tema 5. comertul international cu servicii 2010

8/19/2019 Tema 5. Comertul International Cu Servicii 2010

1/15

Tema 5. Comerţul internaţional cu servicii

Plan.

1.Cadrul conceptual al serviciilor.

2. Comertul international cu servicii.

3. Comerţul cu servicii al Republicii Moldova.

Cadrul conceptual al serviciilor. Conform lui Ion Hamzescu, serviciile sunt imatareriale,

intangibile, nestocabile, nedurabile, inseparabile de persoana prestatorului şi a utilizatorului,

eterogene, producţia şi consumul sunt simultane, iar preţul serviciului este un preţ al cererii.

Evoluţiile ultimelor decenii ne aduc ideia referitor la caracterizarea economiilor ţărilor dezvoltate

ca „economii ale serviciilor”.

efiniţiile variază de la cele bazate pe un singur criteriu de diferenţiere !ntre bunuri şiservicii p"nă la cele detaliate care enunţă c"teva caracteristici ale serviciilor. #a$oritatea

definiţiilor accentuează !n principal că serviciile sunt %activităţi al căror rezultat este nematerial

şi deci nu se concretizează !ntr&un produs cu e'istenţă de sine stătătoare”. (sociaţia (mericană

de #ar)eting defineşte serviciul ca* %activitatea oferită la v"nzare care produce avanta$e şi

satisfacţii fără a antrena un sc+imb fizic sub forma unui bun”. E'istă foarte multe servicii care se

concretizează !n bunuri materiale cum ar fi* serviciile cinematografice editoriale, de informatică,

alimentaţie publică. C"nd vorbim despre materialitatea sau nematerialitatea serviciului, trebuieclarificat dacă este vorba de activitatea propriu&zisă, de suporturile sale şi rezultate. erviciul ca

act reprezintă prestarea efectivă şi pune !n legătura activitatea prestatorului, mi$loacele materiale

ale prestaţiei şi obiectul serviciului. -restaţiile de servicii au caracteristici spaţiale şi temporale ce

le conferă trăsături de materialitate. (stfel ca şi !n cazul bunurilor materiale şi !n cazul serviciilor

este nevoie de m"nă de lucru, de capital te+nic şi sunt necesari beneficiari. -rincipala diferenţă

!ntre procesul de producţie a serviciilor şi cel de fabricare a bunurilor materiale rezidă !n faptul

că clientul face parte din sistemul de producţie. (cest sistem ar trebui denumit după, opinia unor

specialişti, cu termenul specific de %servucţie”. (stfel !n practică, toate activităţile pot fi plasate

pe o scală undeva !ntre a fi un serviciu pur rezultate intangibile/ şi un bun pur, relev"nd

e'istenţa unei continuităţi bunuri&servicii. e asemenea, pornind de la o altă caracteristică

principală a serviciilor şi anume faptul că producţia şi consumul, utilizarea lor simultană,

serviciile sunt privite ca efecte ale muncii sau ale acţiunii unor condiţii naturale. Conform


2/15

icţionarului (cademiei de 0tiinte Comerciale din 1ranţa „serviciile sunt definite ca ansamblul

de avanta$e sau satisfacţii procurate fie direct, fie prin folosirea unui bun pe care l&a ac+iziţionat

beneficiarul serviciului automobil, aspiratoare/, sau a dreptului de a&l utiliza”.

Tipologia serviciilor. Clasificările statistice, naţionale şi internaţionale ale serviciilor

sunt importante deoarece permit reflectarea stadiului dezvoltărilor economice, inclusive prin

comparaţii la nivelul ţărilor sau pe categorii de ţări, dar mai importantă din punct de vedere al

implicaţiilor asupra măsurilor de politică economică este desprinderea unor categorii de

servicii după criterii specifice. E'istă mai multe clasificări ale serviciilor.

