tema dizpozitive tehnologice iuly.docx

7/28/2019 Tema dizpozitive tehnologice Iuly.docx

1/14

P a g e | 0

UNIVERSITATEA DIN PITESTIFACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

SPECIALIZARE : TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR DE MASINI

PROIECT

LADISPOZITIVE TEHNOLOGICE

Indrumator: Student: Botescu IulianProf. Aurel Costea Specializare: TCM 4.1.1

20122013


2/14

P a g e | 1

CUPRINS:

A. Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului............................................ 2

A.1. Proprietatile mecanice ale materialului piesei de prelucrat......................... 2A.2. Stadiul de prelucrare a piesei pana la operatia pentru care se proiecteazadispozitivul...................................................................................................................... 2

A.3. Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivu ........................ 3A.4. Forma si dimensiunile elementelor de legatura ale masinii-unelte cu dispozitiv

...................................................................................................................... 4

B. Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei de prelucrat in dispozitiv...... 6

B.1. Schita operatiei .............................................................................................. 6

B.2. Evidentierea conditiilor tehnice ..................................................................... 6

B.3. Selectarea conditiilor tehnice ........................................................................ 6B.4. Geometrizarea conditiilor determinante ........................................................ 7

B.5. Selectarea extremelor conditiilor.................................................................. 7

B.6. Explicitarea extremelor dependente............................................................... 7B.7. Ordonarea extremelor dependente ................................................................7

B.8. Simbolizarea materializarii extremelor dependente ordonate (simbolizareabazelor de orientare) ................................................................................................... 7

B.9. Stabilirea schemelor de orientare tehnic posibil........................................... 8B.10. Calculul erorilor maxime admise la orientare ............................................ 8

B.11. Calculul erorilor de orientare reale ............................................................ 9B.12 . Se stabilesc criteriile economice de selectare .......................................... 10

B.13. Alegerea variantei optime de orientare ..................................................... 11

C. Stabilirea fixarii semifabricatului in dispozitiv ................................................... 11

Bibliografie .................................................................................................................. 13


3/14

P a g e | 2

A. Stabil i rea datelor necesare proiectari i dispozitivului

A.1. Propr ietati le mecanice ale mater ial ului piesei de prelucrat

Proprietatile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul regimului de aschiere si

pentru calculul componentelor fortei de aschiere.Materialul piesei este indicat pe desenul de executie al acesteia, iar proprietatile mecanice se

aleg din standardul materialului respectiv.

Piesa este realizata din OLC 45 , STAS 791-80, care are urmatoarele proprietati mecanice:

Elementul

de aliere C Mn Si CrNi

% 0.43...0.48 0.5...0.80 0.17...0.370 max...0,03 max...0.030

Limita de curgere,Rp0,2

[N/mm2]

Rezistena la rupereRm

[N/mm2]

Alungirea la rupereA5

[%]

RezilienaKCU 300/2

[J/cm2]

Modulul deelasticitate E

[N/mm2]

480 700... 840 14% 40 21000

A.2. Stadiul de prelucrare a piesei pana la operatia pentr u care se proiecteaza

dispozitivul

Piesa finala se obtine prin prelucrari in mai multe operatii. Pentru operatia la care se proiecteaza

dispozitivul, piesa este intr-un anumit stadiu de prelucrare.

Piesa corespunzatoare operatiei de frezare 103/8/3, se obtine prin adaugarea pe desenul piesei

finale a adaosurilor neindepartate pana la aceasta operatie.

Fig. 1


4/14

P a g e | 3

A.3. Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul

Elemetele operatiei care trebuiesc cunoscute pentru proiectarea dispozitivului, sunt: fazele

operatiei, masina unealta utilizata, sculele utilizate, regimul de aschiere, fortele de aschiere.

Fazele operatiei sunt:- prinderea piesei in dispozitiv;

- frezare canal;

- retragere scula;- desprinderea piesei din dispozitiv;

Operatia se realizeaza intr-o singura faza

Masina-unealta:[VLA 1 pag222]Prelucrarea se face pe o masina de frezat universal FU 350X1850 cu urmatoarele caracteristici:

Caracteristici FU 32

Dimensiunile mesei mm 320X1250Cursele mainii pe direcie longitudinala,

trasversal i repectiv vertical700X250X370

Gama de turaii ale axului principal rot/min

30; 37,5; 47.5; 60; 75;95; 118; 150; 190; 235;

300; 375; 475; 600; 750; 950; 1100;1500.

Gama de avansuri, mm/min19; 23,5; 47.5; 60; 75; 95; 118; 150; 190; 235;

300; 375; 475; 600; 750; 950.

Puterea motorului principal, kw 7,5

Distana minim si maxim dintre suprafaa

batiului i mijlocul mesei210-460

Limea canalelor T 18

Numrul de canale T i distana dintre ele 3 canale la 70mm

Scula utilizata :

Scula utilizata a fost aleasa cu ajutorul softului SANDVIK Coromant, caracteristicile ei fiindprezentate mai jos:

Fig.2


5/14

P a g e | 4

Regimul de aschiere:Regimul de aschiere pentru fiecare faza a operatiei se alege din normative sau se calculeaza.

