cvj nr. 628 marti 10 iunie 2014

76 de angajaþi la CEH>>> PAGINAA3-A

Nici ISC nu respectãregulile de construcþie

Bãtaie de joc laadresa persoanelor

cu handicap locomotor

>>> PAGINAA5-A

Nemernicia politicienilor în ajutorarea

copiilor Petrilei>>> PAGINILE 8-9

Cursã în vitezãcu obstacole

>>> PAGINAA13-A

Activitate turisticã ºi vara

>>> PAGINAA16-A

Gunoiul, sortat la Dâlja

>>> PAGINAA7-A

Atenþie la vipere!>>> PAGINAA10-A

Rusaliile laMãnãstirea Prislop.Credinþã cu aromã

de mici ºi virºli>>> PAGINAA12-A

Ce a „rezolvat”greva din minerit:

Salarii ciuntite ºi ºomaj tehnic pentru angajaþii

CEH>>> PAGINAA11-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 628

Marti, 10 Iunie 2014

M ai mulþi candidaþi la funcþia de miner, care au participat la concursul deangajare organizat de Complexul Energetic Hunedoara, ºi nu l-au luat,

au sesizat DNA. Tinerii spun cã au probe cum cã examenul a fost „furat” ºi au cerut organelor de control sã intervinã. În replicã, cei de la Divizia Minierã se apãrã ºi spun cã e firesc sã fie nemulþumiri, dat fiind numãrul mare de candidaþi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Concursul minerilor,reclamat la DNA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Monika BACIU

Zeci de contestaþiiau fost depuse dinpartea celor care auparticipat la concursulde angajare în minerit.Timp de trei zile, per-soanele care au fost

nemulþumite de rezul-tatele obþinute auputut sã depunã con-testaþiile care vor firezolvate pânã în datade 12 iunie atuncicând vor fi afiºate ºirezultatele finale.

“S-au depus 26 decontestaþii, iarmarþi se vor afiºaºi aceste rezultateale contestaþiilor.Am discutat cuserviciul deresurse umane ºimarþi îi vom invitape toþi cei 26 laComplex ºi însala de ºedinþe nevom întâlni ºivom lua toatelucrãrile ºi toþitimpii. Vom fitransparenþi ºifiecare îºi vavedea lucrarea ºi

timpul. Contestaþilecare s-au fãcut peproba scrisã sunt jus-tificate, toate lucrãrilevor fi recorectate, iarcontestaþile pentruproba practicã nu îºiau rostul deoarecefiecare tânãr a avutcronometrul, înmomentul terminãriilopãtãrii timpul a fosttrecut în tabel înprezenþa lui, iarfiecare a semnat aceltimp”, a declaratNicolae Drãgoi, direc-torul general adjunctal CEH.

Ierarhia celoradmiºi se va schimbadupã soluþionareapetiþiilor candidaþilor.Unul dintre candidaþiicare iniþial a fostdeclarat respins, înurma recorectãriilucrãrii scrise va fideclarat admis. Astfel,acesta va fi al 76-leaminer angajat.

“Am avut un caz,cazul domnului CismaºPaul Cristian care va fi

trecut pe lista deadmiºi în urmarecorectãrii probeiscrise. Au fost 5 vari-ante de probã scrisã,cinci grile care s-aupus pe fiecare lucrare.La lucrarea dânsului s-a pus o altã variantã ºieste o greºealã. Estesingura deoarece înmomentul în care amvãzut aceastã lucrarenotatã cu 2, înmomentul recorectãriia avut o notã care îipermite admiterea peun loc de angare în

acel moment amrecorectat toate cele500 de lucrãri din nouºi a fost singuragreºealã”, a mai spussursa citatã.

Acum se cautãsoluþii pentruîncadrarea ºi acesteipersoane la una dintrecele douã unitãþiminiere pentru care s-a organizat concursulde angajare.

“Din punctul meude vedere o sã gãsimo soluþie, eu personall-aº lãsa ºi pe dânsul

pe lista de admiºi. Voidiscuta ºi cu directorulgeneral ºi sã gãsim osoluþie ca sã nu fiefericitul de pe locul 75ieri ºi necãjitul demâine”, a mai spusDrãgoi.

Dintre cei 75 decandidaþi admiºi înprimã fazã 6 au mailucrat în minerit.Potrivit conduceriiorice persoane a avutposibilitatea de a seînscrie, indiferent dacãa mai lucrat sau nu înacest sistem.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 2014 Actualitate 3

DianaMITRACHE

S-a intrat cu noteca la medicinã la exa-menul de admitere caminer la Lonea sauVulcan, iar cei care auobþinut sub 9,40 vincu reclamaþii. Cel maigrav este faptul cã oparte dintre candidaþispun cã au sesizatDNA pentru neregulilede care, spun ei, suntsiguri. Unul dintrecandidaþii care a obþi-nut notã mare ºi nu afost admis, dupãproba practicã a fostmãrul discordiei, iarmai mulþi candidaþi, ºiei în aceeaºi situaþie,au reclamat fapte care

ar putea fi de naturãsã intre în vizorulDNA. Un candidatcare a dorit sã rãmânãanonim a fãcut câtevadeclaraþii incendiare.„S-au dat bani pentruangajãri. S-au angajatfoºti mineri care auieºit din sistem. Deexemplu Moroºanu dela mina Lupeni, care afost prins cu furturi decupru ºi de multe orinu a mai fost pontatla locul de muncã. Maiexistã un domn, am ºinumele lui, care a ieºitdin sistem acum 2 aniºi este bolnav dehepatita C. S-au dattestele înainte ºi s-ausemnat din nou ºiapoi ºtampilat de

cãtre cei din comisie.Adicã, au venit sâmbã-ta, cei care au luatbanii, au venit cuºtampila ºi aºa au pro-

cedat”, spune candi-datul.

Nici la proba prac-

ticã nu a fost totul înregulã. Candidaþiispun cã deþin infor-maþii preþioase carepot demonstra cum s-a fraudat examenul.„S-a oprit cronometrulpentru cei care au fostfavorizaþi. O reluare aprobei practice, arputea demonstra uºorasta. Trebuie doarurmãrite persoanelecare au fost angajate

ºi supuse din nouprobei. În plus, maisunt colegi de ai mei,

care nu au vrut sãaparã, cum cã sâmbã-ta de dinaintea pro-belor a venit un domnde la PSD, PSD Deva,care a luat banii pen-tru cei favorizaþi laangajare. Nu înþelegde ce un bãiat care aavut 1,29 minute timpde lopãtare nu a fostadmis”, a mai adãugatcandidatul.

Cei de la DiviziaMinierã din cadrulCEH, unde s-a organi-zat concursul spun cãe firesc sã fie nemulþu-miri.

„Sunt 400 de

nemulþumiþi ºi 75 deadmiºi. E firesc sãaparã astfel decomentarii”, a declaratNicolae Drãgoi, direc-tor Divizia Minierã aCEH.

Cei 75 de admiºivor începe lucrul abiala finele acestei luni.Deocamdatã este operioadã de rezolvarea contestaþiilor. Totuºi,cei care nu au avutºansa sã devinãmineri, spun cã ausesizat organele decontrol ale statului ºicer reluarea probelor.

Concursul minerilor, reclamat la DNA

M ai mulþi candidaþi la funcþia de miner, care au parti-cipat la concursul de angajare organizat de

Complexul Energetic Hunedoara ºi nu l-au luat, au sesizatDNA. Tinerii spun cã au probe cum cã examenul a fost„furat” ºi au cerut organelor de control sã intervinã. Înreplicã, cei de la Divizia Minierã se apãrã ºi spun cã e firescsã fie nemulþumiri, dat fiind numãrul mare de candidaþi.

76 de angajaþi la CEH

U n candidat la concursul deangajare de la CEH va fi

declarat admis în urma contestaþi-ilor. Astfel, acesta va fi al 76-leaminer angajat.

Evenimentele vordebuta luni, 16 iunie2014, la ora 18.00, cuun recital de pian susþi-nut de Maira Liliestedtdin SUA (pianistã, prof.univ. dr.), care va inter-preta creaþii ale unorcompozitori precum J.S. Bach, L. vanBeethoven, F. Chopinsau S. Rachmaninov. Îndata de 17 iunie, vaavea loc un recitalvocal-instrumental alartiºtilor Cristina MariaOltean (sopranã, Cluj-Napoca) ºi CristianDumitriu (pianist, Deva),urmat de alte douãrecitaluri de pian: pe 18iunie al lui AlexandruLazãr, student laColegiul Regal deMuzicã din Londra, ºi

pe 19 iunie a DianneiPopa-Vasiu, pianistã dinTimiºoara. Gala se vaîncheia sâmbãtã, 21iunie 2014, cu unrecital cameral susþinutde Anca Preda (pian) ºi

Alina Nauncef (vioarã). Toate recitalurile vor

începe de la ora 18.00ºi se vor desfãºura înSala ªemineului dinPalatul Magna Curia(Muzeul Civilizaþiei

Dacice ºi RomaneDeva), preþul unui biletpentru fiecare spectacolîn parte fiind de 20 delei. Biletele se pot rezer-va la numãrul de telefon0744.700.292.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 20144 Actualitate

150 de kilograme

de cartofi, 60 de kilograme de carne,30 de kilograme demorcovi, multãtinereþe ºi multsuflet. Acestea aufost câteva diningredintele pe carecei din comunitateamaghiarã de laLupeni le-au folositpentru a realiza ungulaº uriaº.

