un pahar zorn\ipe suprafa]a de marmur\ a noptierei[i `l uimi s\ vad\ cum somnul meu vr\-jit curgea egal peste toate“, t\cere depli-n\, suspinul fetei [i apoi: „Trecu `nc\un camion, url`nd [i umpl`nd camera devibra]ii“.

~ntrebarea esen]ial\ a romanuluiapare `ns\ abia `n final: „{i totu[i, cei s-ar putea repro[a vr\jitorului? {tiac\ avea s\ afle `n ea destule farmecec`t s\ nu rup\ vraja prea devreme, s\nu se dea de gol prin manifest\ri lim-pezi, nejustificate sau de extaz. {tiac\ nu va atenta `n nici un fel la virgi-nitatea ei `n sensul cel mai `ngust [imai roz al termenului p`n\ c`nd dez-mierd\rile lor nu vor ascede p`n\ la oanumit\ treapt\ invizibil\“.

Vr\jitorul este o excelent\ ocazie dea-l redescoperi pe Vladimir Nabokov.

Vladimir Nabokov, Vr\jitorul, traducereadin limba englez\ de Luana Schidu,colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria deautor «Vladimir Nabokov»“, EdituraPolirom, 2011, 24.95 lei

Bogdan Romaniuc: „Vr\jitorul este un fel de nuvel\ pre-Lolita,scris\ `n toamna anului 1939 la Paris, „o frumoas\ bucat\ deproz\ ruseasc\, precis\ [i lucid\“, cum va spune Nabokov peste20 de ani“.

VR|JITORUL» 12

printre r`nduri


DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

VVeerroonniiccaa DD.. NNiiccuulleessccuu:: Semn c\deloc nu-i iluzorie t\cerea – nicip`s n-a zis telefonul de Pa[teleacesta, Slav\ Iepuroiului dev\g\un\! Nici un sms, nici unapel, nici dat, nici primit, s\ fieprimit! {i-am pornit-o, dup\paginile de diminea]\, `ntr-oplimbare lung\ [i demult ticluit\,`n cel\lalt cap\t al ora[ului, dac\ora[ poate fi numit\ zona aceea.~narmat\ cu noua pelerin\ de mo-hair lucrat\ ast\ iarn\, iat\-m\`nchiz`nd cartea, iat\-m\ `n-chiz`nd u[a, iat\-m\ l\s`nd `nurm\ [i blocuri, [i cur]i cu piticide ipsos. Pitici care `ntre timp auprimit pamper[i ca s\-[i ascund\goliciunea, vai, dar ce te faci c\le-au r\mas m`nu]ele `n\untru,iar de inocen]a lor s-a ales, prinneru[inata camuflare, praful... Iaral\turi mai e o piticu]\ care-[ifr`nge mìnile de `ngrijorare.

{i ruinele caselor care-au fost,`n urm\ r\m`n [i ele, c`t a mair\mas, c`t a disp\rut, c`t o s\dispar\ [i n-o s\ zic\ nici ah, [igr\dinile `n care odinioar\cre[teau tufe de zmeur\, [icamerele `nalte cu dou\zeci [idou\ de pisici de Angora [ipersane, `n urm\ [i ele.

{i peste pod, [i peste caleaferat\, cu soarele `n fa]\ [i mun-]ii `nc\ `nz\pezi]i `ntr-o gar\, de-parte `n sud.

{i strada, iat-o, nici un omnic\ieri, obloane trase, z\voarepeste tot, un telefon cu fise,spitalul de nebuni, cu o linioar\aiurea strecurat\ pe frontispiciu,v`rtejuri de praf `n\l]`ndu-se,ocolind s`rguincios esen]ialul.

{i iat\ casa, casa unde l-amdus anul trecut pe Smeagol,mot\nelul adoptat de laAnimalLife [i ]inut vreme de vreodou\ luni p`n\ i-am g\sit uncolton, monstrule] drag. Fere-strele-s deschise, o adiere lea-g\n\ perdelele cro[etate, mo-t\nelul nu-i de v\zut, are treab\ca orice motan, doarme prinvreun cotlon, sc`r]ìe dup\ vr\bii,tresare `n vis. {i-o g\in\ maro pecalea ferat\, la plecare, ast\zinici trenurile nu `ndr\znesc s\mai treac\.

Apoi, pe drumul `napoi,ocolit, deodat\ `ntre blocuri obiseric\ romano-catolic\, poartamare deschis\, grilajul dininterior `nchis, un Isus copil [i oraz\ `nclinat\ sc\ld`nd doar o

banc\ `n lumin\, `ntrebare,lini[te, deocamdat\ at`t.

EEmmiill BBrruummaarruu:: Minunat! Dar nuv\d g\ina cu pricina! M\-ncearc\o nostalgie nesf`r[it\ c`nd z\rescliniile de cale ferat\ [i zidurile gal-bene, cu obloane verzi, ale casei cu]igle vechi, muceg\ite de ploi...

VV..DD..NN..:: G\ina, ]an]o[\ [inep\s\toare ca o vecin\ de-amea c`nd pleac\ la pia]\, e `npoza cu calea ferat\, `n st`ngaliniilor. Casa cu u[i [i ferestrez\vor`te m-a topit [i pe mine,`mi aminte[te de un col] destrad\ din Timi[oara, spre casap\rin]ilor, alt\ zon\ care se ]inecu din]ii de trecut, `n timp ce-otrage prezentul de picioare.

