tema si viziunea despre lume in romanul ion de liviu rebreanu

7/21/2019 Tema Si Viziunea Despre Lume in Romanul ION de Liviu Rebreanu

1/38


2/38


3/38

doctrinar red (192A), Liviu Rebreanu i *ormulea& cre&ul literar literatura estecrea ie de oameni i de via , iar romanul este un discurs care *iea& cur"erea vie ii , care d vie ii untipar care i surprinde dinamismul i *luiditatea. ?criitorul se de&ice de realismul care copia sincer,*idel i *oto"ra*ic lumea i cere ca romanul s se ndrepte spre un realism al esen elor .


4/38

"ndire statornicit prin tradi ii ar7aice. Ima"inea satului pe valea ?ome ului se conturea& printr'o te7nic cinemato"ra*ic, dintr'o dubl perspectiv a naratorului i a prota"onistului, care contempl

ntre"ul inut din mar"inea delni elor pe care le cose te. ?atul din apropierea rmadiei (/sudul) este pitit ntr'o scrntitur de coline marcat de toponimice su""estive (Rpele 6racului, i meauamortului, @li a'mare, @li a'din'dos) i de simboluri care anticipeaD drama crucea strmb pe care e rsti"nit un Eristos de tinic7ea ru"init.

Fimpul n care *iin ea& aceast lume este o durat bivalent. 8re&entul etern este durata n care*iin ea& satul, n vreme timpul *ra"mentar de*ine te condi ia omului ?atul a rmas napo acela i, parc nimic nu s'ar *i sc7imbat. iva oameni s'au stins, al ii le'au luat locul. 8este &vrcolirile vie ii vremea vine nepstoare ter"nd toate urmele. ?u*erin ele, patimile, n&uin ele mari sau mici, se pierd ntr'o tain dureros de necuprins (4) ro ile trsurii uruie mereu, monoton, monoton ca nsu i mersul vremii.Ideea de timp dual se cristali&ea& i n opo&i iile timp al munciiC timp al srbtorii (ac iunea ncepe i se s*r e te n &i de duminic, numai c amia&a de var de la nceput e nlocuit de adierea nserrii

de toamn, pe parcursul a circa doi ani), durat subiectivC obiectiv, istoric (nceput de secol ).

Fitlurile celor dou pr i ale romanului eviden ia& simetria compo&i iei i , totodat, denumec cele dou patimi ale personaului principal lasul pmntului i lasul iubirii. ele 1G capitole ale romanuluiurmresc &baterea disperat a personaului de a avansa de la mar"inea societ ii rurale spre centralei, unde consider c i'ar *i locul. oncep ia despre roman ca i corp s*eroid determin simetria ilustrat n titlurile -nceputul i ?*r itul, care su"erea& bucla de timp n care se nscrie ac iunea i mai ales destinul personaului principal. @nele titluri de capitol poart numele personaelor situate nprim'plan (:asile, copilul, eor"e), altele concentrea& ntr'un cuvnt esen a evenimentelor epice(/unta, ?rutarea, trean"ul), altele au c7aracter simbolic (Bvrcolirea, /oaptea, =lestemul), caremarc7ea& desc7iderea romanului ctre parabola vie ii i a mor ii.

6rama lui Ion se des* oar ntre doi poli eviden ia i nc de la nivelul structurii romanului. 6orin a de a avea pmnt intr n contradic ie cu iubirea, con*lict enun at nc din scena 7orei, cnd o oac pe na, dar prive te cu dor la


5/38

drumului nc7ide simetric romanul i *ace mai accesibil semni*ica ia simbolic prin meta*ora oselei' via .c iunea comple a romanului este pre&entat de un narator obiectiv, omniscient care n* i ea& evenimentele nln uite lo"ic i cau&al, eplicabil i uneori previ&ibil. !venimentele romanului sunt dispuse pe dou mai planuri narative, planul rnimii i planul intelectualit ii, care uneori se derulea& paralel, alteori se intersectea&, constituind ima"ini ale aceleia i lumi, asamblate ntr'o

realitate comple, care d impresia unei vi&iuni totale i "enerea& aspectul de mono"ra*ie a satuluitransilvnean.8lanul destinului individual urmre te drama lui Ion, ca i drumul descoperirii unei identit i strbtut de Fitu Eerdelea. cest plan concentrea& structurile epice *undamentale. 8lanul destinului *amilialare n centru *amilia nv torului Eerdelea. el mai cuprin&tor plan, care con*er valoare de *rescromanului, este cel mono"ra*ic planul destinului colectivit ii.biectivarea instan ei narative este un element de moderni&are n romanul romnesc interbelic,alturi de te7nici narative moderne, precum cea a contrapunctului (capitole dispuse antinomic,alternarea celor dou *ire epice destinul lui IonC destinul lui Fitu EerdeleaH eisten a rnimiiC

intelectualit ii satului) ori a simetriilor narative inverse (dilema matrimonial a lui IonC dilema LaureiEerdelea, some ana ucat cu na la nceputC acela i oc cu


6/38

pun pe Ion n *a a celor dou *emei din via a sa, na i


7/38

utoritatea ranului srac n *a a celui bo"at este pus n eviden de *aptul c lutarii ascult de Ion, scen construit simetric cu cea din *inalul romanului, cnd eor"e l rpune pe rivalul lui cu sapa.6escrierea ocului tradi ional, some ana, este o pa"in etno"ra*ic memorabil prin portul popular, pa ii speci*ici, vi"oarea dansului i nvala cntecului sus inut de lutari. ercul 7orei, centru al lumii satului, este o desctu are dionisiac de ener"ii. Rolul 7orei din via a comunit ii ste ti este acela de a'i asi"ura coe&iunea i de a *acilita ntemeierea noilor *amilii, dar cu respectarea principiului

economic. 6e aceea, n oc sunt numai *lci i *ete.-n satul tradi ional, lipsa pmntului (averea) este ec7ivalent cu lipsa demnit ii umane, *apt redat de atitudinea lui leandru laneta u pe de lturi, ca un cine la u a buctriei, tra"e cu urec7ea i leandru laneta u, dornic s se amestece n vorb, s*iindu'se totu i s se vre ntre bo"ta i.


