tema 6 statul de drept.doc.doc

8/10/2019 Tema 6 Statul de drept.doc.doc

http://slidepdf.com/reader/full/tema-6-statul-de-dreptdocdoc 1/4

STATUL DE DREPT

1) Conceptul statului de drept şi evoluţia lui.2) Principiile de a!" ale statului de drept.

1) Conceptul statului de drept şi evoluţia lui.De-a lungul evoluţiei istorice, organizarea politică a societaţii, îndeosebi prin

principala sa instituţie - statul -, s-a realizat tot mai mult pe baza perfectării structuriistatale în raport cu cetaţenii şi a unor legi riguroase, care stabileau atât drepturile şilibertaţile cetaţenilor, cât şi obligaţiile organelor de stat de a acţiona în spiritullegilor. Însaşi denumirea de stat de drept indică faptul că statul îşi exercită putereasa politică pe baza legilor, folosind forţa argumentului, si nu argumentul forţei .

n stat de drept în formă incipientă a existat c!iar în antic!itate, unde, în cadruldemocraţiilor din perioada respectivă, au existat organizaţii statale întemeiate pe lege,

asigurându-se alegerea conducatorilor de catre cetaţeni. "tatul de drept, în forma saclasică, îl întâlnim, însă, începând cu epoca moderna, când s-au impus o serie de principii în viata socială, care asigurau functionalitatea ca atare.

#onceptul este elaborat la finele sec.$%&&& - încep.sec $&$. Însăşi denumireade stat de drept a fost sugerată de catre #ontes$uieu, în lucrarea 'Despre spiritullegilor', care formulează cerinţa ramasă celebră ' Nimeni să nu fie constrâns să facă

lucrurile pe care legea nu-l obligă şi să nu le facă pe cele pe care legea i le

îngăduie'. (ot din perioada respectivă statul începe să se legitimeze prin societateacivilă şi nu prin emanaţia divina. În concepţia nouă, superioară, statul a aparut, dupacum se exprima %.%. Rousseau, ca un contract între cetaţeni si autoritatea politică.

)firmarea statului de drept se fundamentează încă de la începutul existenţeisale pe principiul separaţiei puterilor. *olitologul francez +aimond )ron afirma că

pentru constituirea unui stat de drept este nevoie să fie ales un parlament, să fie aleseorganele constituţionale, sa fie investiţi cu autoritate legitima funcţionarii, iar legeasă guverneze relaţiile sociale în ansamblul lor.

"tatul de drept constituie în epoca contemporană o problemă de cea mai mareimportanţă teoretică si practică, care face obiectul nu numai al unor studii ample, cişi al unor legiferari în convenţii internaţionale

- 'Declaraţia universală a drepturilor omului', adoptată de )dunarea

enerala a / la 01 decembrie 02345- '#onvenţia 6uropeană asupra drepturilor omului', adoptată la 3

noiembrie 0271 de către #onsiliul 6uropei şi intrată în vigoare la 8septembrie 02785

- cele doua pacte internaţionale adoptate de )dunarea enerala a / la09 decembrie 0299, respectiv '*actul internaţional cu privire la drepturile

politice si civile' si '*actul cu privire la drepturile economice, sociale siculturale',

- documentele rganizaţiei pentru securitate si cooperare în 6uropa,

respectiv )ctul final de la :elsin;i <02=7> şi documentele finale alereuniunilor generale europene de la ?adrid <0248>, %iena <0242>,#open!aga <0221>, *aris <0220> etc.. În aşa mod se constituie nu numai

0



într-o amplă cartă internatională a drepturilor omului, ci si într-una dedrept ca principal cadru politic instituţional de exercitare a acestor drepturi si libertati.

2) Principiile de a!" ale statului de drept.

În strânsă concordantă cu prevederile din documentele enumerate şi cu practica internationala, statul de drept îşi exercită puterea în conformitate cu legea,şi are la baza activitaţii sale o serie de principii precum

Supremaţia legii şi existenţa unui cadrulegislativ adecvat , care să reglementeze raporturile înansamblul lor, iar toţi cetaţenii, indiferent de pozitia lor sociala sau

politică, să fie egali în faţa legii, să respecte legea ca element suprem înstat. *rin urmare, supremaţia legii se constituie într-un principiu de

bază al statului de drept. )cest principiu are mai multe aspecte

a> să nu existe vid legislativ în sensul că toate raporturile sociale dintrecetaţeni, dintre aceştia şi stat sau alte organisme politice ori civile, întreaga activitatedin diferite domenii <economic, politic, cultural-spiritual etc.>, să fie reglementate

prin lege în aşa fel încât să nu fie nimic lasat în afara cadrului legal. rice vidlegislativ creează posibilitatea unor nereguli, abuzuri, fraude etc., afectânddezvoltarea social-economică a tarii5

b> toti cetaţenii să fie egali în faţa legii în sensul de a nu exista nici un fel dediscriminare pe criterii etnice, sociale, religioase, sex etc. "upremaţia legii trebuiesă funcţioneze în egală masură pentru toţi cetaţenii, iar respectarea legilor trebuindsă constituie o obligaţie fundamentală a tuturor membrilor societaţii5