Aproape 500 de kilograme de gulaº aupregãtit cei de la Lupeni.Dupã mai bine de ºase oreîn care toate ingredienteles-au gãtit în ceaunul uriaº,toþi cei prezenþi au degustatbucatele tradiþionaleungureºti.

“Acest gulaº îl facem decâþiva ani, în luna iunie.Acest gulaº uriaº va fi foartebun pentru cã am pusfoarte mult suflet ºi foartemultã tinereþe. Pânã acum

am încercat ºi concurs degulaº, dar anul acesta amhotãrât sã facem un gulaºmare, sã invitãm pe toatãlumea cine doreºte sã participe cu noi în primasãptãmânã din iunie. Suntpeste 150 de kilograme decartofi, 50-60 de kilogramede carne, 30 de kilogramede ardei, 30 de kilogramede ceapã ºi restul mult, multsuflet”, a declarat DavidBenedekfi, organizatorulevenimentului.

Pe lângã gulaº, ceiprezenþi la eveniment auputut degusta ºi langoºi cu diferite umpluturi. Reþeta este preluatã de la ofemeie în vârstã.

“Facem langoº cubrânzã, cu fineti, pentrutoatã lumea. Reþeta este

una interesantã, am primit-o de la o tanti învârstã, se pune drojdia înbol, se presarã sare peste,se subþiazã cu apã foartecaldã, se adaugã fãina ºiatâta apã caldã cât sã sefacã o cocã foarte moale.Garantat cã în 10 minutecreºte”, a declarat Amalia

Antal.Petrecerea câmpeneascã

a fost „condimentatã” ºi cumuzicã maghiarã. Tocmaidin Ungaria a venit formaþiaRomantikus care le-a cântatºi i-a încântat pe ceiprezenþi.

“Suntem pentru prima

datã în Valea Jiului ºi ne-amsimþit foarte bine, oameniisunt foarte drãguþi”, ne-aspus solustul formaþiei,Sziva Balazs.

Toþi care au contribuit la acest eveniment au fostpremiaþi de organizatori cudiplome ºi cupe.

Monika BACIUMonika BACIU

Gulaº uriaº la Lupeni

Gala Piano„MODUS VIVENDI”O rganizaþia non-guvernamentalã

PIANO „MODUS VIVENDI”, încolaborare cu Muzeul Civilizaþiei Daciceºi Romane Deva ºi Centrul Cultural„Drãgan Muntean”, organizeazã înperioada 16 – 21 iunie 2014 o suitã decinci recitaluri reunite sub genericulGala Piano „MODUS VIVENDI”.


Monika BACIU

Deºi suntem lajumãtatea lunii iunie,în locul de joacã dinParcul Central nu s+arealizat nicio lucrarede reparaþie. Pãrinþiitaxeazã toate aceste

mici nereguli.“S+ar putea ºi mai

bine, dar pentrumoment avem undesã þinem copiii. Ar tre-bui reparate multe din-tre locurile de joacã, eo problemã, mare,gazonul este distrus, în

multe locuricovoraºele lipsesc cudesãvârºire, groapa denisip e plinã de oricese poate, chiar ºi

chiºtoace, dar aici e ºivina pãrinþilor”, spuneo mãmicã.

Pãrerile pãrinþilorsunt împãrþite. Mereueste loc ºi de maibine, însã sunt pãrinþiicare sunt mulþumiþi înmare parte de locul dejoacã.

“Întotdeauna esteloc ºi de mai bine, darîn general e bine. Efrumos, e spaþios, au

diversitate ºi nemutãm ºi noi dupãcopii de la un loc dejoacã la celãlalt. Nuºtiu c ear mai putea sãfie, în general sunt detoate. Ar fi bines ã nu

le mai rupã cei care lerup, e frumos cã esteverdeaþã”, spune oaltã mãmicã.

Reprezentanþiimunicipalitãþii audeclarat în urmã cudouã luni cã vorîncepe lucrãrile dereparaþii ale locurilorde joacã din parcuri.

“Actualmente s+auinventariat toatelocurile de joacã din

municipiul Petroºani ºiacolo unde este nece-sar sã intervenim cureabilitarea acestorasau înlocuirea anumi-tor locuri de joacãvom face în cel maiscurt timp posibil”, adeclarat în luna

aprilie, Daniel Viºan,director SPADPPPetroºani.

Nici pânã înprezent, în parcul cen-tral Carol Schretter nua fost înlocuit tartanulsau mobilierul destinatjocului copiilor.

Monika BACIU

Cel mai elocventexemplu în acest sens,este rampa de la sedi-ul Inspectoratului deStat în Construcþii,adicã la acea instituþiecare trebuie sã veg-heze la respectareanormelor în con-struþie.

I nstituþii publice fãrã

rampe

Poºta, primãria,judecãtoria sau teatruldin Petroºani suntcâteva dintre instiuþiilepublice unde nu existã

nici mãcar o rampã deacces pentru per-soanele cu handicap.În alte locuri acestecãi de acces pentrupersoanele cu dizabil-itãþi sunt construite,însã fãrã nicio noimã.Un exemplu în acestsens este chiar sediulInspectoratului de Statîn construcþii, adicãacolo unde oameniplãtiþi trebuie sã se

asigure deîndeplinirea core-spunzãtoare anormelor de con-strucþie.Petroºãnenii îitaxeazã pe aceaiacare ignorã cudesãvârºire legileºi nu amenajeazãastfel de cãi deacces ºi pentru per-soanele cu problemelocomotorii.

“E interesul fiecãruiconducãtor al insti-tuþiei de stat sã facãrampe ºi în afarã deasta e interesul pri-marul sã dea dispoziþiesã facã la oricare ali-mentarã sau instituþieo rampã pentru per-soanele cu handicappentru cã ºi eu suntoameni ca ºi noi. Artrebui sã fie peste totrampe pentru cã nu

costã aºa de mult. Amvãzut ºi rampe care nusunt fãcute corespun-

zãtor”, spune unpetroºãnean.

“Ar trebui sã facãpeste tot, nu putemnoi care suntem maisãnãtoºi sã urcãmpeste tot, dar cei caresunt bolvani”, spune ofemeie.

“E foarte rãu cã nusunt rampe peste tot.primãria ar trebui sã lefacã. Nu am fost atentsã mã uit sã vãd dacãsunt rampe fãcuteaiurea. E foarte greupentru ei, dar ºi pen-tru însoþitorii lor”,spune un altpetroºãnean.

“Este vina lor cã nuau fãcut. Legea este ºiei trebuie sã facã, eneglijenþã. Ar trebui sãfie peste tot pentru cãnu toatã lumea poatesã meargã ºi fiecarevrea sã îºi resolveprobleme ºi nu poatecã nu are cum sãurce”, spune o altãfemeie.

Una dintre instituþi-ile care are amenajatãrampã de acces core-spunzãtoare este biser-ica. Aici vin ºi per-soanele cu handicapcare îºi gãsesc alinareaîn lãcaºul sfânt.

Mulþumiþi ºi nu prea

P ãrinþii sau bunicii care îºi duccopiii în parcul central din

Petroºani nu sunt tocmai mulþimiþide condiþiile din locurile de joacã.Aceºtia spun cã ar mai fi loc ºi demai bine. Cel mai mult îi deran-jeazã aspectul neîngrijit al acestorlocuri destinate copiilor.

Nici ISC nu respectã regulile de construcþie

Bãtaie de joc la adresa persoanelor cu handicap locomotor

R ampa pentru persoanele cu handicap de la Ins-pectoratul de Stat în Construþii, realizatã în

bãtaie de joc. Sunt locuri unde existã construite rampepentru persoanele cu handicap, însã majoritatea dintreacestea nu sunt accesibile persoanelor pentru care aufost realizate.


Proiectul vizeazã înprimul rând facilitarearelaþiei dintre aceºtia ºimediul profesional dinRomânia ºi a accesuluila oportunitãþi de cari-erã pentru întoarcerealor în þarã.

Evenimentul vaavea loc pe data de20 iunie 2014 ºi se vadesfãºura ºi de aceastãdatã la sediul BãnciiNaþionale a Românieidin strada NegruVodã, nr. 3, sector 3,Bucureºti. Înscriereaparticipanþilor se vaface pe platformainteractivãEventLink360(http://www.eventlink360.ro/) începând cuziua de luni, 9 iunie2014. Detalii despreproiect, desfãºurare ºiînscriere, se gãsesc pesite-ul dedicathttp://haiacasa.lsrs.ro/eveniment-de-cariere-

2014/.Ediþiile anterioare

ale proiectului „HaiAcasã!” s-au bucuratde succes atât în rân-dul tinerilor studenþi ºiabsolvenþi ai unor uni-versitãþi din strãinã-tate, cât ºi în rândulangajatorilor prezenþi,ediþiile din 2012(http://haiacasa.lsrs.ro

/eveniment-de-cariere-2012/sponsori-si-companii-partici-pante/) ºi 2013(http://haiacasa.lsrs.ro/eveniment-de-cariere-2013/sponsori-si-sustinatori/) reuºind sãreuneascã companiirenumite din mediul

de afaceri românesc.În cadrul aceluiaºi

eveniment, LigaStudenþilor Românidin Strãinãtate orga-nizeazã cea de-acincea ediþie aBusiness ConsultingCase Study Event, unworkshop-competiþiede consultanþã strate-gicã bazatã pe studiide caz în cadrul cãruiaconsultanþii vor fireprezentaþi de stu-denþi ºi absolvenþiromâni de top custudii superioare înstrãinãtate.Participanþii vor fiselectaþi pe baza CV-

ului ºi a unei scurtescrisori de intenþie ºisunt rugaþi sã trimitãaceste documente [email protected].

