tema 1.moneda si politica de curs de schimb
TRANSCRIPT
Tema 1 – Unitatea de învăţare 1
Moneda şi problema
cursului de schimb
Mihai Sebea
1. Evoluţia formelor monedei
2. Comensurarea masei monetare
3. Problema stabilităţii preţurilor
4. Formarea cursului valutar;
implicaţii macroeconomice
5. Opţiuni pt. regimul de curs de
schimb
Cuprins
1.Evoluţia formelor monedei
Moneda marfă (commodity money)– Un bun care poate fi utilizat ca bani.
Moneda bazată pe un etalon fizic (Commodity standard):– Unitate monetară a cărei valoare este total sau
parţial acoperită de valoarea anumitor bunuri fizice cum ar fi aur sau argint.
Moneda fiduciară (Fiat money):– Un însemn care are valoare pentru că este
acceptat ca bani (nu există valoare intrinsecă)
2. Comensurarea masei monetare
Banii sunt comensuraţi în economie prin
agregatele monetare.
Definiţie?
Federal reserve
M1 - Numerar, conturi curente, cecuri de călătorie (currency, checking account deposits, travelers checks)
M2 – M1 + alte active care permit emiterea de cecuri (conturi de depozit pe piaţa monetară), şi alte active (depozite la termen cu valoare nominală mică, conturi de economii, acorduri REPO overnight, Eurodollari overnight)
M3 – M2 + active cu lichiditate redusă (depozite la termen cu valoare nominală mare, acorduri REPO la termn, Eurodollars la termen)
Zona euro - BCE
M1 - masa monetară în sens restrânsNumerar în afara sistemului bancar
Depuneri în cont curent
M2 - masa monetară intermediarăM1 + depozite cu scadenţa până la doi ani, depozite
rambursabile pe bază de înştiinţare prealabilă de până la trei luni
M3 – M2 + instrumente negociabile emise de instituţii financiare şi monetare (repo, titluri de debit cu scadenţa până la doi ani, unităţi de fond, titluri ale pieţei monetare - money market paper)
Agregatele monetare în zona
euro
Agregate monetare – România
Masa monetară în sens restrâns (M1) - numerarul în circulaţie(bancnote şi monede), şi depozitele care pot fi imediatconvertibile în numerar sau utilizate pentru plăţi prin transfer bancar, denumite depozite overnight.
Masa monetară intermediară (M2) - masa monetară în sensrestrâns (M1), la care se adaugă depozitele cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv şi depozitele rambursabile dupănotificare la cel mult 3 luni inclusiv. Definiţia M2 reflectă interesulacordat analizei şi monitorizării unui agregat monetar care, pe lângănumerar, cuprinde şi depozite cu un grad ridicat de lichiditate.
Masa monetară în sens larg (M3) cuprinde masa monetarăintermediară (M2), la care se adaugă instrumentele financiaretranzacţionabile emise de sectorul instituţiilor monetar-financiare; instrumente ale pieţei monetare, în special acţiunile/unităţile fondurilor de piaţă monetară şi împrumuturiledin operaţiuni repo sunt incluse în acest agregat (un grad sporit de lichiditate face ca aceste instrumente să fie substitute pentrudepozite).
3. Problema stabilităţii preţurilor Calitatea banilor depinde de evoluţia preţurilor.
Dublarea preţurilor reprezintă reducerea la jumătate
a puterii de cumpărare; astfel în perioadele
inflaţioniste indivizii nu îşi vor păstra economiile în
această formă
Impactul inflaţiei se calculeză după formula:
Preţul după n ani = Pa * (1 +i)n
(Pa = preţ actual, i = rata anuală a inflaţiei)
Puterea de cumpărarea a unei unităţi monetare se
calculează după formula:
ni)(Ip.cump
1
1
“legende” din perioadele hiperinflaţioniste:
o geantă cu bani pentru a cumpăra o pâine;
oamenii se duceau cu roaba de bani la cumpărături;
muncitorii erau plătiţi de câteva ori pe zi, primeau
liber ca să poată cheltui banii;
Concluzie
În asemenea perioade tranzacţiile tip barter
devin dominante, costurile de tranzacţie cresc,
producţia scade. Practic ne întoarcem la
perioadele în care bani aveau o formă primitivă
Definirea stabilităţii preţurilor...