8/38

modelul celui real, de a *ia portrete memorabile sau de a sonda psi7olo"ii. Liniile de *or alecaracterelor se preci&ea& ns nu numai din perspectiva naratorului omniscient. -n construirea lumiiinterioare a personaelor, observa ia auctorial alternea& *recent cu introspec ia. ?tilul direct alternea& cu stilul indirect i stilul indirect liber.eor"e linescu constat autenticitatea limbaului re"ional, ardelenesc, iar Fudor :ianu observutili&area re"istrelor leicale diverse n limbaul personaelor, n *unc ie de condi ia lor social

trecerea de la mediul rural la acela intelectual. 6e asemenea, la o lectur mai atent se observdiversitatea procedeelor artistice utili&ate pentru plastici&area ideii personi*icarea, epitetul,compara ia i 7iperbola. rta construirii personaelor este marcat de te7nici speci*ice realismului obiectiv, ceea ce constituieun element de modernitate n pro&a romneasc. -n universul satului tradi ional, eroii sunt puternicdetermina i social i psi7olo"ic. Fiparul caracterolo"ic este unul dual, "enerat de valorile tradi ionale ale lumii rne ti, dar i de circumstan ele unei realit i social'istorice imediate. -n centrul romanului (roman al unui destin individual) st *i"ura lui Ion, monumental i simbolic printra"ismul su. !ste un persona realist, tipolo"ic (ncrctura semantic a prenumelui Fo i *lcii din

sat sunt variet i de Ion, eor"e linescu), natur comple , dilematic, care se consum ntreiubire i patima pentru pmnt. ?ub aparen a simplit ii i a linearit ii procesului de alunecare n a*ara valorilor morale, Ion are o structur interioar complicat, cu triri contradictorii(compleitatea *iind o trstur a personaului realist) viclenie i naivitate, "in" ie i brutalitate, insisten i cinism La nceputul romanului, i se *ace un portret *avorabil, care motivea& ac iunile sale prin nevoia de a' i dep i condi ia. -ns n "oana sa ptima dup avere, el se de&umani&ea& treptat, iar moartea sa este epresia inten iei morali&atoare a scriitorului. ai multe tipolo"ii realiste sere"sesc n construc ia prota"onistului tipul ranului srac (patima pentru pmnt i&vor te din convin"erea c averea i asi"ur demnitatea i respectul comunit ii), tipul arivistului *r scrupule,

care *olose te *emeia ca miloc de parvenire, dar i ambi iosul de&umani&at de lcomie > -n centrul romanului se a*l patima lui Ion, ca *orm a instinctului de posesiune (/icolae anolescu).ele dou *emei, conturate antitetic, na i


9/38

o sap, pmntul' sti7ie, care spulber dorin ele i ilu&iile e*emere prin moarte. Impresionant pentru patima lui i anticipativ pentru destinul personaului este scena n care Ion srut pmntul.preciat la apari ie de criticul literar !u"en Lovinescu drept cea mai puternic crea ie obiectiv a literaturii romne, romanul Ion este o capodoper a literaturii romne realiste interbelice.

Liviu Rebreanu ' Ion

Introducereutor Liviu RebreanuFip Roman interbelic, realist, de tip obiectiv6e*initia romanului onstructie epica in pro&a, de mare intindere, cu o actiune complea la careparticipa un numar mare de personae, intre care se *ormea&a con*licte puternice.


10/38

Fema Repre&entarea problematicii pamantului, particulari&ata in con*runtarea dintre doua pasiuniputernice Iubirea pentru pamant si cea pentru o sin"ura *emeie. 6orintei lui Ion de a iesi dintr'undestin care considera ca ii este strain i se adau"a *atalitatea iubirii pentru o *emeie care nu ii poateapartine.8erspectiva narativa Ion propune o lume *ictionala creata in concordanta cu realitatea. /aratorul sesituea&a in a*ara lumii pre&entate in opera sa, personaele des*asurandu'si actiunile din resortul lor

intern, *ara niciun *el de simpatie sau antipatie din partea naratorului. rice eveniment, c7iar si celetra"ice, precum sinuciderile sau moartea lui Ion, sunt pre&entate cu indi*erenta.8erspectiva narativa semni*ica c7iar vi&iunea despre lume a autorului, o lume in care personaele nusunt pedepsite sau rasplatite de o divinitate.?tructura 1G capitole6oua parti lasul pamantului, lasul Iubirii, ce repre&inta c7iar vocile care il motivea&a pe Ion. Inlasul pamantului este urmarita dorinta lui Ion pentru pamant si avere. Renunta la dra"ostea pentru


11/38

Eora pre&inta timpul, spatiul si personaele universului din roman. 8ersonaele sunt ierar7i&ate sicate"oriile sociale sunt delimitate. 8rimarul si c7iaburii nu interactionea&a cu taranii mlocasi ase&atipe prispa. ?arantocii precum leandru lanetasu dau tarcoale acestei lumi dar nu se apropie. 8reotulsi *amilia Eerdelea doar onorea&a cu pre&enta, dar nu participa la petrecere. In aceasca scena seobserva cele doua personae anta"onice Ion si eor"e =ulbuc. =ataia de la carciuma dintre cei doieste casti"ata de Ion, scena bataii *ind simetrica cu s*arsitul, cand Ion este rapus de rivalul sau.

Bvarcolirea In capitolul II se evidentia&a atitudinea lui Ion *ata de pamant, catre care simte oc7emare. !l aude vocile pamantului personi*icat, si percepe mesaele care vin din adancuri.?arutarea pamantului este o scena care evidentia&a momentul in care Ion se simte ca un urias lapicioarele caruia se &bate un balaur. data ce a*la ca


12/38

omparatieIon este un *lacau al carui calitati l'ar *i pus pe o po&itie eceptionala in sat, insa este mar"inali&atdatorita *aptului ca nu are pamant, criteriu *undamental in acea lume.Fitu, desi porneste de pe o po&itie privile"iata, este un mediocru.Fipolo"ia celor doua personae este evidentiata de aumite scene. 8entru Ion, o scena repre&entativaeste cea a sarutarii pamantului.

!volutia lui Fitu este sinteti&ata in penultimul capitol, in scrisoarea de la =ucuresti catre parinti. !steun om acum maturi&at de dorul de casa, care se simte instrainat de rdeal.odalitati de caracteri&areIon este caracteri&at prin *aptele sale de pe tot parcursul romanului, prin te7nica basorelie*ului.7iar daca el este eponentul unei clase sociale, el evoluea&a spre atipic, individuali&andu'se. caracteristica importanta a sa este *orta cu care incearca constant sa'si invin"a destinul. ele doua*emei care ii modelea&a destinul sunt concepute in antite&a na, urata dar bo"ata si M


13/38

@n alt eveniment care l'a marcat pe autor a *ost vederea unui $aran, care s'a aplecat si asarutat pamantul. 6e aici provine scena in care personaul Ion va saruta pamantul, traind un sentimentaproape mistic. utorul a mai *ost impresionat si de cunoasterea unui taran, care se numea c7iar Ion allaneta+ului. cesta era *oarte sarac, dar 7arnic si iubea pamantul, cu o patima nemaintlnit.utorul va corela aceste trei evenimente si va concepe romanul.