„Hai Acasã!” esteun eveniment organi-zat cu sprijinul BãnciiNaþionale a României.

DianaMITRACHE

De sãptãmânaaceasta, elevii de clasaa XII-a intrã în febraBacalaureatului ºi pen-tru cei care terminãpe filiera tehnologicã,lucrurile nu sunt lacapãt de drum. Cu saufãrã sã promovezeacest examen al matu-ritãþii, ei îºi pot gãsi delucru, pentru cã aucalificãri similare cu

cele de tehnicieni îndiverse meserii.Practica a fost unpunct important încalificarea lor ºi certifi-catele obþinute îi potajuta mult, pentru cãnu sunt simple hîrtii.„Absolvenþii liceelortehnologice au susþin-ut deja examenul decertificare a compe-tenþelor profesionaleºi, ca urmare a acestu-ia, vor primi un certifi-cat de calificare pentru

nivelul 3, în domeniulpe care l-au absolvit.La noi toþi sunt tehni-cieni, fiecare în dome-niul lor”, a declaratZina Galeº, director alColegiului TehnicDimitrie LeonidaPetroºani.

Absolvenþii de laliceul din Petroºanisunt acum calificaþipentru meserii cerutepe piaþa muncii. Deasta ne asigurã acumconducerea liceului.„Avem, de exemplu,pe servicii, coaforstilist, tehnician înindustria textilã ºipielãrie, în construcþii,tehnician proiectantCAD, tehnician opera-tor tehnicã de calcul,cum v-am spus, înfuncþie de profilul pecare l-au absolvit”, a

mai adãugat ZinaGaleº, director laColegiul TehnicDimitrie Leonida

Petroºani.Dacã, însã, pro-

moveazã ºiBacalaureatul, asta îi

ajutã sã urmeze chiaro facultate. Liceeleindustriale nu au avutmereu cei mai bunielevi, dar pentru cã lafinal au o meseriecerutã pe piaþamuncii, sunt maipregãtiþi sã meargã peo meserie. În plus, arputea face ºi o ºcoalãpostlicealã ºi nivelul decalificare ar fi unul ºimai bun.

Monika BACIU

“Ei pot obþineaceste diplome lacompetenþeledigitale lalimba ºi liter-atura românã,de limbãstrãinã. Ceicare au termi-nat profilul deinformaticã potobþine atestateîn ifnromat-icã”, a declaratdirectorulColegiuluiNaþional deInformaticã CarmenSylva, LucianResmeriþã.

Spre exemplu, laColegiul Naþional deInformatica Carmen

Sylva din Petroºaniau absolvit mai mulþitineri care acumlucreazã în domeniul

IT, unul cãutat pepiaþa muncii.

“Eu cred cã acesteatestate îi ajutã foartemult. Chiar acumcâteva zile am citit un

articol prin care amsesizat cã România seaflã pe locul 6 înlume la programatoriIT. Avem în jur de 50de mii de programa-tori IT proveniþi dinRomânia ºi câþiva din-tre ei sunt chiar de lanoi, de la Liceul deInformaticã dinPetroºani”, a maispus sursa citatã

Cei care nu pro-moveazã examenulmaturitãþii primescdiploma de compe-tenþe profesionale,

însã în etapele urmãtoare aceºtia potsusþine ºi examenul învederea obþinerii unei diplome debacalaureat.

Calificaþi cu sau fãrã Bacalaureat

I au sau nu iau Bacalaureatul,dar tot au noroc sã îºi gãseascã

mai uºor un job. Vorbim despre ele-vii absolvenþi ai liceelor cu profilindustrial ºi tehnologic, care ºi înlipsa unei promovãri la Bacalaureatau o ºansã în plus, graþie certifi-catelor pe care deja le-au obþinut.

Rãmân cu diplome

E xamenul de bacalaureat seapropie, iar ca în fiecare an

vor exista ºi elevi care nu vor reuºisã promoveze acest examen. Astfel,în funcþie de liceul la care au urmatstudiile, aceºti tineri vor obþinediploma de 12 clase, dar ºi un certi-ficat de competenþe profesionale.

LSRS a lansat a treia ediþie a evenimentului de cariere „Hai Acasã!”

L iga Studenþilor Români dinStrãinãtate a lansat luni, 9

iunie 2014, cea de-a treia ediþie aevenimentului de cariere „HaiAcasã!”, destinat tinerilor cu expe-rienþã academicã peste hotare.

C onsiliul JudeþeanHunedoara a

concesionat un teren înzona fostei mine Dâlja.Acolo va fi compactatgunoiul menajer, iar înplus, în fiecare loc maiaglomerat al oraºuluivor fi tomberoane înformã de clopot, înculori diferite, pentrusortarea plasticului ºisticlei, ori a cartoanelor.

Terenul din zona fosteimine Dâlja de la Petroºani afost deja concesionatConsiliului JudeþeanHunedoara. Locul a fostîmprejmuit recent, iar primarul din Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi spune cãacolo vor fi duse deºeurilecolectate de la populaþie.

„Suntem în parteneriatcu Consiliul Judeþean peacel proiect cu deponeurile ecologize ºi sistemele de

colectare a gunoiului menajer, iar în zona Dâljase va construi o staþie detransfer a deºeurilor care seadunã din toatã ValeaJiului”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarPetroºani.

Tot acolo existã ºi loculîn care plasticul ºi cartonulsunt compactate într-ostaþie specialã, iar decurând au sosit ºi „clopoteletricolore”. Acestea vorajunge în scurt timp în toatecartierele Petroºaniului.„Cei de la Serviciul Publicde Administrare aDomeniului Public ºi Privat(SPADPP) se ocupã. Aceleclopote vor fi amplasate ºicei de la serviciul public seocupã. Acolo se va colectaplasticul ºi sticla ºi vor fipuse în locurile cele maiaglomerate”, a mai spusIacob Ridzi.

Groapa de gunoi de laVulcan a ajuns la supra-plin,iar în curând deºeurile dintot judeþul vor ajunge îndeponeul ecologic amplasatla Bârcea Mare.

Totuºi, deºeurile de la noinu vor pleca oricum, cicompactate, chiar pe loculconcesionat acum deConsiliul JudeþeanHunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


R ecord personal

stabilit de bibliotecarul dinPetroºani care seaflã într-un program intens depregãtire pentru a putearealiza o premierãpentru România,respectiv de adeveni primulromân care tra-verseazã CanalulMânecii înot.

Bibliotecarul dinPetroºani, pasionatde sporturi extreme, a realizat o performanþã înapropiere de Bucureºtidupã ce a înotat în laculSnagov timp de opt orefãrã întrerupere. Sportivulcare ºi-a propus un obiectivîndrãzneþ, respectiv sã tra-verseze Canalul Mânecii ºiastfel sã treacã ºinumele þãrii noastrepe lista celor 900 detemerari care aureuºit aceastã perfor-manþã, a înotat circa16,5 kilometri în 7ore ºi 53 minute.Iancu a intrat în apalacului Snagov la ora10.02 ºi a ajuns lalinia de sosire laasfinþitul zilei, ºi chiardacã efortul a fost

epuizant, Avram Iancu mai avea resurse pentru acontinua sã înoate.

Din luna februarie decând tânãrul de 38 de anidin Petroºani ºi-a începutpregãtirea, mai multe lacurinaturale sau artificiale aufost locul ideal de antrena-

ment, iar Iancu a traversatbarajul Valea de Pesti, laculCinciº (5 km) ºi barajeledin zona Haþeg. La antre-namentul de la Snagov,Iancu a fost însoþit în permanenþã de 4 caiaceduble în care s-a aflat ºiantrenorul sãu, profesorulIoan Cordea, dar ºi unvaporaº de 16 locuri pentru susþinãtori ori jur-naliºti, logisticã asiguratãde Fundaþia Snagov.Evenimentul a fost o pre-mierã pe ºi pentru laculSnagov ºi un bun prilej depromovare pentru zonã.Totodatã, sportivul dinPetroºani a fost susþinut deAsociaþia Rosa Multiflora alcãrei preºedinte este CostelAvram, fundaþie care i-aasigurat logistica dar ºicheltuielile tânãrului pentrua-ºi putea face antrena-mentul pe cel mai mare lacdin România.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Gunoiul, sortat la Dâlja

Avram Iancu a înotat 8 ore fãrã întrerupere

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

În Valea Jiului, maiprecis în Petrila,dragostea unui profesorfaþã de copiii a fãcut sãînfiinþeze primul centrual Organizaþiei SalvaþiCopiii, filialaHunedoara, care, din1999 a derulatprogame pentrususþinerea copiilor aflaþiîn dificultate. Mai precis, la Centrul de zi,copiii beneficiazã deservicii complexe edu-caþionale ºi sociale prinintervenþii în comuni-tate, servicii de asistenþãsocialã, oferirea de spri-jin în pregãtirea temelor

ºi recuperarea niveluluiachiziþiilor ºcolare, acti-vitãþi extra-curriculare,etc., etc. Prevenireaabandonului ºcolar estecapul de afiº al activi-tãþilor, iar organizaþiaeste mândrã de rezul-tate – cu zeci ºi zeci depremianþi, care în lipsacentrului s-ar fi pierdut…

PreºedintaOrganizaþiei, ValeriaPopescu, a fost Omulcare a strâns în jurul sãuvoluntari, persoane cuspirit civic, care s-auataºat de cei circa 120de copii, cãrora le pasãºi înþeleg sã se implice.