Elemente consensuale:
Stabilitatea preţurilor se referă la nivelul
agregat al preţurilor măsurat prin indici
Stabilitatea preţurilor este atinsă atunci când
banii îşi păstrează valoarea în timp sau viteza
de erodare a puterii de cumpărare a acestora
este foarte lentă
Conceptul de stabilitate monetară se
suprapune peste cel de stabilitate a preţurilor
Unele definiţii
Paul Volcker: „situaţia în care anticipaţiile privindcreşterea sau scăderea generală a preţurilor pe o perioadă considerabilă de timp nu au o influenţăsubstanţială asupra comportamentului economic şifinanciar”
Alan Greenspan: „situaţia în care modificarea aşteptată de public a nivelului preţurilor este suficient de redusă şi de graduală încât să nu fie luată în calcul în deciziile firmelor şi ale gospodăriilor”
Alan Blinder: „situaţia în care oamenii obişnuiţi încetează să mai discute despre inflaţie şi să-şi mai facă griji în legătură cu aceasta”
Întrebări: Cine sunt persoanele citate? Ce concept reunesc cele trei definiţii?
Continuare
Ottmar Issing: „stabilitatea preţurilor se referă la un nivel stabil al preţurilor agregate sau la un nivel redus al inflaţiei”
Lucas Papademos: „stabilitatea preţurilor este definită ca acea stare a economiei în care nivelul general al preţurilor este stabil în sens strict sau încare rata inflaţiei este suficient de redusă şi stabilă, astfel încât consideraţiile referitoare la dimensiunea nominală a tranzacţiilor încetează să constituie un factor pertinent pentru deciziileeconomice”
Ce au in comun persoanele citate?
Definiţia BCE?
4. Formarea cursului de schimb
Curs EUR/USD
Q (volum tranzacţii)
Dr. Ofertei EUR
Dr. Cererii EUR
C1
C0
C2
Factori de influenţă
Factori fundamentali cu influenţe pe termen lung Diferenţialul de inflaţie;
Preferinţa pentru bunuri naţionale sau străine (Balanţa comercială, cont curent, mai extins BPE)
Diferenţialul de creştere economică
Diferenţialul de productivitate
Situaţia bugetară
Politica salarială
Pe termen scurt Masa monetară şi rata dobânzii (dobânda reală, inflaţia)
Evoluţiile financiare (indicii bursieri)
Factori adiţionali (pe termen scurt) Factori politici, psihologici, militari
Comportamentul speculativ al operatorilor
Implicaţii macroeconomice
Pt. stabilitatea preţurilor Deprecierea monedei în termeni nominali....
Aprecierea în termeni nominali etc.
Pt. echilibrul extern prin ... comerţul exterior Efecte pe termen lung vs. efecte pe termen scurt –
risc valutar• Deprecierea monedei naţionale stimulează exporturile, şi
frânează importurile
• Aprecierea monedei naţionale inhibă exporturile dar încurajează importurile
Pt. ISD, Plasamente de capital etc.
Pt. stabilitatea financiară (În funcţie de...)
Alegerea regimului de schimb valutar
devine o comp. decisivă a politicilor
economice
Gama de opţiuni este relativ diversificată
În ţările dezvoltate, exceptând zona euro –
flotare liberă
Ţările care aleg Uniunea monetară
renunţă la două instrumente de politică
ec.:• Cursul de schimb
• Rata dobânzii
5. Opţiuni pt. regimul cursului de schimbTipuri de regimuri de curs de schimb - FMI
Aranjament fără monedă proprie• Folosirea monedei altui stat ca decizie
unilaterală (“dolarizare”)
• Uniune monetară (folosirea aceleaşi monede de către un grup de state)
Consiliu Monetar (autoritate care emite monedă naţională numai pe baza rezervelor valutare stabilind un curs de
schimb fix)
Alte regimuri de cursuri fixate – fixed peg (curs fix faţă de o monedă sau un coş menţinut minim trei luni, banda de maxim 1%, autorităţile trebuie să intervină pe piaţă direct şi indirect)
Continuare – regimuri
intermediare
Regimuri de cursuri fixe cu bandă de fluctuaţie – peged exchange rate ( cursul este
fix dar banda de fluctuaţie este mai mare de 1%; autorităţile trebuie să
intervină; SME şi MRS 2)
Regimuri de curs fix cu ajustare periodică (engl. Crawling peg) ( paritatea centrală este modificată
cu regularitate)
Crawling peg cu bandă de fluctuaţie
Flotare administrată fără o evoluţie
prestabilită• Autorităţile influenţează cursul fără a avea ţinte
prestabilite
Flotare liberă• Rata este determinată de piaţă dar pot avea loc
intervenţii ocazionale
Bibliografie
Mihai Sebea, Politica monetară europeană, Ed.
Prouniversitaria, 2007
www.ecb.int (secţiunile “publications” şi
educational)
www.bnr.ro - prezentări
Stabilitatea preţurilor şi stabiliatea financiară –
Mugur Isărescu