iclicitatea este o alta caracteristica a romanului realist. MIon incepe si se s*arseste prinmotivul Mdrumului%. In vi&iunea lui Rebreanu, drumul este o meta*ora a vietii. riticul Lucian Raicusesi&ea&a ca Mscriitorul stie sa redea viata. 6e asemenea, primul capitol este intitulat MInceputul, iarultimul M?*arsitul, ast*el incat tetul devine ec7ivalent unei eistente. ?i in romanul MRscoala seobserva acela+i procedeu, intruct primul capitol are titlul MRsritul, iar ultimul Mpusul. iscareasoarelui pe cer devine ast*el o meta*ora a vietii. 6evine pertinenta si a*irmatia lui Oean Ricardou, dinM/oi probleme ale romanului. utorul sesi&ea&a ca intre incipitul si *inalul unui tet literar eista ostrns le"tur, c7iar daca se a*la la o mare distanta narativa. ?imetria romanului MIon re&ulta si din scena 7orei. !ista doua 7ore in tet una la nceput

si alta la *inal. 6in punct de vedere simbolic, 7ora corespunde motivului Mcercului%, su"erandciclicitatea. Eora ini$ial repre&inta viata, reunind toate personaele semni*icative in evenimentele cevor *i narate. Eora *inala, simboli&ea& nceputul unei noi eistente, dupa sinuciderea nei si omorrealui Ion de ctre eor"e. 6in punct de vedere structural, romanul este alcatuit din doua parti intitulate simbolicMlasul pamantului si Mlasul iubirii. Fermenul comun ambelor titluri este "lasul, ca o voceinterioara a personaului Ion, care este *ascinat mai intai de pamant si apoi de iubire. !l se va indreptaspre ambele teme, insa, ca in romanele lui 6ostoievsPi, prima ale"ere in*luen$ea& intre"ul destin. Ionnu se mai poate ntoarce spre eros, pentru ca prima sa op$iune a *ost pamantul. 6e alt*el, si uciderea

sa de ctre eor"e, cu sapa, unealta a pmntului, su"erea& ca Ion este predestinat sa ramana intema pamantului. In critica literara, de la eor"e linescu la !u"en Lovinescu, personaul Ion a *ost anali&atnumai in datele eticului, *iind considerat o Mbruta, un Minstinctual. ceste cali*icari i se par mult preasimpliste criticului Lucian Raicu. !l demonstrea&a in momo"ra*ia dedicata lui Liviu Rebreanu, caasemenea considerari nu conduc decat spre o discutie sterila asupra lui Ion. Intr'adevar prota"onistulnu are solu$ii pentru situatia in care se a*la. 8amantul este dorit cu patima, *iind iubit Mca o ibovnica,a+a cum reiese din scena sarutarii pamantului. 7iar autorul in Marturisiri eplica *aptul ca, pentrutaran, pamantul nu este un simplu obiect de eploatare, ci mai de"raba Mo *iinta vie, *ata de care

nutreste un sentiment straniu de adora$ie si de team. tunci, pamantul repre&inta o motiva$ie aunor obsesii de tip *reudian. ?i Lucian Raicu sesi&ea& ca Rebreanu scrie un roman al unei obsesii,adica al unei c7emari secrete, care covarseste totul. 6in acest punct de vedere se poate *ace le"turaintre romanul lui Rebreanu si cele ale lui 6ostoievsPi. In Mrima si pedeapsa, dar si in MLimitele interpretarii) a *ost, ca prin toate romanelesale, sa redea viata. ceasta realitate este vi&ibila in romanul Ion, in primul rand prin motivul

Mdrumului%, o meta*ora a vie$ii. +adar, intre inten$ia autorului si cea a operei eista o ec7ivalenta. 6escrierea drumului cuprinde si o semni*icatie ini$iatic, pentru ca, simbolic, repre&inta oinvitatie a lectorului in parcur"erea tetului. /aratorul apare in iposta&a de martor, amintind cu*idelitate mai multe spatii, care vor conduce in cele din urma catre satul 8ripas, locul des*+urrii


14/38

evenimentelor rlibaba, ?ome+, lu, rmadia, Oidovi$a, =istri$a etc. La *inalul romanului, to$i ace+titopo, insa, in ordinea inversa, ast*el incat este eprimata indepartarea de sat. ?imetria tetuala esteasadar observabila si la nivelul locurilor care alctuiesc mpreurimile satului 8ripas.6aca initial,drumul este privit dintr'o perspectiva a planului indepartat, asa cum su"erea& si topoi enumerati, seva trece la o perspectiva a prim planului, cnd satul va *i descris din interior. In M/oi probleme ale romanului, Oean Ricardou sesi&ea&a ca nu eista descriere *ara

naratiune, aun"and la conceptul Mdescrierii narative%. 6upa observarea drumului, naratorul'martor vadescrie doua realitati esentiale in roman casa invatatorului Eerdelea si cea a lui leandru 8oplaneta+u. 8rin descrierea acestor doua case sunt caracteri&ate in mod indirect personaele,anticipandu'se cele doua planuri ale romanului al intelectualitatii sotului, prin invatatorul Eerdelea sial taranimii prin leandru 8op laneta+u, tatl lui Ion. asa lui Eerdelea are o topolo"ie centrala, iar descrierea ei este una narativa, c7iar prinpersoni*icarea celor doua *erestre, care se uita tocmai in inima satului cercettoare si doenitoare.6e *apt, invatatorul Eerdelea este cercetator si doenitor, intrucat repre&inta instan$a morala asatului, avnd rolul de comentator al evenimentelor.

asa lui leandru 8op laneta+u re*lecta saracia si mi&eria in care se complace aceasta*amilie Mcoperisul de paie parca e un corp de balaur. Ion, *iul lui laneta+u, este sin"urul caredore+te sa obtina un statut social. 6esele con*licte dintre el si tatl sau pornesc de la lipsapamantului. mbi$ia lui Ion este de a avea cat mai mult pamant si toate actiunile sale se vor indreptain aceasta directie. In Mrca lui /oe, /icolae anolescu observa ca romanul creea&, la inceput, impresia depasivitate, satul pare a *i cu desavarsire pustiu. 6escrierea 7orei apare atunci ca element de contrast,re*lectnd pasiunea vie$ii. ?cena 7orei este semni*icativa si in ceea ce priveste cele doua teme ale romanului pamantul

si iubirea. La nivelul discursului narativ sunt vi&ibili mai multi termeni, care corespund ambelor teme.?emni*ican$i precum Masprime, Ma$$, Msn"ele, Msoarele, Ms*rie, Mapri", Min*ocat, sunt su"estiiale *ocului, privit ca pasiune a ocului. Eora devine atunci o mani*estare a pasiunii debordante *lciiisi ncolcesc bratele, mereu mai strns pe dup milocul *etelor. 6e tema pamantului apartinsemni*icanti precum Mcolbul, Mstratul, pamantul, Mbr&date, Mpra*. Intr'un mod ineact s'aa*irmat in critica literara ca Liviu Rebreanu ar *i un scriitor *ara stil. 6e la bun inceput, scena 7oreicuprinde termenii citati anterior, eprimand temele romanului. La 7ora sunt pre&ente toate personaele semni*icative la nivelul istoriei narate Ion, na,eor"e,


