Telefon peste moarteAdrian Paunescun lumea numelor strine,M simt, i eu, un strinez,Iau telefonul lng minei n-am ce numr s formez.Triesc, fr speran, dramaC neamul meu, acum, e frnt,Mi-e dor de tata i de mama,Dar nu au numr, la mormnt.De convorbiri cu ei sunt gatai n necunoscut m zbat,i sun pe mama i pe tata,Dar crucea sun ocupat.Au numere secrete parci aparatul n-are ton,Deodat aflu i tresar cNici moartea n-are telefon.Mi-e dor de voi, prini din moarte,Cu lacrimi bine v cuvnt,i uit c ai plecat departei n-avei roaming, sub pmnt.Formez un numr, oarecare,ntreb precipitat de voi,Dar tiu c mort e cel ce moarei nu mai vine napoi.i, vai, de-atta timp ncoace,V chem i-n visuri, s v-ascult,Dar iarba pe morminte tace,Cu numr desfiinat demult.i, dac o s inem minte,Probabil, cnd o fi s mor,Am s v caut n morminte,Pe-un numr de interior.