TEHNOLOGII DE PUNERE ÎN OPERĂ

Punerea in operă, în lucrări noi de hidroizolaţii sau în lucrări de remediere a izolaţiilor vechi, deteriorate, a membranelor bituminoase de hidroizolaţii se face de către unităţi specializate, atestate pentru acest tip de lucrări, cu respectarea condiţiilor specifice şi normelor tehnice aferente domeniului de referinţă.

ECHIPAMENTUL DE APLICAREPentru ca aplicarea să fie corectă este necesar să se respecte regulile de siguranţă privind porţiunea care trebuie izolată şi regulile de protecţie a muncii. De asemenea, se recomandă ca pe şantier să se utilizeze următorul echipament: mistrie rotundă, cuţite cu lamă de oţel şi alte cuţite speciale, mănuşi de protecţie, butelie cu propan, extinctor de mărime medie, arzător cu tub de cauciuc, mască de protecţie necesară în cazul aplicării amorsajului şi a vopselelor pe bază de solvenţi, încălţăminte de protecţie, şpaclu, mătură pentru curăţirea suprafeţei de lucru.

TRANSPORTAREA MATERIALULUIÎn timpul acestor etape este recomandabil să se respecte anumite indicaţii pentru a nu se compromite produsul.Sulurile de membrană se vor transporta numai în poziţie verticală şi se vor manipula cu grijă la încărcare şi descărcare. De asemenea, se recomandă evitarea mişcărilor bruşte, contactului cu muchii şi suprafeţe ascuţite şi cu orice obiect care ar putea să distrugă materialul.

DEPOZITAREA ŞI PĂSTRAREAEste important de reţinut că aplicarea membranelor sezoniere trebuie să se execute în acel sezon. Stocarea membranelor universale nu trebuie să depăşească 12 luni.Sulurile de membrană trebuie dispuse vertical pe paleţi sau pe platforme netede şi plate, separate de sol (un palet poate cântări până la 1150 kg). Dacă depozitarea se va face pe mai multe nivele, între straturi trebuie pusă o placă de separare plană şi rigidă.Membranele se vor depozita în locuri acoperite, ventilate corespunzător, protejate de intemperii şi de temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute. În condiţii climatice nefavorabile se recomandă stabilizarea termică a materialului înainte de aplicare, timp de 24h, într-o încăpere încălzită la cel puţin +5ºC.În şantier se va evita depozitarea materialelor fără paleţi. Dacă va trebui ca paleţii să stea o perioadă la soare, se va tăia folia care acoperă paletul în câteva locuri pentru a se evita formarea condensului.

MANEVRAREAÎn timpul manevrării este necesar ca sulurile să fie menţinute tot timpul în poziţie verticală.

1

TEHNICI DE APLICARESe disting trei tehnici de aplicare a membranelor:

- aplicare în strat aderent (termosudate complet);- aplicare în strat semiaderent (semiflotante);- aplicare în strat liber (flotante).

Alegerea tehnicii potrivite se face în funcţie de cerinţele proiectantului şi depinde de diferite elemente, cum ar fi:

- tipul de suport; de exemplu, pentru structuri prefabricate cu mobilitate mare se alege aplicarea în strat liber sau semiaderent pentru primul strat, următoarele straturi aplicându-se aderent;

- geometria învelitorii; de exemplu, suprafeţele foarte înclinate necesită aplicarea în strat aderent şi cu dispozitive mecanice de fixare;

- intensitatea vântului în zonă.

APLICAREA MEMBRANEI ÎN STRAT ADERENTÎn cazul aplicării în strat aderent este recomandabil ca suprafaţa de aplicare să se trateze în prealabil cu un strat de amorsaj. Aplicarea membranei se face prin derularea ei pe stratul suport şi încălzirea punctului de contact între stratul suport şi membrană până când aceasta se topeşte şi se lipeşte de stratul suport. Această metodă este recomandată pentru suporturi cu mobilitate scăzută şi pantă care nu depăşeşte 40% pentru structuri fără izolaţie termică, şi 20% pentru structuri cu izolaţie termică. Pentru pante mai mari sunt necesare dispozitive mecanice de fixare. Hidroizolaţiile aplicate în strat aderent trebuie să aibă caracteristici mecanice bune şi rezistenţă bună la ciclurile termice.