2 grupare a serviciilor este după sursele lor de procurare, !mparţindu&le !n servicii

comerciale şi necomerciale. erviciile comerciale sunt cele procurate prin acte de v"nzare&

cumpărare, prin intermediul pieţei, iar cele necomerciale ne&marfă/ ocolesc relaţiile de piaţă. O

altă grupare cuprinde serviciile publice dar şi cele furnizate de organizaţii private non-

profit. erviciile necomerciale prestate de organizaţii sau instituţii non&profit, includ serviciile

religioase, de caritate, ale unor organizaţii sindicale. erviciile private sunt cele care satisfac

nevoi particulare ale indivizilor sau familiilor, iar serviciile publice sunt definite ca activităţi

organizate, autorizate de o autoritate administrativă centrala sau locală, pentru satisfacerea de

nevoi sociale !n interes public.

2 altă clasificare, !mparte serviciile în intermediare şi finale. erviciile intermediare

sunt cele de producţie şi de afaceri, pentru !ntreprinderi sau pentru agenţii economici şi sociali.

erviciile de producţie conform locului unde se desfaşoară se clasifică*

• ervicii integrate ale !ntreprinderii* de reparaţie şi !ntreţinere a utila$elor, de proiectare, de

cercetare, de evidenţă contabilă şi financiară etc.

• ervicii de producţie prestate de unităţi specializate ca de e'emplu* servicii de leasing, de

mar)eting, de asigurări, reasigurări, financiare, telecomunicaţii, de stocare, de distribuţie,transportare etc.

erviciile finale sunt acelea care contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale

populaţiei, fiind un element constitutiv al calităţii vieţii acesteia. upă natura nevoilor

satisfăcute şi modul lor de satisfacere! serviciile finale pot fi la randul lor*


3/15

• ervicii pentru consumul individual al populaţiei! obţinute prin cumpărare !n cadrul

relaţiilor de piaţă sau prin %self&service”3

• ervicii publice, la nivelul bugetelor centrale sau locale şi ce se adresează unor nevoi

sociale sau mi'te, fiind clasificate !n servicii colective şi individualizate. erviciile

colective includ* armata, poliţia, protecţia mediului etc., sau individualizate

personalizate/ !nvăţăm"nt, sănătate, cultură etc.

4atura efectelor activităţilor de servicii reprezintă un alt criteriu frecvent utilizat de

clasificarea acestora. (stfel serviciile pot fi materiale şi nemateriale.

erviciile materiale sunt cele !ncorporate !n bunuri dar şi cele care vizează direct

producţia materială, cum ar fi* transportul, distribuţia, repararea şi !ntreţinerea ec+ipamentelor

industriale şi casnice etc. erviciile nemateriale nu se concretizează !n bunuri materiale şi nici

transformări de natură materială, ele contribuind de regulă, la satisfacerea unor nevoi spirituale

ale indivizilor sau a unor nevoi sociale, colective. 4atura, efectele activităţii de servicii,

influenţează şi posibilităţile şi modalităţile de comercializare a acestora. in acest punct de

vedere, serviciile pot fi clasificate !n*

5 Transferabile comercializabile/

5 "etransferabile necomercializabile/.

erviciile transferabile sunt cele care pot fi sc+imbate la distanţă, !ncorporate fie !n

bunuri materiale, fie cu a$utorul unui suport electronic sau de alta natură. (ceste servicii pot

astfel %călatori” şi c+iar trece frontierele. Este vorba de servicii editoriale !ncorporate !n cărţi,

reviste, ziare/, cinematografice şi servicii care pot fi transmisibile prin folosirea unor

ec+ipamente fizice servicii de telecomunicaţii, transporturi, informatică/.

e asemenea conform modalităţii de furnizare! serviciile se clasifică*

5 ervicii care necesită deplasarea producătorului persoana fizică sau $uridică/3

5 ervicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei turişti, studenţi,

cercetători, savanţi/.


4/15

6n alt criteriu de clasificare a serviciilor este acela !n funcţie de raportul capital7muncă !n

procesul de producţie a serviciilor*

5 ervicii care se bazează pe personal3

5 ervicii care se bazează pe ec+ipamente.