EE..BB..:: Cine a stat mai demult `ncasele astea aparent par\site, cuobloanele trase ve[nic, cu u[ilepecetluite de uitare? Spun „apa-rent“, fiindc\ `n ele s`nt sigur c\mi[un\ fel de fel de anim\lu]e ([im\ g`ndesc la [oarecii banali,cenu[ii, grijulii [i umili ca ni[tefunc]ionari gogolieni ai singur\-t\]ii sau la [obol\neii d`nd de-adura trupurile lor gr\sane [i cucoada lung\ [i sub]ire, parc\invoc`nd spirite [i duhuri rele,ademenind vr\jitoare desc\rnate,lubrice care s-ar juca r`z`nd cud`n[ii l`ng\ mari bidoane vechip\str`nd pu]in ulei r`nced pefund, ca ele, `n final, s\-i pr\jeas-c\ de vii pe aragaze f\r\ butelii,a[a, ca-ntr-o scamatorie, [i s\-im\n`nce cu poft\, sug`ndu-le os-cioarele tandre) sau insecte ciu-date, orient`ndu-se prin `ntunericdoar cu antenele infinite ca mus-t\]ile r\sucite ale lui SalvadorDali. Dar obiectele abandonate`n camerele cu unghere umede:canapelele cu arcuri fr`nte deamoruri domestice, tihnite, post-prandiale, dulapurile de buc\t\-rie ticsite cu vrafuri por]el\noasede farfurii cu floricele albastre pemarginile largi, cu furculi]e cudin]ii caria]i de rugin\, cu c\nif\r\ ap\, puse echivoc cu fundul`n sus, av`nd toartele ciuntite, cumari polonice seci, cu calupuride drojdie uscat\ [i cu solni]esolitare, t`njind dup\ tulbur\toa-rele cristale de sare...

((VVaa uurrmmaa))

Un drum laperiferie Ce a fost `nainte de Lolita? ~nainte de

Lolita a fost Vr\jitorul, o poveste desprenebunie [i avanpremiera uneia dintrecapodoperele literaturii universale, unprodus al imagina]iei neobi[nuite a luiNabokov. Vr\jitorul este un romansenzual, istoria teribil\ a unei pasiuni.Acelea[i personaje, acelea[i obsesii,acela[i decor: un b\rbat, `n parc, pe obanc\, pierdut `n contemplarea unuipeisaj irezistibil: o nimfet\ pe rotile,anonim\, fran]uzoaic\. Nimic obscen.

~nainte de Lolita

Dumitru Ungureanu: „Cump\rarea unui pick-up era semnul uneines\buin]e sau afirmarea unei st\ri, definite `n mod curent cusintagma «s-a ajuns». Nu cred c\ existau mai mult de opt (hai,zece!) aparate `n satul de 216 gospod\rii“.

NES|BUIN}|13 «

muzic\


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Mi-aam tocit urechile `n adolescen-]\ ascult`nd muzic\ pe discuri, f\-r\ s\ am idee ce `nseamn\ calita-tea audi]iei. Un pick-up, un difu-zor `ntr-o cutie, eventual dou\,dac\ proprietarul norocos avusesede cheltuit mai mul]i bani pentruun aparat STEREO. Ehei, ce ches-tie emblema, cu litere mari: STE-REO, iar dedesubt: MONO! (Chiar[i pe coperta re-edit\rii din 1990a LP-ului Mugur de fluier scrie!)Cu ce uimire ne uitam, novici `nale tehnologiei, la inscrip]iilecompletate de-o secven]\, genSTM-EDE 0969, mai criptic\ dec`tcuneiformele babiloniene!

Umblam cu discurile prin totsatul, s\ g\sim pe cineva cu p\rin-]ii lips\ „la apel“ ori nep\s\tori fa-]\ de „or\c\iala“ noastr\. Rockulsau bluesul, sau jazzul erau cevaimposibil `n lumea rural\, chiar [i-nanii ‘70 ai secolului trecut. Muzicapopular\, da, era `ng\duit\,c\utat\ sau tolerat\. {i fiindc\satul nostru era aproape de P\-troaia, un fel de Nashville al l\u-tarilor de etnie conlocuitoare, nulipseau ebonitele b\]oase, rotun-de, [tan]ate cum da matri]a, am-balate `n carton mai lucios ori maiporos, cu poza (h)artistului viucolorat\ [i plicul de plastic `n care]a]a Ioana, subtiliz`ndu-l v\ruluimeu, punea mu[e]el uscat, s\-lp\streze peste iarn\ pentru gar-gar\, fiindc\ ve[nic o sup\raugingiile.

Cump\rarea unui pick-up erasemnul unei nes\buin]e sau afir-marea unei st\ri, definite `n modcurent cu sintagma „s-a ajuns“.Nu cred c\ existau mai mult deopt (hai, zece!) aparate `n satulde 216 gospod\rii. Pe-al lui Ne-nea nu-l socotesc, fiindc\ era me-reu `n stadiu de perfec]ionare [iavea „ma]ele“ scoase ca ultimulHi-Tech produs de exclusivistafirm\ X pentru audiophili!Cump\rarea unuidisc, `n condi]iiledate, era – se`n]elege – ofudulie sau ociud\]enie. Dac\stau, cum stauacum dinainteapaharului de vin,al\turi de vechiul[i rezistentul pick-up Tesla (ultimaserie ajuns\ pe „pia-]a“ local\), [i-miamintesc bine,dintre posesoriiaparatelor asteanimeni n-a avutvia]a normal\. Pri-ma de]in\toare de

care-mi amintesc e, din motivesub`n]elese, Vergina, muiere dat\dracului, care prim\vara pleca „`nturneu“ cu vreun sondor sau[ofer, [i se `ntorcea toamna plin\de inele, batice, rochii, pantofi,alendeloane [i juc\rii pentru fataei cea mic\, azi patroan\ de...Dar s\ l\s\m reclama! La Verginaam ascultat `nt`ia dat\ LP-ul Lumealb\, al trupei Sfinx, [i tot acolomi-a fost distrus un exemplar dinCantafabule, c`nd cealalt\ fat\ av\rsat sticla de lichior pe platanulce `nv`rtea discul, f\c`ndu-m\ s\m\ simt ultimul om din lume, fi-indc\ nu aveam [i eu pick-up-ulmeu, ca s\ nu mai calc `n curteaunor fi]oase pe care le dispre]u-iam, deoarece le luceau ochiidup\ mili]ieni, nu dup\ de-aldeautori f\r\ c\r]i, ca mine...

