Curs1: Proteza unidentara (coroana dentara ) este o piese protetica de mici dimensiuni care se aplica pe un singur dinte si asigura refacerea morfologica si functionala a dintelui respectiv.Este alcatuita din:-inel(ce acopera fetele laterale ale dintelui)-capac(ce acopera fata ocluzala a dintelui) Clasificare:1: In functie de intinderea coroanei:+coroane de invelis-ce acopera in totalitate dintele preparat+coroane de substitutie- ce se aplica pe dinte care au pierdut intreaga portiune coronara .Se fixeaza la radacina dintelui prin intermediul unui pivot radicular.+incrustatiile-ce se fixeaza in interiorul unei cavitati preparate in profunzimea tesuturilor dentare.

2:In functie de elementele componente:-coroane integral metalice-prezinta o singura componenta metalica-coroane mixte-prezinta o componenta metalica si o componenta nemetalica (formata din rasini acrilice,mese compozite , masa ceramica)-Coroane fizionomice (fara structura metalica)-pot fi realizate din mese ceramice , mase compozite , rasini acriliice)

3:In functie de gradul de refacere al functiei fizionomice-coroane nefizionomice –coroane total metalice-coroane semifizionomice –coroane mixte-coroane fizionomice –coroanele mixte atunci cand componenta metalica acopera in intregime scheletul metalic/coroanele realizate din mase ceramice , compozite sau rasini acrilice

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o coroane:-sa refaca in totalitate morfologia coronara(modelarea conexitatilor maxime de pe fetele vestubulara si orala amplasate de 1/3 cervicala care are rol parodonto-protectiv si modelarea conexitatilor maxime de pe fetele meziala si distala din 1/3 incizala , respectiv 1/3 vestibulara, protejand papila interdentara si transmitand fortele masticatorii la nivelul mai multor dinti.-sa prezinte o buna adaptare cervicala: +in sens transversal –trebuie sa realizeze un contact intim la nivel cervical intre fata interna a coroanei si fata cervicala a dintelui preparat

+in sens axial – presupune patrunderea marginilor coroanei in santul /sulcusul gingival pe 1,5mm-sa refaca functiile dintelui pe care se aplica +functia masticatorie se reface prin modelajul fetei ocluzale care se realizeaza in mod individualizat si in raport de ocluzia centrica fata de arcada antagonista +participa la realizarea unitatilor masticatorii +refacerea functiei fizionomice se realizeaza prin redarea culorii a dimensiunilor a elementelor de relief si redarea axulu de implantare si a simetriei cu dintii ........

Algoritmul clinico tehnologic de realizare a protezelor unidentare.Etape clinice:-examenul clinic-indicatia de tratament si stabilirea planului terapeutic-prepararea substructurilor organice se urmareste redarea dimensiunilor dintelui pe care se va aplica coroana.Tesutul indepartat trebuie sa fie egal cu grosimea vatoarei coroane. Acest spatiu se apreciaza in raport cu dintii vecini si cu planul de ocluzie.-amprentarea campului protetic.Amprentarea este marginea negativa a elementelor campului protetic.Campul protetic este alcatuit din dinti preparati , dinti vecini, dinti antagonisti si dintii analogi.Pentru inregistrarea amprentelor se foloseste o portamprenta standard si un material de amprenta(ex:silicon)-protectia provizorie a bontului preparat.l-verificarea adaptarii protezei pe campul protetic-atat pe modelul de lucru cat si in cabinet.--fixarea protezei unidentare prin cimentarea provizorie si cimentarea definitiva Etape de laborator:-turnarea modelelor de lucru.Este important ca in aceasta etapa sa se faca verificarea amprentei cand se urmareste daca s-au inregistrat toate detaliile campului protetic.De asemenea se urmareste daca s-au inregistrat cu fidelitate limita cervicala a dintilor preparati si daca materialul de amprenta este sustinut de baza portamprentei. Modelul reprezinta imaginea pozitiva a compului protetic.Se pot folosi modele de studiu care sa toarna in aprenta campului protetic in vederea obtinerii unui model care reprezinta un document medico-legal , este un model care se poate stabili planul de tratament si este un model pe care i se poate explica pacientulu viitoarea solutie protetica. Modelul de lucru este suportul pe care se va realiza lucrarea protetica propriu-zisa . Se toarna 2 modele care include arcada cu preparatiile si modelul arcadei antagoniste

