7/21/2019 Tema 6

http://slidepdf.com/reader/full/tema-6-56da6c6e9cd12 1/3

Tema 6 : Eticheta relatiilor internationale in afaceri si comunicarea interculturala

  =Q1= Diferente intre culturi

Valorile culturale au un impact enorm asupra modului in care oamenii din diferite parti ale lumiiinteleg sa faca afaceri.La o deplasare in strainatate pt o calatorie de afaceri persoana reprezinta atit tara sa cit sicompania in care activeaza ajungind intro alta tara.Daca nu se cunoaste nimic despre cultura acesteia aceslucru va provoca in mod automat o insulta adusa poporului acestei tari.Cheia succesului in afacerileinternationale este de a invata cit mai mult despre tara respectiva si de a se dori sincer de a se integra introcultura noua si diferita. Cele mai importante diferente culturale apar intre culturile occidentale individualiste si

cele orientale colectiviste ori intre societatile motivate de realizarea anumitor obiective si sarcini cum este ceaengleza si intre societatile care pun accentul pe cultivarea relatiilor interumane cum este cea franceza. Stilul de afaceri la orientali 

Caracteristici ale omului de afaceri japonez  –Omul de afaceri japonez este deosebit de politicos,amabil dar si foarte riguros ceea ce ne obliga sa fim foarte atenti la ceea ce spunem.Japonezii sunt simpli,

 punctuali, practica foarte abil abaterea si ocolirea, prefera sa utilizeze formula da!, dar! sau sa puna intrebariocolitoare. "ste o impolitete pt japonezi sa spui nu, trebuie de folosit fraze care sa ofere o modalitateonorabila de a refuza. #rebuie de preferat incheierea afacerii seara in restaurante discrete. Japonezii preferacompanie masculina. $n Japonia salutul nu este o stringere de mina dar o plecaciune lunga si adinca dar atuncicind sunt peste hotare ei totusi se asteapta la o stringere de mina. Cartile de vizita sunt obligatorii si suntschimbate la prima intilnire fiind oferite si acceptate cu ambele mini. Oamenii de afaceri japonezi sunt foarte

 preocupati de respectarea ierarhiilor. Japonezii au aversiune fata de atingerile fizice insa distanta din cadrulconvorbirilor este mica %&'(& cm. )u trebuie sa fie oferite cadouri japonezilor fara ca acestia sa aiba

 posibilitatea de a face imediat un cadou in schimb. "i trebuie lasati sa ofere primii cadourile. Daca intentionezisa oferi un cadou unei anumite persoane anuntal din timp si cu discretie despre intentia ta. Cadourile se oferain particular.

Caracteristici ale omului de afaceri chinez-negociatorii chinezi   pun accent pe respect si ierarhie. "ivor negocia doar cu persoanele cu functii de conducere. La intilnirea de afaceri costumul trebuie sa fie decalitate, cartea de vizita foarte eleganta iar automobilul lu*os. )u trebuie sa le fie afectat reputatia deaceeaintelegerea finala trebuie sa fie convinabila si pt ei. )egocierile sunt indelungate fiind invitati o serie dee*perti. Chinezii sunt foarte suspiciosi fata de cei din Vest si prefera sa duca tratative pe teritoriul sau. "i

 propun partenerului strain sa'si e*puna parerea pe toate intrebarile si primul sa faca propunerea. + face uncadou este un lucru dificil in China, el se face cu mult tact si in particular. )u oferi niciodata un ceas unuichinez acesta este simbolul mortii.

Caracteristici ale omului de afaceri arab- salutarea reprezinta o intreaga ceremonie fiind insotita demulte intrebari legate de sanatate, afaceri. alutul in majoritatea tarilor arabe este !alaam +la-aum! ceea ceinseamna pacea sa fie cu tine fiind insotit de o stringere de mina. osirea cu intirziere nu este considerata caimpolitete mai ales cind oaspetele este mai bogat sau o persoana mai importanta decit gazda. $n timpuldiscutiei trebuie evitate subiectele controversate ca politica sau religia sau indiscretii in privinta vietii