Uºa organizaþiei nu aprea fost deschisã decei care pot da o mânãde ajutor pentru a seputea integra în societate aceºti copii,care fiecare poartã opoveste a vieþii durerosde ascutat, iar pentru eigreu de dus…

Dupã coagulareaorganizaþiei PNLPetrila, vizitele laOrganizaþie s-au înteþitprin implicarea con-silierului local DoiniþaBãlãnesc, dar ºi al luiDoru Codrea, puternicataºat de organizaþie,care ºi-a petrecut ani

buni la Salvaþi CopiiiPetrila – întâi copilfiind, apoi ca voluntar.Treptat, oamenii, tineri

ºi seniori, înregimentaþiîn PNL au cunoscut opoveste-douã, apoi dince în ce mai multe, cares-au dovedit a fi cazuri

sociale grele ºi au sfârºitprin a se implica, prinajutorarea copiilorpetrilenilor aflaþi în dificultate, cu care viaþanu a fost prea darnicã.

Copiii au primit desãrbãtori pachete, hãi-nuþe, dar mai aleshranã. Apoi, aflând cãcirca 20 de tineri nuprimesc hranã, din lipsãde bani - fiind cuprinºiîn programul celor cu

pãrinþi plecaþi în lume -,ºi sunt nevoiþi sã pleceacasã când se puneamasa, a pãrut tuturor omare nedreptate. Suntcei care la meseleocazionale oferite de liberali îºi luau pâinearãmasã, pentru a aveace mânca ºi a doua zi…Din acest motiv,preºedintele CostelAvram, a lansat un apelcãtre angajaþii ApaServ, al cãrei director

este, sã direcþioneze,dacã nu au alte opþiuni,cei 2% din impozitul pevenit cãtre Salvaþi CopiiiPetrila. Aºa se face cã,din aceastã lunã, au omasã ºi cei 20 de copii.Doar cã banii ajungpentru douã luni ºi secautã, din nou, soluþii.

Pentru toate acesteaºi multe altele, liberaliisunt consideraþi ocrotitorii copiilorOrganizaþiei de la

Petrila. Un sprijin pen-tru o operaþie, un altulpentru trei copii carecresc singuri, apoivãzând starea precarãde sãnãtate a unora ºi amultor copii cu proble-me stomatologicegrave, se cautã soluþiipentru a gãsi mãcar doimedici care sã-i consultemãcar o zi e sãptã-mânã. Ideal ar fi prinvoluntariat, dar speranþele sunt slabe ºica urmare, se cautãfinanþãri.

Sprijinul autoritãþilorlocale, nu s-au prea

vãzut. De la momentulcând Mihaela Rãdulescua adus ajutoare ºi presaera acolo, primarulPetrilei nu a mai cãlcatpragul OrganizaþieiSalvaþi Copiii. ”De doiani ºi jumãtate, dinacest mandat de consi-lier local, nu am auzitmãcar o datã sã se discute problema aces-tor copii care sunt aioraºului ºi faþã de careavem obligaþii morale ca

edili” – a declaratDoiniþa Bãlãnesc, consilier local. Aceastaa precizat cã mãcar ocampanile de ajutorare,o datã pe an, tot ar fifost ceva. A dat caexemplu privind costulmesei celor 20 de copii– ”douã zile din acþiu-nea Zilele Petrilei credcã ar fi ajuns pentru unan, sau de oriunde, totuleste sã se vrea, sã secaute soluþii pentru cãnu poþi sã te faci cã nuvezi când ei se aflã înoraºul nostru”.

Mai rãu! Se pare cã

adversarii politici dincampania electoralã tre-cutã, pentru europarla-mentare, ºi-au arãtatnemernicia faþã deaceºti copii. Abia înaceastã sãptãmânã amaflat de la mai mulþipãrinþi cã OrganizaþiaSalvaþi Copiii Petrila, filiala Hunedoara, a fostpârâtã la centrul dinBucureºti cã foloseºtecopiii în scop electoralpentru cã liberalii veni-serã, ca de obicei, cu

produsele pentru a li sepregãti hrana.

Era prin 17 mai…Deºi liberalii nu au scosun cuvânt, nu a apãrutnicãieri vreo fotografiecu privire la acþiunea,obiºnuitã pentru ei, personalul de la SalvaþiCopiii i-a rugat sã numai aducã nimic copiilor pentru cã auprobleme.

Pãrinþi ai copiilorsunt convinºi cã prof.Valeria Popescu,preºedinta Organizaþiei,are probleme de sãnã-tate ºi din aceste cauze,de presiuni ºi ºicanepentru a nu mai accep-ta ca aceºti copii sã fieajutaþi de un partid

”duºman”, dar, în loculduºmanului, nu s-a oferit sã ajute nimeni…

În declaraþiile depresã, din ultimul an,ale preºedinteiOrganizaþiei SalvaþiCopiii Petrila apare caun laitmotiv ”uºile noas-tre sunt deschise pentrutoatã lumea…”, darnimeni nu a bãnuit cãprofesoara ”cu sufleturiaº”, Valeria Popescu,este prinsã între nevoiadisperatã de ajutorare acopiilor ºi pretenþiileabsurde ale unei pãrþi apoliticului petrilean.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

M uzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane

Deva, cu sprijinul Consi-liului Judeþean Hunedoara,organizeazã în perioada 11-12 iunie 2014, Sesiuneaanualã de comunicãriºtiinþifice a muzeului.

Lucrãrile sesiunii vor debutamiercuri, 11 iunie, la ora09.30, la sediul muzeului dinPalatul Magna Curia, cudeschiderea oficialã, urmând caîncepând cu ora 10.00 sã sederuleze lucrãrile pe secþiuni(Arheologie, Istorie, Istoria cul-turii ºi Conservare-Restaurare).

La acest eveniment ºtiinþific,în carul cãruia vor fi prezentate84 de lucrãri ºtiinþifice, vor par-ticipa specialiºti de la instituþiide învãþãmânt superior ºi de

culturã din Bucureºti, Suceava,Timiºoara, Tulcea, Iaºi, Sibiu,Târgu-Jiu, Reºiþa, Braºov, AlbaIulia, Tg. Mureº, Cluj-Napoca,Brad, Mediaº, Oradea,Constanþa, Hunedoara,Petroºani, Bistriþa ºi Deva.

Printre cele mai interesantelucrãri putem aminti: ConstantinIttu, Sibiu – „Heraldicã ºi artã înlumea statelor cruciate”; RusalinIºfãnoni, Bucureºti – „Moara ºivâltoarea de la ªerel;Þara Haþegului – relicveetnografice (film etno-grafic)”; Dan Fãrtãiº,Suceava – „Proiect derestaurare al pietrei demormânt a Evdochiei deKiev (prima soþie a luiªtefan cel Mare)”; CorinaToma, Oradea –„Observaþii asupra modu-lui de confecþionare a

fibulelor dacice cu noduri (Pieseîn curs de prelucraredescoperite la Sacalasãu Nou,jud. Bihor)”; Iosif VasileFerencz, Deva – „Locuireaanticã la Ardeu din perspectivaunor metode moderne de cercetare”; Luca-Paul Pupezã,Cluj-Napoca – „Fortificaþia de laGrãdiºtea de Munte din per-spectiva unor cercetãri recente”;Marius Barbu, Oana Bãrbat,Deva – „Monumente romanedin piatrã descoperite recent laVeþel”; Carmina Maior, Sibiu –„Însemnãri de rãzboi din jurnalulunui student ardelean (1915-1916)” ºi multe altele.

Nemernicia politicienilor în ajutorarea copiilor PetrileiS ãptãmâna trecutã a ieºit la ivealã nemernicia unor politi-

cieni, care, în campania electoralã au reclamat OrganizaþiaSalvaþi Copiii Petrila, la sediul central, cum cã ar folosi copiii înscop electoral. Motivul a fost cã liberalii, care sprijinã de multãvreme organizaþia, au asigurat masa lunarã oferitã copiilor ºi în...luna mai. Pãrinþi ai copiilor au declarat cã prof. Valeria Popescu,preºedinta Organizaþiei, are probleme de sãnãtate ºi din acestecauze, de presiuni ºi ºicane pentru a nu mai accepta ca aceºticopii sã fie ajutaþi de un partid ”duºman”, dar, în locul duºmanu-lui, nu s-a oferit sã ajute nimeni…

Sesiunea anualã de comunicãriºtiinþifice la Muzeul Civilizaþiei

Dacice ºi Romane Deva


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Dacã plecaþi pemunte, sau chiar într-oscurtã drumeþie pedeal, aveþi grijã lavipere! Este averti-zarea celor de la DSPHunedoara, care nespun cã în judeþulHunedoara, singuravipera care este întîl-nitã este cea comunã,care deþine însã unputernic venin.

Pe teritoriul þãriinoastre se întîlnesctrei tipuri de vipere:vipera cu corn, viperacomunã ºi vipera destepa. În judeþulHunedoara, singuravipera care este întîl-nitã este cea comunã(berus), care deþineînsã un puternicvenin.

Excursioniºtii tre-buie sã cunoascã peri-colul pe care îl reprez-intã viperele înaceastã perioadã,modalitãþile de pre-venire a atacului aces-tora ºi care suntprimele mãsuri de aju-tor care trebuie luateîn caz de muºcãtura.

