tehnologii agricole curs

8/15/2019 Tehnologii Agricole Curs

1/60

TEHNOLGII AGRICOLE

1


2/60

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DE FITOTEHNIE

1.1 Definiţie, Obiect de studiuFitotehnia este o ştiinţă agricolă al cărei obiectiv este cunoaşterea biologi

cerinţelor faţă de factorii ecologici a plantelor de câmp, pe baza aceselaborându-se tehnologii de cultură în scopul obţinerii unor producţii ridicate calitate superioară.

Fitotehnia este domeniul ştiinţei agricole care se ocupă de cercetarea planterbacee de cultură mare privind elaborarea de tehnologii moderne ecolinofensive de cultivare, perfecţionarea elementelor tehnologice în baza realizăştiinţei şi tehnicii în scopul obţinerii unor producţii înalte, de calitate buneficiente economic.

ucovschi, 1!"# arăta că $se poate spune în mod sigur că fitotehniasuprafaţa globului se ocupă mai mult cu producerea de fructe şi seminţe%

Fitotehnia este una din ramurile de bază ale ştiinţei agricole care stabiltehnologiile de cultivare ale plantelor, bazate pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţe&biectul de studiu îl constituie plantele de câmp 'cereale, leguminoase, pl

tehnice(, plante care ocupă cea mai mare parte din suprafaţa arabilă a ţării no'circa )* +(. ceste specii de plante asigură cea mai mare parte din produsenecesare alimentaţiei oamenilor şi fura ării animalelor, precum şi materia p pentru diverse ramuri industriale 'morărit şi panificaţie, ulei, zahăr, amidon, alte tile, farmaceutică(.

Fitotehnia nu are numai rol de elaborare a tehnologiilor ci şi de stabili

măsurilor de armonizare a realţiilor dintre plantă şi mediu în vederea creş producţiei. /umărul de specii de care se ocupă fitotehnia este de circa 1** şi ele apar

mai multor familii botanice 0 ramineae, 2eguminosae, 3ompositae, 3rucife3henopodiaceae, 4olanaceae.

5roducţia vegetală este un fenomen comple , în care planta verde este motiar razele solare sursa de energie care îl pune în mişcare.

Fitotehnia are trei trăsături principale01. producţia vegetală este rezultatul activităţii plantelor cultivate67. în fitotehnie nu se lucrează cu plante izolate, ci cu o masă de indivizi,

compune cultura6#. caracterul producţiei vegetale este fluctuant, deoarece producţia rezultatul conlucrării mediului cu masa de indivizi, ambele componente fcaracterizate de instabilitate.

1. . !et"de#e de ce$cet%$e&biectul de cercetare al fitotehniei este planta cultivată, care îndeplin

funcţia de producător de substanţe organice necesare omului.

7


3/60

3ercetările se efectuează prin e perienţe în câmp, în case de vegetaţielaborator după tehnici de cercetare adecvate.

3ercetările efectuate în câmp au ca scop stabilirea rotaţiilor culturilofertilizării, a stabilirii celor mai adecvate lucrări ale solului, a soluţion problemelor privind însămânţarea, precum şi a celor referitoare la lucrărilîntreţinere.1.&. Le'(tu$% fit"te)niei cu %#te *tiinţe

5entru atingerea obictivelor propuse, fitotehnia foloseşte studiile cercetările altor discipline 0 8otanica, Fiziologia vegetală, 8iochimia, grochi5edologia, 8iofizica, 9cologia, grotehnica, meliorarea plantelor, 5rotec plantelor, :aşini agricole, :anagement şi :ar;eting.

CAPITOLUL FACTORII CARE CONDI IONEA+AȚ PRODUC IA AGRICOLAȚ

supra creşterii şi dezvoltării plantelor cultivate acţionează mai multegrupe de factori0

a. ecologici < climatici şi edafici b. biologici < soiul sau hibridul cultivat şi valoarea culturală a

seminţelor c. tehnologici < rotaţia, lucrările solului, fertilizarea, semănatul,

lucrările de îngri ire şi recoltarea

d. social-economici < 5rin conclucrarea tuturor factorilor menţionaţi se poate pune înevidenţă capacitatea de producţie a plantelor de cultură.

1. F%ct"$ii ec"#"'ici5lantele de cultură au cerinţe specifice faţă de factorii climatici

'lumină, caldură, apă, aer( şi edafici 'solul( de care trebuie să se ţină seamaîn zonarea diferitelor culturi şi tehnologii de cultură aplicate.

F%ct"$ii c#i %ticiLu in%2umina influenţează asimilaţia clorofiliană, creşterea şi dezvoltarea,

înflorirea, fructificarea.supra fotosintezei lumina influenţează prin intensitate, calitate şidurată.

Intensitatea luminii condiţionează parcurgerea fazelor de vegetaţie lacereale, rezistenţa la cădere, conţnutul în zahăr la sfeclă şi cel de amidon lacartof.

#


4/60

3erinţele plantelor de cultură faţă de intensitatea luminoasă suntdiferite, astfel sunt = plante de lumină > ca de e . 0 floarea-soarelui, sfecla pentru zahăr, cartoful, bumbacul, porumbul şi = plante de umbră > cum ar fi 0 fasolea, inul pentru fibre etc.

Calitatea luminii se referă la compoziţia ei spectrală care influenţeazăcantitatea şi calitatea recoltei.

4-a constat că sub influenţa radiaţiilor roşii şi galbene se sintetizeazăîn special hidraţi de carbon, iar în cazul radiaţiilor albastre mai multsubstanţe proteice.

Durata iluminării, respectiv alternanţa zilei cu noaptea reprezintă unelement de mare însemnătate. ?urata zilei în măsură să determine formareaflorilor a fost numită fotoperioadă. &rzul şi ovăzul înspică numai în condiţiide zi lungă, iar meiul în condiţii de zi scurtă. &rezul în condiţii de zi lungăîşi întârzie foarte mult înfloritul dar fructifică foarte repede sub acţiuneazilelor scurte.?upă felul în care se comportă faţă de lungimea zilei plantele segrupează în 0 plante de zi lungă 0grâul orzul, secara, ovăzul, sfecla, rapiţa,mazărea, cartoful, muştarul care fructifică vara în condiţii de zi lungă şi palnte de zi scurtă0 soia, fasolea, tutunul, bumbacul, orezul, porumbul,sorgul, meiul care fructifică în condiţii de zi scurtă. 4unt însă şi speciiindiferente faţă de lungimea zilei cum ar fi0 unele soiuri de orez, porumb,tutun, hrişca etc.

Folosirea luminii de către plante în câmp se poate face prin orientarea

rândurilor nord-sud, respectarea densităţii optime, combaterea bruienilor.2umina nu acţionează izolat, ea se află în strânsă interdependenţă cutoţi ceilalţi factori de vegetaţie.

C(#du$%3ăldura influenţează ritmul absorbţiei apei şi elementelor nutritive,

viteza de deplasare a acestora, procesele fiziologice care au loc şi în finalcreşterea şi dezvoltarea plantelor.

3erinţele plantelor cultivate faţă de temperatură variază în funcţie despecie, soi şi faza de vegetaţie.

5rincipala sursă de căldură este soarele, la care se adaugă căldurasolului care provine fie din procesele de descompunere a materiei organicefie din radiaţiile solare reţinute de sol în orele de insolaţie.

9ste foarte important de cunoscut temperatura minimă de germinaţie pentru a stabili data optimă a semănatului la culturile de primăvară.

râul, orzul, mazărea se pot semăna la temepraturi de 1-#@3 în sol 6floarea-soarelui A-)@3 6 porumbul )-1*@3 6 fasolea, bumbacul la 1*-11@3orezul, meiul 11-17 @3 6 tutunul 1#-1B @3.

B


5/60

Cn fazele următoare plantele au o temepratură minimă de creşterenumită = zero de creştere > sau = zero biologic >. 2a plantele originare dinclimatul temperat 'grâu, secară, orz, ovăz etc.(, zero biologic este considerattemperatura de "@3, iar pentru cele originare din climatul cald )-1*@3.

2a cereale înfrăţirea se peterece la A-17 @3 iar alungirea paiului la 17-1B@3. 3ălirea se petrece în două faze, prima la temepraturi cuprinse între *-A@3 şi lumină când se acumulează zaharuri în ţesuturi şi a doua între -7@ ş-"@ 3 când nu este nevoie de lumină.

Cnflorirea la cereale se face la 1"-1A @3, iar coacerea la temeperaturiîn ur de 7*@3.

5entru aprecierea nevoii de căldură ne folosim de un indice şi anumeconstanta termică, care se calculează prin însumarea temeperaturilor mediizilnice 'active( din întreaga perioadă de vegetaţie sau pe anumite perioade devegetaţie.

şa de e emplu, grâul de t-nă are nevoie de apro imativ 7*** @3,grâul de primăvară 1A"* @3, meiul 7#**@3, porumbul 77**-#***@3.Deglarea regimului termic se poate face prin zonarea plantelor de

cultură, combaterea buruienilor şi afânarea solului, asigurarea densităţiioptime, aplicarea gunoiului de gra d, orinetarea rândurilor pe direcţia nor-sud.

5osibilităţile de reglare a regimului termic la plantele cultivate încâmp sunt limitate însă nu acelaşi lucru se întâmplă în spaţiile prote ate undetemperatura se poate regla în funcţie de cerinţele plantelor.

A-%5rincipalele surse de apă pentru plantele cultivate sunt precipitaţiileatmosferice, umiditatea solului şi umiditatea aerului.

lături de ceilalţi factori de vegetaţie, apa are un rol deosebit deimportant în creşterea şi dezvoltarea plantelor. 3onţinutul de apă alorganelor plantelor este diferit, astfel că ele variază de la 1*-1" + la seminţe până la )" -!* + la organele verzi.

pa dizolvă şi disociază sărurile minerale făcând posibilă absorbţialor de către plante, transportă sărurile minerale şi produşii de sinteză cătretoate organele plantei şi are rol de regulator al temeperaturii părţilor aerieneale plantelor prin eliminarea apei sub formă de vapori în procesul detranspiraţie.

pa este necesară plantelor în toate fazele de vegetaţie, dar în cantităţidiferite. 5entru declanşarea germinaţiei cerealele au nevoie de B*-"* + apădin greutate iar leguminoasele de )*-17* +.

"


6/60

Cn cursul perioadei de vegetaţie plantele au fenofaze în care lipsa apeiinfluenţează în mod hotărâtor evoluţia plantelor şi acestea u fost numite= faze critice >.

2a grâu, orz, ovăz faza critică este la împăiere sau înspicare 6 la porumb în faza de înspicare


7/60

5lantele graminee perene şi cerealele păioase menţin structura solului pe când cele prăşitoare distrug structura prin lucrările şi picăturile de apăcare cad între rânduri 'în primele faze de vegetaţie(.

Elementele nutritive – cerinţele plantelor faţă de elementele nutritivevariază în funcţie de specie, soi şi faza de vegetaţie. bsorţia elementelor nutritive din sol se face în mod selectiv în cantităţi şi proporţii diferite.

5rincipalele elemente luate din sol de către plante sunt0 azotul,fosforul, sulful, potasiul, calciul, magneziu, fierul, manganul, cuprul, zincul, borul, molibdenul.

Azotul – intră în compoziţia proteinelor, acizilor nucleici, enzimelor,clorofilei, cloroplastelor având un rol hotărâtor în creşterea şi dezvoltarea plantelor.

Fosforul < participă la procesul de fotosinteză, intervine în procesulde sinteză a substanţelor proteice. Favorizează fructificarea, grăbeştematuritatea plantelor, măreşte rezistenţa la ger.