15/38

demonstrea&a ca, renuntand la eros, Ion se indepartea&a, de *apt, de sine, con+tienti&nd mai tar&iurealitatea tra"ica. Inc din scena 7orei, Ion va simula iubirea *ata de na, c7emand'o spre un spatiu al *ericiriialu&orii M?a vii nu$... ?tii tu unde ;./umele de alint Mnu$ eprima doar in aparenta iubirea. nase va indrepta spre Ion, va&and in acesta *ericirea insasi. tunci, motivul Mdrumului% capata siconota$ii simbolice. La *inalul romanului si Ion va incerca sa o recupere&e pe


16/38

care incepe sa intuiasca pasiunea lui Ion. !l nu va suporta sa *ie invins si pentru a doua oara, si'si vamani*esta ura mai tar&iu in actul uciderii lui Ion. La nunta MFimp si roman). !ista insascene in care tipul narativ este actorial, intrucat naratorul omniscient preia "andurile si trairilepersonaelor. ?cena sarutarii pamantului este su"estiva din acest punct de vedere. In mono"ra*iainc7inata lui Liviu Rebreanu, Lucian Raicu observa ca toate romanele autorului sunt aate in urul unorobsesii. ?cena in care Ion in"enunc7ea&a si saruta pamantul este relevabila pentru ima"ineapamantului matern, privit acum la modul pasional su*letul ii era patruns de *ericire 3...5 Lotul ne"ru,lipicios ii $intuia picioarele, n"reuindu'le, atra"andu'l, ca bratele unei iubite patimase. 6e aceastadata, *ocali&area este interna, iar vi&iunea este Mavec%. estul sarutarii pamantului provine din

subterana trairii poi incet, cucernic, *ara sa'si dea seama, se lasa in "enunc7i, isi cobori *runtea si'si lipi bu&ele cu voluptate de pamantul ud. ctul in"enunc7erii su"erea&a o umilinta a personaului in*ata pamantului, care este Mnumai al lui acuma. ?arutul re*lecta dualitatea personaului, care va trecesimbolic, de la 7ora vietii la cea a mortii si in sarutarea aceasta "rabita, simti un *ior rece,ametitor.

?cena sinuciderii nei implica inc o data o sc7imbare de perspectiva. /aratorul omniscient isiva insusi trairile nei. Inainte de a se sinucide, na vrea sa a*le ce simte omul inainte de a muri. 6eaceea, va *i *oarte *ascinata de moartea lui vrum si a lui 6umitru, de la care invata cum trebuie sa sesinucida. ?inuciderea nu poate eista *ara trairea pro*unda a ima"inii celuilalt. 8entru na, Ion

repre&inta totul, asa cum ii si marturiseste MFu e+ti 6umne&eul meu Ioane. and va reali&a ca iubirealui Ion pentru ea a *ost doar o ilu&ie, na va se va simti captiva intr'un spatiu *ara centru. ?in"uraposibilitate de a'si depasi limita va *i indreptarea catre moarte. :a aun"e sa'l urasca pe Ion, pe care'l vede c7iar in ima"inea propriului copil, 8etrisor. Inainte de a se sinucide, na va patrunde in "rad,*iind uimita de intunericul de acolo. ?imbolic, trece de la ima"inea luminii de a*ara, su"estie a *ericiriipierdute, la intunericul ce repre&inta ultima etapa a eistentei sale. In momentul sinuciderii, na estecaracteri&ata in relatie directa cu pamantul, pe care nu'l mai poate atin"e M6eodat ii trece prinminte ca acu are sa moara, se in"ro&i si vru sa se intinda, sa atin"a pamantul, sa *u"a de moarte. 6arde"eaba mi+ca picioarele cci nu "asea niciun spriin. La Rebreanu, tema pamantului instituie tra"icul

*ericirii ilu&orii. semenea lui Ion, si na aspira acum la pamant, su"estie de aceasta data a mortii. Fema mor$ii se imbina acum cu aceea a erosului. na simte Mo placere "ro&ava, ametitoare, casi cand un ibovnic mult asteptat ar *i imbratisat'o cu o salbaticie uci"atoare. Fermeni si sinta"meprecum Mplacere, Mibovnic, Mar *i imbratisat'o, Msalbaticie uci"atoare eprima intr'o alta *ormatema erosului. In starea de su*ocare se convertesc pamantul, moartea si erosul. Fema iubirii apare capasiune a mortii, ca in romanele lui 6ostoievsPi. Inainte de a muri, na revede momentul care i'asc7imbat destinul ca o *ul"erare ii mai trecu prin creieri noaptea, cuptorul, durerea, plcerea. In capitolul al II'lea, simbolic in privinta ci*rei, este narata uciderea lui Ion de catreeor"e. i*ra 12 este simbolica, eprimand s*rsitul unui ciclu eistential, in acest ca&, moartea lui

Ion. Inca de la nceputul capitolului, naratorul omniscient sesi&ea&a instaurarea unui aparentsentiment de prietenie intre cei doi rivali Mprecum *lacaii se duc pe la *ete in *iecare seara 3...5 totast*el se ducea acum Ion pe la eor"e, nesimtit, ca spre un *rate bun. Fema urii se impleteste cu ceaa *ascinatiei. 8rietenia celor doi este aparenta, *iind motivata de o atractie *ata de celalalt. In


17/38


18/38

catre pamant, dovada ca este predestinat sa apartina acestei teme si'i parea rau ca toate au *ostde"eaba si ca pamanturile lui au sa ramaie ale nimanui.... In roman eista, dincolo de planul taranesc, si intelectualitatea satului. Invatatorul Eerdeleaeste repre&entantul acestui nivel.


19/38

treia eperienta este constituita de impresia puternica pe care i'a lasat'o lui Rebreanu convorbireacu un *ecior de la tara, Ion al lanetasului, istet si vrednic, impovarat de "reutati si de&nadaduit,pentru *aptul ca nu avea pamant. alea sinte&ei intre aceste momente de viata, atesta in continuareRebreanu, a *ost atribuirea catre Ion al lanetasului, cu motivele sociale si su*letesti necesare si a*aptelor apartinand, in realitatea traita, autorilor celorlalti doua momente. 8rocesul de elaborare a

romanului, trecand prin *a&ele manuscrise Rusinea si Bestrea, a *ost indelun"at, comprimand romanulIon, L. Rebreanu s'a "andit mai mult la o *resca a satului transilvanean din care insusi autorul s'aridicat ca poet al omului teluric, dupa cum il aprecia&a . alinescu.

