tema 2.analiza rezultatelor activitĂŢii de producŢie Şi ... · pentru analiza factorială a...

1

TEMA 2.ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE

PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

Pentru dimensionarea activităţii de producţie a întreprinderii se utilizează indicatorii:

producţia exerciţiului, producţia marfă fabricată, cifra de afaceri şi valoarea adăugată.

Producţia exerciţiului sau globală (Qe) este formată din producţia vândută, producţia

stocată şi producţia imobilizată (ultimele exprimate în costuri de producţie).

Producţia marfă fabricată (Qf) reprezintă valoarea produselor destinate livrării şi

cuprinde: valoarea produselor finite şi semifabricatelor destinate livrării, valoarea lucrărilor

executate şi serviciilor prestate.

Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea produselor şi

mărfurilor într-o perioadă determinată. Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor

rezultate din livrarea de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din

exploatare.

Valoarea adăugată (Qa) exprimă măsura bogăţiei realizate de activitatea întreprinderii şi

se calculează ca diferenţă dintre valoarea producţiei exerciţiului (Qe) şi consumurile

intermediare (totalul consumatorilor de bunuri şi servicii formate de terţi).

Pentru o apreciere corectă a dinamicii cifrei de afaceri este necesar să se corecteze cifra de

afaceri în preţuri curente cu indicele preţurilor.

În contextul diagnosticului cifrei de afaceri pe total şi pe produse prezintă interes

examinarea acesteia din punct de vedere al structurii, şi anume:

a)ca structură a producţiei vândute (cu eliminarea influenţei preţurilor de vânzare);

b)ca structură valorică pe produse (cu includerea şi a influenţei preţurilor de vânzare).

Pentru analiza factorială a abaterii cifrei de afaceri faţă de un nivel de referinţă se poate

opera cu următoarele modele de analiză factorială:

în care:

Influenţa principalilor factori asupra abaterii cifrei de afaceri se calculează prin aplicarea

metodei substituirilor în lanţ.

Valoarea adăugată se calculează prin două metode:

a)metoda sintetică, potrivit căreia din producţia exerciţiului (Qe) se scad consumurile

intermediare:

2

Qa = Qe - M;

b)metoda aditivă, care constă în însumarea elementelor componente: cheltuielile cu

personalul salariat, impozite şi taxe, amortizarea şi profitul.

Analiza factorială a valorii adăugate permite punerea în evidenţă a factorilor care au

determinat modificarea acesteia, precum şi direcţiile în care trebuie să se acţioneze în viitor.

În acest scop se pot utiliza ca modele de analiză:

Modelele sunt similare, în cazul valorii adăugate, cu cele aferente cifrei de afaceri, doar că

în loc de producţia exerciţiului (Qe) se foloseşte cifra de afaceri (CA), iar va are sens de valoare

adăugată la 1 leu cifră de afaceri şi wh reprezintă cifra de afaceri medie orară.

Calitatea producţiei reflectă capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface, prin

caracteristicile tehnice, economice, sociale, nevoia pentru care a fost creat.

Analiza calităţii la nivel de produs se efectuează cu ajutorul următorilor coeficienţi:

1)coeficientul mediu de calitate pe produs ( ik ), determinat pe baza indicilor claselor de

calitate:

în care: qi - cantitatea fabricată din clase de calitate „i";

ki - coeficientul clasei de calitate „i";

gi - structura producţiei fabricate pe clase de calitate;

2)coeficientul mediu de calitate ( eik ), determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă:

în care: kei reprezintă coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i";

3)preţul mediu de vânzare ( ip ):

în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i".

La nivel de firmă se utilizează coeficientul mediu generalizat al calităţii ( gk ):

în care:

3

gi - structura producţiei fabricate pe produse;

ik - coeficientul mediu de calitate pe produs.

În continuare prezentam probleme prin care vom exemplifica modul de utilizare a

cestor formule de calcul si utilitatea lor în analiza economico-financiară.

1.1.Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea

de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi

alte reduceri acordate clienţilor.

În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin vânzarea producţiei,

la care se pot adăuga veniturile din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, in cazul

in care firma desfăşoară şi activitate de comerţ şi prestări servicii.

Cifra de Venituri din vanzarea Producţia

= +

afaceri mărfurilor vânduta

În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme:

1)Analiza nivelului cifrei de afaceri;

2)Analiza dinamicii cifrei de afaceri;

3)Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri;

4)Analiza factorială a cifrei de afaceri.

1.1.1.Analiza nivelului cifrei de afaceri

Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită realizarea de profil;

-să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puţin 75%

din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii

economice;

-în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea reală a volumului

de afaceri al firmei;

-să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elementele sale componente de venituri

pentru a corespunde obiectului principal dc activitate al firmei.

Tabelul nr. 1

Evoluţia cifrei de afaceri

Nr. Indicatori U/M Perioada de analiza Simbol

crt

t-4 t-3 t-2 t-l t

1. Cifra de afaceri lei 26.041 43.663 62.859 116.331 180.772 CA=Pv+Vvm

2. Venituri din vânzarea

mărfurilor

lei 1.831 1.651 4.028 2.652 2.163 Vvm

3. Productia vândută lei 24.210 42.012 58.831 113.679 178.609 Pv

4. Indicele CA % 100% 168% 144% 185% 155%

0

nCA

CA

CAI =

4

5. Indicele Vvm % 100% 90% 244% 66% 82%

0VM

nVMVM

V

VIY =

6. Indicele Pv % 100% 174% 140% 193% 157%

0

nP

Pv

PvI

V=

7. Ponderea CA in Ve % 92% 92% 89% 95% 99%

VE

CA

8. Ponderea CA în Vt % 88% 91% 88% 93% 92%

Vt

CA

Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o realizare normală a obiectului de

activitate. De asemenea, şi ponderea indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează

valori bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare normală a obiectului

de activitate (tabelul nr. 1).Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare

şi obţinerea de profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii.

Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în următoarele condiţii:

-creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea activităţii de bază pe piaţă;

-reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce înseamnă restrângerea activităţii cu

caracter strict comercial.

1.1.2.Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendință de creştere în preţuri

comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul

inflaţionist) a afacerilor firmei.

Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel:

-la nivel de produs : (qv1 p0);

-la nivel de firmă:

p

1i1i0i1i

I

pqvsaupqv

în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă.

Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o

perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a afacerilor firmei.

În anul „t" cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o tendinţă de revenire faţă de anul

precedent, sporind cu 26% şi confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani

consecutivi de restrângere.

Tabelul nr. 2

Dinamica cifrei de afaceri în prețuri comparabile reale

Nr. Indicatori U/

M

Perioada da de analiza Simbol

crt t-4 t-3 t-2 t-1 t

1. Cifra de afaceri lei 26.041 43663 62.859 116.331 180.773 CA

2. Indicele de crestere a preturilor - 1,0 1,23 1,88 4,36 5,37 Ip

5

3. CA in preturi comparabile lei 26.041 35.401 33.348 26.658 33.676 CApc

4. Indicele dc creştere CA % 100% 136% 94% 80% 126% ICA

5 Variatia CA % 0% 36% -6% -20% 26% ΔCA = ICA - 100

6. Ritmul mediu de creştere CA % 6.64% R = 1 - 100

Tabelul nr. 3

Dinamica cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Nr.

Crt

.

Indicatori

U/M

Perioada de analiza Simbol

t-4 t-3 t-2 t-1 t

1. Venituri din vânzarea marfurilor lei 1.831 1.651 4.028 2.652 2.163 Vvm

2. Productia vanduta lei 24.210 42.012 58.831 113.679 178.609 Pv

3. Cifra de afaceri lei 26.041 43.663 62.859 116.331 180.772 CA

4. Venituri din vânzarea mărfurilor % 7.0% 3.8% 6.4% 2.3% 1.2% Vvm/CA

5. Productia vânduta % 93.0% 96.2% 93.6% 97.7% 98.8% Pv/CA

6. Cifra de afaceri % 100% 100% 100% 100% 100% CA

7. Indicele de creştere Vvm % 100% 90% 244% 66% 82% Ivm

8. Indicele de creştete a PV % 100% 174% 140% 194% 157% Ipv

9. Indicele de creştere a CA % 1001 168% 144% 185% 155% ICA

1.1.3.Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii despre modul de

realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din vânzarea producţiei şi din comercializarea

mărfurilor. Analiza structurii cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar

interpretarea rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea majoritară

(adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o deţină producţia vândută.

Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză (anul „t") o au veniturile

din producţia vândută (aproximativ 99%), care prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga

perioadă. Acest fapt marchează o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a

firmei faţă de activitatea comercială.

1.1.4.Analiza factorială a cifrei de afaceri

Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica factorii care influenţează

evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei

existente, cât şi pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele

modele de analiză:

a) piqvCA i

n

1i=

= b) Qf

CA

sN

QfsNCA =

6

c) Qf

CA

fM

Qf

fM

fM

sN

fMsNCA

=

d) cahTCA = e) Ae

CAAeCA =

f) fM

CA

Mf

fM

Ac

fM

Ae

AcAeCA

=

unde:

-CA-cifra de afaceri;

-qv-volumul fizic al producţiei vândute pe produse;

-pi-preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA;

-Ns-numărul mediu de personal;

-Qf-producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului);

-Mf-valoarea medie a mijloacelor fixe;

-Mf’-valoarea medie a mijloacelor fixe productive;

-T-fondul total de timp (ore-om);

-Ae-valoarea medie a activelor de exploatare;

-Ac-valoarea medie a activelor corporale.

Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele date (tabelul nr. 4):

Tabelul nr. 4

Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei)

Nr.

crt. Indicatori Simbol Perioada de analiza

t-1 t

1. Cifra de afaceri piqv i

116.331 180.772

2. Volumul efectiv al productiei vandute

evaluat in preturile perioadei de baza 01piqvi

- 170.500

3. Numarul de salariati sN 675 650

4. Productia exercitiului Qe 120.222 179.881

5. Valoarea medie anuala a mijloacelor

fixe fM 9.860 21.009

6. Valoarea medie anuala a mijloacelor

fixe direct productive fM 3.510 14.505

7. Timpul total de munca (ore) T 1.220.000 1.200.000

8. Productivitatea medie anuala a muncii

calculata pe baza productiei

exercitiului (lei) Ns

Qe

178,107 276,740

9. Productivitatea medie anuala a muncii

calculata pe baza CA (lei) AW 172,342 262,308

10. Timpul de munca mediu pe salariat

(ore) t 1.807 1.846

11. Productivitatea medie orara a muncii

determinata pe baza CA (lei) hW 0,09535 0,14208

12. Gradul de inzestrare tehnica a muncii

sN

fM

14,61 32,32

7

13. Compoziţia tehnologică a mijloacelor

fixe (%) fM

fM

35,6 69,04

14. Randamentul mijloacelor fixe direct

productive (lei) fM

Qe

34,25 12,40

15.

Cina dc afaceri medie la 1 leu mijloace

fixe direct productive (lei) fM

CA

33,14 12,46

16. Gradul de valorificare a producţiei

obţinute destinată livrării Qe

CA

0,97 1,00

Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă astfel:

în care:

aW productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;

hW - productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de afaceri.

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei factorilor, pe baza primului model,

se prezintă astfel: CA = 180.772 - 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită:

1)influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe produse:

lei169.54331.116500.170piqvipiqviqv 0001i +=−=−= din care, datorită:

1.1)influenţei modificării numărului mediu de personal:

( ) ( ) 4309342,172675650aWsNsNsN 001 −=−=−= lei

1.2)influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii:

( ) ( ) 478.58342,172308,262650aWaWsNaW 011 +=−=−= lei

din care, datorită:

1.2.1)influenţei modificării timpului de muncă pe salariat.

( ) ( ) 241709535,018071846650hWttsNt 0011 +=−=−= lei

1.2.2)influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii.

( ) ( ) 061.5609535,014208,01846650hWhWtsNhW 0111 +=−=−= lei

2)influenţei modificării preţurilor medii de vânzare.

272.10500.170772.180piqvipiqvipi 0011 +=−=−= lei

Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul precedent

cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei de afaceri, ţinând cont de indicele de

creştere a preţurilor (tabelul nr. 2). este de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se

reflectă pozitiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării, rezultatului

8

curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a

activelor circulante etc.

Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din modificarea totală a cifrei de afaceri

84% s-a datorat creşterii volumului fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare.

Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei de afaceri cu 54.169 lei, în

exclusivitate pe baza utilizării intensive a factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale

cu 89.966 lei a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a datorat

sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut ca efect creşterea cifrei de

afaceri cu 56.061 lei.

Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două aspecte:

-reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere

economic, deoarece este efectul sporirii productivitaţii muncii;

-înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada anterioară cu 39 ore a avut

ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei.

Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de comparaţie, influenţând pozitiv

asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât

al îmbunătăţirii calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul economiei

naţionale.

Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri, sistemul de factori ce

influenţează asupra cifrei dc afaceri este prezentat astfel:

Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor: 441.64CA += lei

1)( ) ( ) 431997,0107,178675650

Qe

CA

sN

QesNsNsN

0

0

0

001 −=−=−=

lei

2)

( ) 188.6297,0107,17874,276650Qe

CA

sN

Qe

sN

QesN

sN

Qe

0

0

0

0

1

11 +=−=

−=

lei

din care. datorită:

2.1)

( ) 144.13697,025,34%6,3561,1432,32650Qe

CA

fM

Qe

fM

fM

sN

fM

sN

fMsN

sN

fM

0

0

0

0

0

0

0

0

1

11 +=−=

−=

lei

2.2)

( ) 390.23397,025,34%6,35%04,6932,32650Qe

CA

fM

Qe

fM

fM

fM

fM

sN

fMsN

fM

fM

0

0

0

0

0

0

1

1

1

11 +=−=

−

=

lei

9

2.3)

( ) 346.30797,025,344,12%04,6932,32650Qe

CA

fM

Qe

fM

Qe

fM

fM

sN

fMsN

fM

Qe

0

0

0

0

1

1

1

1

1

11 −=−=

−

=

lei

3)

( ) 657297,0174,276650Qe

CA

Qe

CA

sN

QesN

Qe

CA

0

0

1

1

1

1 +=−=

−=

lei

Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune în evidenţă acţiunea

unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor

fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei

obţinute şi destinate livrării.

Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte:

Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%, respectiv cu 17.71 lei persoană, a

avut ca efect creşterea producţiei obţinute şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a

fost generată de investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii.

Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a reprezentat o premisă pentru

creşterea producţiei şi o sporire a vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că

investiţiile au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje, instalaţii de lucru

etc).

Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut cu 63,7% şi a avut ca

efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest rezultat este efectul neatingerii parametrilor

proiectaţi de noile capacităţi de producţie puse în funcţiune.

•Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a determinat creşterea vânzărilor cu

6.572 lei. Situaţia este determinată de creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă

de începutul perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent).

PROBLEME REZOLVATE

1.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr.

crt. Indicatori t-2 t-1 t ( )%R

1. Cifra de afaceri curentă 615 975 1.430 + 52,48

2. Indicele preţurilor (%) — 164 169 —

3. Cifra de afaceri corectată prin de flatare 615 594,5 515,94 -8,4

4. Cifra de afaceri corectată prin inflatare 1.704,5 1.599 1.430 -8,4

Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi inflatare.

Rezolvare

Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori curente, cifra de afaceri a

înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm mediu anual de creştere de 52,48% calculat

astfel:

10

Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei trei ani de analiză.

Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau

inflatare.

În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:

0/mn

mn

mn

P

CRT

RI

CACA

−

−

−=

unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă;

CRTCA este cifra dc afaceri curentă;

mnPI− reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.

5,594%164

975

I

CACA

0/1t

1t

1t

P

CRT

R ===

−

−

−

94,515%169%164

430.1

I

CACA

0/t

t

t

P

CRT

R =

==

( ) 4,810059,9110019159,01001615

94,5151001

CA

CAR 21n

0

n −=−=−=

−=

−= −

Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:

mn/nmnmn PCRTR ICACA−−−

=

unde: mn/nPI− reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.

599.1%164975ICACA1t/t1t1t PCRTR ===−−−

5,704.1%169%164615IICACA

2t/1t1t/t2t2t PPCRTR ===−−−−−

( ) 4,810059,9110019159,010015,704.1

430.11001

CA

CAR 21n

0

n −=−=−=

−=

−= −

Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ (-8,4%), fapt ce a afectat

toţi indicatorii economico-fmanciari ai firmei.


