CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

Chralesa

Traducere din limba francezd

de Gheorghifd Ciocioi

Bucuregti

Cuprins

I. Ordin cdtre toli cetilenii de a-l captura viu sau mort pecumplitul tdlhar Bogomil qi de a-i aduce capul regelui . . . . . .5

II. Scurtd dare de seam[ asupra atacului autocarului . . . . . . .14

Ill.Iarbafiarelor .....27IV. Tdlharul depune o coroani lapicioarele statuii. . . . . . . . .3jV Ordin de a-i lua ca ostatici pe toli locuitorii din Chiralesa . .46

VI. Interogatoriul primului martor: qoferul autocarului . . . . .50

VII. Tdlharul Bogomil descris de soldafi . . . .59

VIII. Interogatoriul feti(ei Florica Moldovan, care ddinformaliidespre,,oameniifrrlgurl" ......68IX. Profesorul de qtiinle naturale . . . .76

X. Fralii Dumbravd declard cd ei cdlitoresc pentru a luacadavrul tatdlui 1or, mort nebun la ospiciul de la Socola . . . .85

XI. To{i locuitorii satului Chiralesa au displrut ca prinfarmec .......91XIL Intermezzo.... ........96XIII. Mamelonuldeghea!5 ........105XIV. inv6!6torul Apostol de la Chiralesa, conducitorulfdranilor gi secundul tAlharului Bogomil. . . . l l0XV. SerafimAcoperig depaie ......125XVl.Tdlharul Bogomil soseqte la castel . . . .137

XVII. in statuia caporalului Chiralesa e ascuns un cadavru . .147

XVm. Unnouprelpecapul luiBogomil. ... . . . . .169

XIX. Prima alarmd in noapte: ,,A fost prins Bogomil" . . . . . .175

XX. Rectificare: N-a fost capt\fiat Bogomil, dar a fost arestatcompliceletdlharului. ......184XXI. Sdngele tdlharului Bogomil . . .189

398 CUPRNS

XXIL CeI de-al doilea interogatoriu alinv6!6toru1ui

Apostol " " '195

XXm. Se aEteaptd ca bastarda s6-1 dea pe m6na poliliei pe

t6lharul Bogomil " "205

XXIV. Irina trebuie s6-l predea pe Bogomii inainte de cAntatul

cocogului, altfel treizeci de oameni din satul sdu vor flimpuqcali. . . . . t. ' ' '210

XXV. ,,Requiem" pentru un urs . . . '211

XXVI. Ordin de a arde ursul care qi-a datvia\apentru

bastardd " " '223

XXV[. Izbucneqte o dramd: dansatoarea goald de la

Chiralesa . " '229

XXVII. Acoperiq de paie incdput pe mina copiilor. ' ' ' ' ' '242

XXIX. Raiul pdmdntesc al despofilor. . . ' ' '249

XXX. Acoperiq de paie dat c6inilor despotului ' ' ' '258

XXK. Moartea pdcdtoasei din Rdsdrit. . . . '263

XXX[. Crucearoz aTainei ... " "261

XXXII. Bogomil vine noaptea la Chiralesa qi se opreqte la

qcoald. " " "215

XXXN. CastelulTaurului. .. " " "296

XXXV. Fulgerul lui Bogomil cade asupra gcolii din

Chiralesa.....: ""313XXXVI. Disparilia t61haru1ui Bogomil. ' ' ' '319

XXXVI. Ritualul de seard al invdldtorului Apostol 9i

presentimentulmorlii ......324

XXXVil. Ultima lec{ie a invdldtorului Apostol. ' ' '331

XXXIX. Vizitd de noapte la rabinul din Petrodava . . . . . . '341

XL. Caporalul Chiralesa cere socoteal5 generalului sdu ' ' '356

XllAqteptarelaChiralesa ........362XLII. PlecareainvdldtoruluiApostol lcar. . . . . . . . .310

