3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Tehnologia tiparului

Fotoreproducerea

Originalele monocrome liniaresunt în cea mai mare parte realizatepe suporturi opace (hârtii saucartoane), în alb-negru. Caracteristicpentru aceste originale este faptul cãele conþin numai douã valori dedensitãþi opace: o densitate minimãcorespunzãtoare albului hârtiei ºi odensitate maximã, corespunzãtoaredesenului negru. Aceste valorivariazã în general între 0,2 ºi 0,4pentru alb ºi între 1,4 ºi 1,8 pentrunegru. În reproducerea acestororiginale se urmãreºte obþinerea uneidiferenþe cât mai mari de densitãþi peimaginea obþinutã.

Procesele de fotoreproducerecuprind douã grupe de operaþii:

- operaþii de pregãtire în vedereafotografierii;

(continuare din numãrul precedent)

- operaþii de fotografiere propriu-zisã.

Pregãtirea originalelor pentrufotoreproducere constã din urmã-toarele operaþii:

- verificarea calitãtivã a origi-nalelor;

- calculul raportului de repro-ducere;

- mãsurarea densitãþii minime ºimaxime;

- gruparea originalelor de acelaºifel.

Pregãtirea aparatului de foto-reproducere cuprinde urmãtoareleoperaþii principale:

- verificarea generalã a apara-tului ºi îndepãrtarea prafului de petoate piesele optice (obiective,prisme, oglinzi);

- montarea originalelor peplanºeta port-original, centrat faþã deaxa opticã;

- reglarea poziþiei surselor deluminã, în aºa fel încât sã nu formezereflexe;

- alegerea obiectivului cores-punzãtor ºi punerea la punct aaparatului.

Realizarea negativelor liniare.Negativele liniare servesc la copiereadirectã pe placa sensibilizatã (lazincografie sau la offset, cândcopierea se face pe plãci negative)sau ca intermediar în obþinereapozitivelor necesare la offset ºi latipar adânc. Indiferent de destinaþie,

Tehnologia tiparului Fotoreproducerea - Pag. 3Reproducerea culorilor prin tiparul

policrom - Pag. 11Implementarea sistemului de management al calitãþiiObþinerea certificãrii - Pag. 14Despre standarde - Pag. 16Legislaþia privind calitatea produselor ºi

serviciilor - Pag. 17Organismul naþional de

acreditare - Pag. 18

4Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

fotografierea trebuie fãcutã în aºa felîncât sã se obþinã o diferenþã maximãde densitãþi optice ale imaginii.

Pentru a obþine aceastã diferenþãde densitãþi optice e necesar sã serespecte urmãtoarele:

- folosirea filmelor cu contrastmare, preferabil ortocromatice, pentrua folosi timpi de expunere scurþi. Se pot folosi filme nesensibilizatecromatic, având ºi o sensibilitategeneralã mai scãzutã, însã aceastaimpune mãrirea timpului de expunere;

- developarea în revelator demare contrast (timpul de developareales trebuie sã asigure obþinerea unuicontrast maxim);

- expunerea printr-o diafragmãmai micã, pentru a obþine o imaginecât mai clarã;

- realizarea pozitivelor liniare (la tiparul offset ºi la tiparul adânc).

Obþinerea pozitivelor liniare serealizeazã în rama de copiat, princopierea negativelor liniare pemateriale fotosensibile cu contrastridicat, developate la contrast maxim. Este indicatã folosirea unor filmenesensibilizate cromatic.

Pentru pregãtirea formelor deimprimare cu originale monocromaticeîn semitonuri, imaginile care se copiazãpe placa sensibilizatã sunt diferite înfuncþie de genul de imprimare: la tipar

înalt (zincografie) se folosesc negativecu raster, la offset, pozitive cu raster, iarla tipar adânc, pozitive în semitonuri.

În zincografie, negativele cu rasterpot fi obþinute conform schemei:

original negativ cu raster.Pentru tiparul plan (offset)

pozitivele cu raster necesare lapregãtirea formelor se pot obþineconform schemelor tehnologice:

original negativ cu raster pozitiv cu raster

sauoriginal negativ însemitonuri pozitiv cu raster.În procesul de fotoreproducere

este necesar sã se obþinã puncte cudimensiuni minime ºi maxime pentrudensitãþile minime ºi maxime aleoriginalului. Aceastã condiþie poatefi asiguratã astfel:

- la fotografiere se obþinnegative în semitonuri cu interval dedensitãþi strict constant, indiferent devalorile efective ale intervalului dedensitãþi al originalului. Pozitivul seobþine în condiþii standard;

- fotografierea se executã încondiþii standardizate, obþinându-senegative cu intervale de densitãþidiferite, proporþionale cu intervalelede densitãþi ale originalelor.

5cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Aceste negative vor fi copiateprin rastere în condiþii diferite, pentrua se obþine întotdeauna pozitive cuvalori constante de punct pentrulimitele de densitãþi ale originalului.

La tiparul adânc pozitivele însemitonuri folosite se pot realiza prindouã metode:

- fotografierea se face în condiþiiconstante care obligã la o copierediferenþiatã a negativelor;

- fotografierea originalelor seface în mod diferenþiat obþinându-senegative cu limitele de densitãþiconstante care permit copiereainvariabilã a negativelor.

În procesul de imprimare,reproducerea diferitelor densitãþi aleunui original în semitonuri necesitãtransferarea de pe forma de tipar pehârtie a unor cantitãþi diferite decernealã, mai mici în tonuri luminoaseºi mai mari în tonuri întunecate ale originalului. Acest deziderat esteposibil la tiparul adânc.

La tiparul înalt ºi la tiparul plan,cantitatea de cernealã transferatã peunitatea de suprafaþã a formei esteconstantã ºi din aceastã cauzã estenecesar sã se recurgã la un artificiupentru a crea „semitonuri false”.

În procesul de fotoreproducere,imaginea continuã a originalului estetransformatã într-o imagine discon-tinuã. Aceastã imagine discontinuã

este formatã din puncte imprimabile cu suprafeþe variabile. Imagineacunoscutã în practicã sub numele deautotipie este formatã din acestepuncte, ce au o densitate micã întonurile luminoase ºi mare în tonuriîntunecate. Pe unitatea de suprafaþã aimaginii densitatea opticã perceputãde ochi va corespunde gradului deacoperire al hârtiei cu cernealãtransferatã de aceste puncteimprimabile.

Gradul de acoperire cu cernealãal suprafeþei imprimate este exprimatprin procentul suprafeþei punctuluide raster. El poate varia între 0% albºi 100% negru.

O mãrime ce caracterizeazãdiferenþierea rasterelor între ele esteliniatura rasterului.

Posibilitãþile tehnologice dereproducere pe cale tipograficã suntlimitate. Dacã vom examina prinlupã o imagine tipãritã, vom observacã întreaga suprafaþã a ilustraþiei esteacoperitã cu puncte de culoare dediferite dimensiuni, dacã imagineaeste policromã, sau negre pentruimagini alb-negru, numite puncte deraster. Acest artificiu de a descompuneimaginea în puncte de raster a fãcutposibilã imprimarea ilustraþiilor (alb-negru sau color). Artificiul constã

6Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

în realizarea unor suprafeþediscontinue acoperite uniform cucernealã. Deºi se tipãresc grosimiegale ale stratului de cernealã depus,acoperirea hârtiei va fi diferitã înfuncþie de suprafaþa punctului deraster, care poate fi 0% (lipsa totalã apunctului de raster) pânã la 100%(strat continuu de cernealã).

Tehnica punctelor de rasterasigurã efectul de continuitate prinproprietatea ochiului uman de adistinge însumarea culorilor - alb (ahârtiei) cu negru (a cernelii), laimagini alb-negru. Deci reproducereatipograficã apeleazã la semitonurifalse.

Pentru reproducerea originalelorîn semitonuri sunt folosite douã feluri de raster: raster de proiecþie,din sticlã ºi raster de contact.

Rasterul de proiecþie este uninstrument optic care conþine o reþeade linii perpendiculare opace, avândîntre ele deschideri transparente. Eleste alcãtuit din douã plãci de sticlãopticã, având o grosime uniformã ºisuprafeþe perfect ºlefuite, pe fiecareplacã fiind gravat un sistem de liniioptice paralele ºi echidistante. Celedouã plãci sunt apoi lipite, astfelîncât liniile lor sã fie perpendiculare,pentru a forma o reþea opticã cuochiuri în formã de pãtrat.

Mãrimea caracteristicã a tuturorrasterelor (de proiecþie sau decontact) ce le diferenþiazã între eleeste liniatura rasterului, care seexprimã prin numãrul de linii trans-parente (respectiv opace) gravate peunitatea de lungime (linii/cm).

Cele mai folosite liniaturi deraster sunt: 24, 30, 36, 48, 54, 60linii/cm.

În practicã se mai folosesc ºirastere cu punct eliptic. Acesterastere formeazã puncte asimetrice înraport cu centrul lor, trecerea întretonalitãþi fãcându-se prin legareapunctelor mai intâi pe o direcþie ºiapoi pe cea de a doua.

Aspectul punctelor de raster

Puncte de 50%a - raster cu punct pãtrat;b - raster cu punct eliptic.

7cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Rasterul de contact se prezintãsub forma unor pelicule fotografice,pe suport de poliester, subþiri, careconþin o imagine formatã din puncteopace ºi transparente aºezate înformã de ºah. Un astfel de raster sefoloseºte în aparatul de mãrit saurama de contact.