Produse

Ani A B C D E

11

t-1 ig

0,85 0,07 0,05 0,03 -

2

ig

0,7225 0,0049 0,0025 0,0009 -

t ig

0,34 0,26 0,20 0,11 0,09

2

ig

0,1156 0,0676 0,04 0,0121 0,0081

Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.

Rezolvare

Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice aferente mai multor exerciţii

financiare se utilizează coeficientul de concentrare Gini-Struck:

1n

1gnG

2

i

−

−=

în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei;

ig reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de produse, unităţi operative

etc.

Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare Gini-Struck se calculează

astfel:

( )836,0

3

10996,3

14

10009,00025,0049,07225,04G 1t =

−=

−

−+++=−

( )232,0

4

12170,1

15

10081,00121,004,00676,01156,05G1 =

−=

−

−++++=

În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare Herfindhal:

=2

igH

Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori pentru coeficientul

Herfindhal:

7749,00009,00025,0049,07225,0gH 2

i1t =+++==−

=++++== 2434,00081,00121,004,00676,01156,0gH 2

it

Rezultă ca firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip concentrat la repartiţia

egalitară.

3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

- mii lei -

Produse 0CA 1CA

Iqv

CA

recalculată Ip

A 140 180 1,2 168 1,0714

B 260 320 1,05 273 1,172

C 220 240 1,01 222 1,0801

/alori

12

Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în funcţie dc volumul fizic al

vânzărilor.

Rezolvare

Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:

= iipqvCA

Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru analiza factorială se va utiliza

metoda iterării (a substituţiilor în lanţ).

90740830pqvpqvCACACA

0011 iiii01 +=−=−=−= mii lei

din care, datorită:

1)influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri:

11740729CACApqvpqvqv 0

rec

iiiii 0001−=−=−=−= mii lei

Se ştie că

0iqv0i

0i

0i

qv pqvIpqvpqv

pqvI

01

0

1 =

=

729pqvCA

01 ii

rec ==

2)influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri:

101729830CACApqvpqvp rec

1iiiii 0111+=−=−=−= mii lei

Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de raportare, respectiv cu

12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii factori de influenţă: volumul fizic al producţiei

vândute şi preţul de vânzare.

Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut exclusiv datorită influenţei

preţurilor de vânzare.

Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu 1,5%, iar în condiţiile

menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de

afaceri cu 11 mii lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe dc produse, se constată că la grupele

D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ (cu 50%, respectiv cu 20%), anulând

efectul favorabil generat de celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a

crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi menţionate: reducerea cererii pentru

anumite categorii de produse, apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei,

creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale sectorului de activitate etc.

Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de vânzare unitar. Se observă că

influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de 1.101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut in medie cu

13,8%:

D 100 80 0,5 50 1,6

E 20 10 0,8 16 0,625

TOTAL 740 830 0,985 729 1,138

/unzare

13

%8,113100729

830100

pqv

pqvI

01

11

ii

ii

q ==

=

La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi generat diminuarea

volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei dc afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E

se observă că, deşi preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor s-a redus.

Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat, probabil produsul se află într-o fază de

maturitate spre declin. La celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu,

deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor.

Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată de o îmbunătăţire a

calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii privilegiate pe piaţă.

Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri.


- mii lei -

Nr.

Crt. Indicatori 0P

1P

1. Vânzări totale 30.000 40.000

2. Vânzări proprii 15.000 20.000

3. Cota proprie de piaţă recalculată x 47,5%

Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare

Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota globală de piaţa (Cp), care se

determină ca raport între vânzările proprii (Vp) şi vânzările totale (V):

V

VpCp =

Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia:

CpVVp •= , iar 100

CgCp

pi =

în care: g, reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de analiză, substituţiile în

lanţ, se calculează influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările

proprii) astfel:

( ) ( )=−=

−=

−

=

505,47000.40100000.30

000.155,47000.40

100

Cg

100

CgVg 0001 pipi

1

Vp

i

= -1.000 mii lei

Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o scădere a cotei globale de

piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5% şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de

afaceri) cu 1.000 mii lei.

5. Pe baza indicatorilor:

14

Nr. Crt. Indicatori 0P 1P

1. Numărul mediu de salariaţi 920 800

2. Numărul mediu de ore lucrate 2.000 2.100

3. Cifra de afaceri medie orară în lei 0,5 0,8

să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare

Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe baza datelor din tabelul de mai

sus este următorul:

hhZS WNNNCA =

în care:

ZN - numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizată:

hN - numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;

hW - productivitatea medie orară a unui salariat:

Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină, respectând

principiile metodei substituţiilor in lanţ, prin următoarea relaţie:

( ) ( ) ( ) ( ) 805,0000.1605,0000.2920100.2800cahTTT 01

CA −=−=−=−=

mii lei

6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr.

crt. Indicatori UM 0P

1P

1. Cifra de afaceri mii lei 75 90

2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95

3. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 40 41

4. Valoarea medie a activelor fixe productive mii lei 30 35

5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri a firmei.

Rezolvare

15

Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul modelului multiplicativ

următor (în mărimi absolute):

Qf

CA

fM

Qf

fM

fM

sN

fMsNCA

=

unde:

- fM - valoarea medie a mijloacelor fixe:

- fM - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;

sN

fM

- gradul de înzestrare tehnica a muncii:

fM

fM

- ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul mijloacelor fixe (compoziţia

tehnologică a mijloacelor fixe);

fM

Qf

- randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia Mf obţinută destinată livrării la

un leu mijloace fixe)

Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de produs pentru analiza factorială

se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ):

157590CACACA 01 +=−=−=

mii lei

din care:

1)influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri:

( ) ( ) ( ) 5,765

75

30

65

40

30

500

40500550

Qf

CA

fM

Qf

fM

fM

sN

fMNNN

0

0

0

0

0

0

0

0SS

CA

S 01+=−=

−=

mii lei

2)influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:

( )

63,565

75

30

65

40

30

500

40

550

41550

Qf

CA

fM

Qf

fM

fM

sN

fM

sN

fMN

N

fM

0

0

0

0

0

0

0

0

1

1S

S

CA

S

1−=

−=

−=

mii lei

3)influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe direct

productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:

( )

63,1065

75

30

65

40

30

41

35

550

41550

Qf

CA

fM

Qf

fM

fM

fM

fM

sN

fMN

fM

fM

0

0

0

0

0

0

1

1

1

1S

CA

+=

−=

−

=

mii lei

4)influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:

( )

12,2265

75

30

65

35

95

41

35

550

41550

Qf

CA

fM

Qf

fM

Qf

fM

fM

sN

fMN

fM

Qf

0

0

0

0

1

1

11

1S

CA

1+=

−=

−

=

mii lei

5)influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate asupra cifrei de

afaceri:

16

62,1965

75

95

90

35

95

41

35

550

41550

Qf

CA

Qf

CA

fM

Qf

fM

fM

sN

fMN

Qf

CA

0

0

1

1

1

1

1

1

1

1S1

−=

−=

−

=

mii lei

Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de raportare cu 15 mii lei

(+20%).

Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în condiţiile menţinerii

constante a celorlalţi factori dc influenţă, a determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de

afaceri cu 7,5 mii lei.

Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a scăzut şi s-a reflectat

nefavorabil asupra cifrei de afaceri. În sensul scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele

disponibile se observă că înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor

investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei), iar pe de altă parte, ca

efect al creşterii numărului de salariaţi.

Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive (+16%). Dacă

se consideră că celelalte condiţii din procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa

structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10.63 mii lei.

Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ cu P0 şi influenţa

asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia se apreciază favorabil deoarece eficienţa

utilizării mijloacelor fixe a crescut.

Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu 17,9%, deoarece, în

perioada P0, firma a vândut produse şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea

supraunitară a indicatorului în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl

evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de

afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a producţiei fabricate.


Nr.


1P


2. Producţia exerciţiului mii lei 2.290 2.240

3. Cifra de afaceri mii lei 2.107 2.128

Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de

afaceri.

Rezolvare

Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe baza datelor din tabelul anterior

este:

Qe

CA

sN

QesNCA =

Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciriului asupra cifrei de afaceri se calculează

astfel: ( )

2,67290.2

107.2

240.2

128.2

350

240.2350

Qe

CA

Qe

CA

N

QeN

Qe

CA

0

0

1

1

S

1S

CA

1

1+=

−=

−=

mii lei

17

8.Pe baza indicatorilor:

Nr.