XLI[. Seraflm Acoperiq de paie intrd in cer qi std de vorbd

cuMaicaDomnului. ..... ' '386

IOrdin cltre to{i cetl(enii de a-l captura

viu sau mort pe cumplitul tfllhar Bogomilqi de a-i aduce caPul regelui

Orazece diminetf[a, in inima nesfhrEifilor codri de

brad, pe versantul r[sdritean al Carpa]ilor. Autoca-

rul cu turigti este imobiHzat, gol, in mijlocul qoselei

nafionale. De jur-imprejur sunt doarbtazi, stAnci, pr6-

pdstii, torenfi qi pustiu. O liniqte atdt de adincd,incdto poli asculta, pdtrunzdndu-te pdnd in m6duva oase-

lor, precum curentul electric. Aici, eqti rupt de lume.

Ca in mijlocul oceanului. E 29 augtst, zi:ua in care,

in intreg muntele, se serbeazd Tdierea preacinstitului

cap al Sfdntului qi Marelui Proroc qi Inaintemergdtor

Ioan Botezdtorul. $i aceast[ solemnitate se vede in-tipdritS ad0nc pe chipuri, in priviri, in mersul tuturorlocuitorilor Jinutului. Astdzi, orice om, indiferent de

vdrstd gi de sex, pdtimeqte in propriul sdu gflt decapi-

tarea sffintului. E o sdrbdtoare aspr[, auster6, dur[, ce

se line fbr6 p6ine, fdrd apd, fErd nici un fel de hrand.

Post desdvdrEit. Nici mlcar un singur surAs pe buze.

Nici o ruzd de lumini in priviri. Ochii sunt stinEi. Ca

qi c0nd fiecare ar fl trebuit sd aibd capul tdiat. La felca Prorocul gi Inaintemergdtorul.

ToatS noaptea a plouat at gdleata. Fulgerele, fur-

tuna, torenlii, desc[tuqarea cerului au frcut cumplite

CONSTANTIN VIRGIL GHEORCHIU

ruyagii in munte. Drumul na{ional estebrdzdat la fie-care metru de ap[. Este acoperit cu pietre uria;e, pecare fulgerulle-a smuls din vdrfurile st6ncoase qi le-aprdvdlit in vale, cubrazii smulqi, cu stdlpii de telegrafdobor0fi.

Pe neaqteptate, pe drum, se iveqte o limuzini ma-re,neagrd, cu un steag flufurdnd, marcat cu patru ste-le. Limuzina se opre;te la o sutd de metri in spateleautocarului, in mijlocul drumului. O trompetd mili-tard str[punge liniqtea, chemdnd s[ se ia pozigia dedrepfi. Pe mai bine de un kilometfll, p€ cele doudpdrli ale drumului, sunt aliniali ofiferi qi solda{i cucdqti de rdzboi gi baioneta la armd,. Neclintili precumbrazii. Sunt infanteriqti, artileriqti, jandarmi. Toatearmele laolalt5.

Nu este o paradd militard. Dac[ aceste forle au fostdesfbgurate in acest chip in inima p6durii, aceasta s-afrcut pentru cd diminea[a,la ora;apte Ei patruzeci qicinci de minute, in chiar acest loc, cumplitul tdlharBogomil, care terorizeazd, regahtl romdnilor de qapte

ani, a atacat din nou autocarul cu c5l[tori, furdnd un-sprezece milioane, ce apar,tin tezaurului nafional.

Din limuzini coboard un brigadier al jandarmeri-ei. E un bdrbat scund, ?ndesat, cu picioarele arcuite,cu pieptul plin de decoralii, cu capul p6trat qi cu tolidin{ii de aur. E privit cu curiozitate. Toatd lumea ilcunoaste, chiar qi pruncii qi fiarele care-l vdd intot-deauna qi peste tot. Acum, il privesc insistent din pri-cina faptului c[ e imbr[cat in uniformd de brigadier.De obicei, umbld in civil, cu biciul in mdnd qi cu in-jurdturi pe buze. E Haralamb Halipan, sinistrul admi-nistrator al domeniilor generalului Dracopol. in finut,e poreclit,,cAinele cu dinli de aur". E omul cel mai