 personale a oaspetelui. tatutul social este foarte important deaceea cartea de vizita nu trebuie uitata. "tichetaaraba nu admite ca oamenii sa fie categorici si sa ofere un raspuns concret da! sau nu!. Daca se refuzasemnarea contractului aceasta se va face intro forma foarte diplomata insotind refuzul cu laude in favoarea

 propunerii. /i'ti pregatit ca negocierile sa dureze. La intilniri nu se sta intro pozitie care sa'i arate oaspeteluitalpa pantofului lucru considerat foarte insultator. +rabii nu consuma alcool si este nepoliticos sa faci gesturicu mina stinga sau sa arati cu degetu. /emeile prezente la negocieri trebuie sa'si acopere bratele de la umeri

 pina la incheietura minii si sa evite hainele care lasa sa se vada formele corpului. Oferirea de cadouri este oobisnuinta in cazul cadourilor mici iar cadourile mai scumpe se fac pt a recunoaste o anumita favoare.

 Stilul de afaceri la occidentali 

Caracteristici ale omului de afaceri american-americanii au un simt foarte dezvoltat al competitiei sidoresc sa reuseasca cit mai mult intrun timp cit mai scurt, deaceea punctualitatea este foarte importanta inafaceri timpul de reactie este foarte scurt. Conferintele telefonice sunt des utilizate. Omul de afaceri americaneste foarte profesional si isi pregateste intilnirea in detalii. $n timpul prezentarilor mina se ofera cu fermitate.+mericanii repeta frecvent prenumele partenerului. +ceasta repetare sugereaza interes pt persoana. +mericanii

sunt mai indrazneti si mai liberi insa sint mai retinuti de a primi cadouri de aceea e mai bina sa'i distrezi. La omasa de afaceri sunt discutate asa subiecte ca0 familia, petrecerea timpului liber, sportul, despre religie si politica mai bine sa nu mentionam. $nterlocutorii tacuti si pauzele in discutie nu le plac. #inuta vestimentara preferata este conservatoare distanta in timpul discutiei este mare 1&'2&cm.

Caracteristici ale omului de afaceri europnean- stilurile proprii popoarelor europene sunt divizate in

7/21/2019 Tema 6

http://slidepdf.com/reader/full/tema-6-56da6c6e9cd12 2/3

citeva categorii 0 stilul non-european sau scandinav, stilul german, stilul britanic, stilul francez, stilul 

medetiranian. Stilul scandinav. Oamenii de afaceri scandinavi au un anumit grad de reticen34 5n a intra 5n mediul

social la 5nceputul negocierilor. unt lini6ti3i, vorbesc rar. 7mbr4c4mintea conservatoare, manierele oficiale 6i punctualitatea – toate acestea sunt de a6teptat atunci c8nd ai de'a face cu scandinavii. La prima vedere, ei pot p4rea distan3i 6i neprieteno6i, dar aceasta este o rezerv4 natural4 peste care, de regul4, se trece dup4 ce v4cunoa6te3i mai bine. 9nele subiecte – salariul, statutul social sau politica – sunt de regul4 evitate la 5nt8lnirileoficiale. Dac4 te afli 5ntr'un grup 5n care nimeni nu a f4cut prezent4rile, prezint4'te singur tuturor. candinavii

sunt rezerva3i 6i vor aprecia pe cineva care sparge ghia3a 5n locul lor. chimbul unor cadouri de valoare modest4este acceptabil, dar cadourile mai e*travagante pot produce ofense. Distan3e p4strat4 5n timpul convorbirii – mare.

Stilul german. :reg4tirea germanilor pentru negocieri este superb4. Va prezenta 5ntotdeauna oferte preg4tite cu grij4, care vor acoperi fiecare aspect al negocierilor. 7n timpul tratativelor va face oferte clar, ferm6i declarativ. ;espect4 cu stricte e ordinea. O u64 deschis4 5nseamn4 dezordine, iar faptul c4 cineva deschideț

5nt8mpl4tor u6a constituie un abuz neadmis. Cu siguran34 se poate avea 5ncredere des4v8r6it4 5n partenerulgerman pentru c4 promisiunile 6i 5n6el4ciunile nu'6i au locul. 9morul trebuie folosit cu grij4 la 5nt8lnirile cuoamenii de afaceri germani 6i evitat 5n totalitate cu ocaziile foarte oficiale. 7n 5mbr4c4minte pentrumanifesta3iile oficiale germanii sunt conservativi. chimbul de cadouri 5n cercurile de afaceri al <ermaniei nueste primit. Dac4 a3i fost invitat la restaurant, 3ine'3i minte c4 contul uneori fiecare achit4 pentru el 5nsu6i.