1P




să se determine influența numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare

Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:

Qe

CA

sN

QesNCA =

Influența numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată pe baza datelor din

tabelul de mai sus este de 372 mii lei.

( ) ( ) ( ) 372000.4

720.3

250

000.4250225

Qe

CA

N

QeNNN

0

0

S

0SS

CA

S

0

01−=−=−=

mii lei

Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în condiţiile menţinerii

constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinai în mod justificat şi o diminuare a cifrei de

afaceri cu 372 mii lei. Scăderea numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea

activităţii, creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea activităţii

etc.


Nr.


1P




Se cerc să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare

Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:

Qe

CA

sN

QesNCA =

în care: sN

Qe

- productivitatea medie anuală a muncii;

Qe

CA

- gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.

Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel:

18

( )

=

−=

−=

580.4

214.4

800

580.4

700

480.4700

Qe

CA

N

Qe

N

QeN

N

Q

0

0

S

0

S

1

1S

S

CA

e

01

( ) 7,43492,0725,54,6700 +=−= mii lei

Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5.725 mii lei în perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada

P1, a generat o creştere a cifrei dc afaceri cu 434,7 mii lei.


Nr.

crt. Indicatori U M 0P

1P


2. Numărul mediu de ore lucrate salarul ore 2.100 1.980

3. Cifra de afaceri medie orară mii lei 80 85

Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de

afaceri.

Rezolvare

Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de

afaceri este următorul:

hhZS WNNNCA =

în care:

- ZN -numărul mediu dc zile lucrate de un angajat în perioada analizată;

- hN - numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;

- hW - productivitatea medie orară a unui salariat (cifra dc afaceri medie orară);

- t - numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( )hZ NNt =

Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe baza datelor din

tabelul anterior, se prezintă astfel: ( ) ( ) ( ) 072.380100.2980.1320WNNNNNt

000111 hhZhZS

CA −=−=−=

mii lei

Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la 2.100 ore în P0 la 1.980 ore

în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu 3.072 mii lei.

1.2.Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de

producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi

serviciilor cumpărate de firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin

/aloarca

19

valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor

intermediare provenite de la terţi. Valoarea adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să

se ţină cont de amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor.

1.2.1.Analiza nivelului valorii adăugate

Valoarea adăugată se poate obţine prin:

-metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se

scad consumurile intermediare de la terţi;

VA = Qe-M

în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.

În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoarea adăugată globală se

determină ţinând cont şi de marja comercială (Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate

de această activitate.

VA = (Qe + Mc) - M'

în care: Mc - marja comercială;

M' consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi

comercializare).

Marja comercială se determină ca diferenţă intre valoarea mărfurilor vândute şi costul lor.

-metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor

elemente:

Cheltuieli eu personalul - Impozite şi taxe * Dobânzi + Dividende - Amortizare + Profit

reinvestit

VA= Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi + Dividende + Amortizare + Profit

reinvestit

Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la

activitatea economică a firmei:

- personalul (prin salarii, participări la rezultate;

- indemnizaţii şi alte cheltuieli);

- statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate);

- creditorii (prin dobânzi şi comisioane plătite):

- acţionarii (prin dividende nete încasate):

- firma (prin autofinanţarea netă reală).

Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5

Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetica)

Nr.

crt. Indicatori UM

Perioada de analiză Simbol

t-4 t-3 t-2 t-1 t

1. Marja comercială lei 405 407 559 409 418 Mc

2.

Producţia

exerciţiului lei 26.472 45.648 66.250 120.222 179.881 Qe

20

3.

Cheltuieli materiale

totale lei 15.135 24.884 38.037 74.170 96.133 Chm

4.

Cheltuieli cu

lucrările şi

serviciile executate

de terţi

lei 778 1.382 1.402 1.792 9.930 Clset

5. Consumuri

intermediare lei 15.913 26.266 39.433 75.962 106.063

Csi = chm +

Clset

6. Valoarea adăugată

lei 10.964 19.789 27.376 44.669 74.236 VA=Mc +

Qe - Csi

7. Amortizare lei 176 140 684 831 1.476 Am

8. Valoarea adăugată

netă lei 10.788 19.649 26.692 41.838 72.760

VAN =

VA – Am

9.

Indicele de

creştere a

producţiei

exerciţiului

% 100% 172% 145% 181% 150%

IQe = Qc1/

Qc0

10.

Indicele de creştere

a consumurilor

intermediare % 100% 165% 150% 101% 140%

Icsi = Csi1/

Csi0

11.

Indicele de creştere

a valorii adăugate % 100% 180% 138% 163% 166% IVA = VA1/

VA0

12. Rata valorii

adăugate % 42% 45% 44% 38% 41%

RVA =

VA/CA

13. Rata netă a valorii

adăugate % 98% 99% 98% 98% 98% RNVA =

VAN/VA

Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă analizată. În

ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca

urmare a utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei.

Această situaţie se datorează:

1)ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura

cheltuielilor:

-sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv asupra VA;

-sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ asupra VA;

-sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra VA;

-creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra VA;

2)creşterii eficienţei activităţii:

-sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire a creării valorii

adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu efect pozitiv asupra indicatorului analizat;

-sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra evoluţiei VA.

Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este prezentată în tabelul nr. 6.

Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele prezentate în tabelul nr. 6,

valoarea adăugată este utilizată pentru remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea

activităţii firmei.

21

Tabelul nr. 6

Evoluţia valorii adăugate (Metoda aditivă)

Nr.

Crt. Indicatori UM

Perioada analizată Simbol

t - 3 t - 2 t - 1 t

1. REMUNERAREA

PERSONALULUI lei 4.193 5.844 7538 13.955 RMPRS

1a - cheltuieli cu remuneraţiile

personalului lei 3.976 5.449 7.246 13.298 Psp

1b - Participarea salariaţilor la profit lei 217 395 692 657 fcp

2. IMPOZITE PENTRU STAT lei 11.627 17.404 29.902 45.229 IMPT

2a - asigurări şi protecţie socială lei 1.210 1.787 2.388 4.737 Aps

2b - intuirile, tur şi vănâminle j.v

miale lei 9.171 13.350 23.197 28.845 Itva

2c - impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate lei 1.008 2.183 4.244 11.446 Imp

2d - impozitul pe dividende lei 238 84 73 201 Ipd

3. CREDITORI lei 148 247 1.093 2.082 CDT

3a - cheltuieli financiare privind

dobânzile lei 88 247 1.093 2.082 Chfd

4. ACŢIONARI

lei 2.133 752 656 1.809 ACT

4a - dividende nete lei 2.133 752 656 1.809 Divn

5. AUTOFINANŢAREA

PENTRU FIRMĂ lei 1.748 3.123 5.030 11.160 AFN

5a - cheltuieli cu amortizarea lei 140 684 831 1.476 Cam

5b - profitul net reinvestit lei 1.850 2.716 5.494 11.811 Prinv

5c - alte elemente de autodinanţare lei -242 -277 -1.245 -2.129 Aeaf

6. VALOAREA ADĂUGATA

lei 19.789 27.370 44.669 74.235 VA = 1+2

+3+4+5

1.22.Analiza dinamicii valorii adăugate

Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o

perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii

adăugate în preţuri comparabile este prezentată în tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7

Dinamica valorii adăugate

Nr.

crt. Indicatori UM

Perioadă de analiză Simbol

t - 4 t - 3 t - 2 t - 1 t

1. VALOAREA

ADĂUGATA lei 10.964 19.789 27.370 44.669 74.235 VA

2. Indicele de

creşterea preţurilor - 1,00 1,23 1,88 4,36 5,37 Ip

3. VA in preţuri lei 10.964 16.089 14.559 10.345 13.824 VApc

22

comparabile

4. Indicele de

creştere a VA % 100% 146% 91% 70% 135%

IVA=VA1/

VA0

5. Variaţia VA

% - 46% -9% -30% 35% 100I

VA

VA −=

=

6. Ritmul mediu

de creştere a VA % - - - - 5,98 RVA

Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an o evoluţie

ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a bogăţiei reale

realizate de firmă, printr-o bună valorificare a resurselor sale.

1.2.3.Analiza structurii valorii adăugate

Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată sub forma în care

asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economica a firmei.

