1

COROANA MIXTA METALO-CERAMICA

Prepararea bontului pentru CMMC necesita indepartarea a 2-2,5mm de tesut dentar dur de pe toate suprafetele dintelui, cu realizarea unui prag cervical lat de aproximativ 1mm si plasat la 0,5-1mm subgingival.

Macheta componentei metalice Macheta componentei metalice a CMMC are cateva particularitati:

− macroretentiile sunt contrainidicate − suprafata machetei va fi cat mai neteda, fara denivelari si rugozitati, deorece

unghiurile si muchiile contribuie la acumularea de tensiuni in masa ceramica, ceea ce poate duce la fracturarea acesteia

− grosimea scheletului metalic va fi de aprox. 0,3mm − retentiile care rezulta din morfo;ogia scheletului metalic sunt contraindicate,

tranzitia de la metal la ceramica trebuie sa se faca prin suprafete line, convexe − limita marginala metal-ceramica se face in unghi de 90O − jonctiunea metal-ceramica trebuie sa fie plasata la cel putin 1,5mm distanta de

contactele ocluzale − macheta trebuie sa asigure o grosime uniforma materialului ceramic

Pentru a asigura o grosime uniforma stratului ceramic, o conditie esentiala pentru

longevitatea restaurarii, mai inati se modeleaza macheta ca si pentru o coroana de acoperire metalica, din care ulterior se indeparteaza un strat uniform de ceara, in zonele ce vor fi acoperite de ceramica.

2

Aliajele utilizate la turnare pot fi:

− nobile, pe baza de Au sau Pd − nenobile, Ti si aliaje, Co-Cr, Ni-Cr

Bazele teoretice ale lagaturii metalo-ceramice

1. Ipoteza legarii mecanice Presupune realizarea unor retentii pe suprafata scheletului metalic, in care masa

ceramica patrunde si se fixeaza in timpul arderii. La interfata aliaj-ceramica apar forte mecanice si de compresiune care se formeaza in cursul contractiei la ardere a maselor ceramice. Din aceasta cauza in ultima perioada se considera retentiile mecanice nu sunt indicate.

2. Ipoteza legaturilor fizice prin adeziune

Legatura se realizeaza prin forte van der Waals intermoleculare. Aceste forte apar intre molecule care formeaza un dipol datorita constructiei lor diferite sau intre molecule ai caror electroni polarizeaza in camp electric formand o configuratie dipol.

3. Ipoteza lagaturii chimice

Acestei legaturi I se datoreaza rezistenta deosebita de la interfata celor doua materiale heterogene.

Masa ceramica realizeaza o retea cristalina constituita din ioni pozitivi si negativi, stabila datorita fortelor de atractie a ionilor cu sarcini diferite. Aliajul formeaza o retea cristalina, atomii fiind legati prin legaturi metalice.

Legatura chimica intre aliaje si ceramica se realizeaza de fapt prin intermediul unui strat de oxizi format din elementele componente ale aliajelor. aceste elemente difuzeaza spre suprafata aliajului , iar in timpull arderii masei ceramice, oxizii formati difuzeaza In masa ceramica topita.

Stratul de oxizi de la suprafata scheletului metalic se realizeaza prin aducerea la incandescenta a acestuia.

3

Realizarea componentei fizionomice Masele ceramice destinate arderii pe aliaje metalice se prepara sub forma de pasta (

rezulatata din amestecul unei pulberi cu un lichid ) si se aplica in straturi succesive pe scheletul metalic.

Componentele principale ale pulberii

− feldspat – este substanta de baza, din punct de vedere cantitativ. La temperaturi inalte se fluidifica bine, omogenizand amestecul. Contribuie decisiv la obtinerea transluciditatii placajului.

− cuart – reprezinta masa refractara la temperatura de ardere. Contribuie la obtinerea luciului maselor ceramice.

− caolin – are o tripla functie: - amestecat cu apa confera masei ceramice o stare plastica

− conserva forma masei ceramica in timpul arderii

− la temperaturi inalte formeaza cristale care intra in reactii chimice cu alte componente ale masei ceramice

Adaosuri la pulbere:

• fondanti : fosfat de potasiu, carbonat de potasiu si de sodiu, care scad mult temperatura de topire a masei ceramice

• oxizi metalici: ofera posibilitatea colorarii maselor ceramice

Lichidul Este constituit din apa distilata sau alcool, la care se adauga lianti si coloranti organici. Depunerea, modelarea si arderea straturilor de mase ceramice Sortimentele de pulberi se amesteca cu lichidul in godeuri de portelan sau pe placi de

sticla pana la obtinerea unor paste cremoase, care se depun pe scheletul metalic cu ajutorul pensulalor.

In mod obisnuit, in functie de tipul masei ceramice sunt necesare patru sau cinci arderi succesive:

• arderea grundului ( opaqer ) • arderea stratului de baza • arderea de corectie • glazurarea

1. Depunerea si arderea grundului

Rolul stratului opac este: − mascheaza culoarea aliajului − asigura legatura aliaj – ceramica

4

− confera placajului ceramic cuoarea de baza Stratul de opac trebuie sa acopere in intregime scheletul metalic, si de obicei este

suficienta o singura arderea pentru aplicarea acestuia.

2. Depunerea, modelarea si arderea straturilor ceramice Dupa arderea stratului de opac, urmeaza depuneea pastei pentru dentina si smalt. Ele

se depun peste stratul de opac, succesiv, in portii mari, cu ajutorul pensulelor. Pentru a compensa contractiile din cursul arderilor, coroana se realizeaza supradimensionat.

Dupa ardere se pot observa deficiente ale formei si culorii. In aceasta situatie se pot face o serie de prelucrari cu ajutorul frezelor, apoi se executa corecturi cu diferite mase ceramice, dupa care urmeaza o noua ardere. Operatiunea se repeta pana la obtinerea unei coroane corespunzatoare ca forma si culoare. Operatiunea nu este bine sa se repete de prea multe ori, deoarece cu cat numarul arderilor este mai mare, cu atat riscul aparitiei fisurilor si fracturilor in placajul ceramic este mai mare.

3. Glazurarea

Glazurarea se realizeaza prin aplicarea si arderea unui strat superficial de masa transparente. Scopul acestei operatiuni il constituie crearea peste straturile depuse a unui strat vitros foarte subtire care sa blocheze absorbtia fluidelor din mediul bucal.

Inainte de glazurare se mai pot face o serie de artificii cromatice.