Rasterele de contact sunt dedouã feluri: rastere cenuºii sauargentice ºi rastere magenta (colorateîn purpuriu).

La aceste rastere de contactformarea punctelor se face astfel:pentru ca pe un film sã se formeze oimagine fotograficã este necesarã oexpunere mai mare decât expunereacriticã. Pentru iluminarea filmului sescade din iluminarea incidentã penegativ o cantitate mai mare sau maimicã, dupã cum densitateanegativului în punctul geometricconsiderat este mai mare sau maimicã.

Rasterele de contact magentareprezintã o mai mare flexibilitate înlucru. Domeniul densitãþii de bazã alacestor rastere se poate extinde saumicºora folosind filtre colorate înmagenta ºi albastru, ce reducdomeniul densitãþii în timp ºi filtrelegalbene ce îi mãresc domeniul dedensitãþi.

Domeniul densitãþii de bazã alrasterelor de contact este influenþatde diferiþi factori cum sunt: tipulfilmului, revelatorul, temperatura,volumul ºi agitarea revelatorului.

Pentru a determina domeniuldensitãþii de bazã al unui raster decontact magenta pozitiv, se foloseºtelumina albã ºi o scalã în trepte însemitonuri.

Rasterele de contact mai diferãîntre ele ºi prin structura punctului deraster, care poate fi: pãtrat, rotundsau sub formã de elipsã. În funcþie destructura punctului, rasterele decontact pot fi pozitive sau negative.

Am dat câteva noþiuni elemen-tare ºi generale despre raster. Modulde lucru ºi teoria formãrii punctelorde raster sunt mult mai laborioase.

Obþinerea negativelor cu raster.Negativele cu raster se obþin prinfotografierea directã a originalelorprin raster de proiecþie ºi servescpentru copierea pe placã sensibilizatãla zincografie sau (mai rar) pentruobþinerea pozitivelor cu rasternecesare la offset.Formarea punctelor de raster prin raster de contact.

8Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Alegerea liniaturii optime deraster pentru fotografiere trebuiefãcutã în funcþie de anumite condiþii.Aspectul de continuitate al unui tiparcu raster va fi cu atât mai bun cu câtrasterul va avea o liniaturã mai mare,deoarece cu cât distanþa dintre puncteeste mai micã, cu atât vor fipercepute mai greu separat.

În al doilea rând, aspectulpunctului de raster depinde de gradulde netezime al hârtiei pe care estetipãrit. Cu cât hârtia este mai puþinnetedã, punctul de raster apare maideformat. Pentru fiecare sort dehârtie existã ºi liniaturã de rasteroptimã, ca un compromis între acestedouã condiþii.

Filmele pe care se executãnegativele cu raster trebuie sã fiefilme cu contrast foarte mare. Pentruaceasta se folosesc în mod exclusivfilmele „lith” ortocromatice.

Expunerea originalului prinraster. Asigurarea condiþiei de aobþine mãrimi de punct ale origi-nalului bine determinate pentrudensitãþi minime, respectiv pentrucele maxime, trebuie realizatã printr-oalegere corespunzãtoare a timpilor deexpunere de bazã ºi suplimentari.

Timpul pentru expunerea supli-mentarã se determinã ca o fracþiunedin timpul de expunere de bazã, înfuncþie de intervalul de densitãþi aloriginalului.

Mãrimea punctelor de raster,care trebuie obþinutã corespunzãtordensitãþilor minime ale originalelor,este diferitã în funcþie de densitãþilenegativului. Negativele cu rastertrebuie astfel developate în confor-mitate cu principiile teoretice alemecanismului de formare a punctelorde raster.

În cazul filmelor developate înrevelatori de tip obiºnuit, develo-parea va fi fãcutã la contrast maxim,prin alegerea timpului corespunzãtor.

În cazul filmelor „lith” contrastulmaxim este asigurat prin însuºispecificul developãrii dar, în acestcaz, modificarea timpului duce lamodificarea mãrimii punctului deraster.

O metodã de lucru corectãpresupune developarea filmelor„lith” în condiþii invariabile, pentru a nu se modifica dimensiuneapunctelor realizatã prin expunere.

Developarea negativelor curaster se poate realiza în tase, înbazine de developare sau în maºinide developare.

Developarea în tase nu esteindicatã, deoarece în aceste condiþiinu se pãstreazã constante tempe-ratura ºi condiþiile de agitare alerevelatorului, parametri careinfluenþeazã puternic valoareacoeficientului de contrast ºi fac carezultatele sã devinã necontrolabile.

9cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Developarea în bazine termo-state asigurã condiþii constante detemperaturã ºi agitare normalã.

Maºina de developat asigurã celemai bune rezultate în developareafilmelor fotografice. Maºinile dedevelopat sunt construite din o seriede cuve din material anticoroziv careconþin soluþiile de prelucrare.