CHIRALESA

blestemat qi cel mai ur0t. Fiu al unui rob, a frct$tdz'boiul ca ordonanfd a generalului. Se povesteqte c[ pe

front a salvat viafa stdp6nului sdu intr-o situalie difi-ci15. Din aceast[ cauzd", a fost fbcut subofiler qi i s-a

dat mai bine de un kilogram de decoralii qi de meda-

lii. Dar cum Haralamb Halipan nu gtie nici s[ citeascd

qi nici sd scrie gi cum a fost cu neputinld sd fle invlJatalfabetul, indatd dupd promovarea sa a fost ldsat la

vatr6. Administrator al imenselor domenii ale genera-

lului Dracopol de la Petrodava, Haralarnb Halipan es-

te, totodatd ,valet, garddde corp, sfbtuitor qi prieten al

generalului. Pentru amarcainillarea sa pe scara soci-

a16, incd din prima ziHalipanqi-a aranjat dantura, qi-a

pus dinli de aur. St6 mai mereu cu buzele intredeschi-

se ca s[ i se vadl gura Plin6 de aur.

Astdzi, Haralamb Halipan e imbrdcat, agadar, inuniformd, pentru prima oard de dup[ rdzboi. Deschi-

de portiera. Din limuzinaneagtdiese un bdtrdnel slab,

supt, nervos, cu ochii mici, negri, bdnuitori qi ame-

nin!6tori. E generalul Dracopol. Nespus de elegant,

poartd cizme lungi, negre, l[cuite, pinteni de argint

masiv qi uniformd de ofller al gardei regale, cu ne-

numdrate insigne qi decoralii de aur. PurtAnd mlnuqi,generalul str0nge cravaqa sa, scurtd ca un baston de

mareqal, cu o mIciulie de aur masiv. Ieqind din limu-

zind ca o vulpe din bdrlog, generalul, protejat de pri-

etenul sdu, garda de corp qi robul sdu Haralamb Ha-

lipan inspecteazd drumul, copacii gi cerul. Nimic nu

scapd ochilor sdipdtrunz[tori qi vicleni, cu pungi um-

flate vinelii dedesubt. Atent, generalul evalteazd cu

priviri rapide, precum fulgerele, num6ru1 soldafilor,

linuta qi devotamentul lor pentru lupt6.Privind in jur,

generalul sfredeleEte trupurile, ca qi cdnd le-ar perfo-

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHII]

ra cu ace de sering[. Ochii lui se opresc, ameninldtori,asupra vechiului autocar, ce zace in locul in care afost atacat. Generalul rdm6ne pentru cAteva clipenemiqcat, precum o lumdnare, ldng6 limuzina sa.Doar ochii i se miqcd qi inregistreazd frecare detaliu.Priveqte bradul uriaq pe care tdlharul l-a dobordt de-alatul drumului pentru a opri autocarul. Ldngd brad,,pe acostament, c6l6torii stau in picioare, in pozifie dedrepfi, precum militarii. E ora unsprezece. printre ei,doi solda{i, inso{itori ai tezaurului jefuit. Au c[tuqe lam0ini. Nu departe de ei, aldturi de santinele, alli ci-vili. Sunt detectivi, inspectori, comisari, specialiqti incriminalistic6.

- Domnii ofi1eri qi domnii poliliqti sI se apropie!,ordond generalul.