Romanul, impartit in doua volume lasul pamantului si lasul iubirii, ne transpune in lumea satuluiardelean de la s*arsitul secolului trecut si inceputul secolului nostru. vem in *ata o *resca vasta,cuprin&and, pe lan"a viata taranimii si pe cea a intelectualitatii satelor cu unele re*lee din pulsatianationala a intre"ului rdeal.


20/38

in planul al doilea al romanului, paralel si inter*erat primului plan, sta viata *amiliei invatatoruluiBa7aria Eerdelea. Eerdelea, invatator de stat, depindea de autoritatile austro'un"are. !l seconsidera intelept si prudent, dar toate actiunile sale s*arsesc prin in*ran"eri, pana ce'i pensionat dino*iciu, obli"at sa ceara in scris pensionarea spre a nu *i dat a*ara. intre realitate si aparenta seinterpune aceeasi practica a disimularii de tip rural, subtili&ata de intelectualii Eerdelea prinprocedee diverse. 6isimularea subtili&ata nu reduce insa brutalitatea *aptelor, a realitatii. intre

acestea retinem acceptarea destinului lui Eerdelea un in*rant in lupta pentru viata ' ca un succesHacceptarea pensionarii ' din o*iciu ca o recompensa cu Mmultumiri si re"rete eprimate lui Ba7ariaEerdelea de insusi ministrul invatamantului.

in planuri secundare apare lupta indarita a lui :asile =aciu pentru a'si apara pamantulH lupta lui vrampentru salvarea averii implicate intr'o a*acere din care iese spoliatH lupta pentru locul de deputat indieta de la =udapestaH lupta preotului Ion =elciu" pentru a &idi biserica de piatra in satul 8ripasH lupta*etelor si a *amiliilor lor pentru o partida, un maria cat mai bunH concurenta dintre avocatii si*unctionarii marunti, ca si luptele pentru o bra&da din o"orul vecinului.

in satul lui Rebreanu, oamenii se "ospodaresc potrivit cu starea lor materiala, cu priceperea si *irealor. leandru lanetasu, tatal lui Ion, n'a pastrat &estrea Benobiei, care avusese parintii cu avere, sis'a incuscrit cu saracia. in o"rada vaduvei lui aim prea *usesera clai de *an si "raduri in care numai incapeau vitele.

?aracise si ea ca vadana. :asile =aciu, om silitor, de cand s'a insurat, s'a tinut totdeauna printre*runtasi. :aduv acum, il durea "andul ca va trebui sa rupa din pamanturile lui, ca sa potriveasca&estrea nei, cand se va marita.

in alta privinta, si invatatorul Eerdelea are neca&urile lui. si'a &idit casa pe locul bisericii, cu invoireapreotului =elciu". u timpul, relatiile invatatorului cu preotul s'au racit, iar Eerdelea, impovarat cumera, se temea sa nu piarda ceea ce a"onisise cu "reutate. in sc7imb, preotul =elciu", ramas vaduv dinprimul an al preotiei, a *ost un om stran"ator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu su*era sa i seincalce autoritatea. 6in aceasta cau&a e in con*lict cu invatatorul Eerdelea. ?atul lui L. Rebreanu estedi*erentiat economic. ?trati*icarea sociala depinde de pamantul pe care il are taranul. 8atimile senasc din saracie, din nevoia de pamant. /eintele"erile casnice, rabu*nirile ' violente, uneori dure ',dusmania de aici pornesc ;

!ste ca&ul lui Ion. in Ion este inradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numioameni numai in masura in care "ospodaria lor este intemeiata. ceeasi mentalitate, care de*ormea&apana si sentimentul omeniei, o a*lam si dintr'o alta situatie 6umitru oarcas se pripasise pe lan"acasa 8arasc7ivei.


21/38

L. Rebreanu, in lupta apri"a pentru eistenta. taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustetestructurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa induplecata, nu insa si in*ranta.Inteli"enta se supune instinctului de conservare, rabdarea'de asemenea, intre momente deincertitudine ce rabu*nesc cu violenta.

tat cele doua planuri principale, cat si planurile secundare ale actiunii, pun in lumina o multime de

su*lete mediocre in lupta cu drame peste puterile lor, cum le aprecia&a . alinescu.

6in ele se relie*ea&a puternic personalitatea lui Ion, cu sumedenie de *apte rand pe rand incriminatede preotul satului, de invatatorul din sat, de autoritatile satului, de opinia publica. Incriminarea insaoscilea&a periodic, in *unctie de interesele personale sau institutionale pe care le repre&intaparticipantii la actiune.

8rin comportarea sa, Ion ataca ba&ele morale ale proprietatii *unciare prin con*lictul sau cu ?imionLun"u si cu :asile =aciu. cest atac apare cu atat mai violent, cu cat Ion descinde dintr'o populatie

romaneasca asupra careia au in*luentat principiile ri"uroase si clare ale dreptului roman. Bonademo"ra*ica in care actionea&a Ion pastra *rumoase obiceiuri ale pamantului, ba&ate pe anumiteprincipii, re*eritoare la proprietatea pamantului, la *amilie si la relatiile sociale. L. Rebreanu observaca populatia auto7tona a invins veacuri de oprimare tocmai prin pastrarea constiintei nationale dincare *ace parte si etica acestei colectivitati.

6in pacate, Ion al lanetasului n'a pastrat din trasaturile speci*ice ale romanilor transilvaneni, decatdra"ostea de munca, 7arnicia, in vreme ce dra"ostea pentru pamantul stramosesc se trans*orma intr'un *etisism pentru pamantul obiect al muncii, trans*ormare ce'l de&umani&ea&a prin aceasta oarba

sete de proprietate. Ion nu mai distin"e cinstea, corectitudinea, rapacitatea, deosebindu'se prinatitudinea etica, prin unele actiuni ne"ative, de masa locuitorilor din sat precum si de inaintasi.utorul insusi sublinia&a repetat in roman deosebirea dintre Ion si ceilalti locuitori. 8rintre altele, inroman se arata ca in 8ripas nu se pomenise omucidere pana atunci, de cand se tine minte.