Timpul de prelucrare într-osoluþie este determinat de vitezatransportorului, drumul parcurs însoluþie fiind întotdeauna acelaºi.

Obþinerea negativelor însemitonuri. Negativele în semitonuriservesc pentru obþinerea pozitivelorcu raster necesare la offset sau laobþinerea pozitivelor în semitonurifolosite la tipar adânc. Ele se obþinprin fotografierea originalului, înaparatele de fotoreproducere, pe filmeortocromatice cu contrast normal.

Acestea se pot realiza:- în condiþii standardizate, în

care densitãþile minime ºi maxime auvalori diferite;

- în condiþii de lucru diferenþiateîn funcþie de intervalul de densitãþi aloriginalelor, în care densitãþilemaxime ºi minime au aceleaºi valori,indiferent de valoarea originalului.

Conform primei metode,developarea va fi întotdeaunaconstantã (pentru a realiza acelaºicontrast), putându-se folosi maºini dedevelopat, iar expunerea se poatecalcula.

Obþinerea pozitivelor cu raster.Pozitivele cu raster se pot obþine princopierea directã a unur negative curaster sau prin copierea prin raster decontact magenta a negativelor întonuri. Copierea prin raster decontact oferã o serie de avantaje,printre care:

- un control mai precis alprocesului tehnologic;

- obþinerea unor puncte de rastercu formã mai corectã;

- o mai bunã gradare atonalitãþilor de tipar;

- posibilitãþi mai mari decorectare prin retuº pe negative.

La reproducerea fotograficã aunui original prin metoda clasicãapar, în mod inevitabil, o serie dedefecte ori imperfecþiuni ale negati-velor sau pozitivelor obþinute. Acesteapot avea cauze subiective, cum ar fi:nerespectarea condiþiilor de lucru,insuficienta pregãtire profesionalã alucrãtorului etc. sau cauze obiective,ca: neîncadrarea intervalului de

Maºina de developat - schema generalã1 - cuvã cu soluþie de developare; 2 - cuvã cu soluþie de

stopare; 3 - cuvã cu soluþie de fixare; 4 - bazin de spãlare; 5 - tunel de uscare; 6 - transportor.

10Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

densitãþi al originalului în latitudineade fotografiere a filmului, imposi-bilitatea obþinerii unui desen satisfã-cãtor în umbre sau imposibilitateaobþinerii pe filme de selecþie (lareproducerea originalelor policrome)a unor densitãþi corecte pentru toateculorile.

Corectarea defectelor imaginilorfotografice se realizeazã printr-o seriede operaþii, în general ulterioarefotografierii, denumite retuº.

Operaþiile de retuº pot fiîmpãrþite în douã grupe distincte:

- operaþii de retuº fotomecanic,la care corecþia se realizeazã cuajutorul unor imagini fotograficesuplimentare, obþinute în anumitecondiþii ºi cu anumite materiale;

- operaþii de retuº manual,executate chiar pe filmul care trebuiecorectat.

Retuºul fotomecanic cuprindemetodele de corecþie a imaginilorfotografice cu ajutorul unor imaginisuplimentare numite mãºti, care sesuprapun peste imaginea de bazã,ansamblul constituind o imaginecorectatã. Dupã destinaþie, se numescmãºti corectoare de gradaþie ºi mãºticorectoare de culoare.

Retuºul fotomecanic de gradaþieurmãreºte sã corecteze defectele degradaþie (de contrast) ale imaginiifotografice obþinute. Defectele pot fide gradaþie generalã (atunci când, întotalitate, imaginea obþinutã este prea

contrastã) sau defecte de gradaþielocalã (atunci când numai anumitezone ale imaginii prezintã un contrastnecorespunzãtor).

Prin retuº manual se pot corecta,în principiu, toate defectele degradaþie ale imaginii fotografice.Aceasta presupune însã un volummare de muncã, o calificare ºi oexperienþã ridicate ale executantului.

Important de menþionat estefaptul cã orice intervenþie manualãpentru corectarea gradaþiei atragedupã sine o scãdere a acurateþeidesenului imaginii.

La corectarea selecþiilor deculoare prin mascare, nu se poateasigura corecþia tuturor defectelorimaginii, astfel cã retuºul manual nupoate fi eliminat în totalitate.

Defectele care apar sunt datoratefie manipulãrii necorespunzãtoare amaterialelor, fie insuficientei acurateþiîn timpul lucrului, fie prezenþei unorzgârieturi, pete, amprente, punctetransparente în zonele întunecate aleimaginii datorate prafului depus peplanºetele port-original, nisipului dinapa de spãlare etc.

În atelierul de retuº trebuie sãexiste un bazin prevãzut cu instalaþiide apã caldã ºi apã rece ºi o instalaþiede iluminat prin transparenþã,necesarã prelucrãrii întregiisuprafeþea filmelor.

11cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Sculele de retuº sunt: ºabãre dediferite forme ºi mãrimi, pensule deretuº de diferite grosimi, peniþetipografice, rigle gradate, echere,trãgãtor, compas, lupã pliantã,foarfece, bureþi, piele de cãprioarã.

Retuºul manual se poate executape cale mecanicã, pe cale chimicã sau,cel mai frecvent, pe cale combinatã.

Pe cale mecanicã, densitãþile sepot mãri cu ajutorul unui colorantsemitransparent (keilitz) care pãtrundeîn stratul de gelatinã al filmului ºiproduce o înnegrire proporþionalã cucantitatea depusã.

O densitate maximã se obþine cuun colorant opac (abdeck), pastãroºie de retuº, depus pe suprafeþelece trebuie corectate.

Reducerea densitãþilor pe calemecanicã se realizeazã prin rãzuirea,cu ajutorul ºabãrelor sau a altorinstrumente ascuþite, a stratului degelatinã înnegritã.

Pe cale chimicã se face cuajutorul soluþiilor de slãbire sauîntãrire a imaginii fotografice ºi estemetoda cea mai folositã.

De regulã, reducerea densitãþilorse realizeazã prin slãbire chimicã, iarmãrirea acestora pe cale mecanicã,prin acoperirea cu keilitz sau abdeck.

Reproducerea culorilor prin tiparulpolicrom

Se cunoaºte cã lumina esteformatã dintr-un amestec complex deradiaþii monocromatice, cu lungimide undã diferite. Dacã fasciculul deluminã naturalã (albã) este dispersatprintr-o prismã de sticlã, se obþinespectrul luminii albe, adicã osuprafaþã coloratã continuu în culoriluminoase, saturate, variind de laviolet spre roºu (violet, indigo,albastru, verde, galben, portocaliu ºiroºu).

Reproducerea culorilor unuioriginal înseamnã obþinerea unuiamestec de radiaþii luminoase care sãacþioneze asupra ochiului în acelaºifel în care acþioneazã radiaþiilereflectate de original.

Pentru aceasta este necesar:- sã se stabileascã în ce proporþii

punctul colorat al originaluluireflectã radiaþiile indigo, verzi ºi roºiidin lumina albã care cade pesuprafaþa lui;

- sã se obþinã, prin imprimareasuccesivã a unor cantitãþi cores-punzãtoare de cerneluri colorate, oreflectare în aceleaºi proporþii aradiaþiilor fundamentale din luminaalbã.

Prima operaþie, de analizã aculorilor originalului, se realizeazã cuajutorul aºa-numitelor filtre deselecþie, prin fotografiere în procesulde selecþie a culorii.

12Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Filtrele de selecþie sunt mediitransparente, colorate în culoriprimare, care transmit într-un singurdomeniu spectral ºi absorb radiaþiiledin celelalte douã.

Schematic, procesul de repro-ducere a culorilor prin imprimarepolicromã este prezentat în figura demai jos.

în culori secundare, adicã purpuriu,azuriu ºi galben, aceste culori fiinddenumite în mod obiºnuit: magenta(purpuriu), cian (azuriu) ºi yellow(galben). Aceste culori sunt culorifundamentale pentru imprimareapolicromã.

Imaginile parþiale sunt compusedintr-o multitudine de puncte întrecare se aflã spaþii albe determinate defragmentarea suprafeþei formei detipar în elemente imprimabile ºineimprimabile, suprapunerea lorfiind parþialã. Astfel, pe tiparulpolicrom, unele puncte ale imaginiivor fi suprapuse unele pe altele, iaraltele vor fi alãturate (juxtapuse).

Când punctele sunt suprapuse,imaginea se formeazã prin sintezãsubstractivã, iar când punctele suntjuxtapuse, imaginea se formeazã prinsintezã aditivã.

La punctele parþial suprapuse,sinteza se realizeazã atât prin sintezãsubstractivã cât ºi aditivã.

Teoretic, în sinteza substractivã,negrul se realizeazã prin suprapu-nerea în cantiãþi egale a trei straturicolorate, prin care vor trece radiaþiileluminii. Acestea vor fi absorbite,neajungând nici una dintre ele laochiul observatorului. În practicã,însã, rezultatul nu va putea fi optim,negrul obþinut prin tiparul policromnefiind suficient de saturat.

Schema de principiu a selecþiei culorilora - originalul policrom; b - filtre de selecþie; c - negative de

selecþie; d - pozitive de selecþie; e - sinteza culorilor prinimprimare.

Deoarece reproducerea culorilororiginalului a fost realizatã prinsuprapunerea celor trei imaginiparþiale, se poate spune cã repro-ducerea poligraficã a culorilor serealizeazã prin sintezã substractivã.