Mai avea pick-up ceferistulnavetist Iacob, a c\rui muiere dacu dosul [i-n gard c`nd o apucaun\b\d\ile. Un pick-up avea [i fa-milia numeroas\ a lui Delc\. ~ncurtea \stora cotcod\cea s\r\ciaf\r\ leac, dar ei ascultau muzic\popular\ non-stop. Nu la fel eraunchiu-meu, Ioni]\. La el se auzeaoricare dintre fra]ii Dol\nescudoar dup\ terminarea muncii. LaDiliba `ns\ a c`ntat pick-up-ul treizile, c`nd i-a murit nevasta. Uniiau zis c\ de durere, al]ii c\ de bu-curie. Eu cred `ns\ c\ era de jale.~n acel an omul a v`ndut ce-avea[i s-a mutat la Bucure[ti, unde l-am `nt`lnit `ntr-o iarn\. ~l sfrijisevia]a de bloc.

Aparatele mi-au r\mas `n me-morie cu praful adunat pe cauciu-cul platanelor. Nostalgia impu-rit\]ii ce afecta sunetul mi-a reve-nit acut sub tastele PC-ului (plinede praf [i ele) c`nd am pus – dinp\cate, nu la pick-up – ultimuldisc al lui Joe Bonamassa – DustBowl (2011).

Autorul lui, Gastón Fournier-FFacio, es-te un elev al unuia dintre speciali[tiimahlerieni cei mai cunoscu]i, profe-sorul Donald Mitchell, cu care a stu-diat muzicologia la Universitatea Su-ssex. Volumul nu pare s\ fi fost observat,de[i `ntrebarea pe care o poart\ intro-ducerea volumului, „De ce Mahler?“,este folosit\ ca titlu [i de o carte `n lim-ba englez\, care se bucur\ `n ultimulan de o mare popularitate [i circula]ieinterna]ional\, semnat\ de un alt mah-lerian, Norman Lebrecht.

La ̀ ndemnul mentorului s\u britanic[i sus]inut de Henry-Louis de la Grange,cel considerat un pap\ al studiilor mah-leriene, Gastón Fournier-Facio a ales s\se `ntoarc\ la surse [i s\ publice o an-tologie de texte esen]iale despre com-pozitor [i, mai ales, despre sensurilemuzicii sale. ~n traducere volumul seintituleaz\: Gustav Mahler: Timpul meuva veni. Muzica sa povestit\ de critici,scriitori [i interpre]i, 1901-2010 [i aap\rut la Editura Il Sagiattore din Mi-lano. Pe scurt, este o carte ce nu ar tre-bui s\ lipseasc\ din biblioteca nici u-nui student la Academiile de muzic\[i nici din cele ale iubitorilor muziciilui Mahler.

Fournier-Facio ̀ [i deschide cele c`te-va pagini ale studiului s\u introductivintitulat „De ce Mahler? Un secol de in-terpret\ri ale omului [i muzicii sale“,cu un citat elocvent dintr-un interviu a-cordat de compozitor ̀ n 1906. „S`nt foar-te con[tient – `i spunea atunci Mahler luiBernard Scharlitt – c\, `n calitate de com-pozitor, nu voi fi recunoscut pe duratavie]ii mele. [...] S`nt, pentru a folosi o ex-presie a lui Nietzsche, un om care nuapar]ine timpului s\u. Aceast\ defini-]ie se aplic\ mai ales lucr\rilor mele“.Pentru autorul antologiei, sensul fai-moasei concluzii a lui Mahler, „timpulmeu va veni!“, merge dincolo de „con-solarea unui geniu ne`n]eles“. ~n ea esteposibil\ s\ fie citit\ o profe]ie catastrofi-c\ pe care o nutre[te arta sa; o premoni-]ie a haosului consecin]\ a dezastrelor

belice ale secolului, ce s-au petrecut,de altfel, dup\ dispari]ia lui Mahler“.Iar din punct de vedere strict psiholo-gic, scrie autorul, publicul timpului pre-zent a recunoscut `n Mahler un „na-rator al angoasei, al solitudinii [i alacelui sentiment de dezr\d\cinare e-xisten]ial\ aflat la baza identit\]ii pro-blematice a omului contemporan“.

Materialul antologiei este sistema-tizat `n patru categorii, `ncep`nd cum\rturiile celor care l-au cunoscut [ifrecventat direct pe compozitor, `ntrecare Natalie Bauer-Lechner, Ernst Dec-sey [i Klaus Pringsheim. Urmeaz\ ex-trase din scrierile unor mari persona-lit\]i din epoc\, ata[ate de Mahler prinrela]ii personale [i `n r`ndul c\rora figu-reaz\ Fritz Kreisler, Richard Strauss,Thomas Mann, Stefan Zweig, ArthurSchnitzler, Ernst Bloch, Arnold Schön-berg [i Alfredo Casella. O a treia cate-gorie o constituie scrierile unor inter-pre]i ce i-au cunoscut [i promovat mu-zica direct sau `n timpuri mai recen-te, de la dirijorii Oskar Fried la BrunoWalter, de la Leonard Bernstein, Ra-fael Kubelik, Bruno Maderna [i p`n\la Boulez [i Barenboim. ~n sf`r[it, ul-tima categorie reune[te opiniile unormuzicologi de importan]\, de la auto-rul primei monografii despre Mahler,Ludwig Schidermair, trec`nd princontemporani ai s\i ca Filipe Pedrell,Paul Stefan, Guido Adler, Paul Bekker

etc., p`n\ la genera]iile urm\toare ceinclud nume cunoscute ca Erwin Stein,Theodor W. Adorno, Kurt Blaukopf, De-ryk Cooke, Constantin Floros sau lacei ce [i-au dedicat `ntreaga via]\ stu-dierii lui Mahler, ca Donald Mitchell[i Henry-Louis de La Grange.

