telegraful 10 iunie 1900.3
DESCRIPTION
Telegraful roman 1900TRANSCRIPT
-
TELEGRAFUL ROMAN 255Krgersdorp, nici o resistent, ear o
a luat uri dela comandantulDuplessis. Comunicatia pe calea ferat
Cap, care fusesea
Se mai Roberts aprovocat pe generalul Botha, ca pentru a
vrsarea de mai departe, sepredea. Botha ar cerut un armistitiu de12 i s'a denegat.
NOUTATIde femei. Femeile
din Marpod au luat laudabila ao de femei,
a contribui la prornovarea intereselor bise-ricesti impodobind D-lui,
s6raci etc. Comuna po-a dat, Reuniunii femeilor sase",Reuniunii femeilor nstre un
din a venite s-si augmentamateriale.
Advocatul Teodor Pop din deCris, precum ni se telegraf este gray bol-
dorim
Biserica contra luifie socialista din Londra un
circular reservat al sinodului rusesc, dupacare un ucaz al canne bi-sericesti asupra lui carescrierile sale doctrine contrare bisericii orto-doxe. Sfntul sinod a decis,ar muri a se biserica a
s oprite slujbe re-ligise pentru sufletul lui.
romn teatru maghiar.Dumineca a representat pe scenateatrului poporal din Budapesta, piesa 3acte 0 lectiune" (A leczke) de trupa sc-lei teatrale a lui Solymosi de RaduRosetti, in traducere de prof. univ.dl. George Alexics. Precum spun foiledin capitala, acsta e primacare se teatru maghiar, de aceea i-seatribue nu numai din de
literar, ci al raporturilor Ma-ghiari La representatie
autorul s'au dus s asistedin Bucuresti, onrea carora reuniu-nea ziaristilor din Budapesta a dat un ban-chet, la care s'a vorbit despre lite-raturii ambelor popre. - acuma eramobicinuiti a fi presentati societatii maghiare,att ziaristica, pe scene,cele mai false tendentise. Considerndpiesa de dl. Solymosi, trebue nebucuram d-sa a uneischimbri vrednice de aprobare, dnd o lee-
acelora, cari tendentaa dintre cele du popre a-visate la sprijin reciproc.
dl. Solymosi are de cuget sfac trupa sa un turneu Ardeal,care ocasiune va preda piesa 0 lectiune."
3 va juca in Sibiiu.Eliminat. Ministrul de a
nat stud. drept dela universitatea dinCluj George Novacovici, dela tte su-perire din din a depus o
mormktul lui altidoi colegi ai sei. Martia viitre se va jude-ca afacerea tribunaluluidin care va avea s for de
studentii C. Steer,Novacovici, condamnati de judeatoria
din Baia de la 6sptmni inchisre 150amend, eventual 8 zile de
Programa examenelorginanasiul rom. gr.-or. din Brad : Luni in 26
cl. I. dela rele 7-11a. m. din Geografie,
; gimuasiala 3-6 p. m.din Religi, Geometriasemn, Magi 27 luniu cu cl.
: a. m. dingi, Istoria natur. cl.III. gimnasial : 3-6 p. m. din
Ungariei, Geografia Magiar.28 cl. IV. gimnasial
7-10 a. din
Magiar Istoria universal ; 5-6 p.Cant dela Gimnastica eu tte
de amiazi examenul eunormali. Joi 29 luniu, finirea ser-
vitiului divin doxologia, solemnitateacheierei anului premiilora testimoniilor.
Din conferinta corpului profesoral3 Iuniu. Brad, 6 1900. Georgiu
dir. gimnas.
Roinni premiati la Expozitie.Expositiei universale din Paris a decer-
nut urmtrele premii : premiu, d-lorC. Vernescu Marghiloman, pentrunele de Medalia de d-luiG. G. Cantacuzino ; idem pictorului Simo-nide, pentru de
Din pro allelor elementare de stat vile de fetedin publicat directorul Petrupresentam urmatrele date : La ele-
au la anului 422194 fete, dintre cari 180
mai multi maghiari, cari au 187),64 fetife romne. La scla de
au fost dintre 109 eleve, 21- Numrul elevelor la sela elementar
evang. lut. din loe a fost 68315
Un magnat disprut. Baronul AtzlGeorge fiul decedatului br. Bla, amostenit o mare tatl su, darnu i se pentru a aducela Ultima despre eldin Martie, a din Neapole o epis-
prietinilor sei.
conte Politia din Viena aarestat un de origine din
Naumburg, care a mai multesub numele contele Bethlen".