APLICAREA MEMBRANEI ÎN STRAT LIBERAplicarea în strat liber permite o mobilitate mare între suport şi membrană, aceasta din urmă fiind aşezată simplu pe stratul suport, fără să fie fixată, cu excepţia perimetrelor unde se utilizează aplicarea aderentă pe lăţimi de cel puţin 1 m. Rezistenţa la vânt va fi asigurată prin acoperirea membranei cu un strat de pietriş, pavaj, etc. Acest tip de instalare este folosit la acoperişuri plane, cu panta mai mică de 5% şi care pot prelua suprasarcina dată de pietriş, pavaj, etc. Este necesar să se interpună un strat de alunecare între suport şi membrană (care este de obicei dublat de o izolaţie termică) pentru a înlătura interacţiunile fizice şi/sau chimice dintre straturile adiacente.Aplicarea în strat liber este recomandată în cazul suporturilor cu mobilitate foarte mare.

APLICAREA MEMBRANEI ÎN STRAT SEMIADERENTÎn cazul aplicării în strat semiaderent, fixarea membranei pe planul de aplicare se face în puncte, permiţând în acest fel ca membrana şi stratul suport să lucreze în mod independent. Distanţa dintre puncte se calculează în bază elasticităţii hidroizolaţiei, urmărind ca aderenţa ce se realizează între hidroizolaţie şi stratul suport să nu fie afectată de agenţi atmosferici şi temperaturi foarte ridicate. În orice caz, membrana trebuie aplicată în aderenţă totală de-a lungul perimetrelor de cel puţin 1m.

Pentru aplicarea în strat semiaderent există 4 tehnici specifice:

- aplicare în strat semiaderent cu flacără: membrana este topită în zone mici, alternative şi lipită de suport, derulându- se progresiv.

- aplicare în strat semiaderent cu adeziv: membrana este lipită pe suport cu fâşii de adeziv. Fâşiile au o lăţime de 4cm iar distanţa dintre ele este de aproximativ 30cm şi se aplică mai ales în apropierea marginilor.

- aplicare în strat semiaderent cu produse speciale: pe stratul suport se aplică liber o membrană perforată. Cel de-al doilea strat se aplică în aderenţă totală faţă de primul strat. În dreptul perforaţiilor el aderă la stratul suport.

- aplicare în strat semiaderent cu sisteme mecanice: membrana este fixată de suport cu bolţuri speciale cu o densitate de aproximativ 5 buc/mp.

Atât în cazul aplicării în strat semiaderent, cât şi al aplicării în strat liber, este necesar să se facă aplicarea în strat aderent pe cel puţin 50cm lăţime în jurul porţiunilor în relief, cum ar fi: coşuri de ventilaţie, guri de vizitare, etc.

STRATUL SUPORT

Pentru o aplicare corectă şi pentru a se obţine rezultate foarte bune este important ca stratul suport să fie neted, curat şi uscat în momentul aplicării.

Suprafaţa trebuie foarte bine curăţată de praf, murdărie sau impurităţi care pot compromite calitatea execuţiei.

De asemenea, suprafaţa trebuie să fie lipsită de găuri şi denivelări; în caz că există, acestea trebuie umplute cu mortar.

Pentru a asigura o aderenţă foarte bună, este recomandabil ca stratul de aplicare să se trateze în prealabil cu un strat de amorsaj.

Stratul suport trebuie să aibă o pantă (min. 2%) care să asigure o curgere fluentă a apei şi trebuie să aibă suprafaţa compactă şi regulată.

Punctul de îmbinare între stratul suport şi părţile verticale trebuie să fie racordat la orizontală prin aplicarea profilelor curbate speciale din beton, lemn sau material izolator.

Condiţiile atmosferice nefavorabile (ploaie, zăpadă, umiditate) pot îngreuna aplicarea şi pot duce la scăderea calităţii lucrării: dacă temperatura este sub +5ºC este recomandabil să se înceteze aplicarea întrucât se pot forma picături de gheaţă şi astfel pot apărea spărturi sau umflături în perioada de vară.

Prin operaţii simple straturile vechi pot fi reparate, dacă nu sunt foarte degradate, putându-se utiliza ca fundaţii pentru noua acoperire. De exemplu, în cazul în care există bule sau altfel de umflături, acestea pot fi uşor eliminate practicând o incizie în cruce cu ajutorul unui cuţit.