În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a elementelor valorii

adăugate trebuie să respecte o succesiune bine determinată, şi anume:

-dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu autofinanţarea;

-profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente;

-remunerarea stalului să se reducă în ce priveşte ponderea sa, reflectând o reducere a presiunii

fiscale;

-ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiara deficitară;

-creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o creştere a consumului de

muncă echivalat valoric.

Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8.

Tabelul nr.8

Evoluţia structurii valorii adăugate

Nr.

crt. Indicatori UM

Perioada de analiză Simbol

t - 3 t - 2 t - 1 t

1. Remunerarea

personalului % 21,2% 21,4% 17,8% 18,8% Rp/VA

2. Remunerarea

statului % 58,8% 63,6% 66,9% 60,9% Imp/VA

3. Remunerarea

creditorilor % 0,4% 0,9% 2,4% 2,8% Dob/VA

4. Remunerarea

investitorilor % 10,8% 2,7% 1,5% 2,4% Div/VA

5. Remunerarea firmei % 8,8% 11,4% 11,4% 15,0% Afn/V A

6. VALOAREA

ADĂUGATĂ % 100% 100% 100% 100% 6=1+2+3+4+5

23

Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al remunerării o deţine

statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de

presiune fiscală, având ca efect stoparea dezvoltării firmei.

Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care prezintă o tendinţă de

reducere în perioada analizată.

Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în schimb înregistrează o

tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa

dezvoltarea.

Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere nesemnificativă în valoarea

adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea

autofinanţării, indică unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare.

1.2.4.Analiza factorială a valorii adăugate

Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii adăugate şi

identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la analiza de tip factorial, pe baza

următorului model de analiză:

vaQeQe

M1QeVA =

−=

Sistemul factorial se prezintă astfel:

în care:

-Qe - producţia exerciţiului (Qe = T w h) ;

-T - timpul total de muncă (T = Ns • t);

- w a - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe

=

sN

QeaW

;

- hw - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;

- sN - numărul mediu de personal;

- t - timpul dc muncă mediu pe salariat;

-gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;

- va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:

100

vag

va

n

1iii

=

=;

24

-vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe prodase sau tipuri de activităţi.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9

Factori de influentă ai valorii adăugate

- mii. Iei –

Nr.

crt. Indicatori

Perioada de analiză Indice

(%) t-1 t

1. Producţia exerciţiului şi marja comercială

(Qe+Mc) 120.631 180.299 149,4

2. Consumurile provenite de la terţi (M) 75.962 106.063 139,6

3. Valuarea adăugată (VA) 44.669 74.236 166.2

4. Timpul total de muncă (T); ore 1.220.000 1.200.000 98,4

5. Numărul mediu de personal ( N s) 675 650 96,3

6. Timpul dc muncă mediu pe salariat ( t )ore 1.807 1.846 102,2

7. Productivitatea medie orară ( hw ) 0,0989 0,1502 151,9

8. Valoarea adăugată medic la 1 leu

producţie a exerciţiului ( va ); lei 03703 0,4117 111,2

9.

Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu

producţie a exerciţiului

( av );lei

- 0,395 -

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (semnificaţia

acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun: 567.29669.44236.74VAVAVA 01 +=−=−= lei

din care:

1) ( ) ( ) 220953703,0120631180299vaQeQeQe 001 +=−=−= lei


1.1) ( ) ( ) 7323703,00989,01220001200000vahwTTT 0001 −=−=−= lei

din care:

1.1.1) ( ) ( ) 16543703,00989,01807675650vahwtsNsNsN 00001 −=−=−= lei

1.1.2) ( ) ( ) 9223703,00989,018071846650vahwttsNt 00011 +=−=−= lei

1.2. ( ) ( ) 827.223703,00989,01502,0000.200.1vahwhwThw 0011 +=−=−= lei

25

2) ( ) ( ) 74723703,04117,0299.180vavaQwva 0110 +−=−= lei


2.1) ( ) 44533703,0395,0299.180vavaQegi 0

1

1 +=−=

−=lei

22) ( ) 3019395,04117,0299.180vavaQeva

1

111 +=−=

−=lei

Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat ambilor factori direcţi:

producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea

producţiei exerciţiului s-a datorat majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa

nefavorabilă a factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la

creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie cauza principală a

nefolosirii integrale a fondului total de timp.

Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca urmare a reducerii

nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie a generat mărimea valorii adăugate cu

7472 lei. Factorial. această situaţie s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în

condiţiile unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce necesită o

cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea realizată în anul anterior.

Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei combinării factorilor de

producţie, se poate asigura prin:

-îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă;

-creşterea productivităţii muncii;

-scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie;

-îmbunătăţirea calităţii produselor;

-creşterea gradului de înzestrare tehnică;

-creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie.

PROBLEME REZOLVATE


Nr.

crt. Indicatori UM P0 P1

Indice

(%)

1 Producţia exerciţiului (Qe) lei 13.104 13.800 105,34

2 Consumurile provenind de la terţi (M) lei 4.586 4.692 102,4

3 Valoarea adăugată (VA) lei 8.518 9.108 106,92

4 Timpul total de muncă (T) ore 65.520 61.133 93,61

5 Numărul mediu de salariaţi

( sN ) pers 35 33 95,23

6 Numărul mediu de ore pe salariat ( t

) ore 1.872 1.859 98,3

7 Productivitatea medie orara ( hw ) lei 0,200 0,225 112,5

8 Valoarea adăugată medie la 1 leu

producţie a exerciţiului ( va ) lei 0,65 0,66 101,53

9 Valoarea adăugată medie recalculată ( lei x 0,645 x

26

var)

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării valorii adăugate a firmei.

Rezolvare

Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza următorului model:

vaQe

Qe

M1QeVA =

−=

Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai se prezintă

astfel:

-Qe - producţia exerciţiului (Qe = T • hw );

-T- timpul total de muncă (T = Ns * t);

- aw - productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei exerciţiului

=

sN

QeaW

;

- hw - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;

- sN - numărul mediu de salariaţi;

- t - timpul mediu de ore pe salariat;

- ig - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;

- va - valoarea adăugată medie la l leu producţie

=

=

100

vag

va

n

1i

ii

;

- iva - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţului pe produse sau tipuri de activităţi.

Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza datelor din tabelul

de mai sus) se realizează astfel: 590518.8108.9VAVAVA 01 +=−=−= lei

din care:

1.influenţa producţiei exerciţiului:

( ) ( ) ( ) 45265,0104.13800.13vaQeQeQ 001

VAe +=−=−=

lei

din care:

27

1. 1.influența timpului total de muncă: ( )( ) ( ) 54465,02,0520.65333.61vahwTTT 0001

VA −=−=−

lei

1. 1. 1.influenţa numărului mediu de personal:

( ) ( ) ( ) 48765,0200,0872.13533vahwtsNsNsN 00001

VA −=−=−=

lei

1.1.2.influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:

( ) ( ) ( ) 5765,0200,0872.1859.133vahwttsNt 00011

VA −=−=−=

lei

1.2.influenţa productivităţii medii orare:

( ) ( ) ( ) 99665,0200,0225,0333.61vahwhwThw 0011

VA +=−=−=

lei

2.influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului: ( ) ( ) ( ) 13865,066,0800.13vavaQeva 011

VA0 +=−=−=

lei

2.1.influenţa structurii producţiei exerciţiului:

( ) ( ) ( ) 6965,0645,0800.13vavaQeg 0r

1VA

i −=−=−=

lei

2.2.influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse:

( ) ( ) ( ) 207645,066,08009.13vavaQeva r

11VA

i +=−=−=

lei

în care: 100

vagva 01 iir

=

Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu 590 lei, respectiv cu

6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai

rapide a valorii adăugate faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce

înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi.

Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut, rezultă că 76,6% din

modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii

adăugate la 1 leu producţie.

Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea valorii adăugate cu 452

lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea adăugată prin intermediul acesteia au fost

influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman.

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de muncă, ca efect al

nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat, a avut ca efect

scăderea valorii adăugate cu 544 lei. Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi

se datorează creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată o creştere a

productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în sporirea valorii adăugate cu 996 lei.

Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a

determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă reducerea cu

1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.