E mereu nemiqcat, l6ng[ valetul sdu qi l6ng6 limu-zind; vocea lui e metalici gi asprd, precum sunetultrompetei ce cheamd la onor. Ecoul muntelui, infri-coqat qi el de vocea atdtde durd ce iese din gtxabdtrd-nelului nespus de elegant, ampliflcd ordinul, repet6n-du-l pdni in strdfundul pddurilor. in jur de o sut6 deofl1eri qi de polifiqti rup rAndurile, din cele dou[ p6r{iale drumului, alearg6 cdtre general, se fac cerc qi in-conjoar[ limuzina. Cind toli s-au adunat intr-un cercdes[vdrqit, generalul spune:

- Domnilor, vreau s5 v[ anun! un singur lucru.Atacul armat care s-a petrecut in aceastd diminea![ laora qapte qi patruzeci qi cinci de minute este ultimulact criminal pe care t61harul Bogomil l-a mai comispe acest p[m0nt. Am ordin de la rege sd punem mdnape el viu sau mort. Am executat mereu ordinele. Nuvoi da inapoi nici de aceastd datd. incep0nd de astdzi,nu se va mai vedea vreun autocar jefuit in mijlocul

CHIRALESA

drumului, ca cel pe care-l vedeli inaintea voastr6. E

o comedie care nu face cinste unei 1[ri civilizate ca a

noastr[. V[ repet: t61harul Bogomilnu va mai terori-za drumurile minunalilor noqtri munfi. T61haru1 e ca

qi prins. $i nu de astdzi! De trei luni deja, din ziua incare Majestatea Sa mi-a ordonat sd fac asta. Iatd cums-au petrecut lucrurile: regele m-a chemat intr-o zilael. in cabinetul lui de lucru, l-am aflat ingrijorat gi

abdtut. S-a ridicat, s-a apropiat de mine, m-a privit inochi qi mi-a spus:

,,Generale Dracopol, sunte,ti ofi1erul cel mai deco-

rat al armatei mele."

,,Grajie generozitdlii Majestdlii Voastre sunt, Si-te", am rdspuns.

,,Nu, generale Dracopol. Prin eroismul dumnea-voastrd, prin patriotismul gi spiritul dumneavoastrdde sacrificiu", mi-a rdspuns regele.

$i a continuat:

,,Afi salvat Patria in mai multe rdnduri, generale.

Ali salvat Patria qi Tronul pe c0mpul de luptd, in vre-me de rdzboi; qi tot astfel, in oraqe qi in sate, in tim-pul rdscoalelor ldrdneqti, al revoltelor muncitorilor qi

studenfilor. A{i fost qi sunte{i bralul drept al regelui.

$i regele vd cheam[ din nou. incd o datd regele vdspune: generale Dracopol, salvali Patria, scdpind-ode inamicul public numirul unu. Capturafi-lpe tdlha-rul Bogomil qi aduceli-mi capul sdu. Acest scelerat

tercizeazd de qapte ani regatul nostru. Iar rdbdareane-a ajuns lacapdt. Toate transporturile cu argint,toa-te impozitele, in loc sd ajungd in seifurile Tezauruluipublic, sunt furate in mod regulat de Bogomil. Pre-

stigiul gi autoritatea Tronului se surp[ odatd cu Te-zaurul de Stat. Miniqtrii mei au ficut totul ca sd pund

10 CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

mana pe Bogomil. in fiecare an, amtrimis mii de jan-darmi pe urmele lui. Fird nici un rezultat. Am folositchiar qi avialia, cu cei mai buni pilofi de vdndtoare,pentru a sprijini cercetdrile. Tdlharul a scdpat mereu.Schimbdnd tactica, i-am oferit in bun[tatea noastr5tAlharului amnistia qi iertarea regald,, cu condilia ca

el sE inceteze sdmaijefuiascd lara.I-am oferit aces-

tui scelerat de Bogomil nu doar clemenla noastr[, ciqi o foarte mare sumd de bani Ei un imens domeniu,ca el sd se aqeze ;i sd tr[iasc[ dup6 bunul sdu plac inacest loc. I-am frgdduit chiar si o pensie pe viaf6. Opensie egal6 cu cea a unui ofi1er. in schimbul unor atitde mari bun[td{i gi al gra{ierii noastre, i-am cerut sd