Sulful - are rol în sinteza proteinelor, el intră în alcătuireaaminoacizilor sulfuraţi.

Potasiul < are rol în fotosinteză, este elemental calităţiiCalciul – intră în alcătuirea membranei celulare scheletice

Magneziul – intră în alcătuirea moleculelor de clorofilă şi are rol înactivarea unor enzime.

Fierul < participă la sinteza clorofilei, având rol catalizator Manganul - are rol important în acvititea sistemului enzImatic

Cu rul < intră în alacătuirea unor enzime, are rol în mărirearezistenţei plantelor la ger şi secetă !incul < catalizator al unor procese de o idare, măreşte rezistenţa la

ger şi secetă. "orul - are rol în fructificare, favorizează formarea nodozităţilor la

legumioase. Moli#$enul < are rol de catalizator în transformările pe care le suferă

nitraţii în plantă şi favorizează dezvoltarea nodozităţilor Deglarea regimului elementelor chimice se face prin fertilizare şi prinlucrările solului favorizând activitatea anumitor microorganisme.


8/60

CAPITOLUL & PRINCIPALELE !I0LOACE DE /PORIRE APRODUCŢIEI

?eoarece unul dintre obiectivele urmărite de fitotehnie este obţinerea de producţii mari şi de calitate este important de subliniat care sunt mi loacelecare stau la îndemâna producătorilor pentru atingerea acestui obiectiv.

ceste mi loace constau în aplicarea corectă a principalelor elementele detehnologie cum ar fi0 asolamentul şi rotaţia culturii, fertilizarea de bază şifazială, lucrările solului şi lucrările de îngri ire.?ar eficienţa acestor mi loace de sporire a producţiei este condiţionată în primul rând de calitatea materialului biologic folosit cu care se lucrează'soi sau hibrid(. ?e aceea utilizarea unui material biologic de calitate este o problemă importantă şi de actualitate pentru cultura plantelor.

/u întâmplător se precizează că = 4ămânţa este temelia pe care seconstruieşte orice strategie a dezvoltării producţiei vegetale > '3onferinţaF & asupra seminţei, /airobi, 1!)1(.

Jermenul de sămânţa din punct de vedere fitotehnic cuprinde toatecategoriile de material biologic folosit la semănat, fie că este vorba desprecariopsa de la cereale şi achena de la floarea-soarelui 'care sunt fructeanalizându-le din punct de vedere botanic(, sămânţa la leguminoase sautunerculul la cartof.

/( nţ% reprezintă principalul mod de înmulţire pentru ma oritatea plantelor de cultură, care sunt plante ierboase anuale şi la care seminţele se

păstrează peste iarnă în spaţii speciale.Knsă pentru punerea în valoare a potenţialului genetic al materialului biologic este importanat să se respecte cerinţele faţă de factorii de vegetaţiecare sunt foarte diferit valorificaţi.

Degulile agrotehnice arată că = una dintre cele mai importante condiţii pentri sporirea producţiei este folosirea la însămânţări a seminţelor dinsoiuri, hibrizi sau populaţii valoroase din regiune, adaptate la condiţiilelocale de climă şi sol >.

:aterialul biologic cu cât este mai valoros cu atât este mai pretenţios faţăde tehnologia de cultivare, iar în cazul în care nu se poate asigura aplicareaunei tehnologii superioare este de dorit să se cultive soiuri mai rustice, dar adaptate la un nivel tehnologic scăzut.

4ămânţa destinată semănatului trebuie să îndeplinescă unele condiţii01. să aparţină unui soi sau hibrid inclus în lista oficială67. să fie produsă pe o suprafaţă destinată producerii de sămânţă,

pentru păstrarea purităţii biologice şi a stării de sănătate6#. să fie supusă analizelor de calitate şi să corespundă standardelor 6

)


9/60

ctivitatea de producere, prelucrare şi comercializare a seminţelor estereglementată în ţara noastră de o serie de acte normative care sunt înconcordanţă cu normativele 3omunităţii 9uropene.

ceste acte normative au drept scop următoarele 01. protecţia producătorilor prin folosirea de seminţe de calitate 67. menţinerea neschimbată în timp a caracteristicilor valoroase ale

unui soi 'hibrid( aşa cum a fost el creat de ameliorator, în vederea furnizăriide sămânţă cu potenţial biologic corespunzător 6

#.desfăşurarea unui comerţ unitar cu sămânţă6B.stimularea competenţei şi responsabilizarea producătorilor pentru a

asigura seminţe de calitate6utoritatea naţională desemnată prin lege pentru efectuarea controlului şi

certificării oficiale a seminţelor pe teritoriul Domâniei esteIns-ecţi%N%ţi"n%#( -ent$u C%#it%te% /e inţe#"$ 2INC/3,care are în subordine lanivel teritorialIns-ect"$%te#e Te$it"$i%#e -ent$u C%#it%te% /e inţe#"$ *!%te$i%#u#ui /(dit"$ 2ITC/!/3 *i L%b"$%t"$u# Cent$%# -ent$u C%#it%te/e inţe#"$ *i !%te$i%#u#ui /(dit"$ 2LCC/!/3.

INDICII DE CALITATE AI /E!INŢELOR 2a seminţele destinate semănatului indicii de calitate care sunt controlaţi

se referă la analize genetice, fizice, fiziologie şi la starea lor sanitară. Knfuncţie de rezultatele obţinute la analiza acestor indici sămânţa estecertificată sau nu.

%& Analizele genetice sunt comple e şi se desfăşoară în mai multe etape şiurmăresc determinareavalorii 'i urită(ii #iologice a seminţelor & 5rin determinareavalorii #iologice se stabileşte în ce măsură sămânţa

analizată aparţine unei specii şi a unui cultivar 'soi, hibrid, linie( cu însuşiride productivitate şi calitate superioare, iar prin determinarea urită(ii#iologice se stabileşte frecvenţa e primată în procente a indivizilor care posedă toate caracterele şi însuşirile ereditare proprii.

)& Analize fizice?in sămânţa condiţionată, ambalată, închisă şi lotizată se iau probe în

vederea determinării valorii culturale a seminţelor. nalizele prin care sedetermină valoarea culturala a seminţelor pot fi fizice şi fiziologice.?eterminările fizice constau în determinarea purităţii fizice şi a componenţei botanice '4D 1#L1!!!(, a masei a 1*** de boabe '4D "7*L7**7(, maseihectolitrice, umiditatea '4DA17BL1!!!(.

!


10/60

*& Analize fiziologice2a materialul semincer se efectuează următoarele analize fiziologice0

capacitatea de germina(ie, col$+test, via#ilitatea 'i uterea $e stră#atere .Cmportanţa acestor determinări fiziologice constă în determinarea

capacităţii seminţelor de a germina şi de a produce plante normale şiviguroase.

An%#i4% st($ii fit"s%nit%$e?eterminarea stării sanitare constă în stabilirea prezenţei sau absenţei

organismelor patogene < infectare


11/60

Dete$ in%$e% 7%#"$ii uti#e % se inţe#"$4ămânţa utilă sau valorea utilă a seminţe, se determină luând în calcul

puritatea fizică şi germinaţia, după formula0

4H N 5 6 în care 1**4H N sămânţa utilă + 5 N puritatea fizică a seminţelor '+( N germinaţia +9 primarea procentuală a seminţei utile se face în procente întregi,

fracţiunile mai mari de *," + se rotun esc iar cele mai mici de *," senegli ează.E8e -#u9

?acă 5 N !! + şi N !A +

4H N !! !A N !",*B +, rotun it !" +1**

ceasta înseamnă că din 1** de seminţe sunt germinabile 'deci utile(!".

C%#cu#u# c%ntit(ţii de s( nţ( #% )ect%$5entru toate culturile de câmp calculul cantităţii de seminţe la hectar,

adică a normei de semănat, se face pe baza valorii utile a seminţei, a ::8din care se deduce masa fiecărui bob şi bineînţeles urmărind însămânţareanumărului optim de seminţe care să ducă la obţinerea densităţii recomandatea plantelor de cultură.

3antitatea de sămânţă la hectar se calculează după următoarea formulă0

3 N ? ::84Hsau

3 N ? ::8 1**5

în care0 3 N cantitatea de seminţe ce trebuie semănată la ha ';gLha( ? N densitatea de semănat 'e primată în număr de boabe

germinabile Lmp(

11


12/60

::8 N masa a 1*** de boabe 'g( 4H N sămânţa utilă + ' 5 L 1**(

E8e -#u9?acă la fiecare metru pătrat trebuie semănat "** boabe geminabile, a

căror ::8 este de B* g, iar valoarea utilă a seminţei este de !" +, să secalculeze cantitatea de sămânăţă necesară însămânţării unui hectar.

3 N "** B* N 71*," N 711 ;gLha!"

Jrebuie reţinut că deşi, în formula cantităţii de sămânţă la hectar,densitatea este e primată întotdeauna în număr de boabe germinabile Lmp,::8 în grame, rezultatul este întotdeauna în ;gLha.

CAPITOLUL & CEREALE

&.1. GENERALIT:ŢI&.1.1. I -"$t%nţ(

3erealele reprezintă grupa fitotehnică de plante cu cel mai mare arealde

răspândire în toate zonele de cultură pe glob. implicit şi în Domânia. 8oabele'fructele( acestor plante de câmp, bogate în substanţe e tractive neazotate 'circa7L# din conţinutul lor( şi alţi compuşi 'proteine, grăsimi, vitamine etc.( 'tab. #.1(,au largi utilizări în hrana omului 'ca aliment de bază sub formă de pâine, pastefăinoase etc.( şi a animalelor, sau ca materie primă pentru diferite industrii. 9lesunt dintre cele mai vechi plante luate în cultură în bazinul mediteranean, 3aucazşi sia 3entrală etc, având o vechime de circa zece mii de ani.

Tabelul 3.1.C" -"4iţi% c)i ic( % b"%be#"$ de ce$e%#e

P$inci-%#e#e

c" -"nente; /-ecific%$e

pă 17-1B

- la nivelul umidităţii critice

5roteine'/ ",)"(

)-7" - în proporţie mai mare la periferia bobului 'în pericarp(,însă digestibilitatea creşte spre interiorul bobului

- albumine - B - "+6 globuline N " - 1*+6 caseine N )" -!*+

17


13/60

- din totalul caseinelor0 B* - "*+ N prolamine6 #* - B*+N glutenine

- prolaminele cerealelor sunt0 gliadină 'grâu şi secară(,hordeină 'orz(, avenină 'ovăz(, zeină 'porumb( etc.