Textele s`nt ordonate cronologic, iar`ntre ele se g\sesc multe, ast\zi extremde dificil de reg\sit, r\sp`ndite prin di-verse publica]ii periodice mai mult saumai pu]in rare. ~ntre ele, autorul atrageaten]ia asupra unui text deosebit decritic semnat `n 1974 de pianistul GlennGould, singurul re]inut dintre cei, nupu]ini, care [i-au manifestat ostilitateafa]\ de compozitor (`ntre care [i SergiuCelibidache ce-i contesta total lui Mah-ler, `n opozi]ie cu Bruckner, calit\]ilede orchestrator).

Extrem de meritoriu, Gastón Four-nier-Facio ata[eaz\ antologiei o repro-ducere anastatic\ a micului volum `n-tocmit de Alfred Roller `n 1992, DieBildnisse von Gustav Mahler. Un vo-lum devenit o raritate bibliofil\ [i careinclude `n prefa]a sa o unic\ `n genulei descriere a aspectului fizic [i a per-sonalit\]ii compozitorului.

*Gustav Mahler: Il mio tempo verrà. La suamusica raccontata a critici, scrittori e inter-preti 1901-2010. A cura di Gastón Fournier-Facio. Milano: Il Saggiatore, 2010, 743 p.

~n lumea noastr\ „globa-lizat\“ se manifest\ dince `n ce mai mult riscul calucr\ri de valoare, publica-te `ntr-o alt\ limb\ dec`tcea englez\, s\ treac\ prac-tic neobservate, r\m`n`ndcircumscrise culturii limbii`n care au fost tip\rite. Ob-serva]ia, banal\, se aplic\[i c\r]ilor muzicale [i m\g`ndeam la ea zilele trecu-te citind extrase dintr-unvolum memorabil, de peste700 de pagini, publicat `nItalia cu ocazia dublei ani-vers\ri a lui Gustav Mahler.

Platanul cu praf


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Perché Mahler?

INSTINCT DEAUTOAP|RARE

Cu o promovare agresiv\ din partea HBO [i av`nd la dispozi]iemarea mas\ a fanilor seriei de c\r]i, Urzeala tronurilor, unuldintre cele mai a[teptate evenimente TV din ultimii ani, s-adovedit la `n\l]imea a[tept\rilor.

» 14

slow/fast foodURZEALATRONURILOR

Drago[ Cojocaru

Nici autorul c\r]ii care st\ labaza acestui serial, ame-ricanul George R.R. Martin,nu a sc\pat de inevitabilacompara]ie – „un Tolkienamerican“ l-aau numit uniifani prea entuzia[ti, care n-aaub\gat de seam\ c\ acestciclu UUnn cc`̀nntteecc ddee ffoocc [[iigghheeaa]]\\ (al c\rui prim episodeste UUrrzzeeaallaa ttrroonnuurriilloorr) estepoate unul dintre pu]ineleromane fantasy americanedin ultimii 30 de ani care nufur\ de la SStt\\pp`̀nnuull iinneelleelloorr.

P`n\ `n anii ‘90, GeorgeR.R. Martin era unul dintrecei mai populari scriitori de SF(nuvela lui Regii nisipurilor afost tare gustat\ [i `n Româ-nia anilor ‘80). De aseme-nea, a f\cut dese incursiuni`n horror. ~n anii ‘80, `n-cepea s\ lucreze [i la Holly-wood, ca scenarist pentruserialele Zona cre-puscular\ [i Fru-moasa [i Bestia(difuzat lanoi de ProTV).

~n 1991, `ntr-o pauz\ deseriale, Martin a `nceput s\scrie primul volum din ciclullui fantasy, f\r\ s\ [tie c\ vada lovitura. Urzeala tronu-rilor a fost publicat `n 1995[i a prins imediat la public.Succes de critic\, succes depublic. P`n\ `n prezent serianum\r\ patru c\r]i (treipublicate [i de Nemira), iaral cincilea este a[teptat cu`nfrigurare pe 12 iulie. Defapt, 2011 poate fi cel maibun an pentru George R.R.Martin care, la 62 de ani, aajuns pe lista „Time“ a celormai influen]i 100 de oamenidin lume.

Cel mai bun format:mini-seria TV

A[a cum spuneam, Martineste unul dintre

pu]inii scri-itori defantasy

americani (de la Terry Brooks`ncoace) care s\ nu fure dela Tolkien. Lumea lui imagi-nar\, Westeros, t\r`mul celor{apte Regate, nu este P\-m`ntul de Mijloc, [i nu esteat`t de populat de creaturifantastice sau de fapte ma-gice c`t un „fantasy tradi-]ional“. Westeros este maimult o lume medieval\, po-pulat\ cu personaje (com-plexe) f\r\ scrupule, prinse`ntr-o `ncreng\tur\ de intrigi[i lupte pentru putere, totulsub amenin]area unei iernicare dureaz\ decenii [i aunor creaturi stranii. E ca [icum Martin ar fi vrut s\ scrieo cronic\ a R\zboiului celorDou\ Roze, dar, ca s\ nu sedocumenteze, a creatpropriul lui cadru istoric.

Cum era [i normal `nSUA, succesul acestei seriiavea de ce s\ atrag\ aten]iaHollywood-ului, iar cel maibun format pentru o astfelde saga s-a dovedit a fi celde mini-serie TV, zon\ `ncare un post ca HBO exce-leaz\ – vezi Oz, ClanulSoprano, Totul despre sex,Sub P\m`nt SRL sau Roma,serii care, sc\pate de restric-]iile publicitarilor, [i-au per-mis, cu succes, s\ se adre-seze unui public mult maimatur.