Parametrii regimului de aschiere care trebuiesc stabiliti sunt: adancimea de aschiere, avansul si vitezade aschiere.

Adancimea de aschiere:t = 3 mm.

Avansul de aschiere:

Sd= 0.010.....0.020 mm/dinte (avansul pe dinte)

z = 4 (numarul de dinti)

Vi teza de aschi ere:

= 43.7 (constanta ce depinde de cuplul semifabricat)

= 0.33= 0.1

= 0.5 => exponenti in functie de conditiile concrete de prelucrare

= 0.5

=0.1

= 0.59 (coeficient de corectie in functie de prelucrabilitatea materialului)

= 1= 0.9 (coeficient de corectie in functie de starea materialului de prelucrat)

Se calcul eaza turatia scul ei si viteza de aschiere reala :

Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia reala:


6/14

P a g e | 5

Vi teza de avans:

Calculul fortelor :

Forta tangential:

Forta radiala:

Forta axiala:

Puterea:

Pentru ca regimul de aschiere calculat sa poata fi utilizat pe masini unelte, trebuie indeplinita

conditia PPME, unde: PME este puterea motorului electric de antrenare a masinii-unelte.

Este indeplinita conditia, deoarece PME = 7.5 KW; atunci avem: 0,0.23 KW < 7.5 KW, deci:P < PME.


7/14

P a g e | 6

B. Stabil i rea sistemul ui bazelor de orientare a piesei de prelucrat in dispozitiv

B.1 Schi ta operatiei

Schita operatiei se obtine plecand de la desenul de executie , avand in vedere:- pozitia piesei pe masina-unealta la prelucrare;- pozitia muncitorului fata de masina unealta in situatia in care acesta opereaza cu

dispozitivul;

Avand in vedere ca freza la masina de frezat lucreaza pe verticala, ca piesa se leaga de masamasinii si ca muncitorul in timpul lucrului sta in fata masinii de frezat, piesa se vede din pozitia in care

muncitorul lucreaza, asa cum este reprezentata in figura de mai jos:

Fig.3

B.2. Evidentierea condi tii lor tehnice:

C1. Respectarea cotei de 90 [mm] fata de suprafata S1

C2. Respectarea cotei de 3 fata de suprafata S3 [mm]C3. Respectarea cotei de 8 [mm]

C4. Respectarea simetriei canalului fata de planul imaginar Sv

C5 Respectarea perpedincularitati suprafetei S2 fata de axa piesei

B.3. Selectarea conditi i lor tehn ice

Conditii constructive sau de reglaj- C3, depinde de diametrul frezei- C2, depinde de reglajul frezei

Conditii determinante( CD): sunt importante pentru precizia de realizare a prelucrarii


8/14

P a g e | 7

90 0.

3

3

90 0.

- (CD): C1, C2, C4Conditii echivalente( CE) : spun sub o alta forma acelasi lucru ca si cele determinate

- (CE):C5;Conditii incompatibile (CI): nu sunt

B.4. Geometr izarea condit ii lor determinante:

Se transcriu conditiile determinante exprimand prin elemente geometrice de tip: dreapta,

suprafata, punct, relatiile.

C1: DZ2-Z2 S1

C2: DZ2-Z2 S2C4: DZ2-Z2 Sv

B.5. Selectarea extr emelor conditi i lor.

Extreme directoare legate de scula : C1: DZ2-Z2

C2: DZ2-Z2C4: DZ2-Z2

Extreme dependente: S1

S2

SV

B.6. Expl icitarea extr emelor dependente.

C1: DZ2-Z2 S1

C2: DZ2-Z2 S2C4: DZ2-Z2 DZ2-Z2

B.7. Ordonarea extremelor dependente.

I. - S2

II. - S1

III. - DZ2-Z2

B.8. Simbolizarea mater iali zari i extr emelor dependente ordonate (simbolizarea

bazelor de ori entare).

Acestea au fost trecute pe desenul din figura 3 (vezi B.1)


9/14

P a g e | 8

B.9. Stabil i rea schemelor de orientare tehn ic posibi le

Ordinea de utilizare a bazelor a fost stabilita, avand in vedere dimensiunile bazelor si precizia

acestora. Elementele de orientare utilizate sunt trecute in tabelul de mai jos si sunt reprezentate pe

schita operatiei:

Bazele de orientare Elementele de orientare utilizate Simbolul elem de orientare

Suprafata cilindrica exterioara APrisma scurta

Prisma scurta

Suprafata frontala Reazem pt. sup. plane

Axa de simetrie a sup conice Dornuri sau bucse conice

Suprafata cilindrica exterioara AMecanisme autocentrante de tipulmandrinelor si dornurilor

In sistemul bazelor de orientare se determina la prelucrare pozitia suprafetei de prelucrat. Acestsistem se materializeaza prin elemente de orientare care vin in contact cu suprafetele de orientare ale

semifabricatului.