6n numar important de clasificări ale serviciilor au drept criteriu de bază natura

prestatorului. (stfel, !n concordanţă cu forma de proprietate şi modul de organizare a

prestatorilor de servicii, ele se se disting conform sectoarelor*

5 -ublice* tribunale, spitale, cazări, poştă, şcoli, etc.3

5 (sociative constituit din organisme de a$utor şi asistenţă* biserici, muzee3

5 -rivate* companii aeriene, instituţiile financiar&bancare şi de asigurări, etc.

e asemenea mai e'istă servicii* tradiţionale şi moderne. 8n afară de clasificările

anterioare e'istă alte posibilităţi de structurare a serviciilor conform criteriilor* motivaţia de

cumpărare, gradul de diferenţiere şi personalizare a serviciilor de e'emplu* servicii standard şi

servicii individualizate, numărul de beneficiari şi multe altele.

ectorul serviciilor !n mod tradiţional a fost considerat un element al economiei

naţionale, mai precis un accesoriu al procesului de producţie şi distribuţie de bunuri ce şi&a sporit

continuu importanţa şi ponderea sc+imburilor economice internaţionale din ultimele decenii.

-reocupările pentru definirea comerţului international cu servicii au sporit la sf"rşitul anilor 9:;

dupa deciziile de a negocia problema serviciilor sub egida


5/15

mişcarea capitalului şi a muncii. erviciile pot fi considerate ca obiect al comerţului internaţional

av"nd origine e'ternă, deci, fiind furnizate de o !ntreprindere ce nu aparţine ţării consumatoare.

8n unele situaţii realizarea pro'imităţii dintre consumatori şi producători implică deplasarea !n

străinătate a consumatorilor.

8n funcţie de aceste modalităţi de furnizare, pot fi clasificate restricţiile, măsurile de

reglementare şi politicile de liberalizare care pot viza comerţul cu servicii, mişcarea factorilor de

producţie sau mişcarea consumatorilor de servicii. 8n legătură cu modalităţile de furnizare,

serviciile care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale sunt clasificate în servicii #factor$ şi

#non-factor$. erviciile factor se referă la venituirile provenite din mişcarea !n e'teriorul ţării a

factorilor de producţie. >eniturile din investiţii, redevenţe şi veniturile din muncă sunt incluse !n

această categorie. erviciile non&factor conform 2rganizaţiei #ondiale a Comerţului suntclasificate !n trei categorii* %transporturi”, %turism” şi %alte servicii”. Categoria %alte servicii”

include comerţul cu servicii de comunicare, financiare, asigurări non&marfare, reparaţii, servicii

culturale, leasing, construcţii şi inginerie, consultanţă, reclamă, servicii de informatică, redevenţe

şi venituri din licenţe, alte servicii de afaceri. 2 categorie aparte o reprezintă serviciile

guvernamentale care cuprind c+eltuielile ambasadelor şi consulatelor, unităţilor militare, altor

entităti publice, !n străinatate şi acelea ale personalului lor, ca şi !ncasările provenind de la

ambasade, consulate etc.

Comerţul cu servicii se referă la v"nzarea şi livrarea a unui produs intangibil numit

serviciu, !ntre un producător şi consumator. Comerţul cu servicii are loc !ntre producători şi

consumatori, care sunt, din punct de vedere $uridic, cu sediul !n ţări diferite. Comerţul

internaţional cu servicii este definit prin cele patru moduri de furnizare a %cordului &enera l

privind Comerţul cu 'ervicii (&%T').

1. Transfrontaliere comerciale, care este definit ca furnizarea unui serviciu de pe

teritoriul unei ţări pe teritoriul celeilalte ţări32. Consumul în străinătate & acest mod se referă la furnizarea unui serviciu de la o ţară

la consumator de servicii de orice altă ţară33. Prezenţa comercială & care acoperă serviciile oferite de un furnizor de servicii de o

ţară pe teritoriul oricărei alte ţări3


6/15

?. Prezenţa persoanelor fizice & care se referă la serviciile oferite de un furnizor de

servicii de o singură ţară, prin prezenţa persoanelor fizice pe teritoriul oricărei alte ţări.