HBO a `nceput lucrul laUrzeala tronurilor `n 2007,angaj`ndu-i pe David Benioff(The 25th Hour) [i D.B.Weiss pe post de scenari[ti [iproduc\tori executivi [i pu-n`nd la dispozi]ie un bugetfoarte mare pentru TV, deaproape 50-60 de mi-lioane de dolari. C`tevavedete `n distribu]ie:Sean Bean din St\p`nulinelelor, Lena Heady(The Sarah ConnorChronicles), PeterDinklage (care, subchipul piticului cinicTyrion Lannister,face un rol excelentce `l aboneaz\ sigurla un Premiu Emmy)

sau Jason Momoa, veterandin Stargate: Atlantis [i viitorConan Barbarul. Al\turi deace[tia, al]i actori mai pu]incunoscu]i dau via]\ `ntregiiarmate de personaje dincartea lui Martin.

Un pariu riscant

Cu o promovare agresiv\din partea HBO [i av`nd ladispozi]ie marea mas\ afanilor seriei de c\r]i,Urzeala tronurilor, unuldintre cele mai a[teptateevenimente TV din ultimiiani, s-a dovedit la `n\l]imeaa[tept\rilor [i a mul]umitcriticii, fanii [i spectatoriicare nu au citit niciodat\c\r]ile.

Singurele lucruri caresc`r]`ie, `n opinia mea, ar fiexager\rile din partearealizatorilor care, `n dorin]alor de a fi c`t mai „adul]i“posibil, fac deseori exces denuditate [i violen]\. De ase-menea, design-ul st\ r\s-tignit `ntre dorin]a de a fi„realist medieval“ [i `ntrekitsch de tip joc video. Deexemplu, tribul s\lbaticilordothraki, care ar trebui s\semene mai degrab\ a hoar-d\ asiatic\, este un talme[-balme[ de rase, iar liderullor este interpretat de unactor de origine hawaian\.

Dincolo de acestea, dac\reu[e[ti s\ te la[i prins `n`ncreng\tura destul decomplicat\ de intrigi [ipersonaje, Urzeala tronurilorrisc\ s\ te ]in\ `n fa]aecranului pe tot parcursulcelor zece episoade. E ceeace sper\ [i HBO, care [i-apermis, financiar vorbind,un pariu riscant. Ca show-uls\ ajung\ la un nou sezon,este nevoie de mai multdec`t cronici pozitive, arenevoie de cifre mari deaudien]\, esen]iale `neconomia unui post carefunc]ioneaz\ pe baz\ deabonament.

Noul serial promovat agresiv de HBO,Urzeala tronurilor, a fost prezentat ca oversiune pentru adul]i a St\p`nului inelelor,de[i produc\torul David Benioff `nclin\ s\-ldefineasc\ drept „Clanul Soprano `nP\m`ntul de mijloc“. Oricum ar fi, referin]ala St\p`nul inelelor este inevitabil\ dinm\car dou\ motive: 1. Succesul trilogiei lui Peter Jackson a ar\tat Hollywood-uluic\, ast\zi, fanteziile eroice se pot vindebine. 2. Orice mostr\ de heroic fantasycre[te automat la umbra monumentuluiscris cu jum\tate de secol `n urm\ de J.R.R. Tolkien.

Cum se urzesctronurile pemicul ecran


Concurs pentru tabere de crea]ie plastic\

Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional anun]\organizarea sesiunii de selec]ie a ofertelor culturale pentru„Programul Cultural Na]ional pentru sus]inerea financiar\ ataberelor de crea]ie plastic\ na]ionale [i interna]ionale“, înconformitate cu prevederile Ordonan]ei Guvernului nr. 51 din11 august 1998 privind îmbun\t\]irea sistemului de finan]area programelor [i proiectelor culturale, cu modific\rile [icomplet\rile ulterioare.

Calendarul sesiunii de selec]ie: » Termenul limit\ de depunerea ofertelor culturale: 6 iunie » Selec]ia: 7-8 iunie » Anun]arearezultatelor: 9 iunie » Termenul limit\ pentru depunereacontesta]iilor: 14 iunie » Solu]ionarea contesta]iilor: 15-16iunie » Anun]area rezultatelor finale: 17 iunie.

Rela]ii suplimentare la: Ministerul Culturii [i PatrimoniuluiNa]ional, Compartimentul Monumente de For Public [iArhitectur\ Contemporan\. E-mail: [email protected]. Tel.: 021. 222.32.13.

Condi]iile de participare [i detalii despre desf\[urareasesiunilor de selec]iile s`nt publicate integral pewww.suplimentuldecultura.ro, sec]iunea „{tiri“.

Cam despre asta `ncearc\ s\ vor-beasc\ TV forr ddummmmies. Unn spectacolpenntrru 1100 dde telecommennzi realizat laTeatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“din Ia[i de un grup de tineri practi-can]i ai noilor forme de dramaturgie[i de reprezenta]ie teatral\ (text: Mo-na Bozdog [i Mihaela Michailov, re-gia Ioana P\un, scenografia Maria Pi-tea, videodesign/VJ Andrei Cozlac,Graphic design/VJ Iustin {urp\nelu).Realitatea imediat\, conjunctura careamprenteaz\ comunitatea, interven-]ia [i nu doar contemplarea, arta im-plicat\, care mobilizeaz\, care se na[-te din observarea unei realit\]i imedia-te, o reflect\ [i se `ntoarce la ea pentrua o transforma constituie credoul aces-tor pionieri autohtoni ai noilor formede teatralitate. Forme experimentate cusucces [i folos concret la Universit\]iledin Bucure[ti (proiectele dramAcum,Tanga etc.) [i Cluj Napoca (Man.In.Fest[i Dramaturgia Cotidianului); un mas-terat similar, dar mai t`n\r, func]io-neaz\ [i la Tg. Mure[, gestionat aca-demic de Alina Nelega. Mul]i dintrereprezentan]ii „noului val“ s`nt conec-ta]i la grupuri [i re]ele similare, maiales continentale, f\c`nd necesarajonc]iune dintre teatrul românesc [icel str\in. ~n special cu cel britanic,unde noile forme de dramaturgie sebucur\ de o aten]ie deosebit\ (stagiide creative writing, reziden]e de dra-maturgie la Royal Court, concursurina]ionale, lecturi publice, spectaco-le-lectur\ etc.) [i unde chiar se poatetr\i din scrisul pentru scen\, [i cu celamerican, unde de asemenea textul

contemporan este rapid absorbit decompanii [i public.