Din luna iunie ºipînã în august ele îºiperpetueazã specia ºisunt extrem de pericu-loase.

Muºcãturile deviperã impun efectu-area de urgenþã a unuivaccin antiviperin.

ReprezentanþiiDSP reamintescturiºtilor cîteva sfa-turi de comporta-ment în cazul întîl-nirii cu vipera

comunã, pentru aevita muºcãtura deviperã:

purtaþi bocanci demunte, chiar dacãtemperatura ambiantãeste ridicatã;

efectuaþi permanent

un control vizual alzonei în care urmeazãsã pãºiþi;

nu ridicaþi pietremari decît dupã ce, înprealabil, aþi efectuatun control vizualdedesubt, pentru averifica dacã sîntºerpi.

dacã intraþi într-ozonã cu vegetaþieînaltã care nu va per-mite verificareasuprafeþei solului, loviþiuºor vegetaþia cu unbãþ astfel ºarpele vafugi din calea dum-neavoastrã.

Persoana muºcatãde viperã poate muriîn cinci ore, (veninulacesteia este o hemo-toxinã), hemoglobinadin sînge formînd,împreunã cu veninulun compus stabil, ceea

ce poate duce la sufo-care.

Totuºi moarteacauzatã de muºcãturaunui ºarpe veninossurvine în cazuri rare,mai mult de jumãtatedin muºcãturile deviperã sînt “uscate”fãrã inoculare devenin. Efectele uneimuºcãturi de ºarpeveninos variazã înfuncþie de vîrstã,condiþia fizicã ºi stareade sãnãtate a victimei.O muºcãturã de ºarpe

poate sã afecteze victi-ma, dar ºi pe membriigrupului, din punct devedere psihic,împiedicînd luareamãsurilor necesare.

Simptome muºcãtura de ºarpe

veninos:durere acutã tumefierea (umflarea)zonei afectate;

una sau douã urmede înþepãtura;(muºcãturã de viperãse prezintã ca douãînþepãturi la distanþade 3-4 milimetri);

semiconºtienta; decolorarea sau col-

orarea în violet saunegru a pielii din zonaîn care a pãtruns ven-inul ºi necrozareaþesuturilor.

alte simptome gen-erale: senzaþie degreaþã, voma, tulburãride vedere, dificultãþide respiraþie (tahip-nee), hipersudoraþie(transpiraþie excesivã),dureri abdominale,sete, anxietate ºi posi-bila pierdere acunoºtinþei.

O muºcãturã de laorice tip de ºarpeveninos trebuie sã fieîntotdeauna consider-atã o urgenþã med-icalã. Chiar ºimuºcãturile de ºerpineveninoºi ar trebui sã

fie tratate de medic,pentru cã pot apãreareacþii alergice severe.

Cîteva mãsuri deprim ajutor muºcatãde un ºarpe veninos:- Transportaþi victiem la spital cîtmai repede cuputinþã pentruadministrarea serului antiviperin!(dacã este posibil,sunaþi la serviciul 112ºi solicitaþi o ambu-lanþã!);

- victima trebuie sãstea cît mai liniºtitã, sãnu se miºte, pentru aevita rãspîndirea ven-inului în corp ºi sãaºtepte sosirea per-sonalului calificat.

- curãþaþi rana cuapa ºi sãpun sauºerveþele antisepticedin trusa de prim aju-

tor; - aplicaþi imediat

presiune pe muºcãtura- se poate face prinpresarea poduluipalmei peste muºcãtu-ra.

- aplicaþi un bandajcompresiv- Un bandajde 10 cm sau mai latar trebui aplicat pe totmebrul muºcat. Dacãmembrul sau degetulse umfla, seînvineþeºte sau îºipierde sensibilitatea,bandajul trebuie desfã-cut ºi întreaga proce-durã trebuie repetatã.Dacã nu aveþi laîndemîna o trusã deprim ajutor, puteþifolosi un tricou dincare puteþi con-fecþiona fîºii de ban-daj.

- trasaþi margineaoricãrei zone tumefi-ate (umflate) la fiecare15 minute, cu unstilou pentru a ajutadoctorii sã judecagradul de expunere lavenin;

- poziþionaþi victimaîntr-o poziþie culcatã,cu capul ºi bustulpuþin ridicate ºi loculmuºcãturii poziþionatsub nivelul inimii.Activitatea fizicã tre-buie sã fie cît mairedusã cu putinþã ºinivelul de stres cît mairedus, pentru a puteaavea un puls cît maiscãzut. În felul acestase împiedica oarecumrãspîndirea veninuluila organele vitale;

- eliminaþi oricebijuterii sau alte ele-mente strînse pe corp

(curele, bretele),îmbrãcãminte strîmtã.În caz de reacþiiadverse la venin, cumar fi umflaturi de tipºoc anafilactic, haineleºi accesoriile vor puneprobleme serioase laîndepãrtare;

- se asigura confor-tul termic ºi, dacã esteposibil, se admin-istreazã oxigen;

- monitorizaþi con-tinuu semnele vitaleale victimei (pulsul ºirespiraþia).Monitorizaþi temper-atura ºi semneleinstalãrii stãrii de ºocsau de întrerupere acirculaþiei;

- dacã victima numai respira sau are unatac de cord, puteþiaplica un masaj car-dio-respirator sau pro-cedura de respiraþiegurã la gurã.

Serul antiviperinpentru a trata cupromptitudine ºi cucompetenþã even-tualele cazuri demuºcãtura de viperã –se asigura de unitãþilesanitare cu pãturi dinjudeþ. Unitatule san-itare care au în stoc laserviciile de urgenþã seantiviperin sînt SpitalulJudeþean de UrgenþãDeva; SpitalulMunicipal „ Dr.AlexandruSimionescu”Hunedoara; Spitalulde Urgenþã Petroºani;Spitalul MunicipalHaþeg SpitalulMunicipal; OrãºtieSpital MunicipalVulcan.

Atenþie la vipere!

D irecþia de Sãnãtate Publica ajudeþului Hunedoara ne

avertizeazã sã fim atenþi la vipere.Asta, desigur, dacã urcãm la munteºi cum vremea este prielnicadrumeþiilor, trebuie sã þinem contde sfaturile specialiºtilor.

G reva din mineritºi energie,

desfãºuratã joi la toatesucursalele Complexu-lui Energetic Hune-doara nu a rezolvatmai nimic pentruoamenii care ºi-au clamat nemulþumirile.

Mai mult, nici ora în careau protestat nu el av fiplãtitã ºi, în plus, toþi anga-jaþii de la suprafaþã vor fitrimiºi în ºomaj tehnic.

Liderii minerilor ºi ener-geticienilor sunt mulþumiþicã, dupã greva de avertis-ment au reuºit sã obþinã oîntâlnire cu ministrulEnergiei, Rãzvan Nicolescu

ºi cã CEH are un buget. Unbuget trunchiat, care nu afost negociat de sindicate ºiadministraþie ºi care nuaduce nimic bun pentruangajaþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ce s-ar putea trezi cu actualele

drepturi din ContractulColectiv de Muncã dimi-nuate. Liderul Sindicatului„muntele”, reprezentativ lanivelul CEH, explicã ceanume a rezolvat greva deavertisment de joi.

„În primul rând greva deavertisment a rezolvat pro-cedura legalã de a puteaorganiza o grevã generalã,dacã nu se rezolvã proble-mele tuturor angajaþilor. Deasemenea, a forþat mânaGuvernului de a aproba

bugetul CEH. Bun – rãu,aºa cum este, avem totuºibaza financiarã pe care sãnegociem ContractulColectiv de Muncã”. Deprecizat cã pânã ºi conducerea Ceh a recunos-cut cã nu e varianta optimãde buget, Executivul dândundã verde pentru o formãnediscutatã de administraþieºi sindicate, redactatã defosta conducere aComplexului la începutulacestui an.

T rimiºi prinrotaþie acasã

Bugetul CEH este unulnegativ, în care venituriletotale estimate se ridicã la1.439.379 mii lei, iar chel-tuielile totale la 1.726.549mii lei. Iar de tãiat, s-arputea tãia doar din veni-turile angajaþilor. Primul pasa ºi fost fãcut, iar vineri, încadrul ºedinþei Consiliului de

Adminsitraþie, s-a decis –dupã cum a precizat PetreNica – ca tot personalul sãfie trimis în ºomaj tehnic,timp de 5 zile pe lunã. Deaceastã mãsurã, ce se vaaplica chiar de marþi, scapãdoar personalul direct pro-ductiv ºi angajaþii din subte-ran. În plus, ora în care auprotestat, nu le va fi plãtitãcelor care ar fi trebuit sã seafle la lucru în acelmoment. „Este ceea cespecificã legea. Nu putemsã fim ºi în grevã, ºi sã fim ºi plãtiþi”, le transmiteliderul Sindicatului„Muntele” celor care ºi-auexprimat nemulþumirea faþã de acest aspect.

Reamintim cã aproape2000 de sindicaliºti dinminerit ºi energie, angajaþiai Complexului EnergeticHunedoara, s-au aflat joitimp de o orã într-o grevãde avertisment. Acesta esteprimul pas dintr-un posibilcalendar al acþiunilor deprotest.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


Restructurãri printreºefii CEH-ului

M inistrul Energiei anunþãrestructurarea celor numiþi

în funcþii pe criterii politice laComplexul Energetic Hunedoara.