Comerţul internaţional cu servicii are următoarele caracteristici* are la bază at"t factori

comuni comerţul cu bunuri/, dar şi factori specifici, modificarea naturii tranzacţii frecvente,

a'area pe tipologia conturată !n cadrul


7/15

(spectele specifice ale comerţului internaţional cu servicii se bazează pe* regulile şi

conceptele general aplicabile şi unitare !n raport cu toate acţiunile care pot afecta tranzacţiile,

regulile specifice !n plan sectorial !n raport cu particularităţile diferitelor categorii de servicii,

preocupările diferenţiate pe sectoare şi !nscrise !n programe concrete de liberalizare şi

dereglementare.

Comerţul cu servicii are următoarle restricţii specifice*

• @imitarea numărului de prestatori de servicii !ntr&un anumit sector3• Interzicerea accesului prestatorilor străini3• @imitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate şi a numărului de anga$aţi3• Impunerea structurii de proprietate şi a formei $uridice a prestatorului de servicii3• -lafonarea cotei de piaţă şi a capitalului investit3

Instrumentele de politică comercială folosite !n comerţul cu servicii sunt* restricţiile

cantitative, măsurile bazate pe preţ, măsurile care impun prezenţa fizică a prestatorului pe piaţa

respectivă sau obligaţia de a crea firme pe acel teritoriu, obstacolele te+nice cerinţele privind

autorizarea, reglementările specifice a unor pieţe sectoriale/, măsurile care decurg din

funcţionarea pieţelor publice ac+iziţiile guvernamentale, stimulentele/.

8n funcţie de efectul distorsionant al reglementărilor asupra pieţei serviciile se !mpart*

• ervicii bancare, de asigurări, de transport aerian şi de comunicaţii sunt supuse unui

!nalt grad de reglementare3• ervicii de distribuţie şi de transport rutier se definesc printr&un nivel moderat de

reglementare3• (lte tipuri de servicii ce se caracterizează printr&un nivel aparent redus de

reglemetare.

(m putea menţiona următoarele căi de liberalizare a comerţului cu servicii*

• (rmonizarea legislaţiilor naţionale3• 8nlăturarea barierelor din calea flu'urilor de servicii.


8/15

Conform GATT-ului, comerţul internaţional cu servicii este definit ca activitatea de

e'port şi import de servicii, respectiv de v"nzări şi cumpărări ce depăşesc efectiv frontiera

vamală a ţării. eci, totalitatea tranzacţiilor cu servicii desfăşurate la nivel mondial formează

comerţul internaţional propriu-zis cu servicii, care poate fi analizat pe baza datelor din statisticile

balanţelor de plăţi. 8n perioada anilor AB;&;;: are loc e'pansiunea comerţului cu servicii.

Creşterea rolului serviciilor !n cadrul comerţului mondial relevă o accentuată tendinţă de creştere

a specializării !n cadrul diviziunii internaţionale a muncii, !n care ţările dezvoltate ocupă o

poziţie dominantă. e constată o creştere continuă a comerţului internaţional cu servicii. (cesta

are o serie de particularităţi care&l deosebesc de comerţul internaţional cu bunuri materiale, care

sunt produse !ntr&o ţară şi e'portate !n altă ţară. -onderea e'porturilor de servicii !n totalul

e'porturilor mondiale a crescut de la D: la F;.

Exportul mondial al serviciilor a crescut cu 11% în 2! a"un#$nd la3. mlrd.&. Cea mai rapid' cre(tere dintre ramurile serviciilor a fost

înre#istrat' de ramura transporturilor )1*% cre(tere+, ind urmat' de turism

)1%+ (i de serviciile comerciale )1%+. Alte servicii comerciale, care includ

servicii nanciare, repreint' mai mult de "um'tate din valoarea totala a

exporturilor )*1%+, în timp ce transportul (i turismul repreent' )23% (i

2*% respective+. Comer/ul re#ional, care a crescut rapid în primele 0 luni ale

anului 2! )13% pentru export (i 1% pentru import+, a devenit mai lent înultimul semestru )-2% pentru export (i -3% pentru import+. Cel mai afectat

sector totu(i a fost sectorul turismului )-2% la export (i -% la import+. n

2!, exportul de servicii a crescut cu 11% )1.0 trln.&+ în timp ce importurile

au crescut cu 1% )1. trln.&+. )vei tael 1+.