Cea mai mare a ceade o vduv promisiuni
de castorie. A pretextat voeste spere o mosie la Bistra inferir a
candidata de mai 48,000cor., mai apoi 18,000, i-s'a dat dele, a fast arestat de S'a dovedit,
sarlatanul a avut un trecut bogat es-crocherii a dat adeseori judeato-
din Germania, ins totduna a sapattemeiul expertii l'au declarat alienat.Pte, acum se va schimba acsta.
Invingerea lui Celsius. Ministeriulde culte al Germaniei a dispositia,
din viitor la ttetutele scle, spitale, stabilimente
etc., s fie pentru msurarea tern-peraturii termometrul lui Celsius, avnd a fi
din us Raumur.
Evitarea catastrofe. Abiacase diminta vicinalVaseu vigilul Mihai
signalul derece observase,dlungul a trei
acestea erau asezate usor traverse.s'a oprit la timp. Cercetarea initiat n'a dus
la descoperirea atentatorului.
Greva din Cluj,s'a terminat definitiv. Inspectorul regescKozma a tinerimei sentintaministrului Wlassics, areia dintrepreparandistii anului IV., numai insi seadmit la examenul de ; erespins an ceilaltio jumtate an acest examen. Din
cursuri, un preparandist de al II-leacare s'a grevistilor, a
pentru totduna din institut. Color-lalti elevi cari au complici in
pentru timp descolar viitor, ori-ce beneficii din partea sta-tului, ear' alti vinovati aunt defavoruri avute.
Ministrul zelul Or-bk trept rehabilitare 1.
seu. Elevii au frte sur-prinsi la cetirea sentintei, dar cercurilejene drpta aministrului.
Hala de ade agricultur din a luat esclusiva
representare a de de
a lui Mateiu din Bcs-Csb pentruTransilvanie.
Prin aceasta reuniunea de mai suseste a procura
de snopi-patente, cari le facefabrica din Bcska, ca
le economilor din Transilvaniamai eftin deat acestia ar comandarect fabria o cantitate mai dect400,000
Recomandm economilor oescelente snopi paten-
privinta preturilor la in-seratul de pagina
Din Treiscaune.din Doboli adunarea des-
Covasna.lume va fi auzit, mult re-
lam s'a &cut, in aleiromne din Doboli inferiori,
bisericsa sub conducereaparoch a invtatorului actual a
de uimit, butul tuturorneajunsurilor ce trebuie s noi ro-mnii din Treiscaune.
Am avut s asist la 17 exa-mene din tract, sub conduceread-lui protopresbiter D. Coltofean cucere am putut constata, tte ncazurile
ce Secuimecassarea salariilor mai ales acuincuenalelor sporiul asteptat a pre-tutindenea - - Mai
imprejurarea, multi din poporulcari subsistenta
(Moldova) a trecut Pastifrontiera dimpreuna eu copiii mari,pentru a prin spatul sfeclelor la fa-
de zahar banii la aco-de
Numai din de amai rea impresiune mare desamgire
asupra mea, nu pentru-ca examenulnu ar fi multmit daplin
publicul auditor de limba maghiar pereg. de present dnsul
la examen, - ci pentru-c dlnu a
este invttoriu la o confesionala ro-E drept credinciosii nostril dinnu romneste, fie care
zice olah conlocuitoritocmai
nu mai estedatorinta unui invtator de chemareasa, ca s destepte in generatiunea sen-timentul iubirea limb negli-
deNu face cantor N. Rdoi,
alt-cum deplin cualificat pentru postul subun s'a
pus s emuleze invttoriide stat din loe materialul depetractat limba maghiara, ada limbei La exa-men a un un Tatlstricat s'a cu
Dar ceea-ce a maitor revolttor din partea invttor
la a purtareasa brusa de adresndu-senumai la inspectorul reg.rea, doreste s rspund dincutare
religiune, numai ungu-reste, tractual a pus la ordine limba
eel putin in desprtamintemari a
limb a ste limbat a o r, la dl inspectori-a secundat, d a limba nicinu are a s Doboliiinferiori (!)