Un proiect ingenios [i ludic

~n aceste noi formate, teatrul se pozi-]ioneaz\ la intersec]ia cu performan-ce-ul, arta video, filmul, dramaturgiasonorit\]ilor, extinz`nd teritoriul fie-c\reia, f\c`ndu-l permeabil, suprapu-n`ndu-l peste vecin\t\]i, resuscit`ndpractici clasicizate. Aportul inovativse manifest\ `n mai multe planuri. A-justarea mimesisului e unul din ele,opera]iunea `nsemn`nd modificarearaporturilor artisticului cu realitateacare `l inspir\. ~n alt plan, s`nt mijloa-cele de expresie felurite, celor speci-fic teatrale fiindu-le ad\ugite unelepreluate din sfere congenere; textulde scen\ [i spectacolul s`nt ajustate laconjunctura creatoare dat\ (momentescrise special pentru actorii din distri-bu]ie – acum Petronela Grigorescu,Haruna Condurache, Florin Caracala,Ioana Lefter [i copilul Karina Pop –,contextualizare precis\, definitivareadraftului scenaristic abia spre finalulperioadei de re-peti]ii, care pre-lunge[te gesta]iacreativ\ `ntr-unwork in progressp`n\ aproape depremier\). {i ra-porturile pe ca-re produsul ar-tistic le `ntre]i-ne cu publicul,implic`ndu-l peprivitor ̀ n des-f\[urarea sce-nic\, s`nt di-namizate. Au-dien]a e tea-tralizat\ [i ea,receptarea`nsemn`ndinterferen]\cu scenicul.Elementeleenumerates`nt prezen-te `n TV fordummies:epicul re-d\ un faptdivers co-mun, dartrist, [imaiales

amploarea deformant\ pe care mass me-dia o imprim\ nefericitului eveniment.Mama single, ocupat\ s\-i asigure con-di]ii, convins\ c\ asta va compensa tim-pul scurt petrecut `mpreun\, `[i cre[tefeti]a strecur`nd-o `n program `ntre cos-metic\ [i pilates. Copila de opt ani e r\-pit\ de un t`n\r [i folosit\ pentru filmeporno infantile. Vecina anesteziat\ detelevizor, `ntreprinz\torul care scoatebani f\r\ scrupule din orice, vedeta de[tiri care denatureaz\ pentru rating,grija pentru adev\r fiind ultima ei pre-ocupare, s`nt protagoni[tii acestei gr\-dini zoologice umane. Derularea `i im-plic\ [i pe spectatori, care la intrarea ̀ nsal\ primesc c`te o telecomand\, cu a-jutorul c\reia, pe parcurs, prin voting,stabilesc cursul evenimentelor. Chestio-narele vizeaz\ teme fierbin]i – violen]ala televizor, timpul consumat ̀ n fa]a micu-lui ecran, p\rerea despre manipulare etc.Ingenios, ludic, proiectului i se poaterepro[a cantonarea `n expozitiv, eveni-mentele fiind prezentate ca enun]uri,f\r\ releveul con]inutului. Cu aceast\excep]ie [i a c`torva st`ng\cii inerente ̀ n-ceputurilor `n carier\, el aduce o viziuneproasp\t\, pune spectatorul pe g`nduri.C`t mai mult\ lume ar trebui s\ vad\ TV

for dummies!

Poe]ii nu prea au creat metaforereferitoare la frunza de haldan,sau c`nep\, `n accep]iunea coduluipenal. Dar pentru iubitorii acesteiplante, printre care cu m`ndrieafirm c\ m\ num\r, nimic nu secompar\ cu poezia muguruluiproasp\t plesnit, zemos ca s`nul dezei]\, sf`r`ind [i fumeg`nd `ntr-unjoint din foaie de ziar, lung [igrosolan s\ ne-ajung\ la to]i.

Pentru a evita nepl\cerea de a fimirosi]i de cine nu trebuie, eu cuprietenii mei obi[nuim s\ cutreie-r\m ]ara `n c\utare de locuri pito-re[ti [i slab populate, unde s\ neputem droga dup\ pofta inimii. Bape malul m\rii, ba pe v`rful munte-lui, ba pe la poalele vreunui deal`nro[it de maci. Tocmai `ntre ni[teastfel de dealuri am descoperit s\tu-cul Viscri. Rupt de lume [i de timp,exact ca [i noi. Am cump\rat ni[teconserve de la pr\v\lie, al c\rei pa-tron, bucuros c\ vede chipuri noi, ne-al\sat s\ mont\m cortul `n curte.

Ne prinsese de diminea]\ oploi]\ din aia a dracului, de ne-audat cu tot cu chibrituri [i nu maiaveam cu ce aprinde mahoarca,a[a c\ am ie[it `n drum s\ cer focprimului om. Era un ro[covandin]os [i simpatic. Mi-a r\spuns `nenglez\ [i mi-a dat bricheta. Nuse poate, `mi zic, un englez `nfundul României! {i l-am b\gat `ncort s\-l vad\ [i restul. El hello,noi hello, ia de-aici ceva mi[to, eltrage, zice good, noi tot good,pas\m ca Mutu p`n\ ce se gat\pipa p\cii. {i `ncepem s\ ne

`mbr\]is\m [i s\ ne pup\m cu to]ii, cani[te oameni de treab\ ce eram,indiferent de limb\. {i de at`ta iarb\,omu[teanul `ncepe s\ spun\ c\ `lchem\ Will [i c\ tac-su e viitorulrege al Marii Britanii. Hai, m\ la[i?