6e aceea, pro*ilul lui Ion apare din ce in ce mai intunecat de o continua pre*acatorie, participand la unosnic tar" al 7ectarelor, santaand pe viitorul sau socru si terori&and *ara scrupule pe na. dioasa*apta de capatuiala prin orice miloace ne descopera un ins de o cru&ime rara, care determinasinuciderea nei, dupa care Ion poarta "ria *iului sau, nu din sentimente paterne, ci dintr'un osnic

instinct de conservare a proprietatii samavolnic obtinute. intorcandu'se de la cimitir el smul"e copilulBenobiei cuprins de teama sa nu i'l rapeasca cineva. il stan"e la piept, acoperindu'l cu bratele osoase.!ista oare vreo scanteie de umanism in comportarea lui IonT omportarea lui demonstrea&acontrariul, abstractie *acand de unele elemente din a doua parte a romanului, lasul iubirii.

6emnitatea lui de barbat tanar e parasita de dra"ul pamantului. Iubirea curata a


22/38

Feama de a nu pierde mostenirea copilului determina cotitura si prabusirea psi7olo"ica a lui Ion,de&valuind *erocitatea caracterului sau. !l isi loveste odios parintii, acu&andu'i de imbolnavireacopilului. rbirea lui Ion este ar"umentata de doctorul


23/38

Ion isi tra"e ori"inea dintr'o scena pe care a surprins.o autorul si care l'a impresionat pro*und !rao &i de inceput de primavara. Eoinarind pe coastele dimpreurul satului, am &arit un taran, imbracat instraie de sarbatoare. 6eodata s'a aplecat si a sarutat pamantul. L'a sarutat ca pe o ibovnica ....

La putin timp dupa aceasta intamplare, are un alt eveniment care ii atra"e atentia unul dintre ceimai bo"ati taranii din satul parintilor sai, vaduv, isi bate unica *iica intr'un 7al in"ro&itor, deoarece ea

*acuse "reseala sa ramana insarcinata, si inca cu cel mai becisnic *lacau din tot satul.sa insarusinea lui era mai amara a*ara de "reseala *etei, trebuia sa se incuscreasca el, *runtas, cu plevnasatului si sa dea o &estre buna unui prapadit de *lacau..Fot in aceiasi perioada, Rebreanu purtase o discutie cu un *lacau din vecini, c7ipes, 7arnic, muncitor si*oarte sarac, Ion 8op al lanetasului.


24/38

6rumul inaintea&a printre semne ale absentei in somnolenta unei &ile de vara, la mar"inea satului unEristos cu *ata spalacita (...) isi tremura alnic trupul de tinic7ea ru"inita pe lemnul mancat de carii siinne"rit de vrenuri, linistea e intrerupta in rastimpuri de *asaitul *run&elor, un caine picoteste inmilocul drumului, o pisica se *urisea&a intr'o livada, casele sunt insirate una dupa alta si dintre ele audiparut parca oamenii.


25/38

!l oaca mai intai rolul cuceritorului, pornind de la o stare psi7ica oarecum con*u&a. Lui nu'i *usesedra"a na si nici acum nu'si dadea deama daca'i dra"a. iubea pe


26/38

Eerdelea 6aca nu vrea el sa ti'o dea de buna voie trebuie sa'l silesti;. cesta este momentul incare isi da seama limpede ce trebuie sa *aca.

?peculand sentimentele nei, Ion aun"e in o"rada, pe prispa si de acolo in casa, unde nu *lacaul, ci*ata insista sa intre. cesta, nici vorba sa comita un act de siluire, si nici o simpla seducere. cucereste pe na, lasand'o sa creada ca ea l'a cucerit, ca l'a smuls din mreele /u vreau, bade:asile; and am vrut eu, n'ai vrut dumneata. Ion *oloseste santaul moral daca nu i se vor satis*ace

conditiile, na va *i epusa, ca una care a pacatuit si a nascut de *ata mare. 6e aceea, dindu'si seamaca nu are incotro, =aciu cade la invoiala, ceea ce'l pune pe viitorul "inere intr'o stare eu*orica se"andea numai la pamanturile lui si planuia cum sa le munceasca mai bine. 6e na parca uitase. na edoar un miloc prin care Ion isi duce la indeplinire planul. ?cena tocmelii intre cele doua parti, in *asamiresii insarcinate si neluate in seama, este de o rece vi"oare.

laturi de asprimea, de lacomia, de e"oismul *eroce al lui Ion, sta c7ipul bland si iertator al nei, carenu se "andea decat la dansul. @itate erau rusinea si bataile si su*erintele. !a nu stia nici de planuri,nici de viclesu"uri ... su*letul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire.... La nunta,

mirele, parca tre&it din somn, isi da seama ce sluta este mireasa in comparatie cu


27/38

meu domnisorule. uprins de betia *ericirii, eroul vede pamanturile ca pe niste ibovnicecredincioase, care si'ar *i lepadat camasa aratandu'si corpul "ol, ispititor.

8e na o apuca durerile *acerii pe camp, in timp ce ducea mancare alor sai a*lati la lucru. /ici macaracum, Ion nu'si sc7imba atitudinea *ata de nevasta, pe care n'o poate su*erii, o boscorodestenepasator. 6oar "andul ca *emeia ar putea muri il inspaiminta si il *ace sa vrea sa *ie lan"a na, care

tipa in muncile *acerii.omentul care aduce trecerea la un timp personal, adica trait in interioritatea constiintei intime, eacela al reintalnirii cu


28/38

Foate le potriveste cu mare "ria, numai la eor"e nu se "andise, parca nici n'ar *i *ost pe lume.6rumurile lui Ion incep a *i cunoscute si de eor"e, care astepta ra*uiala. 8resimtirile ne"re seinmultesc. eor"e pleaca la padure, se intoarce din drum sa'si ia toporul. tmos*era insasi parcaascunde ceva care o *ace pe


29/38

Rebreanu a cautat mereu o unitate pierduta a LumiiH ca un om al pamantului, a incercat sa revele oais mundi, sa descopere, pentru cititorul sau, un entru al lumii. a si !minescu, ca si ?adoveanu, casi =la"a, a re*u&at dinamismul ecentric al literaturii moderne. 6inamism resimtit de o seama deliteraturi ale estului european, in al doilea patrar al secolului al 'lea.

Ion este capodopera rebreniana in care arta romancierului descopera, cu o ri"oare si spbrietateeemplare, adancurile simplitatii, marea poe&ie epica a miracolului eistentei esentiale, si in carelinistea povestirii si ec7ilibrul constructiei ras*ran" intele"erea matura si armonioasa a omenescului,dau epicului statura memorabila de simbol comple si substantial al *rumusetii si contradictiilor lumiisi vietii reale.

Ion de Liviu Rebreanu ' comentariu literarS Intreaba despre Ion de Liviu Rebreanu ' comentariu literarIon de Liviu Rebreanu ' comentariu literar parut in 1920, in *orma sa de*initiva, romanul Ion

*undamentea&a *ormula romanului social modern, obiectiv si realist.