c> legile trebuie să prevadă drepturile şi libertăţile fundamentale aleindividului, cunoscute în epocă şi cuprinse în diferite documente naţionale şiinternaţionale. "ă fie prevazut prin lege un sistem de garantare a drepturilor silibertaţilor5

d> să se prevadă prin legi obligaţiile si îndatoririle cetaţenilor, precum şisancţiuni în cazul nerespectarii lor, inclusiv a nerespectarii legilor5

e> prevalarea reglementarilor internaţionale, faţă de cele naţionale în cazuri delitigiu. )ceastă prevedere poate să funcţioneze numai în anumite condiţii ţararespectivă sa fie membră în organismele internaţionale carora un cetaţean, ce se

consideră neîndreptăţit li se poate adresa5 ţara respectivă să fi semnat convenţiilecare privesc cauza respectivă5 cetaţeanul în cauză să fi epuizat toate posibilitaţileoferite de instanţele în ordine ierar!ică din ţara sa5

Principiul eligibilităţii. Organele puterii de stat (centrale silocale) să fe alese de cetaţeni, prin vot universal, direct şi secret,

pe baza unor opţiuni ale pluralismului politic5Principiul pluralismului politic şi alternanţei democratice laguvernare impus din mai multe considerente. a)

Primul ar consta în faptul că dacă o grupare politică se află pe un interval

prea mare de timp la guvernare, îşi poate crea condiţii de a deveni preaautoritară, care desc!ide calea alunecarii spre dictatură. @a aceasta se

A



adauga faptul că în astfel de condiţii se creează mari posibilitaţi decorupţie si abuzuri. b>Un al doilea considerent constă în aceea căîntreaga clasă politică, pentru a se maturiza, trebuie sa treacă prin ambeleipostaze - atât de guvernare, cât şi opoziţie. n om politic nu se poateconsidera cu adevarat competent, dacă nu face dovada calitaţilor sale în

ambele posturi <putere si opoziţie>. +ezultă de aici că alternantademocratică la guvernare constituie o adevarată scoală pentru întreagaclasă politică care trebuie să absolve cu bune rezultate atât exerciţiulguvernării cât şi cel al opoziţiei. c> Un considerent ,de asemenea, important în legatură cu alternanţa democratică la guvernare,se referă la faptul că cetaţenii de al caror vot depinde formarea grupurilor de guvernanţi, trebuie sa verifice întreaga clasă politică în ambele situaţii<guvernanţi si opoziţie>, pentru ca în alegeri sa fie în masură de a se

pronunţa în cunostinţă de cauză. )lternanţa democratică la guvernare nu

înseamnă automat venirea la putere a unei grupari politice valoroase.(rebuie verificată această grupare în postura de guvernare, pentru a puteafi apreciată ca atare. *rincipiul este important pentru că el oferă

posibilitatea de a se realiza 'sc!imbarea sc!imbarii' ce constituie dovadaunei maturitaţi democratice. În regimurile democratice din trecutul scurtal ţarii noastre, principiul alternanţei democratice la guvernare a funcţionatdoar parţial. )u putut fi sc!imbate democratic numai parlamentul,

preşedintele dar nu sa văzut alternanţa maBorităţii partidelor la guvernare."e cunosc alternanţe la guvernare şi în perioada regimurilor dictatoriale,care sunt realizate prin cai nedemocratice.

• Principiul separaţiei puterilor în stat , parlamentul trebuind săconstituie puterea legislativă, guvernul puterea executivă <ca emanaţie,de regulă, a parlamentului, fiind responsabil în faţa acestuia sau a corpuluielector> şi puterea Budecatorească, veg!ind la respectarea legilor sisancţionarea încălcării lor, Budecatorii acţionând independent si imparţial5

• datoria guvernului si autoritaţii politice de a se conormaConstituţiei şi de a acţiona conform legii5

• delimitarea clară între stat si partidele politice

•

orţele militare şi poliţia să fe plasate sub controlulautoritaţii civile, în fata careia sunt răspunzatoare5• circulaţia libera a inormaţiei si persoanelor, dreptul la libera

e!primare şi organizare politică şi profesională a tuturor cetaţenilor, înconformitate cu legea, care să facă posibil controlul puterii politice însocietatea civilă5

• respectarea drepturilor omului în conormitate cu prevederileinternaţionale5

• există legi antimonopol şi comitete antimonopol care veg!ează respectarea

concurenţei loiale şi previn apariţia unor monopoluri care ar periclitadesfăşurarea normală a activităţilor economice.

8



În epoca contemporană, statul de drept reprezintă tot mai mult elementul esenţialal puterii politice din diferite ţari, constituind un factor de bază al progresuluigeneral, de înflorire şi prosperitate a naţiunilor. Carile cu tradiţie în statul de dreptsunt în acelaşi timp cele mai dezvoltate, prospere, din punct de vedere economic,stabile din punct de vedere politic si cu o viaţa spirituală mai bogată.

3

tema 6 statul de drept.doc.doc

Documents