- influenţa factorilor genetici0 grâu durum 7*- 7"+6 grâumoale N 17-1 "+ etc.- conţinutul este influenţat de factorii de vegetaţie 'climă,

fertilizare etc.(- aminoacizi0 esenţiali '!(6 semiesenţiali 'A(6 neesenţiali

'"(lucide ""-

*- amidon circa !*+6 creşte de la periferie spre centru6 în

embrion lipseşte- de trine şi zaharuri circa 1*+ 'în proporţie mai mare în

embrion(- conţinutul este influenţat de climă, fertilizare etc.

răsimi 1,"-A - + mai ridicat în boabele de porumb- ma oritatea depozitate în embrion 'la porumb, circa

#"+(- în scutelum circa B"+ - compoziţie grăsimi0 acizi graşi, glicerina, fitostearine şi

lecitine3eluloză 7,*-

17- ma oritatea în boabele îmbrăcate în pleve 'orz, ovăz(- boabele mici au un procent mai ridicat decât cele mari

3enuşă *,7 -","

- în tarate N B," -","+- în făină albă de grâu N *,7 - *,#+- compuşi0 acid fosforic, o izi de O şi de :g 'principali(6

o izi de 3a, Fe, /a 'secundari( etc

/otă0 5aiele, stru enii şi plevele conţin 7 - B+ proteine brute, l - 7+ grăsimi brute, ## - B*+ substanţe e tractive neazotate, #* - B*+ celuloză şi # - 17+cenuşă 'formata din * - )*+ siliciu şi 1* - 1#+ potasiu etc.(.

ceastă grupă fitotehnică cuprinde plante din familia Poaceae-ramineae., împărţite în0

- Cereale originare $in climatul tem erat, cu cerinţe termice mai reduse,fructe alungite prevăzute cu şanţ ventral 'longitudinal( şi care, lagerminare, emit #-) rădăcini embrionare 'grâul, secara, triticale, orzul şiovăzul(6

- Cereale originare $in climatul cal$, cu cerinţe termice ridicate, avândfructe fără şănţuleţ, de forme diferite, iar la germinare formează o

1#


14/60

rădăcină embrionară 'orezul, porumbul, sorgul, meiul(.Kn grupa cerealelor este inclusă şi hrişcă, plantă din familia

Pol/gonaceae, cu importanţă redusă pentru ţara noastră, al cărei fruct areconţinutul şi utilizările similare cu a celorlalte plante din această grupăfitotehnică.

4uprafaţa cultivată cu cereale, pe glob, este de ** - B* milioanehectare reprezentând circa "*+ din suprafaţa arabilă a lumii 'estimată deF. .&. la 1,B - 1,A miliarde ha(, în 1!!) suprafaţa mondială cu cereale a fostde A!7 milioane ha, producţia totală de 7.*"7 milioane t, iar producţia mediela ha de 7!, * P 0Pro$uction /ear#oo12, F. .&., vol. "7, 1!!)(.

Kn Domânia cerealele se cultivă pe A,* - A," milioane hectare 'A* -A"+ din terenul arabil(, cu o producţie medie de circa #* PLha, şi o producţietotală de 1)-7* milioane tone 'circa ) PLcap de locuitor(.

Kn ţara noastră suprafeţe mai mari deţin grâul, porumbul şi orzut, caresunt răspândite în toate zonele agricole ale ţării. 3elelalte cereale se cultivă pe suprafeţe mai restrânse şi numai în anumite zone pedoclimatice.

5rincipalele cereale fiind din aceeaşi familie botanicăPoaceae 3-ramineae., au particularităţi biologice, morfologice, anatomice şi biochimice comune, care vor fi prezentate detaliat în continuare, după carese va descrie biologia şi tehnologia de cultivare pentru fiecare cereală în parte.

GR


15/60

folosit ca fura concentrat foarte apreciat, ca fura fiind superior din punct devedere nutritiv faţă de porumb.

Kn industria de morărit mai rezultătăr5(e, care sunt un fura concentratvaloros bogat în proteine, lipide şi săruri minerale.

Paiele care rămîn după recoltat au utilizări multiple0 fura grosier,aşternut pentru animale, sunt folosite şi în fabricarea celulozei.

Cmportanta agronomica a graului consta in faptul ca este o buna premergătoare pentru toate speciile, deoarece paraseste terenul devreme, lasăterenul curat de buruieni, rămîne în sol şi o cantitate mare de materialorganic.

1.1.5. Particularităţi biologicerâul prezintă caracteristici comune cerealelor păioase şi

particularităţi specifice, după cum urmează04istemul radicular este mai puţin dezvoltat comparativ cu alte cereale păioase. ?ar poate e plora solul pe o zonă destul de profundă, fapt ceconferă grâului, o bună rezistenţă la secetă.

#. Tul ina, are "- internoduri, fără măduvă la grâul comun şi cumăduvă la internodurile superioare la grâul durum.

c. Frunza, prezintă urechiuşe şi ligula de mărime potrivită sau chiar lipsesc.

3uloarea este verde intens, cu nuanţe şi formă specifică fiecărui soi

Julpina are de regulă frunze, la soiurile actuale productive, frunzelesunt mai late, poziţionate pe tulpină astfel încât frunzele de la baza plantei să poată primi lumină suficientă şi frunza stindard să aibă o bună suprafaţă deasimilaţie.

$.Inflorescen(a, este un s ic cu rahisul rigid, fle ibil, tenace, fragil, pufos sau păros sau glabru în funcţie de soi. 5e rahisul spicului sunt inserateun număr de 1*-7* spiculeţe, numărul de spiculeţe din spic fiind şi o particularitate genetică.

f. Fructul, la toate soiurile de grâu comun şi durum este o cariopsăgolaşă, adică la recoltat boabele se desprind de palee. /umărul şi masa boabelor din spic, sunt elemente de productivitate foarte importante.5erioada de vegetaţie a grâului de toamnă durează, în condiţiile dinţara noastră, circa ! luni '7 * - 7!* zile(.

1.1.6 Cerinţele faţă de climă şi sol ?atorită plasticităţii ecologice mari, grâul suportă climate foarte

variate. Mnsă pentru a asigura producţii ridicate, de bună calitate şi constante

1"


16/60

de la an la an, care în general, cere o climă moderat de caldă şi de umedă, cusoluri fertile.

%& Tem eratura2imita sau pragul biologic pentru această plantă se consideră " @3,

temperaturi care delimitează zona activă. 3onstanta termică sau sumagradelor de temperatură este 1)** -7 ***@3 .

Jemperatura minimă pentru germinare este 1- #@3, germinatia sedesfăşoară în optim până la 7" -7 @3 şi încetează la peste #*-#7@3.

3ălirea plantelor 'acumularea glucidelor( este favorizată în timpulînfrăţitului de temperaturi 1*-1"@3 în timpul zilei, de * -A@3 noaptea, cu odurată de strălucire a soarelui de 7-# ore pe zi.

râul de toamnă rezistă la ger în general bine, rezistenţa latemperaturi scăzute este srâns legată de factorii genetici. 4oiurile rezistente pot suporta temperaturi de până la -1"@3... - 7*@3 la nivelul nodului deînfrăţire.5rimăvara, odată cu reluarea vegetaţiei, cerinţele faţă de temperaturăcresc. Jemperaturile favorabile plantelor de grâu sunt0

- în scopul alungirii paiului 1B -1) @3- la înspicat 1A -1) @3- în fazele următoare pot creşte până la 7* @3, tempraturi care asigură

în cele mai bune condiţii fecundarea, formarea şi umplerea boabelor )& 6mi$itatea

râul are cerinţe moderate dar echilibrate pe durata perioadei de

vegetaţie. 3ultura se înfiinţează acolo unde se pot însuma minimum 77" mmde la semănat şi până la maturitate, dar condiţii optime găseşte în zone cucca. A** mm precipitaţii anuale.

3oeficientul de transpiraţie este #"* < B**, ceea ce reflectă o bunăvalorificare a apei de către planta de grâu.

5entru germinare absoarbe B* < "* + apă faţă de masa seminţelor,aceasta imidiatate este asigurată când în orizontul arabil umiditatea se află în ur de "*- * + din apa accsesibilă din sol.

?ar deşi mic consumul de apă, pentru o răsărire bună sunt hotărâtoare precipitaţiile din toamnă, care au o mare importanţă pentru reuşita culturii.

* Solul râul este cereala cu cele mai mari e igenţe faţă de sol. 9l pretinde

soluri care să ofere condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor necesare unor parametrii de producţie ridicaţi.

3ere soluri cu te tură lutoasă sau argilo-lutoasă, cu o bună capacitatede reţinere a apei, un subsol permeabil, cu reacţie chimică neutră pGN A,*

1A


17/60

- ,", profunde, cu fertilitate ridicată şi cu adâncimea apei freatice la peste)* -1** cm.

Jipurile genetice care asigură cele mai bune producţii sunt solurile destepă şi silvostepă0 cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi solurile balane.

2a noi se e tinde cultura şi pe alte soluri cu condiţii climatice bunecum sunt solurile argilo-iluviale 'cenuşii, brune- argiloase, podzolite, podzolice argilo-iluviale, etc(, pe soluri brune pseudogleizate, aluviuni, pesoluri erodate.

/u sunt potrivite pentru grâu solurile pe care stagnează apa, celenisipoase, prea acide sau prea alcaline şi solurile scheletice prea erodate.

1. .TEHNOLOGIA DE CULTUR: A GR


18/60

Kn ţara noastră după premergătoare foarte favorabile, grâul ar putea ficultivat pe 17 - 7*+ din suprafaţa totală cultivată cu grâu.Kn practică, insadin diferite motive se seamănă rareori mai mult de 1"*.***-7**.*** ha cugrâu după premergătoare foarte favorabile.

3resterea suprafetei de premergatoare timpurii reprezinta o masurasigura si eficienta de ridicare a productiei la graul de toamna in toate zonelede cultura.

b3 P#%nte bune -$e e$'(t"%$e0 soia, sfecla pentru zahăr, sfecla pentru fura , cartof de toamnă, floarea-soarelui, porumb pentru boabe şi pentru siloz, cânepa pentru sămânţă. Joate aceste culturi trebuiesc recoltate până la 1*-1" septembrie, pentru a ramane un interval de cel putin 7-#saptamani pana la semanatul graului. 5rin masuri adecvate de fertilizare si pregatirea terenului care sa asigure semanatul si rasaritul plantelor in perioada optima, aceasta categorie de premergatoare poate asigura obtinereade productii ridicate la grau.Kn condiţiile ţării noastre însă este inevitabilă amplasarea grîului după porumb datorită suprafeţelor mari cultivate cu cele două plante, dar şidatorită faptului că zonele de cultură coincid. 5entru ca porumbul să devinăo bună premergătoare pentru grâu trebuiesc respectate unele condiţii cum ar fi0 cultivarea de hibrizi timpurii şi semitimpurii, semănarea la epoca optimăa porumbului, aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice, combatereafoarte bună a buruienilor, recoltarea la timp şi eliberarea imediată de resturivegetale a terenului.

Dotatiile cu durata de #-A ani, in care graul urmeaza dupa leguminoasesi alte culturi timpurii, sunt cele mai indicate. Dotatia grau-porumb va fiintrerupta dupa #-B cicluri prin introducerea unei leguminoase sau alteiculturi in scopul evitarii e tinderii bolilor si a cresterii gradului deimburuienare cu buruieni specifice.

2a rândul său grâul este o premergătoare bună pentru ma oritateaculturilor deoarece eliberează terenul devreme, lasă solul curat de buruieni şiresturi vegetale şi într-o stare bună de fertilitate.

3 Fe$ti#i4%$e%râul este o plantă care reacţionează foarte bine la aplicareaîngrăşămintelor organice şi minerale, deşi consumul specific este relativ

redus. 5entru o tonă de boabe şi paiele aferente grâul consumă 7#-## ;g /,11-1) ;g 5 7&", 1!-# ;g O 7&.

3ea mai mare parte din / şi 5 rămâne în seminţe respectiv * + şi AA+,iar cea mai mare parte din O * + in paie.

1)


19/60

râul este o planta de cultura pretenţioasa la îngrăşare deoarece areunele particularităţi si anume0

-sistemul radicular slab dezvoltat ceea ce face să e ploreze un volummic de sol, are o putere de absorbţie şi solubilizare mică a elementelor nutritive din sol.


20/60

5rezenţa bugărilor la suprafaţă este importantă deoarece prote eazăsuprafaţa solului pe timpul iernii prin reţinerea zăpezii, duce laminimalizarea eroziunii eoliene, diminuează compactarea în timpulsezonului rece mai ales in regiunile bogate în precipitaţii.

b3Luc$($i#e s"#u#ui du-( -$e e$'(t"%$e#e t $4ii2ucrările solului după aceste premergătoare intâmpină o serie dedificultăţi foarte mari cum af fi0 în primul rând datorita cantităţii reduse deapă în sol în momentul recoltării, a resturilor vegetale şi a timpului scurt carerămâne pâna la data semănatului.