Dacă aplicarea se face pe pământ, după îndepărtarea şi nivelarea asperităţilor, se pune un strat protector de nisip pentru a uniformiza suprafaţa. În cazul aplicării pe panouri sensibile la căldură, este recomandabil să se folosească o membrană specială având stratul de bitum aplicat pe faţa superioară a armăturii, fixată cu adeziv, bitum sau bolţuri speciale; apoi membrana impermeabilizantă trebuie să fie aplicată în aderenţă totală.

HIDROIZOLAŢIA

Pentru a avea o hidroizolaţie perfectă trebuie să se respecte o serie de reguli, o parte din ele fiind enunţate mai jos.

Aplicarea straturilor hidroizolante trebuie începută din punctul cel mai de jos, unde se găseşte gura de scurgere, apoi se derulează membrana de-a lungul stratului suport. Partea inscripţionată a membranei trebuie să fie aşezată pe stratul suport, pe care va fi apoi plimbată flacăra arzătrului.

Pentru membrane autoprotejate, cum sunt cele cu granule de ardezie, înainte de a se trece la realizarea îmbinărilor de capăt, trebuie curăţată ardezia de-a lungul marginii membranei, cu şpaclu, pe o lăţime de cel puţin 15cm.

Înainte de începerea aplicării finale este recomandabil să se deruleze complet membrana pentru a verifica dacă alinierea este perfectă. După verificare, aceasta se poate rula înapoi către centru şi se poate începe aplicarea.

Surplusul de material rezultat la îmbinarea membranei trebuie nivelat cu grijă cu o mistrie cu vârf rotunjit, încălzind în acelaşi timp, atât mistria cât şi îmbinarea.

În ceea ce priveşte îmbinarea membranei, aceasta trebuie făcută astfel încât să se evite suprapunerea a mai mult de trei foi. Suprapunerile realizate corespunzător prin sudare trebuie să fie de o asemenea lăţime încât să garanteze rezistenţa sudurii (de cel puţin 10cm pe laturi şi 15cm la capăt şi aşezate întotdeauna în contrapantă). Succesiunea aplicării membranei este A-B-C-D-E.

În cazul unor hidroizolaţii cu membrane în dublu strat, cel de-al doilea va fi lipit cu un decalaj de 50cm şi aderent total faţă de primul strat.

EXECUTAREA DETALIILOR

După aplicarea membranei trebuie executate diferite operaţii de finisare pentru a garanta o durată de viaţă cât mai mare a hidroizolaţiei. În continuare sunt analizate câteva modalităţi de finisare.

O simplă protejare se poate realiza prin aplicarea de vopsele protectoare care nu au doar rolul de a împiedica efectul razelor UV, ci, datorită culorii în tonuri deschise puţin termoabsorbante, asigură şi o temperatură mai scăzută de lucru a hidroizolaţiei. Aceste vopsele sunt aplicate cu o rolă, în două straturi încrucişate.

Pentru o protecţie mai consistentă a stratului impermeabil se folosesc lianţi, pietriş, şape sau pardoseli. În acest mod se pot realiza inclusiv grădini suspendate.

Este necesar să se prevadă căi de acces pentru întreţinerea hidroizolaţiei sau a diverselor instalaţii aflate pe acoperiş. Aceste zone se realizează prin pardoseli ce trebuie să fie uşor sesizabile şi accesibile.

Întrucât, în special pentru poziţionări verticale, desprinderea membranei poate să compromită funcţionalitatea hidroizolaţiei, este necesar să se prevadă şorţuri de tablă (atice şi alte cazuri asemănătoare).

Trebuie să se asigure o execuţie perfectă şi în cazul scurgerilor, aeratoarelor sau coşurilor. În consecinţă, la executarea acestor detalii trebuie să se intesereze baza acestor elemente între două straturi de membrană, stratul superior urmând a fi aplicat în continuare vertical pe corpul elementului.

VERIFICAREA FINALĂ ŞI ÎNTREŢINEREA

Elementul principal care trebuie verificat este aderenţa perfectă a îmbinărilor. Această operaţie se face cu o mistrie preîncălzită. Dacă etanşeitatea nu este perfectă, se retuşează cu flacăra arzătorului.