Distan3a 5n timpul discu3iei – mijlocie =>&'?&cm@.Stilul britanic. Aritanicii prefer4 s4 5ntre3in4 rela3ii de afaceri cu acei parteneri, cu care de acum au avut

contacte. Bi cu c8t este mai durabil4 rela3ia, cu at8t este mai prietenoas4 atitudinea fa34 de partener. "i i'audecizii destul de 5ncet, 5ns4 pe cuv8ntul lor se poate baza. 7n general, britanicii sunt predispu6i spre compromis,sunt foarte precau3i la ceea ce spun 6i fac, evit4 afirm4ri sau refuzuri categorice, deoarece aceasta poate aduce lao confruntare deschis4. 7n casele engleze nu e primit de f4cut schimb cu c4r3ile de vizit4. )u se admite s4 teadresezi la oameni necunoscu3i, dac4 nu le'ai fost prezentat. 8na doamnei 5n aceste 34ri nu se s4rut4.

/i3i aten3i cu 5nm8narea cadourilor reprezentan3ilor cecurilor de business britanice. e poate de cadonatdoar mici prezenturi – brichet4, carte de noti3e, pi*uri, la Cr4ciun –b4uturi alcoolice. Cadourile mai scumpe seconsider4 mit4 6i ca mijloc de influen34 asupra partenerului.

Stilul francez. Oamenii de afaceri francezi sunt cunoscu3i ca av8nd trei caracteristici de baz4 5n rela3iileinterna3ionale0 sunt fermi, insist4 s4 utilizeze franceza 6i folosesc un stil orizontal 5n negocieri. tr8ngeream8inilor la desp4r3ire 6i la 5nt8lniri este un obicei general. 7mbr43i64rile mai c4lduroase, inclusiv s4rutul peambii obraji, sunt obi6nuite 5ntre cuno6tin3ele de se* opus. Cu toate acestea 5ns4, b4tutul pe spate sau pe oricealt4 parte a corpului este considerat nemanierat. 9morul este rar folosit la ocaziile legate de afaceri. #emele,care e de dorit de evitat0 religia, politica, cariera, statutul social, veniturile. Oamenii t4cu3i 5n /ran3a nu sestimeaz4. /rancezii vorbesc repede, deseori 5ntrerup interlocutorul, intervenind cu observa3ii critice sau contraargumente. /rancezii se m8ndresc cu buc4t4ria lor, de aceea se recomand4 de a l4uda felurile de m8ncare 6i

 b4uturile cu care sunte3i servit. )u trebuie de ad4ugat sare sau piper dup4 gust, sau de l4sat pe farfurii m8ncare./rancezii nu sunt foarte punctuali. ai mult ca at8t, la mesele de afaceri ei se condus de regula0 cu c8t

este mai mare statutul persoane, cu at8t el vine mai t8rziu. La cin4 se recomand4 s4 veni3i cu > minute mai

t8rziu de ora 5nceperii. 7n timpul primei 5nt8lniri de afaceri nu se recomand4 de d4ruit partenerului cadouri.Distan3a 5n timpul discu3iilor – mic4.Stilul mediteranean. Cultura mediteranean4 este una foarte cald4. +ici vom 5nt8lni saluturi 6i aspecte

sociale calde. 7n ciuda sim3ului 5nn4scut al competi3iei, elementul bine cunoscut al rela3iilor de afaceri cu businessmanii din aceste 34ri este prezent sub forma intrigilor. Omul de afaceri mediteranean vorbe6te mai mult prin corpul s4u dec8t prin cuvinte 6i nu'6i ascunde emo3iile. :artenerii din aceast4 zon4 se consider4 c4 sunt mai pu3in preocupa3i de punctualitate 6i de caracterul oficial al 5nt8lnirilor dec8t omologii lor din nordul "uropei.Via3a familial4 este privit4 ca av8nd o importan34 considerabil4 6i este politicos s4 te informezi despre s4n4tateafamiliei 5nainte de 5nceperea afacerii. Cadourile de afaceri 6i mesele interminabile sunt foarte practicate 6i nu serefuz4. Distan3a 5n timpul discu3iei – mic4.