5regătirea solului cu cel putin 1B zile inainte de semănat are oimportanţă hotărâtoare pentru răsărirea şi vegetaţia grâului. Kn arătura proaspătă grâul nu întâlneşte condiţii de germinare, se măreşte pericoluldegerării grâului deoarece aerul rece pătrunde prin golurile arăturii vătămândrădăcinile şi nodul de înfrăţire, de asemeni arătura proaspătă favorizează procesul de dezrădăcinare a plantelor.b.13 A$(tu$% se face imediat, la 7*-7" cm adâncime cu plugul înagregat cu grapa stelată, fără însă a scoate bulgări şi sa încorporeze resturilevegetale. dancimea araturii se stabileste si in functie de umiditatea solului.?e la arătură până la semănat trebuie să rămână de 7-# săptămâni pentru caarătura să se aşeze.

5e terenurile bine lucrate in anii anteriori, arătura poate fi înlocuită cudouă lucrări cu grapa cu discuri grea sau medie care mobilizează solul pânăla adâncimea de 17-1A cm, care încorporează şi îngrăşămintele minerale şi

eventual resturile vegetale bine mărunţite anterior. ceeaşi lucrare cu grapacu discuri se recomandă şi in toamnele secetoase atunci când nu se poate arasau este de preferat când nu mai avem timp suficient, principala conditie estesa nu avem o cantitate mare de resturi vegetale.

5regătirea terenului prin discuit este de preferat şi pentru a nu întârziasemănatul grâului. ceastă lucrare se face cu rezultate bune după soia,sfeclă, cartof dar este imposibil după floarea-soarelui sau porumb. 5entruobţinerea unei arături de calitate, după aceste premergătoare târzii esteimportant ca în urma plugului să se lucreze cu grapa cu discuri obişnuităcare sfărâmă bulgării.

Knainte de semănat arătura se lucrează din nou cu grapa cu discuri înagregat cu grapa cu colţi reglabili, pentru obţinerea unui pat germinativ decalitate. /erealizarea densităţii la grâu este determinată de semănatul înarătură bulgăroasă, ceea ce face ca seminţele să nu vină în contact strâns cusolul şi o mare parte din plante să piară.

>3/( nţ% *i se (n%tu#

7*


21/60

4ămânţa de grâu destinată semănatului, trebuie să aparţină unui soizonat, să provină dintr-o cultrură seminceră, din categoriile biologice elită,C1 sau cel mult C7 5uritatea biologică variază, la elită !!,) +, la C1N!!,"+iar la C7N!!+. 5uritatea fizică trebuie cuprinsă intre !)-!! +, germinaţia peste !*+ şi ::8 cat mai mare.

T$%t% entu# se inţei < pe invelişul seminţelor se găsesc spori aiagenţilor patogeni cum ar fi0 mălura comună 'Jilletia ssp(, fusarioza'Fusarium spp(, iar în interiorul bobului tăciunele zburător 'Hstilago tritici(.4e recomandă tratamente numai cu fungicide cand graul se cultiva dupa alte plante decat cerealele pe bază de carbo in 'Eitava 7** 7 l tLsămînţă,Quinolate 1" 5H4 7;gLt sămînţă, 5relude 7 ;gLt sămânţă. 3elest star 1lLt,?ivient e trem *,# lLt.

?aca se seamana graul dupa alte cereale paioase sau pe soluri unde semanifestă frecvent şi atacul de dăunători în toamnă cum ar fi0 Rabrustenebrioides sau griotes spp. se recomandă tratamentul semintei cuinsectofungicide cum ar fi0 Jirameto # ;gLtona de sămânţă , Eitalin #;gLtona de sămînţă, 5rotilin # ;gLtona de sămînţă, ammavit #,* ;gLtsămânţă, 3hinodinto 7," ;gLtona de sămânţă.

E-"c% de se (n%t- semănatul la grâu poate să înceapă cândtemperatura medie a aerului este 1#-1"@3 şi să se termine cînd temperaturascade la )-!@3. sfel ca pînă la venirea iernii plantele să vegeteze B*-"*zile, timp în care să acumuleze B**-"**@3, asfel ca la intrarea în iarnă plantele să aibă formate #-B frunze şi 7-# fraţi.

5entru a putea rezista peste iarna, plantele trebuie sa acumuleze innodul de infratire si in frunze cantitati mari de zaharuri, sa infrateasca si sainradacineze bine, fara sa aiba o crestere prea puternica a partii aeriene.

Cndiferent de zona de cultivare, epoca optimă de semănat a grâului detoamnă este cuprinsă între%+%7 octom#rie, însă în zonele din sud, vest şi din3âmpia Jransilvaniei, intervalul intre care se poate semăna este 7" sep.-1*oct. iar pentru zona colinară din nordul ţării şi pentru depresiuniiintramontane intervalul este 7* sep.- " oct. Kntîrzierea semănatului atragedupă sine şi scăderi de producţie, astfel aceste scăderi sunt cuprinse între #*-"* ;gLha pentru fiecare zi din cursul lunii octombrie şi A*-1** ;gLha pentrufiecare zi din luna noiembrie.Densit%te% #% se (n%t se stabileste astfel încît să se asigure larecoltare o densitate de "**- ** spiceLm7, pentru a realiza acest lucru trebuiesă se semene B"*-A** b.gLm7.

Kntre aceste limite, densitatea la semănat se stabileşte în funcţie decapacitatea de infrăţire a soiului, data semănatului, calitatea pregătirii patuluigerminativ, umiditatea solului, la toate acestea adăugăndu-se procentul

71


22/60

mediu de răsărire în câmp care pentru condiţii bune de semănat este )"-!"+ din boabele germinabile semănate.

?atorită capacităţii sale de înfrăţire, grâul are posibilitatea sa-sicorecteze între anumite limite densităţile nefavorabile.

dministrarea ingrasamintelor cu azot primăvara stimuleazădezvoltarea vegetativă şi productivitatea plantelor astfel că numărul mic defraţiLmS şi spiceLmS se compensează cu numărul mare de boabe în spic, cu::8 cît mai mare.

?ensităţile prea mari nu sunt favorabile deoarece apare concurenţaîntre plante, apare pericolul căderii şi măreşte sensibilitatea la boli.

/umai în situaţii speciale mai ales la semănatul tîrziu când seseamănă în teren bulgăros se poate alege densităte de ** b.g. Lm7. Jrebuiemenţionate totuşi că nerespectarea epocii optime, patul germinativ defectuos pot fi corectate numai parţial prin mărirea densităţii la semănat.

N"$ % de s( ?nţ( folosită la ha este de 7**-7)* ;gLha.

3 ;gLha N 1** x Px-

DxMM" in care0

3N cantitatea de samanta la ha?N densitatea in b.g.LmS5N puritatea '+(

N germinatia '+(3antitatea de samanta la hectar reiesita din calcul se ma oreaza cu 1*

+.Ad nci e% de se (n%t este influenţată de umiditatea solului,

te tură, soi, mărimea seminţei, data semănatului.dâncimea de semănat la noi în ţară este de B-" cm pe solurile cu

te tură mi locie spre grea şi umiditate suficientă, iar pe solurile cu umiditatemică şi te tură uşoară, adancimea de semănat este de A cm. 2a soiurileactuale adâncimea de semănat nu trebuie mărită decât cu cel mult 1,"-7 cm peste adâncimea la care se formează nodul de înfrăţire.

/u trebuie e agerat cu adancimea de semanat, indiferent de conditiilede umiditate, deoarece la o adancime prea mare se reduce capacitatea de

infratire si se pierde in timpul iernii un procent mare de plante. Cnfratireaslaba atrage dupa sine o inradacinare slaba, o reducere a capacitatii denutritie, caz in care plantele intra in iarna intr-o stare de debilitate.

Cn regiunile cu iernii aspre, orientarea randurilor perpendicular pedirectia vantului prezinta interes, deoarece impiedica antrenarea de catrevant a particulelor de sol si in consecinta dezvelirea nodului de infratire.

77


23/60

Dist%nţe#e de se (n%t la grâu pe plan mondial sunt0 1*-1) cm la noiîn ţară sunt de 17," cm, se recomandă în anumite situaţii la culturilesemincere distanţe mai mari '7" cm( pentru a favoriza înfrăţitul şi a asiguraînmulţirea rapidă a seminţei.

& altă metodă de semănat mult e tinsă în ţările cu tradiţie în culturagrâului este cea a semănatului în cărări. ceastă metodă a apărut ca onesesitate datorită lucrărilor de îngri ire efectuate cu mi loace terestre cum arfi0 aplicarea îngrăşămintelor, combaterea buruienilor, a bolilor, dăunătorilor.

3ărările se pot obţine prin închiderea a 1-7 tuburi ale semănătorii îndreptul roţilor tractorului, distanţa între cărări este egală cu ecartamentulroţilor tractorului şi al maşinilor cu care se fac lucrările de îngri ire.

4emănatul acesta cu cărări duce la o pierdere de suprafaţă de B-"+ dar recolta este compensată de producţia mai mare a rândurilor de lângă cărări.

@. Luc$($i#e de ?n'$i i$eraul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabila. Felullucrarilor de ingri ire si numarul acestora depinde de mai multi factori cumar fi0

- calitatea patului germinativ,- dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie in primavara,- evolutia vremii si a vegetatiei primavara,- rezerva de buruieni,- infestarea cu boli si daunatori,

- dotarea tehnica,- posibilitatile materiale, si calificarea cultivatorilor.4unt situaţii în care sunt necesare numai 1-7 lucrări de îngri ire şi sunt

situaţii în care sunt efectuate foarte multe lucrări ingri ire ' -)(.a. Tăvălugitul semănăturilor este necesar cînd semănatul se face in

sol afînat şi mai uscat iar scopul acestei lucrări este de a pune sămînţa incontact intim cu solul şi de a favoriza astfel absorbţia apei.

#. Controlul culturilor 5n tim ul iernii şi eliminarea excesului $e a ă pe porţiuni depresionare. 9ste recomandabil să se evite amplasarea culturilor de grâu pe terenurile unde apar băltiri în timpul iernii.

c .Controlul culturilor inainte $e ie'irea $in iarnă prin care sestabileşte starea de vegatatie a plantelor, perspectiva densităţii culturii,gradul de îmburuienare. :etoda monoliţilor este cea care pune în evidenţăstarea plantelor de grâu.

$. Tăvălugitul la $es rimăvărare - este necesar numai în cazulculturilorT%descălţate%.

7#


24/60

raul de toamana poate fi vatamat pe timpul iernii 'mai ales lasfarsitul iernii(, datorita miscarilor verticale ale suprafetei solului, miscarideterminate de inghetul si dezghetul repatat, proces care duce la ruperearadacinilor si la dezgolirea nodului de infratire. Cn aceste conditii planteledesprinse de particulele de sol se usuca si pier la venirea zilelor calduroase,avand loc astfel rarirea culturilor, chiar daca plantele au parcurs iarnanevatamate.

$?escaltarea% plantelor trebuie prevenita in primul rand prinsemanatul la epoca optima, in aratura asezata si mai adanc, acolo unde acest pericol este mai frecvent.