Tabel 1. Expotul Mondial de Servicii după categorii

majore, 2008 )mlrd.&+

valoare %20002008 200! 200" 2008

Servicii

comerciale

#"#0 12 1# 1$ 11

tranport 8"& 12 10 20 1&turim $'& $ 10 1& 10(lte ervicii 1$10 1' 1! 22 10


9/15

Sura4 elaborat de autor !n baza Gaportului comerţui internaţional al 2rganizaţiei

#odiale a Comerţului ;;

n 2!, exportul serviciilor comerciale a Americii de 5ord a crescut cu

0%, atin#$nd suma de 3 mlrd.&, în ce timp ce importurile au crescut la %,

înre#istr$nd 63 mlrd.&. )vei #ura.1+.

Figura 1. Comerţul internaţional cu servicii pe regiuni în 2008, mlrd. olari !"# !ursa elaborat de autor în baza !aportului comerţui internaţional al "rganizaţiei #odiale a

Comerţului $%%&

7mpactul criei nanciare de asemenea este evident (i în caul Europei.

Exportul re#ional de exporturi de servicii a crescut cu 10 % în primele 0 luni,

ca apoi sa scad' cu 11% în urm'toarele luni. 8atele de sc9im valutar la

r$ndul s'u tot ar avea un impact asupra acestei sc'deri ru(te, îns' nu le

putem învinui în aceast' sc'dere rusc'. Exporturile serviciilor comerciale

din America de :ud (i Central', a crescut cu 1% )10 mlrd.&+ în 2!, în

timp ce importurile au crescut cu 2% )11mlrd.&+. C:7 au avansat cu 2% în

exportulcu servicii înre#istr$nd în 2! )!3mlrd.&+, în timp ce importurile au

crescut cu 2*% )116 mlrd.&+. Exportul serviciilor comerciale ale Africii au

crescut cu 13% în 2! )!! mlrd. &+, importurile de asemenea au crescut cu

1*% )121 mlrd.&+. Exportul serviciilor comerciale din ;rientul


10/15

importurile au crescut cu 13% a"un#$nd la 1*! mlrd &. Exporturile Asiei

constituiau !3 mlrd.& în 2!, îns' importurile înre#istrea' !*! mlrd. Cele

a ;rientului


11/15

8n ;;B, e'portul mondial de servicii de transport a crescut cu DF !nregistr"nd B; de

miliarde de dolari. 8n cazul din aponia şi 6E :/, acestea au scăzut cu . ingapore a

!nregistrat o scădere de DJ . E'porturile de servicii de transport !n Hong Kong, C+ina au rămas

pozitive şi au crescut cu , !n timp ce pentru tatele 6nite, e'porturile de aceste servicii au

rămas !n staţionare. Criza economică a avut un efect direct asupra industriei navale. E'porturile

de servicii din Gepublica Coreea, au !nregistrat o creştere de peste ?; , !n medie, !n primele

nouă luni din ;;B, descresc"nd cu LD !n primul trimestru al anului ;;. 8n aceeaşi perioadă,

e'porturile de servicii de transport din Hong Kong, C+ina a scăzut cu D: . @a !nceputul lui

;;, aproape toate regiunile au fost afectate de criza economică. 8n Europa, e'porturile de

servicii de turism au scăzut de ? !n 6E :/ şi B !n Elveţia. =urcia, ale căror venituri legate

de turism au avut o rată de creştere mai rapidă !n ;;B D la sută/, a !nregistrat o scădere a

veniturilor cu DD !n primul trimestru al anului ;;.8n (merica de 4ord, e'porturile de serviciilor de turism a scăzut de la !n timp ce !n