Aprofundând această influenţă, se constată că:

28

-structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii acelor produse a căror valoare

adăugată la 1 leu producţie pe produse era inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din

perioada P0;

-valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o influenţă favorabilă, ca urmare a

îmbunătăţirii calităţii produselor, materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii

consumurilor specifice de resurse materiale etc.


Nr.

crt. Inidicatori UM P0 P1

1 Total cheltuieli cu personalul mii lei 80 85

2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele mii lei 100 80

3 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate mii lei 51 55

4 Cheltuieli privind dobânzile mii lei 25 40

5 Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv

cheltuielile financiare cu dobânzile) mii lei 10 15

6 Producţia exerciţiului mii lei 500 530

7 Numărul mediu de salariaţi pers. 1.000 1.050

8 Numărul mediu de ore pe salariat ore 1.875 1.870

Se cere:

1)Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata variaţiei valorii adăugate,

productivitatea medie orară a muncii:

2)Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate.

Rezolvare

1)Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea următoarelor componente:

cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în perioada de bază (VA0) şi valoarea

adăugată în perioada curentă (VA1) se determină astfel:

VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 1 = 266 lei;

VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275 lei;

Rata medie a valorii adăugate ( VAR ) se determină cu relaţia:

100Qe

VAR VA =

; %20,53100

500

266100

Qe

VAR

0

00VA ===

%89,51100530

275100

Qe

VAR

1

11VA ===

Rata variaţiei valorii adăugate ( )VAR denumită şi „rata de creştere a firmei” se calculează cu

relaţia:

29

%38,3100266

266275100

VA

VAVAR

0

01VA =

−=

−=

Productivitatea medie orară se determină astfel:

tN

Qe

T

QehW

S ==

;

2699,0870.1050.1

530

tN

QehW

1S

1

1

=

=

=

2666,0875.1000.1

500

tN

QehW

0S

0

0

=

=

=

2)Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru aplicaţia dată este următorul:

vahWtNVA s = (cu notaţiile deja cunoscute).

Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:

9266275vahWtNvahWtNVA 000S111S 01+=−=−=

mii lei

din care:

- influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:

( ) ( ) ( ) 30,13500

2662666,0875.1000.1050.1vahWtNNN 000SS

CAs 01

+=−=−=

mii lei

- influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat: ( ) ( ) ( ) 74,0532,02666,0875.1870.1050.1vahWttNt 0001S

CA

1−=−=−=

mii lei

- influenţa modificării productivităţii medii orare: ( ) ( ) ( ) 40,3532,02666,02699,0870.1050.1vahWhWtNW 0011S

CAh 1

+=−=−=

mii lei

-influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a exerciţiului:

( ) ( ) 96,6532,05188,02699,0870.1050.1vavahWtNva 0111S1−=−=−=

De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu 9 mii lei. Creşterea

valorii adăugate se datorează influenţei pozitive numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a

productivităţii medii orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de scăderea

numărului mediu de ore lucrate pe salariat.


Nr. crt. Indicatori UM P0 P1

1 Producţia exerciţiului mii lei 2.100 2.231

2 Consumuri intermediare mii lei 1.680 1.719

Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la

1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei valorii adăugate.

Rezolvare

30

Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu materiale asupra sumei

valorii adăugate este următorul:

−=

Qe

M1QeVA

în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.

-Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se calculează astfel: ( )

59,65100.2

680.11

231.2

719.11231.2

Qe

M1

Qe

M1Qe

Qe

M1

0

0

1

11

CA

+=

−−

−=

−−

−=

−

mii lei

Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în condiţiile date, reducerea

valorii adăugate cu 65,59 mii lei.


Nr.



2 Fondul total de timp de muncă ore 440.000 420.000

3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,50 0,50

Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate.

Rezolvare

Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit datelor din tabelul de mai

sus, se prezintă astfel:

-Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se determină astfel:

( ) ( ) 10550,0000.440

100.1

000.420

260.1000.420vahwhwThw 0011

CA +=

−=−=

mii lei

Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a productivităţii medii orare de la

2,5 lei în perioada P0 la 3 Iei în perioada P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în

care ceilalţi factori rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o

creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei.


Nr.



31

2 Fondul total de timp de muncă ore 520.000 500.000

3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a

exerciţiului lei 0,45 0,50

Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate.

Rezolvare

Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este următorul:

vahWTvaQeVA ==

Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus, se

prezintă astfel:

-Cuantificarea influenţei fondului dc timp asupra valorii adăugate se realizează după cum

urmează:

( ) ( ) ( ) 3645,0000.520

080.2000.52000.500vahWTTT 0001

VA −=−=−=

mii lei

Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1, comparativ cu perioada P0,

în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a

valorii adăugate cu 36 mii lei.

1.3.Analiza producţiei fizice

Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea

productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic.

Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară, deoarece, în relaţiile lor

cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de consumatori şi beneficiari.

Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca beneficiare, îşi

stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor resursele de care au nevoie.

Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele procedee:

-indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe sortimente şi pe total.

La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei se calculează pe baza

următoarei relaţii:

100

q

qiq

0

1 =

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute.

-coeficientul mediu de sortiment ( sK ) şi coeficientul de nomenclatură (Kn).

/alorilor

32

În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de bază conform căruia nu

se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente cu depăşirile de la alte

sortimente.

Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel:

a)

=00

0min

pq

pqsK

în care: 0min pq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate.

Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se stabileşte comparând

valoarea efectivă cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment luându-se în calcul

valoarea minimă rezultată în urma comparaţiei.

b)

−=00pq

qp1sK

în care: qp

reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de programul de fabricaţie) pe

sortimente.

c) 100

q

100

iqsK

0i

2

qi0i +

=

în care:

- 0iq - ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat programul de fabricaţie;

- 0iq - ponderile valorice ale produselor la care programul de fabricaţie a fost integral realizat sau

depăşit;

- qii- indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.

În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există următoarele situaţii:

1) 1sK =

−

realizare. de proportia de indiferent le,sortimente

toateladepasit sirealizat fost a fabricatie de programul -

:sau

100% de proportiein

lesortimente toatelarealizat fost a fabricatie de programul

2) 1sK

rii)necompensă uiprincipiul irespectăes a urmare (ca

prevărev nivelulrealizat a-snu sortiment un puţuţi cel ladar

total;pedepăepăş şirealizat fost a fabricaţab de programul -

:sau

enerealizar de proporţro de indiferent ,sortimente pe şicât

total,peatât realizat fost anu fabricaţab de programul -

Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea programului la un singur

sortiment, dar într-o proporţie toarte mare: neîndeplinirea programului la mai multe sortimente,

/aloarca

33

însă în proporţii mai mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de

nomenclatură (Kn):

N

n1K n −=

în care:

-n - numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au respectat prevederile;

-N- numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse.

Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente sunt:

- evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice pe sortimente şi pe total;

- localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare de activitate;

- formularea de masuri pentru realizarea programului producţiei fizice.

Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării programului de fabricaţie pe total

şi pe sortimente vom prezenta situaţia privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea

acestuia la societatea comercială „X” (tabelul nr. 10).

Tabelul nr. 10

Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. X

Nr.

crt.

Denu-

mire

sorti-

ment

Cantitatea (buc.) Preţ

contractat

(lei/buc.)

Caloarea producţiei

(mii lei)

Progra-

mată

Reali-

zată programată realizată

1 P 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75

2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5

3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25

4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75

5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25

6 TOTAL x x x 16.710,75 16.996,5

Nr.

crt.

Denu-

mire

sorti-

ment

Indicele de

realizare a

program-

mului de

producţie

(lq(%))

Abateri

negative

(Δqp)

Valoarea

producţiei

recalculată

în limitele

prog.

Structura

producţiei

(%)

Progra-

mată

Reali-

zată

1 P 11,46 - 967,5 5,79 6,29

2 P2 102,33 - 919,125 5,5 5,53

3 P3 88,37 -106,875 812,25 5,5 4,78

4 P4 101,16 - 967,5 5,79 5,76

5 P5 102 - 12.937,5 77,42 77,64

6 TOTAL 101,71 -106,875 16.603,875 100 100

a) 9936,0

75,710.16

875,603.16sK ==

34

b) 9936,0

100

42,7779,55,579,5

100

37,885,5sK

2=

++++

=

c) 9936,0

75,710.16

875,1061sK =−=

( )%808,0

5

11Kn =−=

La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a volumului valoric al producţiei

cu 1,71% (lq = 101,71%), situaţie aparent favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o

nerealizare de 106.875 mii lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente

realizările au depăşit prevederile.

Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au respectat prevederile în

proporţie de 99,36% ( sK ). Această situaţie se va reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei,

deoarece, neadmiţându-se principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi

nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va accepta depăşirile la cele 4

sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru firma analizată într-o producţie nevândută în valoare

de 106,875 mii lei (16.603,875 mii lei - 16.710,75 mii lei).

Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost prevăzut beneficiarul produselor va

accepta la toate produsele o cantitate de produse reprezentând 88.37% din volumul contractat,

adică 88,37% x 16.710,75 =14.767,2897 mii lei.

În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „x” vor fi: 14.767,2897 mii lei -

16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei.

În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte decât 14.767,2897 mii

lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de produse finite la producător în valoare de

2.228,9603 mii lei. Aspectul favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia

contractată este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte negative

asupra valorificării celorlalte sortimente.

Pierderea firmei „x” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt prevăzute despăgubiri şi

penalităţi pentru produsele nelivrate.

Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la nivelul fiecărui tip de

produs) şi coeficientul mediu de structura sau de asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul

precedent (coeficientul mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură

este 1.

Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza următoarelor relaţii:

a) −= g100aK b)

( )

( )

=

01

0

pg

pminqaK

în care:

- g - suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment indiferent de semnul matematic;

35

-( )

01pg

- valoarea efectiva a producţiei recalculată în funcţie de structura programată pe

sortimente.

Se determină astfel:

-înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura programată a acesteia pe fiecare

sortiment în parte;

-sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fabricaţie cu valoarea programată

a producţiei pe fiecare sortiment în parte.

-( )

0pminq

- valoarea producţiei executată în contul structurii programate (se determină, prin

compararea la nivelul fiecărui sortiment în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea

efectivă a acesteia recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea minimă

realizată în urma comparaţiei).

În cazul firmei „x”, coeficientul mediu de structură se stabileşte astfel:

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) =−+−+−+−+−−= 42,7764,7779,576,55,578,45,553,579,529,6100aK

( ) =++++−= 22,003,072,003,05,0100

%9851,1100 =−= sau 0,9849

PROBLEME REZOLVATE

Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr

crt.

Denumirea

produsului

U M

Valoarea producţiei

0P

(prevăzut)

1P

(realizat)

1 1P mii lei 3.400 3.700

2 2P mii lei 560 650

3 3P mii lei 1.200 1.050

4 4P mii lei 6.000 5.800

5 5P mii lei 390 400

6 TOTAL mii lei 11.550 11.600

Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente.

Rezolvare

• Se utilizează coeficientul mediu de sortiment ( )sK .

Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe principiul necompensării unor

realizări la unele sortimente, cu depăşirile înregistrate la alte sortimente:

=00

0min

pq

pqsK

în care: 0min pq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele prevăzute,

care se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare

sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă;

36

00pq- valoarea prevăzută a producţiei fabricate.

Se obţine: Denumirea

produsului UM minq

1P

mii lei 3.400

2P

mii lei 560

3P

mii lei 1 050

4P

mii lei 5.800

5P

mii lei 390

TOTAL mii lei 11.200

%97,96100550.11

200.11sK ==

Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă proporţia de realizare a

programului pe sortimente, precum şi numărul acestora. Se constată că, deşi programul de

producţie a fost depăşit (realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe

sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există suficiente stocuri la

sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari.

•Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe sortiment trebuie completată cu

coeficientul de nomenclatură (K0):

N

n1K n −=

unde: n - numărul de poziţii la care s-a realizat programul;

N = numărul total de poziţii din program.

Pentru firma analizată, se obţine: 40,0

5

31K n =−=

Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost realizată la 60% din produsele

analizate. Se impune identificarea cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie.


Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%)

V1 V2 V3 V4 V5 V6

A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2

B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5

C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9

TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4

Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizări în care din următoarele variante coeficientul

mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100.

37

Rezolvare

Între coeficientul mediu pe sotiment ( sK ) şi de structură ( aK ) şi nivelul indicelui de

realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot exista următoarele corelaţii:

a)

( )( )

( )

100I

1001K

1001K

q

a

s

Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea realizată este efectul

compensării nerelizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente.

Conform datelor din tabelul de mai sus, această corelaţie poale fi aplicată variantei a doua a

programului de fabricaţie.

b)

( )( )

( )

=

100I

1001K

1001K

q

a

s

Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nici un

sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un

aspect negativ al activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de producţie se

încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior.

c)

( )( )

( )

100I

1001K

1001K

q

a

s

Corelaţia de mai sus reflecta faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nivel de

firmă, datorită nerealizărilor inregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decât

depăşirile aferente altor sortimente. La aceeaşi situaţie ( qI < 100%) se poate ajunge şi atunci

când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în proporţii diferite.

În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie se incadrează în cerinţele

corelaţiei, mai sus descrisă.

În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1

sau 100.

3.În care din următoarele variante sK = 1(100), iar aK < l(l00):

Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie

(%)

V1 V2 V3 V4 V5 V6

A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2

B 100,2 1 36,0 100 99 100,5 5405

C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9

38

TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4

Rezolvare

Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare sortiment în totalul producţiei.

Pentru caracterizarea modului de realizare a programului de producţie din punctul de vedere al

structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de structură sau asortiment ( aK ):

−= g100Ka

în care: g= suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;

Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în care dispunem doar de indicii de

realizare a programului de fabricaţie, vom utiliza următoarea corelaţie:

( )( )

( )

100I

1001K

1001K

q

a

s

Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o depăşire a programului de

producţie pe fiecare sortiment şi în medie la nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta

unui (V1) din programul de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această

situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a programului de fabricaţie pe

sortimente au fost determinate de solicitările clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea

asigurată.

1.4.Analiza calităţii produselor

Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau un serviciu, prin

totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia

pentru care a fost creat.

Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se poate realiza cu ajutorul

următoarelor procedee:

A)La nivel de produs:

1)coeficientul mediu de calitate pe produs ( iK ) determinat pe baza

indicilor claselor de calitate:

=i

ii

iq

KqK

sau 100

KgK

ii

i

=

în care:

- iq - cantitatea fabricată din clasa de calitate „i";

- iK - coeficientul clasei de calitate „i” ;

- ig - structura producţiei fabricate pe clase de calitate.

2)coeficientul mediu de calitate ( ieK ) determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă:

39

=i

ii

iq

KeqeK

sau 100

Keg ii

în care:

Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate ..i".

3) preţul mediu de vânzare ( ip ):

=i

ii

iq

pqp

sau 100

pg ii

in care: ip reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate ,.i".

B) La nivel de firmă:

1)coeficientul mediu generalizat al calităţii:

100

KggK

ii=

în care:

- ig structura producţiei fabricate pe produse;

- iK - coeficientul mediu de calitate pe produs.

2)ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a producţiei diferenţale pe

clase de calitate (gs):

100calitate de clase pe tediferenþia produselor a totalãValoarea

superioarã calitate de produselor Valoareags =

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11.

Coeficientul mediu de calitate ( iK ) determinat pe baza indicilor claselor de calitate, conform

datelor din tabelul nr. 11, are următoarele valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată

(1):

( ) ( ) ( )05,2

000.30

500.61

000.30

3500.102500.1019000

q

Kq0K

0i

i0i

i ==++

=

=

Tabelul nr. 11

Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza indicilor de calitate

Nr.

Crt.

Clasa de

calitate

Cantitatea

(mii buc)

Structura

producţiei

Preţ de

vânzar

e

lei/buc.