?acă trebuie efectuat tavalugitul se face cu un tavalug neted, pe unsol bine scurs, dar încă reavăn pentru a se face aderarea rădăcinilor şi anodului de înfrăţire la sol, dar fără a tasa suprafaţa solului.

e.Fertilizarea faziala

4e recomandă administrarea de B*-)* ;g /Lha la sfârşitul iernii sau ladesprimăvărare.:arimea dozei din primavara se stabileste in functie de mersul vremii

in iarna si la desprimavarare, de starea de vegatatie a culturii.4e poate face aplicarea unei fracţiuni reduse de / şi în faza $e

alungire a aiului , prin care să se asigure necesarul de / la nivelul fenofazeide înspicare - înflorire.

zotul se poate administra şi sub formă de ingrasaminte lichide'foliare(, care se pot aplica concomitent cu erbicidarea, în acest mod

făcându-se îngrăşările târzii.plicarea ingrasamintelor foliare se face in faze de sfarsitul infratirii-inceputul impaierii 'odata cu erbicidarea primavara(, iar al doilea tratamentla inceputul inspicarii.

f. Com#aterea #uruienilor - este considerată principala lucrare deîngri ire, pierderile de recoltă la grâu din cauza buruienilor sunt de 1*-7* +dar pot a unge până la *-)* +.

5rin folosirea metodelor agrofitotehnice 'rotatia, lucrarile solului,semanatul la epoca optima, asigurarea densitatii optime, fertilizarea( seobtine o anumita reducere a gradului de imburuienare, fapt ce a determinatca metoda de combatere chimica sa devina principala cale de combatere a buruienilor.

5ana in prezent au fost avizate pentru combaterea buruienilor dingrau, un sortiment diversificat de erbicide care prezinta o buna selectivitate pentru plantele de grau si care pot fi utilizate diferentiat, in functie de buruienile prezente si dominanta acestora.

7B


25/60

4peciile de buruieni care ridică probleme în cultura grâului sunt buruieniledic"ti#ed"n%te0 Matricaria s &+ muşeţelul(, Agrostemma g8itago'neghina(,-allium a arine 'turiţa(, Pa aver r8oeas 'macul roşu(,Stellariame$ia 'rocoina(, Sina is arvensis , 'muştarul(, 9a 8anus ra 8anistrum'ridichea sălbatică(, Cirsium arvense 'palamida(, Centauerea c/anus'albastrita(, Atri lex s . 'loboda(, C8eno o$ium al#um 'caprita(, 9u#uscaesius 'murul( iar dintre "n"c"ti#ed"n%te9 A era s ica venti 'iarbavîntului(, Avena fatua 'odosul(.

g.&Com#aterea $ăunătorilor+ se face prin metode preventive şicurative.

3ombaterea daunatorilor si a bolilor se face printr-un sistem decombatere integrata in cadrul, careia alaturi de masurile agrofitotehnice, unrol important prezinta si tratamentele chimice facute la samanta cat si in perioada de vegetatie

8. Com#aterea agen(ilor fito atogeniCn perioada de vegetatie se impune prote area culturilor de grau fata

de atacul bolilor foliare si ale spicului0 fainarea, ruginile, septoriozafrunzelor si spicului, fuzarioza spicului.

5entru prevenirea pagubelor se aplica tratamente cu unul din produsele avizate. 4tabilirea momentului tratamentului se face pe bazacontroalelor periodice in lan, la B-" zile, mai ales in conditii de mentinere aumiditatii odata cu cresterea temperaturilor. Jratamentul se aplica la aparitia

primelor simptome de boala in special la fainare si rugina galbena. :. Irigarea -cultura de grâu reacţionează pozitiv la irigare, necesarul deapă a grâului este de #"**-B"** m# apăLha pe întreaga perioadă devegetaţie. cest consum este acoperit de obicei în proporţie de *- "+ dinrezervele de apă solului şi din precipitaţii.

1B.Rec"#t%$e%-este precedată de o evaluare a producţiei cu o perioadăde 7* zile înainte luând în considerare următoarele elemente de productivitate0 numărul mediu de spiceLm7, numărul mediu de boabe în spic,::8 caracteristica soiului cultivat.

legerea fazei optime de recoltare trebuie sa asigure, pe de o partereducerea la minimum a pierderilor prin treierat incomplet, iar pe de alta parte, conditii optime pentru pastrarea productiei.

Decoltarea grâului se face în campanii, in timp cat mai scurt,momentul optim al recoltării este atunci cînd boabele a ung la umiditatea 1B-1" +, dar în practică recoltatul începe mai devreme, când boabele au oumiditate de 1) +, datorită suprafetelor mari care trebuiesc recoltate.Decoltarea trebuie încheiată când boabele a ung la 17-1# + umiditate,

7"


26/60

deoarece mai târziu grâul trece în faza de supracoacere şi se măresc pierderile prin scuturare.

Kn Domânia, producţiile medii au oscilat de regulă între 1 A*-##**

;gLha, sunt unităţi agricole care în anii favorabili recoltează ".***-A.*** ;g boabeLha.

9valuarea producţiei se realizează astfel0

5 ;gLha N /r.mediu spiceLm7 U /r. mediu boabe in spic U ::8 'g(1**

PORU! UL +EA !A /

1.1. I -"$t%nt%, bi"#"'ie, ec"#"'ie

1.1.1. I -"$t%nţ%5orumbul ocupă al treilea loc ca suprafaţă între plantele cultivate pe

glob după grâu şi orez şi locul al doilea ca productivitate după grâu.

5orumbul ocupă aceasta poziţie deoarece are anumite particularităţicum ar fi0-depăşeşte cu "*+ celelalte cereale din punct de vedere al capacităţii

de producţie-are o mare plasticitate ecologică, ceea ce ii permite o larga arie de

raspandire, suportă bine seceta şi căldura-este o plantă prăşitoare bună premergătoare pentru ma oritatea

culturilor -este o cultură mecamizabilă 1**+-suportă monocultura mai mulţi ani-recoltarea se face fără pericolul scuturării-având o însămânţare târzie primăvara permite o mai bună eşalonare a

lucrărilor agricole-valorifică bine îngrăşămintele minerale şi organice, apa de irigaţie-poate fi semanat în cultură dublă ca masă verde şi pentru siloz-are putini agenţi patogeni şi dăunători

7A


27/60

-deoarece este o plantă unise uat monoică este foarte uşoară obţinereahibrizilor.

8oalele de porumb se folosesc în alimentaţia omului, în fura areaanimalelor şi în industrie. ?in producţia mondială 71+ se foloseşte înalimentaţia umană, 7+ în hrana animalelor şi + în industrie.

Kn alimentaţia oamenilor din boabe %degerminate% prin măcinareuscată se obţine mălaiului,fulgii de porumb, alimente pentru copii iar prinmăcinare umedă se poate obţine un sirop bogat în fructuoză 'pentrudiabetici(, poate fi folosit la fabricarea berii şi ca înlocuitor pentru cafea, prin tratamente diferite prin măcinatul umed se poate obţine amidon,glucoză,de troză, Vhis;I, medicamente.

Kn fura area animalelor constituie un nutreţ concentrat foarte valoros,un ;g de boabe are o valoare nutritivă cuprinsă între 1,1 -1,# unităţinutritive.

Cn fura area animalelor porumbul poate fi folosit si ca nutret verde,siloz, fan, coceni.3ocenii, tulpinile mai pot fi folosite si in industria celulozei si la

fabricarea panourilor aglomerate.?in ciocălăii de porumb se poate obţine furfurol, nutreturi pentru

rumegatoare sau pot fi folosiţi drept combustibili, iar din pănuşi se potrealiza diferite împletituri.

1.1. Ce$inţe#e f%ţ( de c#i ( *i s"#?atorită plasticităţii ecologice, porumbul de cultivă în nord până la

latitidinea de ")@ '4uedia(, iar în sud până la B7@ 'în /oua Reelandă(.%3Ce$inţe f%ţ( de te -e$%tu$( germinarea seminţelor se face )-1*@3, temperaturi de B-"@3 după răsărire duc la încetarea creşterii şi moartea plantelor. 8rumele târzii de asemeni duc la distrugerea frunzelor.

3reşterea plantei este favorizată de temperaturi medii de 1#@3 în lunamai şi de 1)@3 în lunile iunie, iulie, august, însă creşterea este rapidă latemperaturi de 7B-#*@3. 2a înflorire e istă o perioadă critică în ceea ce priveşte temperatura, deoarece nivelul optim este de 1)-7B@3. Jemperaturaridicată combinată cu seceta atmosferică determină un decala mare întreapariţia mătăsirii şi înspicat, având drept consecinţă fecundarea defectuoasă.&scilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte înainte de fecundare au deasemeni efect dăunător deoarece împiedică formarea anterelor, grăuncioriide polen rămân mici, deformaţi.

Jemperaturile optime în perioada de înspicat şi fecundare nu trebuiesă depăşească 7#@3. Jemperaturi de #*@3 şi o umiditate atmosferică redusădetermină coacerea prematură a porumbului, scăzând astfel nivelul producţiei.

7


28/60

?in faza de coacere în ceară până la coacerea deplină, un climat uscat,cu temperaturi ridicate '71@3( asigură maturarea plantei în cele mai bunecondiţii.

b3Ce$inţe#e f%ţ( de u idit%te?acă ţinem cont de originea lui, porumbul, am putea spune că este o

plantă pretenţioasă la umiditate, însă datorită coeficientului de transpiraţiemic 7 *, sistemului radicular profund şi foarte dezvoltat şi caracterului

erofitic al părţii aeriene, porumbul este o plantă rezistentă la secetă mai alesîn prima parte a perioaddei de vegetaţie.

3erinţele faţă de apă variază pe parcursul perioadei de vegetaţie, perioada critică etse între 1*-7* iunie şi 1*-7* august adică înainte deapariţia paniculelor şi până la maturitatea în lapte, când consumul de apă seridică la A)- B+ din totalul necesar pentru întreaga vegetaţie iar umiditateaîn sol trebuie să fie la A*-)* + din 33. 5rimăvara este important să secunoască rezerva de apă din sol pentru a stabili corect densitatea plantelor.c3Ce$inţe#e f%ţ( de #u in(

5orumbul fiind o plantă de zi scurtă, creşte bine la lumină intensă.4erecomandă e tinderea în cultură a hibrizilor cu poziţia frunzelor mai aproapede verticală, care se vor preta la densităţi mai mari şi va conduce la ridicareacoeficientului de convertire a energiei solare.

d3Ce$inţe#e f%ţ( de s"#5orumbul se poate cultiva pe soluri variate, însă recolte mari se pot

obţine pe soluri adânci, fertile, cu o te tură luto-nisipoasă, lutoasă, cu #-"+

humus, cu apă freatică la adâncimea '1,"-#," m(, cu pG N A,"- ,".2a noi în ţară porumbul se cultivă pe toate tipurile de cernoziom, pesoluri brun-roşcate, argilo-iluviale, soluri aluviale, soluri nisipoase şi altele.

5e solurile superficiale sau compacte, neaerate recolta de porumb poate fi de peste # ori mai mică decât pe un sol cu proprietăţi fizice optime.

1. .Te)n"#"'i% de cu#tu$(13 R"t%ţi%- porumbul este considerat o plantă cu cerinţe modeste faţă

de planta premergătoare.Dezulate bune se obţin după culturi leguminoase pentru boabe şi

fura ere, cereale păioase de toamnă, in cânepă, cartof, sfeclă, floareasoarelui. 3ele mai bune rezulate se obţin după leguminoase pentru boabe,mazăre, fasole, soia, borceag.

2ucerna deşi lasă importante cantităţi de / în sol şi reface structurasolului, nu este o premergătoare potrivită pentru porumb în zonele secetoase,fără irigare.

7)


29/60

Dotaţia cea mai frecventă este grâu < porumb, datorită suprafeţelor mari cultivate cu cele două culturi. ?atorită însă atacului de fusarioză, careeste o boală comună a ambelor specii, această rotaţie se întrerupe după B-"ani.