Canada, au scăzut, !ncadr"ndu&se la ? . 8n (sia, e'porturile =+ailandei au scăzut cu F şi !n

(ustralia au scăzut de peste DB . 8n (frica, veniturile legate de serviciile de turism !n Egipt şi

#aroc au scăzut cu D: , iar L; !ntre ianuarie şi martie ;;. Insulele #aldive referitor la

serviciile turistice !nregistrează, o scădere cu mai mult de ; !n ;;. Circa :; din

beneficiarii serviciilor turistice ale Insulelor #aldive sunt europeni. Cambodgia este prima ţară

e'portatoare de servicii turistice dintre ţările cel mai puţin dezvoltate. 8n ;;:, veniturile provenite din serviciile turistice !nregistrau :F din totalul e'porturilor de servicii a ţării şi de

DL din -IM&ul său. 8n cursul ultimului trimestru al anului ;;B, e'porturile de servicii turistice

au rămas !n staţionare.

(lte servicii comerciale sunt mai rezistente la !ncetinirea creşterii economice. E'portul

mondial de alte servicii comerciale a crescut de DD !n ;;B !nregistrează D LJ miliarde de

euro. Categoria N(lte servicii de afaceriN a rezistat mai bine !n condiţiile dr criză economică

dec"t serviciile de transport şi de turism. E'portul mondial de alte servicii comerciale a fost mai

puţin dinamic dec"t e'porturile serviciilor de transport !n primele două trimestre ale anului ;;B,

!nregistr"nd o creştere de DB . E'porturile de alte servicii comerciale a fost estimată la DJ la

nivel global. 8n ;;B, e'porturile de servicii a Gusiei au fost unele dintre cele mai dinamice,

!nregistr"nd aceiaşi rată ca şi !n anul ;;: L:/. 8n ;;B, 1ederaţia Gusă a devenit unul dintre

cei mai mare e'portatori de alte servicii comerciale, fiind al zecelea pe plan mondial. erviciile


12/15

de afaceri, serviciile profesionale te+nice, reprezintă mai mult de $umătate din e'porturile de alte

servicii av"nd ca principali actori* 6E :/, tatele 6nite şi Elveţia.

E'porturile de servicii financiare s&au prăbuşit. căderea e'porturilor de servicii de afaceri,

se datorează !n mare parte crizei financiare mondiale. upă !nregistrarea celei mai rapide creşteri

!n categoria de alte servicii comerciale ;;: L /, !n conformitate cu estimările specialiştilor,

e'portul mondial de servicii financiare a crescut doar !n ;;B. 8n timpul primului trimestru

al anului ;;, e'portul mondial de servicii financiare a !nregistrat o creştere de F . Malanţa

de plăţi a e'porturilor de servicii financiare constă, !n principal din ta'e şi comisioane !ncasate

de către bănci rezidente şi a altor instituţii financiare/, !n activităţi de gestionare a activelor

financiare şi tranzacţii care implică relaţii financiare cu nerezidenţi. in cauza crizei pieţei

financiare, valoarea activelor !n cadrul gestionării au scăzut brusc, !n urma cărora a rezultat o

reducere a valorii nete a comisioanelor şi a redevenţelor de către băncile rezidente, precum şi, prin urmare, o prabuşire a e'porturilor serviciilor financiare.

8n 6E :/ şi Elveţia e'porturile de servicii financiare au scăzut cu ; !n ultimul trimestru

al anului ;;B. 8n tatele 6nite, e'porturile de servicii financiare a scăzut cu D? !n ultimului

trimestru al anului ;;B. 8n primul trimestru a anului ;; e'porturile de servicii are au scăzut !n

continuare cu DL pentru tatele 6nite şi L; pentru 6E :/. Cele mai spectaculoase scăderi

s&au !nregistrat !ntre ianuarie şi martie ;; !n economiile din (sia* Hong Kong, C+ina &L /,

şi de Gepublica Coreea &JF /.8n ceea ce priveşte balanţa comercială, aceasta este deficitară la nivel global. (naliz"nd

balanţa comerţului internaţional cu servicii pe regiuni !n ;;B, vezi figura L, observăm că

(merica Centrală şi de ud !nregistrează un deficit de B mlrd O, CI de asemenea are un deficit

de LD mlrd O, (frica & LL mlrd O, 2rientul #i$lociu & F? mlrd O şi (sia la fel !nregistrează un

deficit de D mlrd O. -ărerea noastră şi a specialiştilor din domeniu că aceste deficite a balanţei

comerciale sunt datorate !n mare parte crizei financiare mondiale.