Pe bune, zice el, e fiul lui Charles[i al Dianei. C\ [i-a cump\rat o ca-s\ aici doar a[a, de pamplezir, dar c\de fapt st\ la palat. ~ntr-adev\r,era o marihuana de bun\ calitate.Nu te cred, b\i pistruiatule! Aivenit aici din acela[i motiv ca [inoi, nu-i a[a?

Nu, el chiar este prin]i[or, iarca s\-mi dovedeasc\ m\ invit\ lanunta lui de la palat, cu gagic\-saKate. O petrecere de droga]i en-gleji, asta nu e de pierdut.

I-am luat cadou un fier de c\lcat[i m-am `nfiin]at `n Londra la adresastabilit\. Mam\, ce c\soaie mare, si-gur taic\-su e dil\r. ~n\untru, h\rm\-laia de pe lume. Tot felul de ciuda]icostuma]i `n vedete. Unul sem\nacu Elton John [i chiar c`nta ca el.Altul avea mecla lui David Beck-ham, alta se credea Beyonce. Darcel mai tare m-a amuzat o b\bu]\care se credea Queen. Haidi, bre,c\ nu semeni deloc cu FreddieMercury, las-o balt\. B\bu]a nu,c\ e Queen. S\raca, i se urcaseprea tare mahorca la mansard\.

Mirii au ie[it la balcon, de undeau f\cut cu m`na unei mul]imiimense de confra]i. Probabil c\bossul Charles anun]ase mega re-duceri de pre] cu ocazia nun]ii.

Kiss! Kiss! Kiss! A[a, bre, pup-o[i hai s\ b\g\m una, c\ tremur.


15 «

slow/fast foodRECOMANDARE

Olti]a C`ntec: C`t mai mult\ lume ar trebui s\ vad\ TV for dummies.Un spectacol pentru 100 de telecomenzi, realizat la Teatrul Na]ional«Vasile Alecsandri» din Ia[i de un grup de tineri practican]i ai noilorforme de dramaturgie [i de reprezenta]ie teatral\“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Special pentrugineric\

DramaturgiaconjuncturaluluiTelecomanda ne-a p\-truns `n destine `n urm\cu c`teva decenii, nuprea multe, ni s-a lipit dem`n\ [i ne afecteaz\ rit-mul vie]ii. Ea [i televi-zorul, un „prieten“ dedat\ mai veche, care ne]ine la domiciliu, ne faces\ nu mai avem nevoiede prieteni reali, ne ma-nipuleaz\. Nu pe to]i `naceea[i m\sur\. Dintr-osurs\ de informare [i dedivertisment, cum artrebui s\ fie, b\g\re]ultelevizor a devenit unuldintre drogurile legale.Al\turi de bani, [tiri desenza]ie, rating.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[[ef:George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..


Luiza Vasiliu: „E lucru [tiut, fiecare cap `[i cere p\l\ria lui, nupo]i s\ iei ceva ce seam\n\ cu un capac de toalet\ cu coarne deren [i s\-l por]i ca [i cum ar fi o floare la butonier\“.

ATEN}IE

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

P\l\riiLa Nunta Regal\ de s\pt\m`na tre-cut\, problema n-aau fost p\l\riile,ci femeile de sub ele. (Voi reveniasupra acestei afirma]ii cu poten]ialmisogin.) Ce-i drept, nu eram de-loc preg\tit\ pentru taifunul dep\l\rii care-a r\scolit Londra [icanalul oficial de YouTube alm\re]ului eveniment. Dac\ a[ fir\sfoit presa din timp, a[ fi aflat dela Hilary Alexander, fashion editorla „Daily Telegraph“, c\ „atuncic`nd vine vorba de o ocazie spe-cial\ `n societatea britanic\, ocaziarespectiv\ nu e complet\ f\r\ p\-l\rii“. „Huffington Post“ se `ntreba`nc\ din ianuarie: „La urma urme-lor, ce este un eveniment britanicf\r\ p\l\rii?“. Chiar a[a, ce-ar fifost nunta asta f\r\ p\l\riile irlan-dezului Philip Treacy, care-a lucrat,printre al]ii, cu Alexander Mc-Queen, [i e preferatul, printre al-tele, al lui Lady Gaga? Deturnez a-ten]ia de la aceast\ `ntrebare re-toric\ revenind la afirma]ia de la`nceput. Nu p\l\riile au fost exce-sive, curioase, revolt\toare, cifemeile care le-au purtat nu s-aupotrivit cu ele. E lucru [tiut, fiecarecap `[i cere p\l\ria lui, nu po]i s\iei ceva ce seam\n\ cu un capacde toalet\ cu coarne de ren [i s\-lpor]i ca [i cum ar fi o floare la bu-tonier\. De fapt, po]i, Beatrice deYork, a cincea la r`nd pentru tronulAngliei, a f\cut-o (comentatorii auspus c\ era „a statement hat“. Adic\ce-a vrut s\ spun\ cu p\l\ria aia?C\ ea poate?), spre extazul condes-cendent al spectatorilor din `ntrea-ga lume. Din cauz\ c\ pe o coloan\at`t de `ngust\ nu `ncap ilustra]ii,v\ invit s\ arunca]i o privire aici:http://www.buzzfeed.com/mjs538/amazing-hats-at-the-royal-wedding[i s\ v\ alege]i preferatele. ~n timpce nepoatele de York ale reginei auar\tat ca ni[te curci colorate (scu-za]i lèse-majesté-ul, e din motiveestetice), iar Tara Parker a purtatun caiac canoe albastru pe verti-cal\, Lady Frederick Windsor a avuto p\l\rie-farfurie-anii-’20-impeca-bil\, iar Zara Phillips, fiica prin]eseiAnne, a purtat o minunat\ p\l\rie-matrix-alungit-cu-floare-sci-fi. Ca s\nu mai vorbesc de explozia porto-calie a lui Miriam González Durán-tez sau de cumin]enia roz cu voal aprin]esei Leti]ia a Spaniei. A[adar,se poate, trebuie doar s\-]i alegip\l\ria [i s\ [tii cum s-o por]i. C\ci,dup\ cum spunea Frederick celMare, „o coroan\ e doar o p\l\riecare las\ s\ treac\ ploaia“.