nu mai jefuiasc5 trenurile qi autocarele care transpor-td banii statului. I-am cerut s6 nu mai terorizeze rega-tul nostru. Sd se supundlegilor, cum o fac toate cele-lalte doudzeci de milioane de supuqi ai noqtri. Pentrua-l indupleca sd accepte oferta, am mers mai departecu bundtatea noastr6: am promis cd-i voi fi naq la cd-sdtoria sa qi la botezul copiilor lui. Am frcut aceastd

ofertd t6lharului prin aflqe lipite pe uqile primdriilor,qcolilor, pe monumentele publice gi chiar pe copaci,de la un capdtla altul al fdrii. Am difuzat oferta meala radio, in ziare qi prin pliante aruncate din avion.Bogomil n-a rdspuns generozitdtrii mele. A continu-at sd jefuiascd regatul. ii terorize azdpe bancheri qi pefuncfionarii Tezaurului public. Jine cu sufletulla gu-rd de qapte ani cele mai bune forle de poli{ie ;i de jan-darmerie. Exasperat de atdta rdutate, am pus un pre!pe capul lui Bogomil. Am oferit peste casienarcgaldun milion celui care mi-ar aduce capul tdlharului. Nicirur;.rezlltat! Am dublat prima. Mai apoi, am triplat-o.Cu toate acestea, nimeni nu mi-a adus capul lui Bo-

CHIRALESA

gomil. I-am convocat atunci pe minigtrii mei intr-unconsiliu extraordinar qi le-am cerut pererea. Guvernula propus, pentru a pune mdnape Bogomil, sd aducemspecialiqti strdini. Ei qi-au indreptat alegerea asupraapatru f6ri: Franfa, Anglia, Germania qi Statele Uni-te. Ydzdnd ezitdrrle mele, miniqtrii mi-au explicat cd

nu este deloc rugine sd facem apel la specialiqtii strS-

ini. Sunt chemali intotdeauna tehnicieni strdini pen-tru a cdlta aur qi petrol, pentru construcJia de baraje.

De ce sd nu facem apel la ei qi pentru afaceri lega-

te de crime? in fond, dacd Occidentul are specialiqticriminaliqti mai buni decdt ai noqtri, aceasta inseam-nd cd are, de asemenea, mari criminali. Noi n-avemexperli criminaliqti pentru cd nu avem criminali. $iacum, cu un singur criminal in intreg regaful, nu pu-tem sd-l arestdm! Asta nu vrea s[ spund cd suntemmai pulin instruiji qi civilizaji ori mai pufin inteligenlidec0t occidentalii. Mie, regelui, mi-a fost totuqi ruqines[ fac apel la poliliqti strdini pentru a pune mdna pe

Bogomil. Nu puteam sd ardt lumii cd regatul meu,

care numlrd doldzeci de milioane de oameni, cu oarmatd ultramodernd, cu universit[1i, cu poli,tie cri-minalisticd, nu este capabil sd aresteze un t61har ce

actioneazd de unul singur. Md umileqte gdndul cS tre-buie s[ apelez la str[ini pentru a aresta un bandit sin-guratic. Cdci, dacd noi nu gtim nimic in privinfa luiBogomil - vdrsta, locul naqterii, originea, culoareaochilor lui -, qtim cu precizie cd"lucreazd, mereu sin-gur. $i cd este atAt de abil, incit o armatd ce define ca-re de lupt6, marind, aviafie, arme automate, strdluci,ti

ofi1eri qcolili in Occident e finut6 in qah qi batjocorit[de un singur tdlhar, de un singur om, de Bogomil... Iaraceasta, de qapte ani. Bogomil a furat, dupd ultimele

11

t2 CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

calcule, o sumd aproape egald cu bugetul anual al in-tregului meu regat. $i aceasta trebuie sd inceteze!"