8roblematica rurala o "asim initial in nuvela Rusinea, cu o intri"a simpla, in care eroina, Rodovica,este victima a iubirii, si apoi, o prima varianta a romanului Ion prin Bestrea.

u o structura bine ec7ilibrata, in doua parti, intitulate su"estiv lasul 8amantului si lasul iubirii,romanul cuprinde in albia lui viata satului transilvanean inainte de ra&boi.

/aratiunea incepe cu descrierea drumului care duce spre satul 8ripas

6in soseaua ce vine de la arlibaba, intovarasind ?omesul cand in dreapta, cand in stan"a, pana la lusi c7iar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de rmadia, trece raul peste podul batran delemn, acoperit c

u sindrila muce"aita, spinteca satul Oidovita si alear"a spre =istrita, unde se pierde in cealalta soseanationala care coboara din =ucovina prin trecatoarea =arladului.

?i *inalul, simetric, inc7eie rotund romanul cu aceeasi ima"ine

?atul a ramas inapoi acelasi, parca nimic nu s'ar *i sc7imbat. ativa oameni s'au stins, altii le'au luatlocul. 8este &varcolirile vietii, vremea vine nepasatoare, ster"and toate urmele.

?ubiectul are o intri"a simpla. Ion 8op al lanetasului doreste pamantul cu o patima mistuitoare, cacitatal sau, sarac iasca si lenevior de n'avea perec7e, a mancat repede &estrea Benobiei, *iindcatoate crasmele le batea, cat e rmadia de mareH *u"ea de munca "rea.

Iubea pamantul de mic copil. crescut ravnind si pi&muind pe cei bo"ati, dorind cu orice pret sa aiba

pamant mult, cat mai mult 6e pe atunci pamantul i'a *ost mai dra" ca o mama.

In acest scop o seduce pe na, *iica lui :asile =aciu, bocotanul satului, desi era urata si n'o iubea.@rmandu'si cu viclenie si tenacitate scopul, Ion intra in posesia pamanturilor la care induise cu


30/38


31/38


32/38

Romanul are un caracter epopeic, prin sen&atia atat de plina a vietii, "lasurile se amesteca si secon*unda in &"omotul inimii (/. anolescu). in Ion, personaul principal al romanului, . alinescu vedeun eponent, un erou de epopee, care trece prin cri&a ase&arii la casa lui.

in ceea ce priveste stilul, !u"en Lovinescu sesi&a particularitatea de esenta a scrisului lui Rebreanu


33/38

ctiunea se petrece in satul 8ripas (in realitate, 8rislop) si ar putea *i re&umata ast*elIon al lanetasului ' *lacau 7arnic, dar sarac, iubind mai presus de orice pamantul, o ama"este pe na,uratica *iica a bo"atului :asile =aciu, sacri*icand pentru aceasta iubirea


34/38

Ritualul nuntii (evocat in capitolul intitulat /unta din volumul I ' lasul pamantului%) are caractermono"ra*ic, dar nu numai atat descrierea alaiului de carute (care insoteau caruta in care se a*laumirii ' Ion si na), trecerea lor ritmica, se *ace in *ra&e cadentate, de epopee

/unta tinu trei &ile, dupa obicei... ?ambata porni tot alaiul, in carute, la notar, in Oidovita. in*runte,calaretii pocneau mereu din pistoale, pe cand in caruta intai lautarii isi *ran"eau de"etele cantand (...).

poi venea o caruta cu mirii si cu drustele, apoi o brisca cu nasii (...), apoi alta caruta cu parintiimirilor....

In ceea ce priveste moartea ca eveniment cosmic, dintre cele patru morti evocate in roman (a lui Ion,a nei, a carciumarului vrum si a lui mos 6umitru oarcas), numai ultima se incadrea&a in *iresc,determinata *iind de rotatia lumii.

intamplarea este prevestita doar de placerea cu care acest batran isi amintea *apte uitate, ra&andcopilareste, parca istorisind s'ar *i intors aievea in tineretea'i vesela si *ara de "riiH si, tot in mod

neobisnuit, batranul incearca sa se rada, pre"atindu'se pentru intalnirea cu moartea care il sisurprinde brusc, trecandu'I in lumea umbrelor. ?i aici, ca in marile epopei, evenimentul este solemn,iarbatranul nu repre&inta neaparat o individualitate, ci o iposta&a a omului muritor din totdeauna.

6espre opera literara Ion de Liviu RebreanuS Intreaba despre 6espre opera literara Ion de Liviu Rebreanu6espre opera literara Ion de Liviu Rebreanu /ici n cele mai i&butite momente ale Rscoalei vi&iunearealist nu atin"e mre$ia lui Ion. /. anolescu

prut n 1920, n *orma sa de*initiv, romanul Ion *undamentea& *ormula romanului social modern,obiectiv +i realist.

8roblematica rural o "sim ini$ial n nuvela Ru+inea, cu o intri" simpl, n care eroina, Rodovica, estevictim a iubirii, +i apoi, o prim variant a romanului Ion prin Bestrea.

u o structur bine ec7ilibrat, n dou pr$i, intitulate su"estiv lasul pmntului +i lasul iubirii,romanul cuprinde n albia lui via$a satului transilvnean nainte de r&boi.

Romanul ncepe cu descrierea drumului care duce spre satul 8ripas pitit ntr'o scrntitur de coline+i se nc7eie rotund cu satul rmas napoi acel

a+i, su"ernd ast*el cur"erea etern +i impasibil a vie$ii

6in +oseaua ce vine de la rlibaba, ntovr+ind ?ome+ul cnd n dreapta, cnd n stn"a, pn la lu+i c7iar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de rmadia, trece rul peste podul btrn delemn, acoperit cu +indril muce"it, spintec satul Oidovi$a +i alear" spre =istri$a, unde se pierde ncealalt +osea na$ional care coboar din =ucovina prin trectoarea =r"ului.

Lsnd Oidovi$a, drumul urc nti anevoie pn ce'+i *ace loc printre dealurile strmtorate, pe urmns naintea& vesel, neted, mai ascun&ndu'se printre *a"ii tineri ai 8durii'6omne+ti, mai poposind


35/38

pu$in la i+meaua'ortu'lui, unde picur ve+nic ap de i&vor rcoritoare, apoi cote+te brusc pe subRpele'6racului, ca s dea bu&na n 8ripasul pitit ntr'o scrntitur de coline.

Ni *inalul, simetric, nc7eie rotund romanul cu aceea+i ima"ine?atul a rmas napoi acela+i, parc nimic nu s'ar *i sc7imbat. $iva oameni s'au stins, al$ii le'au luatlocul. 8este &vrcolirile vie$ii, vremea vine nepstoare, +ter"nd toate urmele. ?u*erin$ele, patimile,

n&uin$ele, mari sau mici, se pierd ntr'o tain dureros de necuprins, ca.ni+te tremurri plpndentr'un ura"an uria+.