După stingerea tuturor arzătoarelor, este necesar ca unul dintre muncitori să mai rămână pe acoperiş cel puţin încă o oră pentru a se asigura că nu mai sunt focare de incendiu (fum, jar, etc).

Un rol important îl are verificarea vopselei de protecţie ce va trebui periodic refăcută.

Reziduurile acumulate cu trecerea timpului (noroi, pietre, etc) trebuie înlăturate în timpul operaţiei de întreţinere. De asemenea, trebuie verificată eficienţa gurilor de drenare şi a celorlalte elemente, pentru a garanta funcţionalitatea învelitorii.

MĂSURI DE PROTECŢIEEste necesar să se aibă în dotare un extinctor de mărime mijlocie, iar pentru a preveni incendiile trebuie să se menţină o distanţă de cel puţin 10m între sursa de încălzire şi produsele inflamabile; de asemenea, trebuie aşteptat, înainte de a acţiona cu arzătorul, până când amorsajul devine utilizabil, întărirea realizându-se în 2 – 24h, în funcţie de condiţiile atmosferice şi de proprietăţile produsului.

Personalul trebuie să aibă echipament de protecţie compus din: salopetă, mănuşi şi încălţăminte de protecţie, astfel încât să fie protejat pe tot corpul.Întreaga echipă, cu excepţia celui care ţine arzătorul, trebuie să respecte o distanţă de cel puţin 1m faţă de flacără. În perioada în care nu se utilizează, arzătorul trebuie aşezat cu duza orientată în sus.Regulatorul de presiune al gazului nu trebuie să fie blocat niciodată. Arzătorul trebuie să fie prevăzut cu o supapă specială care să permită închiderea lui imediată.Şeful de echipă trebuie să instruiască personalul asupra utilizării corecte a arzătorului. Trebuie acordată o atenţie deosebită folosirii materialelor inflamabile.În jurul suprafeţelor de impermeabilizare trebuie prevăzute elemente de protecţie, cum ar fi parapeţi de siguranţă de înălţimea unui om şi prevăzuţi cu margini antiderapante.

Posibilele deschideri existente în structură pe planul de aplicare vor fi protejate cu elemente de rezistenţă şi semnalizate corespunzător.Scările de transport trebuie fixate solid în structură, pentru a evita pericolul răsturnării. Scările mobile nu sunt recomandate.De asemenea trebuie respectate cu stricteţe prevederile legilor de protecţie a muncii care oferă şi indicaţii mai precise.

SFATURI PRACTICE

În cele ce urmează se prezintă câteva dintre cele mai importante reguli de urmat.Arzătorul şi întregul echipament trebuie menţinut întotdeauna în condiţii bune pentru a nu se deteriora, iar supapele arzătorului trebuie curăţate după fiecare folosire.O atenţie deosebită se va acorda manevrării arzătorului; nu-l sprijiniţi

de o mistrie, de butelia de gaz sau pe un colţ al acoperişului. Arzătorul aprins nu va fi niciodată lăsat fără supraveghere. Arzătorul nu trebuie folosit în apropierea conductelor de gaz, a cablurilor electrice sau a suprafeţelor inflamabile, cum ar fi lemnul sau polistirenul expandat.Folosiţi un arzător mic pentru finisarea detaliilor.Se recomandă ca arzătorul să fie prevăzut cu un regulator de presiune cu indicator.Înainte de a se stinge arzătorul se va închide robinetul buteliei, apoi, când întregul gaz prezent în furtun se va consuma prin ardere, se va putea închide şi supapa arzătorului.Pe acoperiş buteliile de gaz vor trebui manevrate şi poziţionate cu atenţie.Buteliile de gaz trebuie să fie aşezate în poziţie verticală şi la o distanţă minimă de 3m de flacără. Este interzisă expunerea buteliei de gaz la temperaturi şi vibraţii excesive.Este interzisă încălzirea buteliilor pentru a mări presiunea internă.Se va acorda o atenţie deosebită lucrărilor cu flacăra în apropierea gurilor de aerisire, luându-se măsuri ca flacăra să nu pătrundă pe acea cale în interiorul clădirii.Dacă se evidenţiază pierderi de gaz se întrerupe imediat lucrul şi se procedează la înlocuirea elementelor defecte. Echipamentul trebuie să fie depozitat permanent într-o încăpere specială, pentru a fi protejat în mod corespunzător.

7