Odatã cu aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al CEH, va putea fiiniþiatã ºi negocierea pentru contractulcolectiv de muncã al angajaþilor, însã vor filuate o serie de mãsuri care sãîmbunãtãþeascã situaþia economicã a CEH-ului.

"Pentru ca societatea sã aibã viitor, estefundamental sã reducem costurile de producþie. Programul de modernizare aminelor este ºi el foarte important. În plus,am acceptat propunerea sindicatelor careducerea fondului salarial sã înceapã curestructurarea celor care au fost numiþi pecriterii politice, ºi nu pe criterii de meritprofesional în diverse funcþii din societate,în ultimii cinci-ºase ani", a anunþatRãzvan Nicolescu, ministrulEnergiei. Sindicateleminere i-au explicatministrului cã angajaþiicomplexului nu suntasistaþi social ºi vinapentru situaþia grea a companieienergetice nu leaparþine.

"Actuala conducereare obligaþia sã gãseascãlinia economicã corectã, sã

o eficientizeze, fiindcã are implicit responsabilitatea zilei de mâine a fiecãruisector de activitate ºi a fiecãrui angajat.Angajaþii CEH nu sunt asistaþi social, trebuie doar coordonaþi pentru ca muncalor sã se regãseascã în coºul economic alsocietãþii (...) Dacã gândim doar politic, ne fuge de sub picioare segmentul profesional. Activiºtii de partid participã lacongrese. Inginerii, economiºtii trebuie sãse concentreze asupra problemei CEH ºisã prezinte o viziune pe termen mediu ºilung, altfel plecãm acasã cu toþii", a spusPetre Nica, preºedintele Sindicatului

Muntele. Peste 1.700 de mineri ºienergeticieni din judeþul

Hunedoara au protestat, joi,timp de o orã, avertizând ast-fel administraþia CEH depericolul pierderii locurilorde muncã ºi cerând stopareanumirilor politice în funcþiiletehnice. Energeticienii numai au contract colectiv de

muncã de la sfârºitul luniiaprilie, iar contractul minerilor

va expira ºi el în 10 iunie. Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ministrul energiei taie din salariile ºefilor

R educerea costurilor de producþie, modernizareaminelor ºi reducerea fondului de salariu prin

restructurarea celor numiþi pe criterii politice înfuncþii din Complexul Energetic Hunedoara suntprimele mãsuri anunþate de ministrul Energiei, citatde Mediafax. Rãzvan Nicolescu s-a întâlnit cu sindicaliºtii la Bucureºti, dupã greva de joi.

Sindicaliºti de la Complexul Energetic Hunedoara(CEH) ºi ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, s-au întâl-nit, vinerea trecutã, la Bucureºti, pentru a gãsi soluþii lanemulþumirile angajaþilor care s-au aflat, joi, timp de oorã, în grevã de avertisment. Bugetul Companiei a fostaprobat cu numai o searã înainte de protestul minerilor,iar de acum va putea fi negociat noul Contract Colectivde Muncã. Acesta urmeazã sã expire la data de 10 iunie,iar Nicolescu le-a spus sindicaliºtilor cã va tãia din salariiledirectorilor numiþi politic în ultimii ani.

La Bucureºti, Rãzvan Nicolescu le-a spus sindicaliºtilorcã a acceptat planul de modernizare a minelor, dar ºireducerea cheltuielilor pentru a reduce costul de producþie, ºtiut fiind faptul cã orice minã fãrã subvenþiecheltuieºte mai mult decât produce.

Din aceastã sãptãmânã începe negocierea nouluiContract Colectiv de Muncã, acesta fiind un punct reven-dicat de ortaci la greva de joia trecutã, în sãlile de apel.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Ce a „rezolvat” greva din minerit: Salarii ciuntite ºi ºomaj tehnic pentru angajaþii CEH

CarmenCOSMAN - PREDA

În zadar a aºteptatun bolnav de diabet,aflat la MãnãstireaPrislop, salvarea pecare o chemase în aju-tor. Ambulanþa arãmas prinsã în traficmai bine de o orã, iarîn cele din urmã s-aîntors la bazã. Apelula fost dat la 15.30, la16.40 maºina deintervenþie era pe lajumãtatea drumului,prinsã în coloaneleimense de autoturismeblocate în trafic, ºifãrã nicio ºansã sãînainteze. În cele dinurmã, ºoferul de peambulanþã a cerut per-misiunea sã se întoar-

cã la bazã, pentru cãoricum nu seîntrezãrea vreo posibil-itate de a ajunge lapacientul care solici-tase ajutor.

A fost nebunieduminicã dupã-amiazape drumul care ducela Mãnãstirea Prislop.Cei doi poliþiºti careîncercau sã dirijezetraficul nu au reuºit sãfacã faþã miilor demaºini, aºa cã pânã alblocaj total nu a fostdecât un pas. Drumulîngust ºi nesimþireaunor conducãtori autoau închis practic circu-laþia, aºa cã s-au for-

mat cozi întinse pecâþiva kilometri peambele sensuri demers. Unii credincioºiau decis sã plece pejos, prin cãldura toro-pitoare, în timp cealþii au aºteptat ore înºir în maºini pentru aajunge sã se roage lamormântul lui ArsenieBoca, supranumit„sfântul Ardealului”.

C u miciiprintre celesfinte

Cu nervii întinºi lamaximum, nu puþiniau fost cei care s-auluat la harþã în trafic,în timp ce alþi con-ducãtori auto ausuplinit lipsa echipelorde poliþie ºi s-au apu-cat sã dirijeze circu-laþia, ca sã nu-i prindãnoaptea tot pe drum.Dezamãgire mare afost ºi la poarta mãnã-stirii, unde comer-cianþii ºi-au întins tara-

bele cu mici, virºlii ºialte bucate pregãtite lagrãtar printre meselepe care se vindeauobiecte sfinþite saucãrþi despre viaþapãrintelui ArsenieBoca. Fumulgrãtarelor ori mirosulmicilor a umplut ime-diat aerul ºi a ajunspânã în curtea mãnã-stirii, spre stupefacþiacelor care au venitpânã la Prislop sã sereculeagã ºi sã-ºigãseascã liniºtea inte-rioarã. „Nu mai vinprea curând aici, chiardacã mã simt legat delocul acesta. Cred cãvoi cãuta o altã mãnã-stire sau bisericuþã,unde sã mã rog întihnã la Dumnezeu”,aspus cu nãduf unuldintre cei veniþiduminicã la Prislop.

S fântulArdealului

În timpul vieþii, prinharul sãu, pãrinteleArsenie Boca, consid-erat nu numai un bunpropovãduitor al cred-inþei, ci ºi un vizionar,

a adunat o mulþime deoameni în jurul lui ºi astârnit mâniaautoritãþilor acelor vre-muri. „Sfântul de laPrislop” rãmânemereu viu în sufleteleoamenilor, mulþi avândconvingerea cã, ºi tre-cut la cele sfinte,pãrintele ArsenieBoca îi poate ajuta.Cei pentru careMãnãstirea Prislop adevenit loc de peleri-naj, sunt convinºi cãdoar credinþa îi ajutãsã meargã maideparte ºi sã treacã

peste greutãþile vieþii.Arsenie Boca s-a

nãscut în data de 29septembrie 1910 ºi atrecut în nefiinþã la 28noiembrie 1989.Pãrinte ieromonah,teolog ºi artist român,a fost stareþ laMãnãstireaBrâncoveanu de laSâmbãta de Sus ºiapoi la MãnãstireaPrislop, unde datoritãpersonalitãþii saleveneau mii ºi mii decredincioºi, fapt pen-tru care a fost hãrþuitde Securitate. A fost

unul din martiriiregimului comunist,închis la Securitateadin Braºov, dus laCanal, închis la Jilava,Bucureºti, Timiºoara ºila Oradea. An de an,Mãnãstirea Prislopeste principalul loc depelerinaj al ardelenilor,dar nu numai, pentrucã aici a slujit ºi a fostapoi înmormântatpãrintele ArsenieBoca, fiind consideratun sfânt de cãtre cred-incioºi ºi despre carese spune cã înfãptuiaminuni.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Rusaliile la Mãnãstirea Prislop. Credinþã cu aromã de mici ºi virºlii

S ãrbãtoarea Rusaliilor ºi vremea frumoasã de afarãa adunat mii de oameni la Mãnãstirea Prislop,

acolo unde se aflã mormântul pãrintelui Arsenie Boca,cel supranumit „Sfântul Ardealului”. Din pãcate, lipsade organizare a forþelor de ordine a transformat drumulîntr-o corvoadã, care a întins la maximum nervii credin-cioºilor veniþi din toate colþurile þãrii.


DianaMITRACHE

Un tânãr neeexperi-mentat ce avea depuþin timp carnetul deºofer a fost la un pasde moarte, dupã ce s-a izbit cu vitezã marede doi stâlpi de pemarginea drumului.Vorbim despre undrum cu sens unic, pe

strada Independenþeidin Petroºani, undeºoferul, dupã ce a golitcel puþin un pãhãrelde alcool, s-a urcat, lamiezul nopþii la volan.Ce s-a întâmplat maiapoi, ne explicã

poliþiºtii. „Sâmbãtã, în jurul

orei 0:17 min, untânãr în vârstã de 18ani din Petroºani, întimp ce conducea unautoturism pe stradaIndependenþei dinlocalitate, a pierdutcontrolul asupra auto-turismului ºi s-a izbitde doi stâlpi de ilumi-nat public, autoturis-

mul fiind astfel avariatîn proporþie de 65%.Din fericire, în urmaevenimentului rutiernu au rezultat victime,în schimb, pe numeleconducãtorului auto,poliþiºtii au întocmitun dosar decercetarepenalãîntrucât,în urmatestãriicuapartuletilotest arezultat o con-centraþie alcoolicãde 0,75 mg/litru aloolpur în aerul expirat”, aspus Laura Bradu,

purtã-tor de

cuvânt alIPJ

Hunedoara.Tânãrul de doar 18

ani a scãpat nevãtã-mat, s-a ales cu câtevazgârieturi ºi o puter-

nicã sperieturã. El a fost dus ºi la

spital, unde i s-au prel-evat probe biologice învederea stabilii cuexactitate aalcoolemiei, iar acumva trebui sã plãteascãpaguba produsã.