=Q2=Probleme etice ale globalizarii afacerii

<lobalizarea este deosebit de relevant4 5n etica afacerilor, cel pu3in sub trei aspecte – cele de ordincultural, legal 6i cele legate de r4spunderea corpora3iilor care opereaz4 pe pie3ele interna3ionale. 9na dintre celemai evidente forme ale globaliz4rii o reprezint4 e*isten3a corpora3iilor interna3ionale. "le au un rol dual din

 punct de vedere etic0 pe de'o parte se e*tind 5n state 5n care guvernele 6i clien3ii sunt mai pu3in preg4ti3i 5n protec3ia drepturilor consumatorilor, a celor salariale 6i 5n probleme de mediu. +ceasta faciliteaz4 pe termen

7/21/2019 Tema 6

http://slidepdf.com/reader/full/tema-6-56da6c6e9cd12 3/3

scurt, strategii de cre6tere a profitului, f4r4 prea mult4 grij4 fa34 de angaja3i, consumatori, cet43eni 6i mediu.$nstitu3iile de protec3ie ale consumatorilor sunt prea slabe ca s4 for3eze companiile mari s4 56i schimbe regulile.:e de alt4 parte, corpora3iile aduc 5n noile lor medii, mai ales 5n 34rile s4race 6i cu institu3ii democratice maifragile, noi deprinderi de comportament 6i noi reguli care pot facilita dezvoltarea economico'social4 6i normeleetice. "*ist4 probleme specifice, de natur4 etic4, 5n condi3iile 5n care corpora3iile interna3ionale ac3ioneaz4 5n34rile cu economii subdezvoltate 6i cu un nivel mai redus de e*ercitare a drepturilor omului sau chiar 5nregimuri autoritare0

. Consim34m8ntul ob3inut pe baza inform4rii consumatorului poate s4 fie mai redus. ;eclama unui

 produs poate s4 con3in4 informa3ii 5n6el4toare.%. Dreptul la un mediu natural s4n4tos, dreptul genera3iilor urm4toare la resurse, fac necesar4 eticamediului. :roblemele de mediu afecteaz4 regiuni 5ntregi. Din acest motiv, firmele, companiile, corpora3iile auinclus4 ca cerin34 moral4 responsabilitatea fa34 de mediu.

E. Dumpingul este la r8ndul s4u o practic4 interna3ional4 care pune probleme etice. "*ist4 produse care, prezent8nd un risc mare, nu pot s4 fie v8ndute 5n 3ar4. 7n schimb, ele sunt v8ndute, uneori cu sprijinul statuluicare acord4 5nlesniri de ta*e, cu pre3uri mai mici, 5n 34rile lumii a treia'a.

(. Dependen3a de corpora3ii. Corpora3iile pot ajunge s4 domine o societate, s4'i impun4 legi 6i politici publice. 9nele dintre aceste corpora3ii au dus la cre6terea polariz4rii sociale 5n 34rile 5n care au ac3ionat =dee*emplu 5n +merica Latin4@. "*ist4 chiar o preferin34 a unor corpora3ii pentru a face afaceri cu regimurileautoritare care le ofer4 un mediu mai sigur pentru afaceri =prin urmare, ele pot uneori s4 sprijine tacit

reprimarea mi6c4rilor spre democra3ie@. 7n acela6i registru se 5nscrie tenta3ia unora dintre ele de a nu sprijini unmediu 5n care se dezvolt4 activitatea sindical4. +ccentul pe drepturile salaria3ilor ar conduce la sc4derea

 profiturilor. O alt4 form4 de manifestare a dependen3ei este ne5ncurajarea cercet4rii locale.