Cernelurile folosite pentrutiparul policrom vor fi deci colorate

13cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

La aceasta contribuie în principaldouã cauze:

- caracteristicile spectraleimperfecte ale cernelurilor ºi modulîn care este realizatã sinteza;

- modul complex în care serealizeazã sinteza culorilor.

Ca urmare, pentru obþinerea detonuri de negru s-a impus folosirea,la imprimarea policromã, a unui tiparsuplimentar cu cernealã neagrã.

Forma de imprimare pentrunegru conþine elemente imprimabilenumai în zonele de negru ºi griuriîntunecate ale imaginii ºi nuinfluenþeazã celelalte culori.

Efectul folosirii coloranþilor reali la sinteza culorilor.

El este un tipar de completare,obþinut prin metode asemãnãtoareselecþiei culorilor. Sinteza culorilorîn tiparul policrom obiºnuit nu estedeci o sintezã tricromaticã aculorilor, ci o sintezã tetracromaticã,sintezã caracteristicã pentru repro-ducerea culorilor pe cale poligraficã.

Defectele selecþiilor de culoareconstau în apariþia pe negativele deselecþie a unor densitãþi mai mari saumai mici decât cele teoretic necesareºi sunt determinate de imperfecþiunilede transmisie spectralã ale filtrelor deselecþie ºi ale coloranþilor cu care suntrealizate originalele policrome.

Efectele imperfecþiunii coloran-þilor originalelor sunt mai rãspânditedecât efectele imperfecþiunii filtrelor,filtre ce vor fi considerate, în modipotetic, ca fiind ideale.

Din schema de principiu aselecþiei culorilor, prezentatã anterior,s-a observat cã, pe un negativ deselecþie, anumite câmpuri colorate aleoriginalului apar având aceeaºidensitate opticã cu câmpul alb, pe cândalte câmpuri colorate apar cu aceeaºidensitate cu câmpul negru.

De aceea, culorile apar peimagine la aceeaºi densitate ca ºi albulºi se numesc culori albe, iar culorilecare apar la aceeaºi densitate cu negrulse numesc culori negre.

(continuare în numãrul urmãtor)

14Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

lucru, însã existã mai multe moduride îndeplinire a acestei cerinþe.Abordarea cel mai des folositã estedocumentaþia dublã – un manualprivind calitatea ºi altul privindproducþia – dar pentru o firmã micã,cu un proces de producþie simplu, sepoate utiliza un singur manual.

Multe firme folosesc metodacelor douã documentaþii pentru aputea astfel descrie modul derespectare a condiþiilor standarduluiîntr-un document de dimensiuni mici,iar toate metodele ºi procedurile deproducþie folosite, le deþin într-undocument separat. În acest mod, potarãta clienþilor cum sã foloseascãSMC fãrã sã-ºi dezvaluie proceselede producþie.

Indiferent de document, dacãeste folosit ca parte a SMC, acestatrebuie supus unei revizuiri, aprobatde o persoanã desemnatã, iardistribuirea lui trebuie controlatãastfel încât, dacã apar modificãri aleprocedurilor scrise, toate documen-tele vechi sã poatã fi depistate ºiînlocuite. Verificarea documentelorpoate fi efectuatã uºor prin aplicareape fiecare document a unei ºtampileconþinând stadiul în care se aflãrevizuirea ºi data la care respectivuldocument intrã în vigoare.

Existenþa unui SMC certificatconform cerinþelor standardului ISO9001 va determina o îmbunãtãþiresemnificativã a competitivitãþii

Implementarea sistemului demanagement al calitãþii

Obþinerea certificãrii

Este necesar ca orice firmã carevrea sã adopte ISO 9001 sãstabileascã urmãtoarele:

• procesele necesare pentruadoptarea Standardului deManagement al Calitãþii (SMC) ºiaplicarea acestora în cadrul firmei;

• ordinea în care se succedaceste procese ºi interacþiunea dintreele;

• criteriile ºi modurile decontrolare ºi de punere în aplicare aproceselor;

• existã informaþii ºi resursedisponibile privind punerea înaplicare ºi monitorizarea proceselor?

• în vederea obþinerii rezulta-telor planificate, ce face firma pentrua mãsura, monitoriza ºi analizaprocesele referitoare la SMC?

• ce face firma pentru a seasigura cã se obþin rezultateleplanificate ºi cã SMC esteîmbunãtãþit în permanenþã?