DianaMITRACHE

Peste 3.200 decandidaþi s-au înscrisîn judeþul Hunedoarapentru a susþine exa-menul deBacalaureat. Primeleprobe programatesunt cele orale, dupãce fiecare absolventva da probele decompetenþe. PotrivitInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara,dintre cei 3.200 deabsolvenþi care audepus cerere desusþinere a examenu-lui, doar 2.735 sunt

absolvenþi ai pro-moþiei din acest an,iar restul fac partedintre cei care nu aupromovat examenulla sesiunile ante-rioare.

Marþi dimineaþãîncepe proba desusþinere a examenu-

lui pentru obþinereacertificatului de com-petenþe lingvistice decomunicare oralã înlimba românã, iarmiercuri sunt aºtep-taþi candidaþii caresusþin aceste probepentru limba mater-nã. Vor urma apoiprobele pentru com-petenþele digitale ºicele lingvistice într-olimbã modernã.

Proba scrisã laLimba Românãîncepe în 30 iunie.

Timp de trei luni,pânã la 15 septem-brie, turiºtii vor aveala dispoziþie o serie detrenuri care vor asigu-ra legãturi directespre/dinspre staþiunilede la Marea Neagrã ºiDelta Dunãrii. CFRCãlãtori a pregãtit unprogram special detrenuri suplimentarepentru ca, în fiecarezi, toate regiunile þãriisã poatã fi conectatecu destinaþiile de vacanþã cele mai cãutate în perioada verii.

Înainte de efectu-area cãlãtoriei,reprezentanþii CFR lesolicitã pasagerilor sãse asigure cã au

achiziþionat bilet pen-tru evitarea taxãriisuplimentare în trenºi/sau suportarea cos-turilor amenzii

conform reglemen-tãrilor în vigoare.Pentru informaþii actu-alizate despre circu-

laþia trenurilor, cãlã-torii sunt rugaþi sãconsulte pagina deinternet a companieiwww.cfrcalatori.ro, sãne contacteze lanumerele de telefon021/9521 (pentrutraficul intern),021.314.5528 (pen-

tru traficul internaþion-al Gara de NordBucureºti) sau sã seadreseze personaluluinostru din staþii.

Trenurile Soarelui: spre Mare ºi Deltã!

C FR Cãlãtori informeazã cã, în-cepând cu data de 14 iunie, va

lansa programul estival Trenurile Soarelui.

Bacalaureat 2014

Î ncepe Bacalaureatul. Mii detineri din Hunedoara se

pregãtesc sã intre la primeleprobe ale examenului maturitãþii.De marþi încep examinãrile.

Cursã în vitezã cu obstacole

S-a urcat bãut la volan ºi cuvitezã maximã a rupt doi stâlpi

de curent de pe o stradã dinPetroºani. Este pãþania unui tânãrdin Petroºani, norocos cã a scãpatdoar cu o sperieturã ºi câteva zgâri-eturi dintr-un accident spectaculos.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Puteþi sã începeþi o afacere nouãsau sã vã gândiþi la investiþii petermen lung. Dimineaþa sunteþiîn formã ºi plin de entuziasm,spre bucuria partenerului deviaþã. Relaþiile cu prietenii suntexcelente. Cei din jur vã apreci-azã munca.

S-ar putea sã reîntâlniþi un pri-eten vechi care vã propune sãfaceþi afaceri împreunã. Meritãsã încercaþi, însã ar fi bine sã nurenunþaþi la prudenþã. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petre-cere ºi vã hotãrâþi sã mergeþi înultima clipa.

Sunteþi într-o formã deosebitã, decare ar fi bine sã profitaþi. Este ozi bunã pentru afaceri ºi cãlãtorii,dar puteþi avea succes ºi pe plansentimental. Aveþi ocazia sãcâºtigaþi bani în plus, pe lângãsalariu. Nu sunt probleme cusãnãtatea.

Intuiþia vã ajutã sã prindeþi oafacere care vã va îmbunãtãþisimþitor situaþia financiarã.Consultaþi-vã cu partenerul deviaþã! Ar fi bine sã acordaþi maimultã atenþie unei persoane maiîn vârstã din familie.

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþãnouã. Puteþi sã intraþi în afaceri,pentru cã aveþi ºanse sã începeþisã lucraþi pe cont propriu.Dormiþi mai mult, ca sã nu vãextenuaþi. Puteþi sã þineþi contde intuiþie.

Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sãprimiþi o sumã mare de bani,probabil o moºtenire. Pãstraþi-vãcapul pe umeri ºi abþineþi-vã de laspeculaþii. Gândiþi-vã ºi la aºtep-tãrile partenerului de viaþã!

Traversaþi o perioadã favorabilãpe toate planurile, în care aveþiocazia sã rezolvaþi problemeimportante. Nu este exclus sãcumpãraþi o casã nouã sau sãfaceþi un schimb de locuinþe.

Pe plan financiar începe sã vãzâmbeascã norocul. Puteþicâºtiga o sumã frumoasã, dacãvã hotãrâþi sã colaboraþi într-oafacere. Cei din jur au încredereîn capacitãþile dumneavoastrã ºivã cer ajutorul.

Dimineaþa reuºiþi sã faceþi rost debanii necesari pentru a începe oafacere. Ar fi bine sã vã asociaþicu un prieten, de preferinþã unulcare se pricepe.

Vã gândiþi cã aþi putea ºi dum-neavoastrã sã începeþi o micãafacere. Fiþi realist ºi luaþi înserios eforturile care vã aºteaptã!Nu refuzaþi sã mergeþi în vizitã larude.

Aveþi un program foarte încãr-cat. Sunteþi nevoit sã faceþi omulþime de drumuri. Urmeazãsã plecaþi într-o cãlãtorie impor-tantã. Ar fi bine sã îi arãtaþipartenerului de viaþã cã îi apreci-aþi eforturile.

Este o zi foarte importantã peplan sentimental. Fie vã îndrã-gostiþi, fie relaþiile cu persoanaiubitã trec într-o nouã etapã.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã faceþigriji din cauza banilor.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 România la CupaMondialã 12:25 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Robin ºi Marian13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Planuri ascunse17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 23:00 ªtirile Pro TV23:30 Spartacus

10:30 Râzi ºi câºtigi (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 14 ore17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 Mireasa de laBollywood22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie22:30 Iubire interzisã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Sevilla - Benfica11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Sevilla - Benfica12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Sevilla - Benfica 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis ziua 2 21:00 ªtirile Digi Sport21:30 Box: James DeGale -Brandon Gonzales, Carl Froch- George Groves23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Spania

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursã mortalã 222:30 Un show pãcãtos


INFORMARE Aceastã informare este efectuatã de: CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARAAdresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr.28, Jud. HunedoaraTelefon: 0254 211350, 0254 211351; Fax: 0254 230030ce intenþioneazã sã solicite de la ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ „APELE

ROMÂNE” Administraþia Bazinalã de Apã Jiu, aviz modificator de gospodãrire aapelor pentru: Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara -Faza DTAC aferent:

- Închiderea depozitului neconform Lupeni;- Închiderea depozitului neconform Aninoasa;Aceste investiþii sunt noii – (urmeazã a se realiza dupã obþinerea avizelor necesare

în baza cãrora se va elibera autorizaþia de construire) .Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioarePersoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solicitarea

avizului modificator de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresamenþionatã.

Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se potadresa solicitantului sau la adresa:

Administaþia Bazinalã de Apã Jiu, Str. N. Romanescu nr.54, Craiova, Tel. 0251426654

Documentaþiile pot fi consultate incepând cu data de 10.06.2014

ParlamentulRomâniei respingeconstant cererile DNAde arestare preventivãsau de punere suburmãrire penalã. Înultimii ani, CameraDeputaþilor ºi Senatulau redevenit scutul parlamentarilor ºi alfoºtilor miniºtri - actualiparlamentari cercetaþi

pentru corupþie,refuzînd toate cererileDNA de ridicare a imu-nitãþii parlamentare.

Marius Isaila, FlorinPopescu, Vlad Cosma,Laszlo Borbely, VictorPaul Dobre sau IonStan sînt cîteva exem-ple de parlamentariinvestigaþi de DNA careau beneficiat de pro-

tecþia majoritãþii sena-torilor ºi deputaþilorromâni, plasîndu-se astfel deasupra legii.Aceastã atitudine sfidã-toare submineazã statulde drept ºi ne plaseazãîn afara civilizaþiei occi-dentale. Reprezintã,totodatã, o trãdare aintereselor României,fiind o vulnerabilitate laadresa siguranþeinaþionale într-un con-text extern atît defrãmîntat.

