Test nr. 8

1.Crearea Comunităţii Europene pentru Cărbune şi Oţel (CECO):1.1 Identificaţi proiectele de realansare paşnică a continentului european care au precedat crearea CECOUniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. 9 mai 1950 - Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, îşi prezintă planul referitor la o cooperare aprofundată. De atunci, ziua de 9 mai este sărbătorită în fiecare an ca fiind „Ziua Europei". Pornind de la planul Schuman, şase ţări semnează un tratat prin care se urmăreşte plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub o autoritate comună. În acest fel, niciuna dintre ele nu îşi mai poate fabrica arme pentru a se întoarce împotriva celorlalte, cum se întâmplase în trecut. Cele şase ţări sunt Germania, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg, acestea încep să se unească, din punct de vedere economic şi politic, în cadrul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, propunându-şi să asigure o pace durabilă.

1950 Planul Schuman: plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub responsabilitatea unei autoritati supreme comune,independente, in cadrul unei organizatii deschise participarii si altor state europene.1.2. Analizaţi obiectivele şi cadrul instituţional al CECOObiectivele CECO : - nasterea unei Europe Unite; - incurajarea pacii in lume; -crearea primei instituii supranational si prima agentie din lume anti-cartel; - crearea unei pieţe Comune in ceea ce priveste comertul cu carbuni si produse siderurgice intre tarile membreInstitutiile CECO sunt :

- Inalta autoritate – compozitie: 9 membri, cu autonomie fata de statele membre; avea competente extinse;

- adunarea comună – compozitie: reprezentanti trimisi de parlamentele nationale; functii exclusive consultative si atributii de control. Avea puterea de a demite Inalta Autoritate si Comisiile prin adoptarea unei motiuni de cenzura.

- consiliul special de Ministri – compozitie: 1 reprezentant din fiecare tara; Coordona actiunea statelor cu cea a Comunitatii.

- curtea de justiţie a CECO – compozitie: 7 judecatori; veghea respectarea tratatelor.

1.3. Evaluaţi particularităţile CECO în raport cu organizaţiile internaţionale de cooperareAlte organizatii internaţionale de cooperare sunt ONU, UNESCO. Principalul aspect: institutia supranationala.

2.Tribunalul Funcţiei Publice:2.1. Expuneţi istoricul şi temeiul juridic al crearii Tribunalului Funcţiei PubliceCurtea de Justiție a Uniunii Europene, al cărei sediu este la Luxemburg, este compusă din trei instanțe: Curtea de Justiție, Tribunalul (creat în 1988) și Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004).Pentru a imbunatati sistemul de justitie, a fost necesar si infiintarea unor noi organe cu atributii jurisdictionale specializate. Tratatul de la Nisa permite crearea de camere jurisdictionale sectoriale specializate, pe langa Tribunalul Primei Instantei, astfel TFP este instituit in 2004 prin decizia Consiliului, fiind chemat sa se pronunte asupra contenciosului functiei publice a UE, competenta care a apartinut anterior TPI.

2.2. Analizaţi procedura de numire, modalitatea de organizare şi funcţionare a judecătorilor la Tribunalul Funcţiei Publice;

TFP este alcatuit din 7 judecatori, numiti pentru un mandat de 6 ani, ce poate fi reinnoit. Consiliul, cu VMC la cererea Curtii de Justitie, poate mari numarul judecatorilor.

Procedura de numire: Judecatorii sunt numiti de Consiliu, hotarind in unanimitate, dupa consultarea unui comitet alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membri ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului si dintre juristi recunoscuti pentru competentele lor. Ei sunt alesi pe baza principiului: persoana care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta exercitarii unor functii jurisdictionale si trebuie sa fie cetateni ai UE. Consiliul vegheaza la asigurarea unei compozitii echilibrate, pe o cat mai larga baza geografica.

Judecătorii Tribunalului Funcţiei Publice desemnează din rândul lor preşedintele, pentru o perioadă de trei ani ce poate fi reînnoită. Tribunalul Funcţiei Publice se întruneşte în camere compuse din trei judecători. Cu toate acestea, atunci când dificultatea sau importanţa problemelor de drept justifică acest lucru, o cauză poate fi trimisă în faţa plenului. În plus, în situaţiile determinate prin Regulamentul său de procedură, Tribunalul Funcţiei Publice poate soluţiona cauza în cameră compusă din cinci judecători sau în complet format dintr-un judecător unic. Judecătorii numesc un grefier pentru un mandat de şase ani. Tribunalul Funcţiei Publice dispune de o grefă proprie, dar recurge la serviciile Curţii de Justiţie pentru alte necesităţi administrative şi lingvistice.

2.3. Estimaţi competenţele Tribunalului Funcţiei Publice în raport cu competenţa Tribunalului şi a Curţii de Justiţie

În cadrul instituţiei jurisdicţionale, Tribunalul Funcţiei Publice este instanţa specializată în materia contenciosului funcţiei publice a Uniunii Europene. Această competenţă a fost exercitată anterior de Curtea de Justiţie şi, de la crearea sa în 1989, de Tribunal. Aceste litigii au drept obiect nu numai probleme referitoare la relaţiile de muncă propriu-zise (remuneraţie, desfăşurarea carierei, recrutare, măsuri disciplinare etc.), ci şi regimul de securitate socială (boală, vârstă, invaliditate, accidente de muncă, alocaţii familiale etc.). Tribunalul soluţionează de asemenea litigiile dintre organe, oficii sau agenții și personalul lor, pentru care competența este atribuită Curții de Justiție a Uniunii Europene [de exemplu, litigii între Europol, Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI) sau Banca Europeană de Investiții și agenții acestora].Tribunalul nu poate, în schimb, soluţiona litigiile dintre administraţiile naţionale şi agenţii lor. Hotărârile pronunțate de Tribunalul Funcției Publice pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de drept. Acest recurs poate fi introdus în termen de două luni în faţa Tribunalului.