Generalul Dracopol se opreqte precum un actorin punctul culminant al tiradei sale pentru a savuraefectul produs. Cdci vorbele generalului au impresi-onat din destul auditoriul in uniformd care rogeqte de

emolie. Fiecare ofl1er qi fiecare soldat iqi aduce amin-te c5 - dupd tradifie - orice romdn are ,,qapte viefiin pieptul lui de ararnd". $i aceqti militari adunafi injurul generalului sunt gata s6-qi sacrifice cele qapte

viefi ale lor pentru a-l scoate din incurcdturd pe regeqi pentru a-i face pldcerea de a-i fi adus pe tipsie capullui Bogomil. La fel cum Irod a adus Salomeei capulSf0ntului Ioan BotezStorul.

- Domnilor, continu[ generalul, regele mi-a spusapoi: ,,Generale Dracopol, inainte sd facem apel lapolifiqti strdini, care ne vor face de ruqine in ochii lu-mii, m-am g0ndit la dumneavoastrl. V-am chematpentru a v[ spune acestea. Prinderea unui t0lhar nu es-

te o treab[ de general. Totuqi, vd rog, facefi acest ser-

viciu pentru [ard. El, regele dumneavoastrd, v[ dauun astfel de ordin: prindefi-l viu sau mort pe tdlharulBogomil. Aduce{i-mi capul acestui scelerat. Ave}i, in-tre tofi ofllerii mei, alte avantaje,in afard de vitejia Eide geniul dumneavoastrd militar: definefi la Chirale-sa, in Carpali, domenii uriaEe. Avefi acolo un castel.Cunoaqteli linutul ca pe propria dumneavoastr[ cas[.Or, acolo se aratd cel mai adesea Bogomil. Aproapeintreagd acea regiune v[ apar,tine qi, pe de altd parte,prefectul provinciei este v[ru] qi fratele dumneavoas-trd de lapte. Mergefi acolo. Pregdtifi cu de-amdnuntulplanul de bdtaie. intindefi toate cursele qtiinfei mili-tare. Agteptati ca t0lharul s5 iasb la iveal[ qi punefi

CHIRALESA

mana pe el. Mergefi, generale Dracopol, qi executafiordinul meu!" Spun6nd aceasta, regele mi-a dat m6-nd liber6, mi-a strAns indelung mdna. IatS de ce sun-tem aici.

Generalul Dracopol se opreqte din nou. Liniqteapddurii de brad e asemdnitoare cu cea dintr-o uriaEd

catedrald. Vegetald, austerd qi rigidd. Aceast[ linigtesporeqte mai mult, celor care il ascult[, dorinfa subli-md de a lupta Ei de a se sacrifica pentru un rege nobil.

- Domnilor, am pus la cale totul pentru a-l prindepe Bogomil. Planul meu de bdtaie e precum un ceas

de inaltd precizie. Proba, in acest sens, e cd astdzi,latreizeci qi opt de minute dupd atacul autocarului, eralicu tofii aici, cu cai, maqini, qarete, camioane. Granilele

linutului sunt inchise ermetic. Au fost inchise pe loc,indat6 dup[ atac. T61haru1 e prins in finutul nostru ca

ink-o cuqc6. Nici pasdrean-ar putea s[ intre ori sd iasddin acest loc. Infanteriqtii, vdndtorii de munte, cavale-rii, trupele de geniu - toate unitdfile de jandarmi - cutrupe speciale de vdn6tori, dotate cu cdini polifiqti -sunt pe cale s[ mdture fiecare metru de p[mdnt, pe totintinsul linutului. Orice pod, orice copac, orice parce-

16 de teren qi orice cdpild de ffin, orice cas5 qi fiecarepuf sunt in acest moment trecute prin ciur qi prin ddr-mon. Toate aceste operaliuni au loc la ordinele meleqi sunt executate de ofi1eri qi de oamenii trupelor spe-

cializate, bine antrenate. Atacul din aceastd diminealiil aqteptam de trei luni. T6lharul a scos, in sffirqit, ca-pul. Va fi capturat. in curdnd, poate inainte de cddereanoplii ori in timpul nop{ii, Bogomil va fi capturat. $iii vom duce capul acestui scelerat regelui, spun6ndu-i:

,,Iatd, Majestate, capul lui Bogomil. Am executat ordi-nele Maj estaii Voastre."

13