5orumbul poate fi cultivat şi după orz, secară şi cereale de primăvară. /u sunt indicate ca premergătoare iarba de 4udan sau meiul.

mplasarea culturii se recomanda sa se faca in asolamente de 7-A ani,asigurand astfel o reducere insemnata a infestarii cu agenti patogeni,daunatori si buruieni greu de combatut.

:onocultura- s-a e tins pe solurile fertile, mai oase, cu apa freatică lamică adâncime, supuse în primăverile mai ploioase e cesului temporar deumiditate, terenuri pe care grâul nu le valorifică în aceeaşi măsură ca porumbul.

3ultivarea porumbului la 7-# ani pe aceeaşi suprafaţă determinăfolosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte, creşterea gradului deîmburuienare, înmulţirea bolilor şi dăunătorilor specifici 'sfredelitorul,gărgăriţa frunzelor, fuzarioza(.

2a rândul său porumbul este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară şi chiar grâul de toamnă, cu condiţia cultivării de hibrizi cu perioadă de vegetaţie mai scurtă. ?e asemeni se acordă atenţie aplicăriierbicidelor triazinice.

3 Fe$ti#i4%$e%5orumbul este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive,

consumul specific pentru 1 tonă boabe este în funcţie de nivelul producţieicuprins între 1)-7) / s.a., ),A < 1B ;g 57&" şi 7B-#A ;g O 7&.Fertilizarea chimică < reprezintă unul din cele mai importante

mi loace de creştere a producţiei de porumb. 9lementul principal careasigură creşterea producţiei de porumb este azotul, pentru 1 ;g / se obţineun spor de recoltă de 1B-1A ;g.

Fertilizarea cu fosfor


30/60

5rin lucrarile solului se urmareste afanarea acestuia pentruimbuntatirea regimului de apa, aer si substante nutritive, incorporarearesturilor vegetale, nivelarea terenului, combaterea buruienilor si asigurarearasaririi.

a( ?upă remergătoare tim urii se face arătura la adâncimea de 7*-7"cm, pe terenurile uşoare şi 7"-#* cm pe terenurile mi locii şi grele, cu plugulîn agregat cu grapa stelată. 9ficienţa arăturii este cu atât mai mare cu cât seface mai repede după eliberarea terenului de planta premergătoare.

5regătirea solului prin 7 arături, vara la 7* cm adâncime şi toamna la#* cm, nu determină sporuri de producţie eficiente.5ână toamna arătura devară se menţine curată de buruieni şi afânată.

b( Du ă remergătoare t4rzii se face arătura de toamnă la adâncimeade 7"-#* cm, în funcţie de umiditate, cu plugul în agregat cu grapa stelată.4e recomandă folosirea grapei stelate numai după plantele care se recolteazămai devreme 'soia, floarea-soarelui, porumb pentru siloz(, după plantelerecoltate mai târziu arătura rămâne negrăpată .

2ucrările solului în primăvară asigură calitatea însămânţării, încolţireaşi răsărirea porumbului.

?acă la desprimăvărare terenul este nivelat, neîmburuienat şi fărăresturi vegetale la suprafaţă, pregătirea patului germinativ se face în preziuasemănatului cu combinatorul sau grapa cu discuri în agregat cu grapa cucolţi.

?acă primăvara terenul este denivelat şi îmburuienat, se face o lucrare

cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi, după care în preziuasemănatului se lucrează cu combinatorul, perpendicular pe direcţia desemănat.

5atul germinativ este de calitate când solul pe adâncimea de #-A cmeste mărunţit şi zvântat, iar dedesubt este aşezat, pentru a favorizaascensiunea apei la bob.4unt ţări în care se practică sistemul de lucrări minime în două variante 0

- cu o singură trecere < fertilizarea, arat, discuit, grăpat, erbicidat şisemănat.

- cu 7 treceri < la prima trecere se face fertilizarea şi aratul iar la adoua trecere discuirea, erbicidarea şi aplicarea îngrăşămintelor pe rând şisemănatul.

5entru condiţiile ţării noastre se poate aplica sistemul minim cu 7treceri.

3a variantă a sistemului de lucrări minime în cultura porumbului, înţara noastră fără să fie afectată producţia ar putea fi folosită înlocuireaarăturii cu lucrarea cu grapa cu discuri ? B,7, în cazul unui teren curat de

#*


31/60

buruieni, lipsit de resturi vegetale cu condiţia ca arătura adâncă să se e ecutedin 7 în 7 ani.

>./( nţ% *i se (n%tu#4emănatul se face când în sol la ora dimineaţa la adâncimea de 1*

cm, temperatura este de )@3 şi vremea este în curs de încălzire.3alendaristic în zona de câmpie se seamănă între 1-7* aprilie şi între

1"-#* aprilie în celelalte zone. 5entru fiecare zi câştigată la răsărire segrăbeşte cu 7 zile apariţia paniculelor şi a stigmatelor, ceea ce duce deci lareducerea perioadei de vegetaţie.

4emănatul începe cu hibrizi timpurii, mai rezistenţi la temperaturiscăzute, pe soluri cu te tură uşoară , care se zvântă mai repede.

?ensitatea- se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat, umiditatea şifertilitatea solului.

2a hibrizii timpurii densitatea în teren neirigat este B".***-A*.*** plLha, iar în condiţii de irigare A".***- *.*** plLha, la hibrizii mi locii îteren neirigat B*.***- "".*** şi A*.***- A".*** în teren irigat iar la hibriziitârzii B*.*** -"*.*** plLha la neirigat şi A*.***-A".*** în teren irigat.

3antitatea de sămânţă la hectar variază între 1"-#* ;g în funcţie de puritate şi germinaţie, ::8.

?istanţa între rânduri- porumbul se seamănă la distanţa de * cm peterenurile neirigate şi irigate prin aspersiune şi la distanţa de )* cm peterenurile irigate pe brazde, iar pe rând densitatea variază de la #-B plante lametru liniar la "-A plante la metru liniar.

dâncimea de semănat


32/60

2a stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor este necesar sa se tina seama de urmatoarele0 gradul de infestare cu buruieni, speciiledominante, tipul de sol 'continul de humus, argila, reactia solului(, conditiileclimatice zonale si rotatia culturii.

Cnfestarea cu buruieni este foarte diversificata, in care cele maireprezentative specii sunt0

+ monocotile$onate 0 Setaria 'mohor(, Ec8inoc8loa 'iarba barboasa(, Digitaria 'meisor(,Sorg8um 8ale ense 'costrei(

- $icotile$onate; Amarant8us sp. 'stir(, C8eno o$ium sp. 'loboda(, at8/rus 'sangele voinicului(5entru combaterea buruienilor fără utilizarea erbicidelor se e ecutăurmătoarele lucrări0

- grăpat cu grapa cu colţi, la B-A zile de la semănat, pentru distrugerea buruienilor şi a crustei.

- grapat după răsărire, când s-a ridicat roua, numai pe timp frumoscând plantele sunt puţin ofilite, pentru a fi elastice, se lucrează perpendicular pedirecţia rândurilor6

- lucrarea cu sapa rotativă, când porumbul are #-" frunze, e ecutată laviteza ma imă a tractorului6- prima praşilă mecanică între rânduri, la adâncimea de )-17 cm, cu

viteza de B-" ;mLh, pentru a nu acoperi plantele6- praşila a CC a se face la 1*-1B zile, la adâncimea de -)cm cu viteza

de )-1* ;mLh6- prasila a CCC a se face dupa 1"-7* zile de la a doua, la adancimea de

"-A cm cu viteza de 1*-17 ;mLh5raşilele mecanice vor fi urmate de praşile manuale după primele 7

praşile mecanice. 5e terenurile cu precipitatii bogate este motivată bilonarea porumbului.

3ombaterea chimică a buruienilor- se poate face prin aplicarea preemergentă sau postemergentă a erbicidelor.

9rbicidele folosite in cultura porumbului sunt in numar foarte mare, pot fi simple, sau comple e, practic nu e ista specie de buruiana din lanul de porumb care sa nu fie combatuta de unul din erbicide.

#7


33/60

Deuşita combaterii buruienilor în cultura porumbului nu se asigurănumai prin erbicide, ci această luptă trebuie dusă integrat respectând rotaţia,lucrările solului.

b. 3ombaterea daunatorilor, in perioada de vegetatie poate sa fienecesara daca nu s-a efectuat tratamente adecvate la samanta.

Cn primele faze de vegetatie se manifesta atacul de gargarita frunzelor 'JanImecus dilaticolis( si a viermilor sarma ' griotes spp.(. pentrucombaterea gargaritei se aplica tratamente pe vegetatie cu ctara *,1 lLha63alIpso *,*! lLha, :ospilan *,1 lLha

c. Crigarea, consumul de apa difera in functie de hibrid si zona decultura intre B)**-")** mWLha, perioada critica pentru apa incepe cu 1* zineinainte de aparitia paniculului si se mentine pana la faza de maturitate inceara. 3alendaristic aceasta se suprapune intervalului secetos dintre 7*-#*iunie si 7*-#* august.

2ipsa apei in sol in perioada dinaintea aparitiei paniculului duce la pierderi de recolta de #*- * +.6) RecoltareaDecoltarea mecanizata sub forma de stiuleti incepe cand umiditatea

boabelor a unge la #*-#7 + si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 7B-7A +. :ai tarziu recoltarea se face manual pentru a preveni pierderile prinscuturare.

Decoltarea mecanizata sub forma de boabe incepe cand umiditatea boabelor scade sub 7" +. ?upa recoltare boabele trebuie uscate la

umiditatea de pastrare '1B +(.Decoltarea manuala se face sub forma de stiuleti depanusati, ulterior se taie tulpinile.

Daportul dintre recolta de boabe si recolta de tuplini variaza intre *,"-*,!.

5rocentul de panusi poate fi apreciat la 1L) -1L1* din productia de boabe.

LEGU!INOA/E PENTRU OA E

1.1 I -"$t%nţ(, bi"#"'ie1.1.1 I -"$t%nţ( = plantele cuprinse în această grupă fitotehnică au

ca produs principal seminţele 'boabele( bogate în proteină. ici sunt incluse0mazărea, fasolea, soia, lintea, năutul, bobul, lupinul, latirul, arahidele şifasoliţa. Joate fac parte din ordinul >eguminosales ' Fa#ales (, familia

>eguminosae 'fam. Fa#aceae sau Pa ilionaceae (. Fiind din aceeaşi familie

##


34/60

botanică aceste plante au anumite însuşiri morfologice, biologice, chimice,ecologice şi tehnologice comune.

?in familia >eguminosae Fa#aceae. sunt cultivate şi alte plante cuîntrebuinţări variate 'fura ere, legumicole, medicinale,etc(, necuprinse înacest capitol.

Kn decursul anilor, treptat, numărul speciilor şi biotipurilor cultivate acrescut, datorită importanţei lor mari în alimentaţia omului şi animalelor.

Cmportanţa leguminoaselor pentru boabe constă, în primul rând, înconţinutul ridicat în proteină al seminţelor, conferindu-le o valoarealimentară ridicată. Hnele dintre ele 'soia şi arahidele( au un conţinut ridicatîn ulei, făcând posibilă e tracţia prin procedee tehnice obişnuite, fiindvaloroase plante oleaginoase. 4oia este planta cea mai mare producătoare deulei vegetal pe glob, iar arahidele ocupă locul trei după soia şi floarea-soarelui.