Indice

de

echiva-

lenţa

Cantităţi

echivalente

Valori

mii lei

Prevă-

zut

Realiza

t

Prevă-

zut

Reali-

zat

Prevă-

zut

Reali-

zat

Prevă-

zut

Realiza

t

1. Calitatea I 9.000 10.560 30 32 0,5 1,0 9.000 10.560 4.500 5.280

2. Calitatea a II-a 10.500 9.240 35 28 0,4 0,8 8.400 7.392 4.200 3.696

3. Calitatea a III-a 10.500 13.200 35 40 0,3 0,6 6.300 7.920 3.150 3.960

TOTAL 30.000 33.000 100 100 X X 23.700 25.872 11.850 12.936

40

( ) ( ) ( )08,2

000.33

640.68

000.33

3200.13292401560.10

q

KqilK

il

iil==

++=

=

%56,9810008,2

05,2100

ilK

0iKI

iK ===

Deci, 0iKilK - situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă, în varianta aplicării formulei:

100

KgiK

ii=

( ) ( ) ( )05,2

100

205

100

335235130

100

Kg0iK

i0i==

++==

( ) ( ) ( )08,2

100

208

100

340228132

100

KgilK

iil==

++==

Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţa ( ieK ), aşa cum

rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele valori:

( ) ( ) ( )790,0

000.30

700.23

000.30

6,0500.108,0500.101000.9

q

KeqeK

0i

i0i

0i ==++

==

( ) ( ) ( )784,0

000.33

872.25

000.33

6,0200.138,0240.91560.10

q

KeqeK

il

iil

il ==++

==

%24,99100790,0

784,0100

Ke

KeI

0i

ilKe i

===

Deci. 0iil KeKe - situaţia este nefavorabilă.

În varianta aplicării formulei:

100

KegeK

ii

i

=

rezultatele analizei sunt următoarele: ( ) ( ) ( )

790,0100

79

100

6,0358,035130eK 0i ==

++=

( ) ( ) ( )784,0

100

4,78

100

6,0408,028132eK il ==

++=

Preţui mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11, reprezintă un alt procedeu de

apreciere a calităţii produselor în perioada analizată, comparativ cu situaţia prevăzută.

/arianla

41

( ) ( ) ( )3950,0

000.30

850.11

000.33

3,0500.104,0500.105,0000.9

g

pg0ip

0i

i0i==

++==

lei/buc

sau:

( ) ( ) ( )3950,0

100

3,0354,0355,030

100

pg0ip

i0i=

++==

lei/buc

( ) ( ) ( )392,0

000.33

3,0200.134,0240.95,0560.10

g

pgilp

il

iil=

++==

lei/buc

sau:

( ) ( ) ( )392,0

100

3,0404,0285,032

100

pgilp

iil=

++==

lei/buc

Deci, 0ipilp ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei, situaţie ce se va reflecta în

reducerea rezultatelor firmei.

Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă, metodologia de analiză se prezintă

astfel (tabelul nr. 12).

Tabelul nr. 12

Calculul coeficientului generalizat de calitate

Nr.

crt.

Denu-

mirea

produ-

selor

Structura

producţiei

Coeficientul de

calitate pe

produs

Determinarea

coeficientului generalizat

de calitate

Pre-

văzut

Reali-

zat

Pre-

văzut

Reali-

zat

Pre-

văzut Realizat

Recal-

culat

1 P1 40 35 1,6 1,4 0,640 0,490 0,560

2 P2 35 32 1,8 2,0 0,630 0,640 0,576

3 P3 25 33 2,2 1,9 0,550 0,627 0,726

TOTAL 100 100 x x 1,820 1,757 1,862

În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel de firmă, cu ajutorul

coeficientului mediu generalizat al calităţii, se desfăşoară astfel:

063,0820,1757,1gKgKgK 01 −=−=−=

Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate efectiv se apropie de 1

(calitatea I).

Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică prin influenţa structurii

producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate pe produs ( iK ).

Influenţele se stabilesc astfel:

1) 042,0820,1862,1gKgK

100

Kg

100

Kgg 0

0i0i0iil

i +=−=−=−=

42

Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs care avea o calitate inferioară

calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%;

acest produs are o calitate inferioară celei medii 1,82).

2) 105,0862,1757,1gKgK

100

Kg

100

KgK 1

0iililil

i −=−=−=−=

Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii producţiei la nivel de firmă este

pozitivă, în sensul că s-a depus un efort din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime

de calitate superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi utilizarea unor

mijloace fixe cu randament superior.

PROBLEME REZOLVATE


Clasa

de calitate

Cantitatea (buc) Preţ unitar (lei/buc)

P0 P1 P0 P1

Calitatea I 5.000 5.050 25.000 25.500

Calitatea a II-a 7.000 6.900 10.500 10.800

Calitatea a III-a 4.500 4.800 50.000 48.000

Calitatea a IV-a 1.300 1.350 100.000 95.000

TOTAL 17.800 18.100 - -

Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii de calitate cunoscuţi.

Rezolvare

Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu ajutorul indicatorilor:

• coeficientul mediu de calitate pe produs ( iK ) calculat cu relaţia:

=i

ii

iq

KqK

sau 100

KgK

ii

i

=

în care:

- iq - volumul producţiei pe fiecare sortiment;

- ig - ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei;

- iK - reprezintă coeficientul clasei de calitate.

Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de calitate pe produs tinde către 1 (

1Ki → , simbol al calităţii superioare), prin descreştere ( 01 ii KK ).

• preţul mediu de vânzare ( ip )

=i

ii

iq

pqp

sau 100

pgp

ii

i

=

în care:

43

-pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.

Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare ( pK) poate fi relevat prin raportul dintre

preţul mediu de vânzare ( 1p ) şi cel aferent bazei de comparaţie ( 0p ):

0

1p

p

pK =

Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei pe produs ( 01 pp ), ca

efect al creşterii ponderii producţiei de calitate superioară în totalul producţiei aferente

produsului analizat.

12,2800.17

700.37

800.17

4300.13500.42000.71000.5

q

KgK

0

00

0

i

ii

i ==+++

==

14,2100.18

650.38

100.18

4350.13800.42900.61050.5

q

KgK

1

11

1

i

ii

i ==+++

==

0654,9910014,2

12,2100

K

KI

1

0

1i

i

K===

Gradul de îmbunătățire a calităţii producţiei ( 1KI

) se determină astfel:

%193,00654,99100I100I11 KK

−−−−=

096.31800.17

000.100300.1000.50500.4500.10000.7000.25000.5

q

pqp

i

ii

0 =+++

==

047.31100.18

000.95350.1000.48800.4800.10900.6500.25050.5

q

pqp

i

ii

1 =+++

==

%)84,99(9984,0096.31

047.31

p

pK

0

1p ===

Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) valoarea loială a produselor

diferenţiate pe clase de calitate (gs):

%09,28100800.17

000.5g

0s ==

%90,27100100.18

050.5g

1s ==

În condiţiile în care 01 ii KK situaţia este nefavorabilă, indicele coeficientului mediu de

calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în

44

proporţie de aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la scăderea preţului

unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%. Ponderea produselor de calitate superioară

(calitatea 1) a scăzut de la o perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în

scăderea preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate.


Denumirea

produsului

Cantitatea

(buc)

Coeficientul de

calitate pe produs

P0 P1 P0 P1

P1 5.000 5.050 1,9 2,2

P2 7.000 6.900 1,3 1,5

P3 4.500 4.800 2,3 1,8

P4 1.300 1.350 2,4 2,1

TOTAL 17.800 18.100 - -

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei calităţii produselor.

Rezolvare

La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al

calităţii:

100

KgKG

ii=

în care: ig - structura producţiei fabricate pe produse;

iK coeficientul mediu de calitate pe produs.

Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul anterior este redată în

continuare, astfel:

Denumirea

produselor UM

Structura producţiei (

ig)

P0 P1

P1 % 28,09% 27,90%

P2 % 39,33% 38,12%

P3 % 25,28% 26,52%

P4 % 7,30% 7,46%

TOTAL % 100% 100%

Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de calitate este următoarea:

0179,08017,18196,1KGKGKG 01 =−=−=

8196,1100

1,246,78,152,265,112,382,29,27KG1 =

+++=

8017,1100

4,230,73,228,253,133,399,19,28KG 0 =

+++=

45

din care:

1.influenţa structurii producţiei:

( )0129,08017,18146,1KGKG

100

Kg

100

Kgg 0

riiiiKGi

0001 +=−=−=−=

8146,1100

4,246,73,252,263,112,389,190,27KG

r=

+++=

2.influenţa coeficientului mediu de calitate:

0050,08146,18196,1KGKG100

Kg

100

KgK

r1

iiii

i0111 +=−=−=−=

Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la alta datorită alterării

calităţii produselor, variaţia globală în mărimi absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de

influenţă este de 0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de

coeficientul mediu de calitate pe produs.

tema 2.analiza rezultatelor activitĂŢii de producŢie Şi ... · pentru analiza factorială a...

Documents