Nu cred s\ m\ `n[el, `ns\. Cu excep-]ia unui singur moment, cel c`nd pre-otul Pafnutie (interpretat de Florin Bu-suioc) `ncepe s\ vorbeasc\ porcos dinpricina alcoolului, restul filmului efoarte domolit. Scris de Tudor Voican(California Dreamin’, Medalia deonoare) [i Viorel Mihalcea, [i regizatde Virgil Nicolaescu [i Jesus del Cer-ro, Na[a e o comedie construit\ nuat`t pe diferen]ele dintre America [iRomânia, c`t pe provoc\rile puse deimplementarea unei pove[tigen Na[ul `ntr-o alt\ socie-tate care are nu doar mafi-o]ii ei, ci [i spe-cificul ei. Ceidoi scenari[tinu merg `n pro-funzime cu tran-slarea [i nu do-resc nicidecum s\fac\ apel la realita-te. Filmul nu `[ipropune s\ fie au-tentic [i s\ aduc\multe referin]e dinrealitatea imediat\.De aceea mafio]ii d`m-bovi]eni s`nt o combina]iede Rahova [i Bronx – pentruc\ sursa de umor e frecareadintre cele dou\ contexte.Nimeni nu se g`nde[te c\menajera m\moas\ care punem`na pe arm\ va ajunge s\ o [ifoloseasc\. Nimeni nu e r\nit [i numoare, a[a c\ putem la fel de binepresupune [i c\ armele considerateadev\rate (pe care le procur\ iliciteroina – profesoar\ de englez\ – dela tat\l traficant al unui elev) s`nt lafel de false precum cele cu care sejoac\ copilul ei.

Na[a merge pe burlesc. Echipa de[oc pe care o `ncrope[te Jennifer

Prodan (v\ place cum sun\? Acestmelanj e exact miza filmului) este al-c\tuit\ din oameni care nu doar c\nu au nimic fioros `n ei, dar au [i c`-teva tu[e române[ti `ndulcite. {i aiciimagina]ia scenariului te face s\ r\su-fli u[urat pentru c\ op]iunea pentruo not\ light era de preferat falsuluiacro[eu `n social sau grosol\nieide show TV cu poli]i[ti. Unul

dintre cei doi jandarmi care intr\ ̀ n gru-parea mafiot\ a americancei e `ndr\-gostit lulea de ea [i o prive[te cu tan-dre]ea unui c\]el. Poli]istul de sec]ie,[i el ̀ n grupare, e oarecum asem\n\tor.A `ncercat s\ se sinucid\ c`nd eroinaa sunat pentru a cere ajutor [i acum,salvat de ea, i se pune la dispozi]ie. Cevreau s\ spun este c\, refuz`nd de pil-d\ varianta Garcea [i prefer`nd un gen

de umor burlesc`n care, deexemplu,contabilii

interpreta]i de Lucian [i GheorgheIfrim se `ncurc\ `n propriile picioare,realizatorii scot filmul din zona undem\ a[teptam s\-l g\sesc.

Un film care nu pretindec\ face art\

S\ nu crede]i `ns\ c\ r`zi la acest filmcum r`deai la California Dreamin’ (ne-sf`r[it). Filmul are momente agreabile[i altele benigne, dar nu te scoate dinmin]i, nu te agreseaz\ [i nu te jigne[tecum o f\cea Poker. E drept c\ poves-tea e foarte simpl\ – Jennifer Prodandecide s\ ini]ieze o grupare mafiot\

dup\ ce so]ul ei e arestat pentru sp\-lare de bani, pentru a-l elibera –

dar, dup\ ce o alc\tuie[te,mare lucru nu se mai

`nt`mpl\. E adev\ratc\ momentele burle[ti

s`nt pu]ine [i c\ tonul a-cestora nu se pup\ cu liris-

mul scenelor `n care so]ul ame-ricancei (Drago[ Bucur) sufer\`n arest. ~ntr-o distribu]ie ̀ n ge-neral bine alc\tuit\, Drago[

Bucur pare din alt film. O dat\c\ nu are personaj, `n al doilear`nd pentru c\ i se cere s\ fie mult

prea intens pentru c`t de sub]ire efilmul.

Na[a e un film sl\bu], dar mie mise pare l\udabil faptul c\ nu apeleaz\

la trivialit\]i pentru a mul]umi publi-cul, c\ a c\utat figuri noi ([i le-a [ig\sit), c\ a p\strat o zon\ neutr\ dincare deduci c\ ac]iunea s-ar puteapetrece oriunde, dar care, pe de alt\parte, `l protejeaz\ de alte gre[eli, c\nu pretinde c\ face art\ [i c\ de[if\r\ preten]ii, e `ngrijit lucrat.

Na[a. Regia: Virgil Nicolaescu [i Jesus del Cerro. Cu: Whitney Anderson,Drago[ Bucur, {tefan Iancu


» 16

slow/fast food

FILM

Iulia BLAGA

Na[a

Am intrat la Na[a cu[tacheta foarte jos. Dup\Poker, filmul lui SergiuNicolaescu produs totde MediaPro Pictures,m\ a[teptam la o come-die de un nivel de vul-garitate similar, cu at`tmai mult cu c`t ambeles`nt destinate mareluipublic. Am avut surprizas\ nu fie a[a, de aceeaprobabil tind s\ `l con-sider mai bun dec`t e.


teo & gheo ~n » pagina 2 „geniul carpa]ilor“ prin ochii ... · brate [i pragmatice. osama...

Documents