ISO 9001 cere ca, imediat dupãce au fost stabilite toate proceselereferitoare la Sistemul deManagement al Calitãþii, acestea sãfie transformate în documente,controlate ºi distribuite personaluluicompetent. Nu existã nici o abordareISO recomandatã cu privire la acest

(continuare din numãrul precedent)

15cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

companiilor din perspectiva uneioferte serioase pentru garantareaCALITÃÞII produselor ºi serviciilorrealizate. Aceasta se va baza înspecial pe urmãtoarele 9 principii aleManagementului Calitãþii:

• orientarea cãtre client;• leadership;• implicarea ºi motivarea perso-

nalului;• abordarea de tip proces;• abordarea de tip sistemic pentru

management;• îmbunãtãþirea continuã;• eficacitatea în luarea deciziilor;• parteneriat cu furnizorii ºi alte

organizaþii;• desfãºurarea întregii activitaþi

a companiei în contextul abordãriisistemice a proceselor concretizatãprin dezvoltarea HÃRÞII PROCE-SELOR ca instrument de bazã pentrumonitorizarea indicatorilor deperformanþã a proceselor cheie ºipentru conducerea operativã ºiperformanþa companiei.

Impactul transpunerii sistemuluicalitãþii din Uniunea Europeanã înRomânia poate fi identificat prinanaliza instituþiilor create în acestdomeniu, a cadrului legislativ ºi aprincipalelor acþiuni întreprinse înperioada de implementare, precum ºia celor care vor urma.

Principiile pe baza cãrora suntorganizate activitãþile de stan-

dardizare, acreditare, metrologie ºievaluare a conformitãþii contureazãnecesitatea:

a) creºterii competitivitãþii com-paniilor româneºti prin creºtereaîncrederii în performanþele companieigenerate de aplicarea ºi certificareasistemelor specifice de management,precum:

• sisteme de management almediului conform cerinþelor standar-dului ISO 14001;

• sisteme de management alsecuritãþii alimentare (HACCP);

• sisteme de management alsecuritãþii ocupaþionale (OHSAS18001);

• sisteme de management alsecuritãþii informatice (ISO 17799).

În prezent, în România, numãrulcompaniilor care au astfel de sistemede management al securitãþiicertificat este redus. Implementareaºi certificarea acestor sisteme demanagement vor duce la creºtereaperformanþelor profesionale ºimanageriale ale companiilorromâneºti ºi le va permite sã ocupe opoziþie competitivã în condiþiileapartenenþei României la UE.

b) Creºterea competitivitãþiicompaniilor româneºti prin imple-mentarea TQM ºi a Modelului deEXCELENÞÃ (ISO 9004, IQNet9004, TQM, Modele de BusinessExcelenþã).

16Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

tehnic ºi sunt clasificate în treicategorii:

- care se aplicã unei game largide produse ºi definesc principiile celemai importante privind siguranþaprodusului, fiind denumite standardede tip A;

- care vizeazã grupuri de pro-duse cu probleme de securitatesimilare sau cu probleme de securitatespecifice; acestea sunt numite stan-darde de tip B;

- care vizeazã un produs specificsau o familie de produse specifice.

Redactarea specificaþiilor teh-nice detaliate necesare în vedereaimplementãrii directivelor UE cadeîn sarcina organizaþiilor europenevoluntare care se ocupã destandardizare (CEN - ComitetulEuropean pentru Standardizare;CENELEC - Comitetul European deStandardizare pentru Electrotehnicã;ETSI – Institutul European deStandardizare pentru Telecomunicaþii).

La nivelul fiecãrei þãri existãorganisme naþionale de standar-dizare: ASRO în România, BS înRegatul Unit, UNI în Italia, DIN înGermania, AFNOR în Franþa. ÎnUniunea Europeanã standardele BS,DIN, UNI etc. devin standarde „EN”odatã ce acestea sunt armonizate încadrul UE ºi publicate de Orga-nizaþiile UE de Standardizare înJurnalul Oficial al ComunitãþiiEuropene, iar membrii sunt obligaþisã le recunoascã alãturi de propriilelor standarde naþionale.

Despre standarde

Un standard este un documentrealizat cu acordul tuturor pãrþilorinteresate ºi aprobat de un organismrecunoscut. Acesta prevede reguli,linii directoare ºi caracteristici cuprivire la anumite activitãþi sau larezultatele acestora, în scopul obþi-nerii celor mai bune soluþii într-uncontext dat. Standardele nu suntobligatorii, ci se aplicã voluntar,aplicarea fiind doar recomandatã. Pede altã parte, existã reglementãritehnice emise de organe legislativecare au putere de lege ºi, în consecinþã,sunt obligatorii. Standardele suntdocumente de referinþã utilizate înrelaþiile comerciale ºi jurisprudenþã.Ele sunt utilizate atât în procedura deverificare a conformitãþii cât ºi încertificarea calitãþii.

Standardele au douã funcþii debazã: sã reglementeze relaþiilecomerciale (funcþie privatã) ºi sãdefineascã corect din punct de vederetehnic regulile de fabricaþie (funcþiepublicã). Tipurile de standardeoperaþionale sau ce pot fi elaboratesunt:

• standarde comportamentale,care vizeazã în principal organizareaactivitãþilor umane (de ex.:standardele SMC, precum ISO9000).