3onţinutul proteic din boabele leguminoaselor depăşeşte de 7-B ori pecel al cerealelor.Daportul dintre proteina brută şi componentele neproteice este la0 soia

şi lupin de 1L1, 6 la mazăre 1L 7,)6 la bob 0 1L 7,B. ?eci boabeleleguminoaselor reprezintă alimente şi fura e concentrate în proteină. 9ste deremarcat şi valoarea proteică ridicată a boabelor, echivalentă la unele speciicu proteinele de origine animală, conţinând aminoacizi esenţiali. 5roteinadin boabele leguminoaselor are o digestibilitate ridicată 'circa !*+( şi nuformează acizi urici 'ca unele proteine animale( a căror acumulare în

organism este dăunătoare.C"nţinutu# ?n -$"teine, '$(si i *i subst%nţe e8t$%cti7e ne%4"t%te %#

#e'u in"%se#"$ -ent$u b"%be 27%#"$i edii3

5lanta3onţinutul mediu în seminţe '+(

5roteină răsimi 4ubstanţee tractiveneazotate

:azăre 7A 7," "#Fasole 7B 1,) "74oia #) '7!-B"( 7*,* '1A-7"( #*2inte 7A 1,! "7 /ăut 7B "," "#8ob 7A 1,A B)

2upin alb #" !,7 7A2atir 7" 7,1 "B

#B


35/60

rahide 7" '1!-7!( "* 'B"-"A( 1BFasoliţă 7A 1,A "7

X2upinul galben are circa B*+ proteină, B, + grăsimi şi 7A+

sunstanţe e tractive neazotate, iar lupinul albastru #1+ proteină, B, +grăsimi şi B"+ substanţe e tractive neazotate.5entru a realiza, cantitativ, 1 ;g de proteină animală, se consumă "-

;g proteine vegetale.5e lîngă proteine, seminţele leguminoaselor conţin hidraţi de carbon,

grasimi, vitamine, săruri minerale, care le întregesc valoarea alimentară. Knalimentaţia oamenilor, de la aceste plante se folosesc seminţele 'boabele(uscate dar şi păstăile şi boabele verzi, la prepararea diverselor mâncăruri sauconseve.

?in boabele de soia se obţin produse asemănătoare cu 0 lapte, brânză,carne, etc. ?in năut şi soia se obţine surogatul de cafea, iar făina unor leguminoase 'soia( se poate amesteca, într-o anumită proporţie cu cea degrâu, la fabricarea pâinii şi a pastelor făinoase.

Kn fura area animalelor, uruiala din boabele leguminoaselor 'tulpini,frunze, teci( rezultate după treierat, au un conţinut proteic ridicat ')-1B+(. Knscop fura er se folosesc în special paiele de măzăre, linte, latir, fasole şifasoliţă. 2a unele leguminoase tulpinile se lignifică, fiind consumate deanimale numai după eventuală prelucrare 'tocare, însilozare(.

Kn asolament, efectul favorabil al leguminoaselor pentru plantele

succesoare se cunoaşte din antichitate. cest efect derivă din simbioza plantelor leguminoase cu bacterii din genul 98izo#ium , care fi ează azotulatmosferic, îmbogăţind solul cu 1** < #** ;g / Lha şi realizând o importantăeconomie de energie convenţională. zotul fiind răspândit la diferiteadâncimi în sol, favorizează dezvoltarea sistemului radicular al planteisuccesoare.

2eguminoasele cu mare putere de solubilizare pentru fosfaţi 'lupinul,mazărea( pun la dispoziţia plantelor succesoare acest element într-o formămai usor accesibilă. 2upinul reuşeşte să folosească fosforul din mineralefoarte greu solubile, cum este apatita, îmbogăţind solul nu numai cu azot, cişi în fosfor uşor asimilabil.

?eoarece toate părţile plantelor leguminoase sunt mai bogate în azotdecât plantele de cultură, se pot folosi ca îngrăşământ verde pentrufertilizarea solurilor. Dezultate bune s-au obţinut cu lupin pe soluri nisipoaseşi pe soluri acide. Kn acest scop se pot folosi şi alte leguminoase, pe diversetipuri de sol.

#"


36/60

8oabele leguminoaselor, folosite în alimentaţia omului, prezintă şiunele nea unsuri, între care se menţionează conţinutul ridicat de celuloză,care îngreunează simţitor digestibilitatea, durata lungă de fierbere, carenţeîn compoziţia proteică a aminoacizilor nesulfuraţi 'cisitină şi metionină( şi atriptofanului.

1.1.7R(s- ndi$e5e plan mondial suprafeţele cultivate cu leguminoase pentru boabe

sunt mult prea reduse. 5e glob, leguminoasele pentru boabe 'inclusiv soia şiarahidele( se cultivă pe circa 1B" milioane ha, ceea ce reprezintă 1*+ dinsuprafaţa arabilă.

Kn 7**1 suprafeţele cultivate cu principalele leguminoase pentru boabe pe glob au fost 0 ","# milioane ha soia6 7#,7B milioane ha fasole67"," milioane ha arahide6 A,7 milioane ha mazăre6 ),") milioane ha năut6 #,milioane ha linte.

2a noi în ţară suprafaţa cultivată cu leguminoase pentru boabe a fostde "!A,) mii ha în 1!)" şi de !),) mii ha în 7**1.1.1.#.P%$ticu#%$it(ţi bi"#"'ice

R(d(cin% leguminoaselor este pivotantă. Kn prima fază de vegetaţie,o creştere mai viguroasă o are pivotul principal, care-şi continuă dezvoltarea până aproape de maturitate. Damificaţiile laterale se dezvoltă mai lent laînceput, apoi la unele specii depăşesc în creştere pivotul principal.

N"d"4it(ţi#e *i fi8%$e% si bi"tic( % %4"tu#ui.5e rădacinileleguminoaselor se formează nişte noduli 'nodozităţi(, ca urmare a simbiozeicu bacteriile din genul 98izo#ium& ceste bacterii fi ează azotul atmosferic,oferindu-l plantei gazdă, care la rândul ei pune la dispoziţia bacteriei hidraţide carbon de care aceasta are nevoie.

Tu#-in%diferă în funcţie de gen 'specie(, fiind erectă la fasoleaoloagă, soia, năut, lupin, bob6 volubilă la fasolea urcătoare sau culcată lamazăre şi latir. 3ât priveşte ramificarea, este mai accentuată la soia , fasole,năut,lupin, latir, alune de pământ şi mai puţin ramificată la mazăre şi bob. Knsecţiune transversală tulpina poate fi rotundă 'lupin, mazăre(, prisamtică'latir şi bob(, sau de tranziţie 'fasole, linte, soia(.

F$un4e#eleguminoaselor sunt compuse, având o pereche de stipelemai mult sau mai puţin dezvoltate. Frunzele sunt diferite ca tip şidimensiune, formă culoare, pilozitatea foliolelor şi stipelelor. u frunze paripenate0 mazărea, bobul, latirul iar frunzele imparipenate0 năutul.Frunzele trifoliate sunt la fasole, soia, fasoliţă iar la lupin sunt palmate.

F#"$i#e sunt grupate în inflorescenţe 'raceme( a ilare, cu e cepţiaspeciilor de lupin care au racem terminal.

#A


37/60

Florile sunt hermafrodite, având polenizare autogamă 'mazăre, soia,linte, lupin alb şi albastru(, cu diferite grade de alogamie 'mazăre, soia,fasole( sau puternic alogame 'lupin galben şi peren , bobul, fasoliţa( polenizarea făcându-se prin insecte.

Hn caracter comun al leguminoaselor este infloritul eşalonat de la bază spre vârful inflorescenţei. şi un procent redus de legare 'uneori a ungela 1" < 7* +(. 5rintr-o irigaţie prin aspersiune în timpul înfloritului sefavorizează fecundarea. Hna din cauzele slabei fructificări aleguminoaseloreste umiditatea relativă scăzută a aeruluiîn timpul legării.

F$uctu#este o păstaie de forme şi mărimi diferite, dehiscentă pe liniade sudură a valvelor 'tecilor( pericarpului 'fasole, mazăre, fasoliţa( sauindehiscentă 'năut, linte bob(.

/e inţe#e 'boabele( sunt prinse în fruct pe partea ventrală, avândformă, culori şi mărimi diferite

/OIA GL CINE !A sin. GL CINE HI/PIDA

1.1.I -"$t%nţ(, i"#"'ie, Ec"#"'ie1.1.1.I -"$t%nţ(5lantă $oleoproteinoasă% soia se cultivă în multe ţări ale lumii, fiind

folosită întreaga cantitate de biomasă, cu precădere, însă, seminţele bogate însubstanţe proteice ' 7 ,* < 7*,*+( şi grăsimi ' 1 ,7 < 7A,!+(.

4eminţele mature pot fi utilizate în alimentaţia oamenilor 'în diferitereţete culinare(, în obţinerea fura elor combinate şi pentru e tragereagrăsimilor. Făina de soia, în cantităţi reduse '1*-1"+(, în amestec cu făinade grâu, determină obţinerea unei pâini mai hrănitoare, se poate folosi caadaosuri la supe şi pentru realizareaconcentratelor proteice, proteinelor te turate 'YYcarne vegetalăYY( şi ca substituenţi ai cărnii într-o serie d preparate culinare. 4eminţele se mai folosesc pentru obţinerea de produsefermentate, sosuri TYYlapteYY şi YYbrânzeturiYY.

Hleiul de soia este semisicativ şi se utilizează în consumul populaţiei,la prepararea margarinei, obţinerea culorilor pentru pictură, fabricareamaselor plastice, iar şroturile şi turtele rezultate după e tragerea acestuia sefolosesc în fura area animalelor.

4eminţele şi păstăile nemature se utilizează ca legume verzi sau pentru prepararea unor mâncăruri bogate în vitamine şi săruri minerale.

5lanta întreagă se foloseşte ca fura verde de păşune, fân uscat şiconservat, nutreţ însilozat, iar tulpinile şi păstăile rămase după treierat se potfolosi în fura area animalelor 'după o prealabilă pregătire(, ca îngrăşământ

#


38/60

organic, combustibil sau pentru prelucrări industriale 'obţinerea furfuroluluişi mătăsii artificiale(.

4oia este o plantă bună premergătoare chiar şi pentru cerealele detoamnă, când se cultivă soiuri timpurii, lăsând în sol cantităţi mari de azot')* -17* ;gLha(.

vând în vedere multiplele utilizări ale biomasei de soia, ea esteconsideratăT planta de aur a omeniriiT planta minune sauT planta viitorului.

1.1. . C" -"4iţi% c)i ic(4eminţele de soia îşi diferenţiază componentele chimice în funcţie de

cultivar, condiţiile climatice ale anului, zonei , fertilitatea naturală a soluluişi tehnologia de cultură folosită, din care se detaşează fertilizarea cu macro-şi microelemente.

3ompoziţia chimică a seminţelor de soia3onstituenţi 8ec;er < ?ilingen,

1!7)

5iper şi:orse, 1!B1

?iaconescu,1! 1

3oVan, 1! A

pă 11,* !,! " - 1 B,!5roteine #),# #A," #A < "* B1,*

răsime 1A, 1 ," 1# < 7 71,*3arbohidraţi 7B,# 7A," 1B < 7B 7",*3eluloză B,) B,# #,A < A,! 7,)

3enuşă - ",# - ",#5roteina caracteristică soiei este glicina, o substanţă comple ă cu grad

ridicat de digestibilitate, având un indice ridicat de solubilizare 'A1 < !7+(,apropiindu-se mult de proteina de origine animală.