Importanþi lideripolitici continua sãintervinã, prin declaraþiipublice, în actul dejustiþie. Astfel, pre-

mierul Victor Ponta sesolidarizeazã public cuºefi de consilii judeþenesau primari investigaþipentru corupþie –Adrian Duicu(Mehedinþi), IonPrioteasa (Dolj), RaduMazãre (Constantã) –acuzînd DNA cã face„dosare politice”. La

rîndul lor, lideri localicercetaþi pentrucorupþie sau conflict deinterese, precum RaduMazãre ºi NicusorConstantinescu, cerdesfiinþarea instituþiilorcare îi investigheazã.Solicitãm parlamenta-rilor din Senat ºiCamera Deputaþilor sãnu mai facã scut pentruimunitatea colegilor lorîn faþa justiþiei ºi sãvoteze cu bilele la

vedere pentru cã elec-toratul sã ºtie cum sepoziþioneazã aleºii lor.Solicitãm de asemeneatuturor politicienilor sãse abþinã de la declara-þii ce aduc atingereintereselor justiþiei.

Freedom HouseRomânia

Grupul pentru DialogSocial Expert Forum

Centrul Român pentru Politici Europene

Apel cãtre Parlament

Încetaþi sã mai fiþi scutul corupþilor contra justiþiei!

O rganizaþiile semnatare solicita parla-mentarilor români sã nu mai punã

piedici justiþiei în dosarele în care suntimplicaþi colegii lor, sã voteze transparent,cu bilele la vedere, cererile DNA de ridicarea imunitatiii parlamentare ºi sã nu maifacã declaraþii care aduc prejudicii justiþiei.

Una dintre marile fericiri ale acestei vieþi este prietenia...Dumnezeu te-a adus în viaþa noastrãºi te-am preþuit nespus pentruOMUL care ai fost, iar timpul a dat valoare acestei prietenii ca vinului bun. Ai plecat spreEternitate, discret, sã fii din nou cu Lucica...

MIRCEA ªECHERvei rãmâne mereu prietenul nostru

nepreþuit. Dumnezeu sã te aibã înpazã!

Ileana Firþulescu & Anca Bãlan

Bãiatul meu, ai plecat înainteamea ºi asta este nedrept, darDumnezeu are planul lui. Îl rog pebunul Dumnezeu sã aibã grijã de tine

MIRCEA ªECHERNu te voi uita niciodatã.

Condoleanþe familiei îndoliate.Mami Tanþa Iancu

DECESE

Cereau bani înnumele unei asociaþii-fantomãdin Lupeni

D oi tineri din Lupeni ºi unuldin Deva sunt cercetaþi

pentru înºelãciune de poliþiºtiidin Alba Iulia. Cei trei au rãmasºi fãrã banii strânºi pe stradã.

Cei trei au fost prinºi pe b-dulTransilvaniei din Alba Iulia în timpce solicitau trecãtorilor diverse sumede bani pe motiv ca sunt reprezen-tanþii unei asociaþii pentru copii din

Lupeni. Cei trei, care au vârstecuprinse între 17 ºi 24 de ani aufost prinºi la sfârºitul sãptãmânii trecute de poliþiºtii Biroului OrdinePublicã din cadrul PoliþieiMunicipiului Alba Iulia. Poliþiºtii I-auluat repede la întrebãri ºi, în urmaverificãrilor efectuate, oamenii legiiau descoperit cã cei trei tineriinduceau în eroare cetãþenii, în realitate ei neavând calitatea dereprezentanþi ai vreunei asociaþii. Penumele lor, poliþiºtii au întocmitdosar de cercetare penalã subaspectul comiterii infracþiunii deînºelãciune ºi au luat mãsura confis-cãrii sumei de 22 de lei, provenitãîn urma comiterii faptei.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Monika BACIU

“Foarte, foarte puþini auvenit sã ne aducã obiecte.Noi am acþionat mai mult ºiam reuºit sã colectãm maimult cu ajutorul asociaþiilor,pentru cã persoanele par-ticulare mai puþini au venit.Prieteni, colegi, conoscuþi,

dar din pãcate puþini apre-ciazã ceea ce au. Multeobiecte vechi le considerãun fel de balast pe care tre-

buie sã facã cumva sãscape de el ºi cel mai sim-plu e sã le ducã la contain-er, ori un obiect vechiodatã pierdut nu mai poatefi regãsit niciodatã, dartoate aceste aºa-zise nimi-curi fac parte din viaþanoastrã cotidianã ºi studiin-du-le putem sã ne facem o

imagine mult mai complexãºi mai bogatã despre ceease întâmplã într-o anumitãperioadã de timp la nivelul

societãþii, într-un anumitdomeniu de activitate”, adeclarat Dumitru Puºcaº,reprezentantul MuzeuluiMuntelui.

La sediul temporar almuzeului sunt ºi câtevadiapozitive pe care se

regãsesc poze din anii1950. Acestea au fost sal-vate de la “pieire”, iaracum trebuie doar devel-opate ºi expuse.Reprezentanþii muezului aureuºit sã colecþioneze ºi oserie de hãrþi ale unormunþi din þarã.

“Spre norocul nostru,prietenii prietenilor noºtri,aceste filme ºi diapozitiveau fost salvate din colecþiaunui fotograf montandeosebit. Este vorba dedomnul ªtefãnescu Ioan. În1956 a fãcut parte dinechipa clubului alpin CFR

care au realizat traver-sarea Meridionalilor.Aceastã pasiune pentruturism îºi are state vechiîn activitatea domnieisale. Din pãcate dânsul adecedat, o mare partedin munca lui în acestdomeniu s-a pierdut, atâtam reuºit sã recuperãm,dar considerãm totuºi cãeste un succes pentru cãsunt câteva mii defotografii realizate de

dânsul în decursul anilor.Depinde de cei care ne vorsprijini în continuare ca sã

le putem valorifica. Este omuncã titanicã ca sã leclasifici, ca sã le aranjezi.Un noroc al meu este cãfiecare rolã de film scrieperioada locul, unde a fostrealizat, dar aceste filmetrebuie valorificate, s-arputea face niºte albumeminunate”, a mai spussursa citatã.

Reprezenatnþii acestuimuzeu îi îndeamnã pe toþicetãþenii care deþin obiectecu specific montan ºi numai au nevoie de ele sã ledoneze pentru a îmbogãþiastfel colecþia muzeului.


Monika BACIU

“Este o perioadã destagnare a lucrãrilor,dar din informaþiile pecare le am se pare cãnoul telescaun vaprinde contur ºi atuncipârtiile care au fostamenajate la iarnã vorfi populate de schiori,aºa s-a întâmplat ºi cu

deschiderea pârtiei B,a fost o atracþie. Odatãce vin turiºti atuncisunt ºi condiþii ca maimulte instituþii sãcoabiteze, sã se facãcurãþenie, totul sã fiepregãtit”, a declaratCazimir Radvanski,preºedintele AsociaþieiProParâng.

Cei de la asociaþie

au în vedere ºi organi-zarea unor întâlniri înmunte cu diferite per-soane din mediul turis-tic ºi al promovãrii.

“Noi ca asociaþieavem copii pe care îiducem în diverse

excursii ºi îi învãþãmde toate. Avem sus înParâng un sediu carene chinuim de 8 ani sãîl construim. Este ulti-ma construcþie din

Parâng, acest sediu vagãzdui diverse schim-buri de intercluburi, demembri, excursii cucopii, cu ºcoli, deci nuva fi doar o cabanãstrict a AsociaþieiProParâng, ea aratã cao cabanã, dar va fifoarte mult utilizatã înacest scop”, a maispus sursa citatã.

Se doreºte caParângul sã devinãatractiv atât iarna câtºi vara. Cei de laAsociaþie au în vedereorganizarea unorevenimente ºi pe par-cursul verii. “Prinprezenþa noastrã acoloºi prin faptul cã încer-cãm sã organizãmniºte concursuri, am

fãcut ºi iarna ºi încer-cãm sã facem ºi vara,gen orientare turisticã,mini-tracking pentrutineri ºi vârtnici sã maiarate ºi laturaParângului cã poate fiaccesat ºi vara ºi cã sepoate face turism ºioamenii sã se simtãbine ºi vara, nu nea-parat sã fie un punctsezonier de iarnã undedacã e zãpadã se schi-azã, iar dacã nu atuncinu se poate facenimic”, a mai declaratpreºedintele Asociaþiei.

Asociaþia ProParânga fost înfiinþatã cuscopul de a contribuide dezvoltarea ºi pro-movarea turismuluimontan.

Muzeul Muntelui,

Imagini vechi de jumãtate de secol ºi hãrþi realizate de mânã

D e ceva timp, la Petroºani a fost înfi-inþat Muzeul Muntelui. Cu un început

timid, dar promiþãtor, aici au fost deja co-lectate anumite obiecte specifice muntelui.În colecþia celor de la muzeu se regãsescschiuri vechi, sãnii, dar ºi hãrþi ale munþilordin þarã. Aceste hãrþi nu sunt de tipul celorcu care suntem obiºnuiþi astãzi, ci sunthãrþi desenate pe caiete dupã ce mai mulþitemerari au strãbãtut crestele montane.

Activitate turisticã ºi vara

P arângul a intrat în urmã cu câþivaani într-un amplu proces de mod-

ernizare, însã lucrãrile au stagnat dinlipsa fondurilor alocate de cãtre guvern.În tot acest timp sunt asociaþii careîncearcã prin forþe proprii sã promovezeacest areal.

cvj nr. 628 marti 10 iunie 2014

Documents