Nu-i invttoriul pri-resplata serviciilor sale, pentru-cdup terminarea examenului
dl a tinut oelevi, s'a sculat dl inspector reg.s pentru
i-a predat fata tuturora 100 in5 de 10 canostint din Inaltului ministeriu, eardl invttor i-a primit multumind de totmiscat in i u n e.
acuma, are ratiune de asista a fi mijlce din fondu-rile archidiecesei o care numelea fi numai nu
200 ntre-gire la salariu Preaven. Consistor archi-diocesan ? Pre-cum noi invttori ro-mni confesionali propunem ca obiectgat limba maghiar, msur recerut,ar fi obligat un invttor tot de tinr
cualificat din Doboli, care numai sfortz limba maghiar, s propun
ace* msur limba ca sdestepte generatiunea tinrh consciintaalipirea de neam, ear nu s mai schimo-
numele curat lgyade Aldea etc. examen conve-
nind mai multi credinciosi, regret s'aupronuntat mine c s'au ca
s romneste.S'a ridicat in acsta o
frums mai numai din colecte dinafar pentru intrirea neamuluitului in prti espuse. Autrat atari frums i pentru
unei dar nu s'au dat desti-natiunei, se vorbeste, ci de
s'a de locuite
ca ginere a unui fruntas, fost epitrop, arede comfort de a s representa. Pen-
tru edificiul s a s cerePreaveneratului Consistor,
alte surse la care s din afar,de crezut ins, suprema autoritate bi-
va fi cuviincios desprestarea lucrului nu va jertfi obolul pentruo care nu nici un viitor dinpunct de vedere romnesc, ci frte
o
acum permiteti-'mi, D-le Redactor, aV pomeni dinTreiscaune. A 3-a zi de s'aadunarea constituire pentru desprt-mntul din comitatele Treiscaune
Covasna,cheiat examenele dinal Treiscaunelor.
Organele administrative n'au denici o nici n'a asistat vr'un represen-la adunarea in biseria servi-divin la 11 re a. m. Au participat total
7 preoti din tractul Treiseaunelor,protopop D. Coltofean 8
profesor Bogdan din Brasov ca de-legat al comitetului central a adu-narea vorbire la care arspuns imediat dl protopop, d-sa
a sprigini acsta institutiune cultural.Au bine representati poporul din Co-vasna, mai multi din comuna Arpatac,veniti trsura din mare re-sultatul solvite a trecut prestede 200 corne.
s'a constituitdul Director On. D. protopop D.Coltofeanu. Membrii comitet SpiridonDamian, ; NicolauBogdan, profesor (Brasov) ; G. Oltean,paroch ; David Pop, diacon
invt. (Poiana-Srat) ; Georgecapelan (Intorsura Buzului) ; Ceorge Fur-
paroch (Covasna) ; Alexe Negoeseu,paroch (Zagon) ; George Stefan,
(Arpatac).Un banchet a urmat
toti s'aude cele au vzut auzit. E de no-
tat, din comitatul chiar dinpreotimea gr. din Treiscauae nu s'apresentat nime.
INVITARE.clausula sa dto. 8 Main c. Nr.
24037, land Inaltul minister r. u. de internela cunostint aprobtre statutele Reuniu-nei de din nelum voie a acsta On. mem-
ai directiunei acestei Reuniuni la primace se va tin la lunie
n. 8 sra localul Reuniunei sodali-romni din (Strada Urezului Nr.
14, ordinea de zi : luarearilor necesare la activarea Reuniunei"
9/22 1900.Biroul Reuniunei romne de
din Sibiie.Pantaleon
director. secretar,
www.digibuc.ro
CiprianHighlight