13/15

Figrua 3. %alanţa comerţului cu servicii pe regiuni în 2008, mlrd dolari !"#

!ursa$ elaborat de autor în ba&a Raportului comerţui internaţional al 'rgani&aţiei Modiale a Comerţului 200(

Comerţul cu servicii al +epublicii ,oldova.

8n anii ;;F şi ;;:, #oldova a avut o balanţă comercială pozitivă pentru servicii, iar

deficitul balanţei comerciale pentru bunuri a crescut semnificativ. =otuşi, balanţa comercială a

serviciilor a fost !ntotdeauna pozitivă numai cu ţările CI, spre care sunt orientate aproape L;

din e'porturile de servicii, şi doar !n ;;: ea a devenit pozitivă şi !n cazul celorlalte ţări ale

lumii. 2 parte importantă a comerţului cu servicii este orientată spre 6E*


14/15

au apro'imativ aceeaşi pondere, !ntre L şi B. 8n Gom"nia, serviciile de comunicaţii deţin

ponderea de ?D din total, iar serviciile de transport se află pe locul al doilea, !nregistr"nd mai

mult de LJ din totalul de servicii e'portate !n această ţară.

erviciile de construcţii reprezintă, de asemenea, un domeniu !n care G. #oldova pare să

aibă un avanta$ comparativ pe piaţa est. (ceastă posibilitate este destul de relevantă pentru transportul

rutier, !ntruc"t companiile moldoveneşti, !nregistrează anumite succese. (ctualmente, serviciile

au pătruns pe agenda unor reuniuni internaţionale, acentu"ndu&se concurenţa e'ternă. 2 perioadălungă sectorul serviciilor nu a fost recunoscut, serviciile fiind negli$ate de economişti şi !ncadrate

!n sfera neproductivă. (ceastă situaţie de fapt s&a sc+imbat !n ultimele doua&trei decenii,

a$ung"ndu&se la concluziile*

• serviciile pot crea locuri de muncă contribuind la limitarea şoma$ului3

• sectorul terţiar este suus unor multitudini de reglementări3

• oferta de servicii diferenţiate şi adaptate la cerere constituie un element esenţial al

competitivităţii !ntreprinderilor.

ibliografia

D. Ion Gosu Hamzescu „Comerţul internaţional cu servicii”. Editura ştiinţifică&enciclopedică,Mucureşti DB


15/15

. (nuarele Q=2, DF&;;.L. (le'andru Ioan „erviciile publice”, Ed. Economica, Mucureşti, ;;;?. (ngelescu C., . ula, I. Cetină „ezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber”. Ed.

-olitică, Mucureşti, DBJ. Maumol Q şi alţii „-roductivitR and (merican @eaders+ip* t+e long vieS. #I= -ress, DB

F. Mressand (, 4icolaidis C. trategic =rends in ervices. Harperend and Goe, 4eS Tor), DB:. Cetina Iuliana „#ar)etingul competitiv !n sectorul serviciilor”, Mucureşti, ;;DB. Cosmescu Ioan „=urismul”, Ed. Econpomica, Mucureşti, ;;;. Comerţul şi serviciile !n Gepublica #oldova”, C+işinău, DD;. ezvoltarea şi specializarea serviciilor, Editura (cademiei Gom"ne, Mucureşti DDD. umitresc @uigi „#ar)etingul serviciilor”, Ed. Imago, ibiu, DBD.

tema 5. comertul international cu servicii 2010

Documents