• standarde ale produselor, carestabilesc modul corect de proiectareºi de fabricare din punct de vedere

17cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

ASRO - Asociaþia de Standar-dizare din România este persoanajuridicã românã de drept privat, deinteres public, fãrã scop lucrativ,neguvernamentalã, apoliticã ºi care,în condiþiile legislaþiei privindstandardizarea naþionalã, esteorganismul naþional de standardizare.Asociaþia de Standardizare dinRomânia funcþioneazã în baza OG39/1998.

Principalele obiective ale ASROsunt:

• Coordonarea ºi aprobareastandardelor naþionale SR;

• Stabilirea principiilor ºimetodologiilor pentru standardelenaþionale

• Coordonarea programelor destandardizare româneºti ºi armo-nizarea cu cele internaþionale ISO,IEC ºi îndeosebi cu standardeleeuropene EN, ENV, HD, ETS;

• Participarea ºi reprezentareaîn organizarea standardelor naþionale,regionale ºi internaþionale;

Certificarea conformitãþii produ-selor ºi serviciilor cu standardeleromâneºti ºi atribuirea mãrcii destandard românesc.

Legislaþia privind calitateaproduselor ºi serviciilor

a. în domeniul acreditãrii ºidomenii conexe

L245/2002 – Lege pentru aprobareaOrdonanþei Guvernului nr. 38/1998

privind acreditarea ºi infrastructurapentru evaluarea conformitãþii;Ordonanþa de guvern 38/1998;L608/2001 – Lege privind evaluareaconformitãþii produselor;Hotãrârea de guvern nr. 487/2003 –pentru aprobarea Normelor metodo-logice privind desemnarea ºinotificarea naþionalã a labora-toarelor de încercãri, precum ºi aorganismelor de certificare ºiinspecþie care realizeazã evaluareaconformitãþii produselor dindomeniile reglementate prevãzute înLegea 608/2001 privind evaluareaconformitãþii produselor;Hotãrârea de guvern nr. 71/2003 –pentru aprobarea Normelor metodo-logice privind stabilirea procedurilorce se utilizeazã în procesul de evaluarea conformitãþii produselor dindomeniile reglementate, prevãzute înLegea nr. 608/2001 privind evaluareaconformitãþii produselor, ºi a regulilorde aplicare ºi utilizare a marcajuluinaþional de conformitate CS.Ordinul MIR nr. 342/2002 – privindaprobarea Cãrþii Albe a InfrastructuriiCalitãþii ºi Evaluãrii ConformitãþiiProduselor.

b. în domeniul standardizãriiOG39/1998 - ordonanþa privindactivitatea de standardizare naþionalãîn România.

c. în domeniul protecþieiconsumatorilor

HG166/2001 - Hotãrârea nr. 166 din11 ianuarie 2001 privind organizarea

18Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei Revista

Afaceri Poligrafice, respectiv a Buletinului

Informativ cu acelaºi nume - integralã sau

parþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace de

informare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþia

obligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

pentru infrastructurã ºi evaluare aconformitãþii, operând pentru ºi înnumele acestuia în domeniu ºi esteinstrumentul fundamental pentruautoritãþile publice româneºti înobþinerea unui nivel corespunzãtor alîncrederii în procedurile de evaluarea conformitãþii, în rapoartele deîncercare ºi certificare.

RENAR este organism unic deacreditare a laboratoarelor deîncercãri/analize, laboratoarelormetro logice, organisme de inspecþieºi certificare (sistemele calitãþii,produse ºi servicii, personal, sistemede management de mediu).

RENAR este membru al: Con-siliului Interministerial pentruInfrastructura Calitãþii, EuropeanCooperation for Accreditation, Inter-national Laboratory AccreditationCooperation, International Accre-ditation Forum.

ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionalepentru Protecþia Consumatorilor.Ordonanþa nr. 21/1992 - privindprotecþia consumatorilor.Ordonanþa nr. 58/2000 pentrumodificarea ºi completarea Ordo-nanþei nr. 21/1992 privind protecþiaconsumatorilor.

d. în domeniul metrologieiOrdonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr. 20/1992 modificatã ºi aprobatãprin Legea nr. 11/1994 cu modificãrileulterioare.Ordonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr. 18/1999.Ordinul Ministerului Industriei ºiComertului nr. 89/19.04.1999.Ordine ale Directorului General alBiroului Român de MetrologieLegalã.

Organismul naþional de acreditare

RENAR este un organismnonguvernamental, de tip asociaþie,constituit în baza legii nr. 21/1924,având ca funcþiune principalãacreditarea organismelor din infra-structura de evaluare a conformitãþii.

RENAR funcþioneazã în bazaOG 38/1998 ºi reprezintã organismulnaþional de acreditare, recunoscut deGuvernul României prin intermediulAgenþiei Naþionale pentru ªtiinþã,Tehnologie ºi Inovare ca fiindorganismul naþional de acreditare