Daca pentru o operatie data, sistemul bazelor de orientare este unic, sistemul bazelor deorientare poate fi ales in mai multe variante, prin aceea ca bazele de orientare pot sau nu sa coincida cu

cele de cotare sau ca o baza de orientare poate fi materializata cu diverse elemente de orientare.

B.10. Calculul erori lor maxime admise la ori entare

Eroarea maxima admisa la orientarea unei piese in dispozitiv, este data de relatia:

[mm]

- toleranta piesei la cota d, de realizat la prelucrare, in mm;

- toleranta la cota functionala a dizpozitivului, corespunzatoare cotei d a piesei, in

mm;- precizia medie economica pentru diverse procedee de prelucrare la cota d,

corespunzatoare procedeului utilizat.Tolerantele la cotele functionale ale dispozitivelor folosite la prelucrarea pe masini

unelte, se stabilesc procentual din tolerantele care trebuiesc realizate la cotele corespunzatoare

ale pieselor, folosind relatia :

El./Nr. 1 2 3 4 5 6

1 X X X

2 X X X

3 X X X


10/14

P a g e | 9

[mm]Vom adopta:

[mm]

Cote derealizat

Toleranta piesei,

[mm]

Toleranta

dispozitivului,

[mm]

Precizia medieeconomica, [mm]

Eroarea maxima

admisa, [mm]

90 0.6 0.15 0.03 0.42

3 0.2 0.05 0.02 0.13

0.2 0.05 0.02 0.13

B.11. Calculul erori lor de orientare reale.

Erorile de orientare care apar la cotele de realizat pe piesa la prelucrare sunt provocate de

necoincidenta bazelor de orientare cu cele de cotare sau/si de jocurile pe care le are semifabricatul pe

unele elemente de reazem.

Erorile pentru varianta 1 :

- In varianta 1 de orientare, se utilizeaza doua prizme scurte [3] si [4] si un reazemu frontal

[5].

- deoarece BC = BO; - deorece BC = BO;


11/14

P a g e | 10

- deoarece BC BO;


- In varianta 2 de orientare, se utilizeaza doua varfuri mobile [1] si [6] si un reazemu frontal

[5].

- deoarece BC = BO; - deorece BC = BO; - deoarece BC BO;


- In varianta 3 de orientare, se utilizeaza mandrina autocentranta [2 ] si varfu mobil [6] si

reazemu frontal [5].

- deoarece BC = BO; - deorece BC = BO; - deoarece BC BO;

B.12 . Se stabi lesc cri teri i le economi ce de selectare.

CE1numarul de elemente al reazemului

CE2complexitatea elementelor

CE3costul elementelor costructive

CE4productivitatea

CE5uzura, costul de intretinere

CE6posibilitati de reutilizare


12/14

P a g e | 11

Nr.

Crt

SO-

TA

Extr.

Dep.

Criterii si utilitati

( i) DeciziaCE1 CE2 CE3 CE4 CE5 CE6

EI Coeficienti de importanta max

11 1 1 1 0.5 0.3 4.8 Optim

21 1 1 1 1 0.3 5.3 Optim

30.3 0.3 0.3 0.2 0.6 0.8 2.5

40 0 0 0.2 0.5 0.9 1.6

B.13. Alegerea var iantei optime de ori entare

Alegerea variantei de orientare se face astfel:

- din variantele rezultate se elimina cele care duc la piese rebut, adica variantele la care una din

cotele de realizat dau valori mai mari decat cele admisibile;- din variantele ramase, cea optima este cea care duce la un dispozitiv simplu si usor de

deservit.

Variante

deorientare

Erori de orientare la cotele de

realizat

Erori admisibile la cotele de realizat DA/NU

90 3 90 3

I 0 0.030 0 0.42 0.13 0.13 DA

II 0 0.1 0 DA

III 0 0.1 0 DA

Cel mai simplu dispozitiv si cel mai economic rezulta folosind varianta 1, si anume douaprizme scurte [3] si [4] si reazemu frontal [5].

C. Stabili rea fixar ii piesei :

Calculul marimii fortei de fixare:

- deplaseaza piesa pe pr isma


13/14

P a g e | 12

K=1.8

- tinde sa rastoarne piesa fata de punctul A:

- roteste piesa pe pri sma

- tinde sa rastoarne piesa fata de punctul A:

Se adopta S=max [

Fig.4

Fr

Fax

Ft

S


14/14

P a g e | 13

Bibliografie

-V. Tache, I. Ungureanu, C. Stroe, Elemente de proiectare a dizpozitivelor pentru

masini unelte, Editura Tehnica Bucuresti 1985.

- Cursuri Dizpozitive Tehnologic

tema dizpozitive tehnologice iuly.docx

Documents