?ubiectul are o intri" simplH Ion 8op al laneta+ului, dore+te pmntul cu o patim mistuitoare. citatl su, srac iasc +i lenevior de n'avea perec7e, a mncat repede &estrea Benobiei, *iindctoate, cr+mele le btea, ct e rmadia de mareH *u"ea de munc "rea.

Iubea pmntul de mic copil. crescut rvnind +i pi&'muind pe cei bo"a$i, dorind cu orice pre$ s aibpmnt mult, ct mai mult. 6e pe atunci pmntul i'a *ost mai dra" ca o mam....

In acest scop o seduce pe na, *iica lui :asile =aciu, bocotanul satului, de+i era urt +i n'o iubea.@rmrindu'+i cu viclenie +i tenacitate scopul, Ion intr n posesia pmnturilor la care induise culcomie. 6ar iubirea ascuns pentru


36/38

ple+uv, s $ie coarnele plu"ului, s coseasc, s *ie ve+nic nso$it cu pmntul. Ni laneta+u, pe ct de"reu l'a dat la liceu, tot att de lesne s'a mpcat s nu mai urme&e.

!ra c7ipe+, iste$, iute +i 7arnic, dar srntoc. 6orin$a de a avea pmnt l obsedea& Frecea deseoriparc nadins pe ln" pmnturile lui :asile =aciu. Le cntrea din oc7i, se uita dac sunt bine lucrate+i se supra cnd vedea c nu sunt toate cum trebuie. ?e sim$ea stpnul lor +i'+i *cea planurile cum

va ara *nea$a cutare, iar cutare porumbi+te cum voi semna'o cu tri*oi.;.


37/38

pmntul ntr'un ritual mistic al posesiunii (n. anolescu). 6ar personaul nu are lini+te +i *ericire nicidup dobndirea averii mult rvnite, pentru c revine "lasul iubirii.

6ominat de instincte primare, a*lat sub semnul *atalit$ii, Ion este o victim a instinctelor salevi"uroase +i neclintite, cci, ce *olos de pmnturi, dac cine $i'e pe lume dra" nu'i al tu ' spune Ionla s*r+it. !l este devorat de "lasul pmntului +i "lasul iubirii.

6estinul lui Ion este strns le"at de via$a satului din primele decenii ale secolului al 'lea, a cruieisten$ o surprinde realist, structurat +i di*eren$iat social, n condi$ii speci*ice pentru romnii dinFransilvania.

?unt pre&ente aspecte ale asupririi na$ionale, sim$ite mai ales de intelectualii satului, n raport cuautorit$ile de stat austro'un"are.

. linescu aprecia romanul Ion drept un poem epic, care cuprinde momente importante din

calendarul sempitern al satului, mi+ctoare prin calitatea lor elementar. Romanul ncepe +i ses*r+e+te semni*icativ cu unul din momentele importante din via$a satului 7ora duminical, pe uli$a dindos, la Fodosia, vduva lui aim prea, o 7or a soartei. on*lictul se conturea&, e previ&ibil de la

nceput. =taia dintre Ion +i eor"e de la crcium este un preludiu al crimei, moartea lui oarc+ saua lui vrum anun$ sinuciderea nei, toate acestea sunt elemente ale unui ritm esen$ial al eisten$ei(/. anolescu).

anumit ierar7ie social este vi&ibil dup locul unde stau, cu cine vorbesc oamenii primarul se a*lalturi de btrnii *runta+i, apas vorbele, le nso$e+te cu "esturi 7otrteH brba$ii +i scot plriile

la apropierea preotului =elciu" +i a *amiliei Eerdelea, nv$torul satului. 8rimarul +i *runta+ii satuluiies la poart ntru ntmpinarea domnilor. 8e lturi, ca un cine la u+a buctriei, tra"e cu urec7ea+i leandru laneta+u, s*iindu'se s se vre ntre bo"ta+i.

?criitorul pre&int elemente ale vie$ii cotidiene n amnun$ime, cum este scena tre&irii laneta+ilor,cnd se aude, n tind, "lasul aspru al coco+ului, n &orii &ilei, sau descrierea nop$ii n sat, ca +i odi7na,

n pridvor, seara, a *amiliei nv$torului Eerdelea, unde *emeile brodau sau cro+etau, vorbeau +irdeau, n vreme ce Eerdelea, cu pipa'n "ur,. rs*oia cte'o carte 6e aci, din pridvor, se des*+urapanorama satului ?atul ntre" +i umtate din 7otar se ntindeau n *a$a lor ca o 7art mare cu

relie*uri n colori.

amenii care se ntorceau de la cmp sau mer"eau spre Oidovi$a, trsurile care umblau ntre rmandia+i =istri$a de*ilau pe dinaintea lor, o*erindu'le prileuri mereu noi de vorb. poi cnd venea

ntunerecul, *etele, n *runte cu mama lor, ncepeau s cnte roman$e vec7i romne+ti cu ni+te vocisimpatice de sopran, acompaniate uneori de basul nv$torului...

asa acestuia, cea dinti, tiat adnc n coasta unei coline, biserica +i preotul ei, crciuma, nu mairsrit ca alte case din sat, polari&ea& oamenii satului. ?criitorul pre&int evenimentele

tradi$ionale nun$i, bote&uri, trnosiri de biserici, nmormntri, slube reli"ioase duminicale,srbtorile rciunului +i pre"tirea lui, cum ar *i =ootaia, cntatul colindelor +.a.


38/38

8e cellalt plan se des*+oar eisten$a *amiliilor de crturari, care se pstrea& oarecum i&olat, dinor"oliu de cast (. linescu).

Inv$torul Eerdelea este mereu amenin$at de "riile *amiliei, de mritatul *etelor, de a*irmarea ca"a&etar a lui Fitu, de autorit$i, de teama s nu'+i piard casa, construit pe pmntul preotului=elciu"H din ce n ce e tot mai resemnat de ilu&ii spulberate, de compromisuri ce i'au clcat pe inim.

6uelul dintre Eerdelea +i popa =elciu", interesele +i certurile mrunte dramati&ate, eisten$acotidian, ca +i evenimentele tradi$ionale *ac din Ion o autentic mono"ra*ie a satului ardelenesc.

Romanul are un caracter epopeic, remarcat de . linescu, prin sen&a$ia att de plin a vie$ii,"lasurile se amestec +i se con*und n &"omotul lumii.Ni /. anolescu aprecia& c personaele seamn aici cu ni+te masive *or$e ale naturii, deci audimensiunea eroilor de epopee.

In ceea ce prive+te stilul, !u"en Lovinescu sesi&a particularitatea de esen$ a scrisului lui Rebreanu

tema si viziunea despre lume in romanul ion de liviu rebreanu

Documents