3onţinutul seminţelor în proteine creşte sub influenţa îngrăşămintelor azotate, prin tratarea seminţelor de soia cu nitragin, înainte de semănat şi amicroelementelor 'în special molibdenul(. 5roteinele au valoare nutritivăridicată, având întreaga gamă de aminoacizi esenţiali, unii dintre ei încantitate mai mare sau apropiată a cărnii de porc .

răsimile din seminţele de soia, sunt constituite din palmitină,stearină, oleină, linolenină, linoleină, fitosterină, colesterina, lecitină. Hleiuleste semisicativ ' " < )"+ acizi graşi nesaturaţi(, cu indicele de iod 1*-1#!. 2ecitina '7 < B+( are o largă întrebuinţare în medicină.

Julpinile, frunzele şi păstăile au un conţinut ridicat în proteine şigrăsimi care, pe măsură ce se apropie de maturitate, migrează spre seminţe.

#)


39/60

YYFânulYY de soia, bogat în proteine 0 '1",B+( şi grăsimi ' ",7+( depăşeşte cavaloare nutritivă lucerna şi trifoiul.

9 tractele neazotate sunt formate din monozaharide, zaharoză,amidon, de trină, hemiceluloză, celuloză,pentozani, rafiinoză etc. 3enuşaconţine 57&7, 3a&, :g&, O 7&. 4eminţele sunt bogate, de asemenea, învitaminele , 81, 87, ?, 9, 3 şi O.

1.1.&. R(s- ndi$e3a urmare a importanţei sale deosebite, soia a înregistrat o creştere

spectaculoasă a suprafeţelor. 3ea mai spectaculoasă creştere a suprafeţelor se constată în Ctalia, care realizează şi o producţie medie la hectar foarteridicată 'peste #*** ;g boabe Lha(.

5e plan mondial în 7**1 suprafaţa cultivată cu soia era de " "#! haiar producţia medie era de 7##) ;gLha.

Kn Domânia, poziţia soiei în grupa leguminoaselor pentru boabe s-aschimbat esenţial. Faţă de numai *** ha cu soia în anul 1!#1 şi 7B,! mii în perioada 1!B) < 1!A* '!,7 < 1A,7+ din suprafaţa leguminoaselor pentru boabe(.

3onsiderăm că suprafeţele şi mai ales producţia medie la hectar vor creşte în anii viitori, o dată cu redresarea întregii agriculturi.

4oia este una din culturile agricole cele mai raspandite in lumeocupand o suprafata de peste A*.***.*** ha si cu o productivitate foarteridicata. 3ea mai mare suprafata este in 4.H. . cu apro imativ 7".***.***

ha si o productie de 7)** ;gLha. 3ea mai mare productie se obtine in Ctalia < #1**;gLha. Cn Domania s-au cultivat pana in 1!)! suprafete mari '#**.*** < B**.***ha(, dar in prezent suprafata s-a redus la "*.*** < *.*** ha.

1.1.@ P%$ticu#%$it%ti#e bi"#"'ice4emintele de soia germineaza epigeic. 3antitatea de apa necesara

germinatiei este 1"*+ din greutatea semintelor. 4istemul radicular este dezvoltat in functie de particularitatile soiului,de te tura solului, de umiditatea acestuia si de gradul de fertilitate. Dadacinile patrund pana la 1#*-1B* cm in functie de tipul de sol. 5e radacini se formeaza nodozitati numai daca semintele se bacterizeazainainte de semanat cu bacterii fi atoare de azot specifice culturii de soia. Julpina de soia este erecta, mai mult sau mai putin ramificata, infunctie de soi si de spatiul de nutritie. 9 ista trei tipuri de tulpini0 cu crestere determinta, crestere nedeterminatasi intermediara.

#!


40/60

4uprafata de asimilare variaza in functie de soiul cultivat si oscileaza intre#*.***-B*.*** m7Lha. 4oia este planta autogama, inflorirea dureaza intre 1"-B* zile, in functie de soi. Fructul este o pastaie si cuprinde 7-# boabe. 4amanta are tegumentul gros, greu permeabil, ::8 variaza intre "* < B** g. Cn conditiile din tara noastra in primele "* zile, plantele au o crestereinceata, plantele fiind puternic e puse imburuienarii. 4oia face parte din grupa plantelor cu cerinte mari fata de temperatura.

ermineaza la < )@ 3 si necesita pentru rasarit 11* < 1#*@ 3.Ce$inţe#e f%ţ( de c#i ( *i s"#4oia este o plantă termofilă, pentru a a unge la maturitate are nevoie

de o sumă a gradelor de temperatură de 77**-7)**Z3, la o durată a perioadeide vegetaţie de 11*-1"* de zile.Jemperatura minimă de germinaţie este de -)Z3, iar cea optimă 7*-7"Z3. 5entru o creştere şi dezvoltare normală are nevoie în lunile de vară'iulie-august( temperaturi să nu fie sub 7*-71Z3. & influenţă negativă auoscilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte.

Cn perioada de înflorire temperatura optimă a aerului este de 1)-7*Z3, temperaturi medii peste 77Z3, cu insolaţie puternică multă zile la rând pot provoca avortul florilor.

Cn perioada de de formare a păstăilor şi de umplere a boabelor

temperaturile cuprinse între 77-7#Z3, favorizează atât formarea păstăilor peîntreaga plantă cât şi numărul ma im de boabe în păstăi.Cn faza de coacere temperatura trebuie să fie în cursul zilei de 1)-

77Z3, pentru a favoriza pierderea treptată a apei din boabe.4oia este o plantă heliofilă obligatorie, pentru un soi durata perioadei

de vegetaţie este un caracter controlat genetic, dar el este influenţat puternicde interacţiunea dintre lungimea zilei şi temperatură.

Fructificarea este condiţionată în mare măsură la soia de durata zilei.4oia este o plantă de zi scurtă, nopţile lungi din timpul primei părţi a

perioadei de vegetaţie determină reducerea perioadei de vegetaţie.4oia în condiţii de zi scurtă nu numai că înfloreşte mai repede dar ramifică mai abundent şi îşi prelungeşte perioada de formare a boabelor

lucru care se reflectă pozitiv în mărimea producţiei. Mn condiţii de zi lungă perioada de formare a fructelor este mai scurtă, producţia fiind diminuată.

3erinţele faţă de apă sunt relativ mari. 2a germinaţie sămânţaabsoarbe cca 1#* + din greutatea sa, iar coeficientul de transpiraţie este de"**- **. Mn fazele de înflorire şi fructificare solul trebuie să fie aprovizionat

B*


41/60

la *-)* + din capacitatea de câmp pentru apă, iar umiditatea aerului nutrebuie să scadă sub A* +.

4olurile recomandate sunt cele cu te tură mi locie, cu reacţie neutrănu suportă solurile grele, argiloase care în anii ploioşi prezintă e ces deumiditatea iar în cei secetoşi formează curstă groasă care împiedicărăsărirea, sau cele pe care apar procese de salinizare.

1. . TEHNOLOGIA DE CULTURA

R"t%ti%9ste o planta putin pretentioasa fata de planta premergatoare. ?upa

grau se observa o tendinta vadita de crestere a productiei in comparatie cu plantele tarzii. ?upa plantele cu boli comune trebuie corectata amplasarea inasa fel incat planta premergatoare sa inlature posibilitatea infectiilor.

3ultura de soia poate fi ampasata in rotatii de 7 ani de tipul soia-grau pe terenurile neirigate sau soia-porumb pe ternurile irigate sau in zoneumede, precum si in rotatii de # ani soia-grau-porumb, in cazul terenurilor neinfectate cu 4clerotinia. 5e terenurile infectate, durata rotatiei va fi de B-Aani, din care vor lipsi floarea-soarelui, rapita si leguminoasele anuale si perene.

Fe$ti#i4%$e%4oia este o mare consumatoare de substante fertilizante si in special

de azot.?eterminarea numarului mediu de nodozitati pe planta si a

procentului de plante cu nodozitati se face in faza de 1-7 frunze trifoliate.

Luc$%$i#e s"#u#ui4oia are cerinte moderate fata de adancimiea de afanare a solului, dar

este foarte pretentioasa la nivelarea terenului si calitatea patului germinativ. >ucrarea $e #aza a solului se e ecuta prin aratura de vara sau toamnala adancimea de 7*-7" cm in agregat cu grapa stelata.

ratura facuta vara dupa premergatoare timpurii se niveleaza si sementine curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri.

?ivelarea terenului se face concomitent cu lucrarea de discuire aaraturii prin atasarea lamei de nivelare la grapa cu discuri. Pregatirea atului germinativ urmareste mobilizarea si maruntirea solului pe adancimea de semanat, distrugerea buruienilor rasarite sau lastarite,incorporarea erbicidului si pastrarea apei in sol. 2ucrarea se e ecuta cat maiaproape de data semanatului cu combinatorul prin 1-7 treceri.

/% %nt% si se %n%tu#

B1


42/60

4amanta trebuie sa aiba germinatia minimum )*+, puritatea fizicaminimum !)+, puritatea biologica minimum !)+.

4amanta trebuie bacterizata cu Dhizobium aponicum. 8acterizareasemintei contribuie la fi area pe cale simbiotica a )* < 1 * Og. /Lha. 5entru bacterizare se foloseste biopreparatul /itragin < soia, fabricat pesuport de agar-agar si se utilizeaza in doza de B flacoane pentru cantitatea desamanta necesara la suprafata de 1 ha. E oca $e semanat este foarte importanta pentru cultura de soia,deoarece ea influenteaza puternic cresterea si fructificarea plantelor prinactiunea temperaturii si a fotoperioadei. 9a se declanseaza cand in sol serealizeaza minim < )@3 ceea ce corespunde temperaturii medii zilnice de1B - 1"@3. 3alendaristic aceste conditii se realizeaza incepand cu prima saua doua decada a lunii aprilie in sudul si vestul tarii si in ultima decada a luniiaprilie sau la inceputul lunii mai in celelalte zone. A$ancimea $e semanat este de #-B cm adancime la inceputul perioadei optime de semanat si B-A cm la sfarsitul perioadei sau pe terenuriusoare si uscate.

Distanta intre ran$uri se va diferentia in functie de gradul deinfestare cu buruieni si metodele de combatere utilizate, sistema de masinifolosita la lucrarile de intretinere, metoda de udare si soiul cultivat.

Cn cazul utilizarii erbicidelor antigramineice aplicate inainte desemanat si a tratamentelor in vegetatie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, semanatul se face in randuri echidistante la "* cm

intre randuri cand se dispune de tractor de B" 35 sau in benzi de # B" cmcu intervale de * cm intre benzi pe urmele rotilor tractorului, cand laintretinere se foloseste tractorul HA"*. 2a irigarea prin brazde se va semana# B* * cm sau # B" * cm. 2a culturile irigate prin aspersiune sauneirigate si puternic infestate cu zarna se seamana in benzi de 7 randuri la#* * cm.

Cn cazul utilizari metodelor de combatere chimica incompleta a buruienilor, semanatul soiei se va efectua la distantele de * cm intre randuri pentru a permite intretinerea culturii prin prasile.

Densitatea o tima a semintelor la semanat va fi de "*-"" boabegerminabileLmS iar la recoltare sa se a unga la B**-B"* mii planteLha. 2imima ima a densitatii se recomandata pentru soiurile semitimpurii, timpurii sifoarte timpurii.

Luc$%$i de int$etine$e % cu#tu$iiCom#aterea #uruienilor 3ultura de soia face parte din grupa culturilor de prasitoare puternic

concurate de buruieni in primele B-A saptamani, care pot determina pierderi

B7


43/60

de productie de #*-)* + in cazul infestarilor putenice cu speciile0Sorg8um8ale ense $in rizomi,


44/60

F$"ntie$ f"$te' 7* gLl

dimetenamid(

tehnologii agricole curs

Documents