-montarea modelelor de lucru in simulatorSimulatoarele sunt dispozitive care reprodu pozitiile mandibulo-craniene si care reproduc partial sau total miscarile mandibulare .Exista 2 tipuri de simulatoare ocuzoarele si articulatoarele .-modelarea machetei comonentei metalice a viitoarei coroane macheta este marginea pozitiva a viitoarei lucrari protetice si se realizeaza din ceara de modelat sau din rasini acrilice calcinabile(care se pot arde).-transformarea machetei in componenta metalica finita se realizeaza prin ambalarea machetei , astfel obtinem tiparul prin topirea si turnarea aliajului in tipar, urmat de dezambalarea piesei metalice.-realizarea componentei nemetalice (fizionimice) a coroanei . Aceasta etapa este diferita in functie de materialul din care este realizata componenta nemetalica.-in cazul coroanei mixte metalo-acrilice se folosesc retentiile macro-mecanice.-in cazul coroanei mixte matalo ceramice si metalo compozite se folosesc tehnici de conditionare.Realizarea componentei fizionomice se face prin:-termopolimerizarea in cazul rasinilor acrilice clasice-fotopolimerizare pentru masele compozite -ardere sau sinterizare pentru masele ceramice-verificarea protezei unidentare

Curs 2: Tehnici de realizare a modelelor Modelul este marginea pozitiva a campului protetic si sa obtine dupa turnarea unei paste de ghips in amprenta.Modelul prezinta 2 elemente componente:-soclul modelului-modelul propriu zis

Soclul modelului reprezinta importul acestuia,servind la manipularea si la montarea lui in simulator.

Modelele pot fi clasificate: 1. In functie de materialul in care este turnat:-se pot obtine modele din gipsuri dure si gipsuri obisnuite.-se pot turna modele din masa de ambalat (modele duplicat)-se pot turna modele din rasini epoxidice -se pot turna modele din aliaje metalice2.In functie de tehnica de realizare . Se pot obtine modele prin :-turnarea unei paste de gips in amprenta

-electrodepunere-fularea unui amalgam in amprenta3. In functie de raportul dintre soclul modelului si modelele unitare -cu bonturi fixe-cu bonturi mobilizabile

Realizarea modelelor cu bonturi fixe-verificarea amprentei care urmareste daca s-au inregistrat toate detaliile campului protetic , daca materialul de amprenta este sustinut de portamprenta si daca marginile amprentei au o grosime uniforma.-igienizarea amprentei care are ca scop protectia personalului care va lura cu amprenta respectiva.Se realizeaza prin idepartarea urmelor de saliva sau sange de pe amprenta. Persistenta lor pe amprenta poate influienta negativ suprafata modelului prin inglobarea lor in pasta de ghips.-prepararea gipsului se poate realiza prin spatulare manuala sau la vacummaloxor-turnarea modelului se face prin introducerea pastei de gips prin vibrare in amprenta. Vibrarea poate fi realizata manual sau asezand amprenta pe masuta vibratorie. Depunerea pastei de gips se face dinspre portiunea cea mai proeminenta (bolta palatina) catre periferie .Se lasa pasta de gips sa faca priza realizandu-se retentii peste pasta de gips din care se va turna soclul modelului.Soclul poate fi turnat din gips obisnuit.-prelucrarea soclului modelului poate fi realizata manual sau cu ajutorul soclatorului.

Realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile.Bonturile unitare pot fi indepartate din soclul modelului . In acest fel se poate realiza o modelare mai usoara a machetei la nivel cervical si la nivelul fetelor proximale. Se poate realiza un control atent al adoptarii cervicale si al refacerii punctelor de contact de la nivelul fetelor proximale.Pentru turnarea modelelor cu bonturi mobilizabile se folosesc pinuri metalice ‘pinuri dower’’. Aceastea preazinta o prelungire radiculara de aspect tronconic care prezinta una din fete plana , aceasta corespunzand fetei vestibulare a dintelui respectiv . Ne permite sa repozitionam corect in aceeasi pozitie.Aceste pinuri prezinta si o portiune coronara care se va introduce in pasta de gips corespunzatoare amprenteii dintelui preparat. ? +Metoda PINDEX foloseste:-pasta de gips extradur (clasa a iv-a) care se introduce prin vibrarea in amprenta . Se lasa pasta de ghips sa faca priza , se desprinde modelul propriu-zis din amprenta dupa care se planeaza suprafata modelului.,

- se aseaza modelul pe masuta aparatului pindex cu ajutorul caruia vor fi pozitionate pinurile pentru fiecare dinte preparat se proiecteaza asupra modelului un fascicul luminos care corespunde centrului modelului dintelui preparat. Pe partea inferioara se realizeaza un orificiu in care se va introduce pinul dower. Fixarea pinurilor se realizeaza cu ajutorul unui adeziv .-daca pe model exista mai multe preparatii acestea trebuie sa fie paralele intre ele , iar pinurile tot paralele intre ele-pentru realizarea soclului modelului se poate utiliza un conformat in care se introduce pasta de gips dur sau obisnuit , deasupra pozitionandu-se modelul propriu-zis .Utilizarea conformatorului are avantajul ca se va obtine un soclu de grosime uniforma si se elimina etapa de prelucrare a soclului modelului.-dupa turnarea soclului se realizeaza desprinderea modelului din conformator si sactionarea modelelor unitare.Aceasta poate fi realizata manual cu ajutorul unei panze de ferastrau sau cu ajutorul unui dispozitiv – model Out-in final se realizeaza verificarea fiecarui model unitar , acordandu-se o atentie speciala limitei cervicale.Limita cervicala va fi evidentiata pe model prin trasarea acesteia cu ajutorul unui erciou special de tehnica dentara. +++Metoda Zeiser prezinta 3 elemente componente:-soclul modelulu(infrastructura)-modelul bonturilor(suprastructura)-pinurile metalice (elemente de legatura)Ca si materiale , aceste modele pot fi turnate din gipsuri dure extradure , si rasini epoxidicePozitionarea pinurilor in amprenta se realizeaza cu ajutorul unei placute de ghidaj transparent ,din plaxiglas.Amprenta se pozitoneaza pe suportul unei masini de gaurit . Deasupra amprentei se aseaza placuta de ghidaj si se determina pozitia pinurilorSe prepara pasta de gips se introduce in amprenta iar cu ajutorul placutei de ghidaj se vor introduce pinurile metalice corespunzatoare fiecarei preparatii.In final se toarna soclul modelului si se planeaza dupa priza gipsului

++Metoda Acu-Trac (fara pinuri) foloseste un conformator cu un aspect de potcoava care prezinta 2 brate laterale mobile iar in interior prezinta un jgheab care are in interior niste proemintente lamelare acestea fiind notate cu cifre de la 1 la 59.-se prepara pasta de ghips dur , se introduce prin vibrare in amprenta iar amprenta se rastoarna peste suportul ATI (trebuie sa avem in vedere centrarea corecta a amprentei in suport.)

- se lasa pasta de gips sa faca priza dupa care se sectioneaza modelele unitare cu ajutorul unei panza de ferastrau sau cu model-out-ul ++ Metoda Clasica – In acest caz introducerea pinurilor Dower in masa de ghips se face inainte ca sa faca priza.-se prepara pasta de gips dur se introduce prin vibrare in amprenta , apoi se introduce cate pinuri corespunzator fiecarei preparatii.-trebuie sa avem grija ca fata plana a pinului sa corespuspunda fetei vestibulare ,iar capatul pinului sa nu atinga suprafata amprentei (trebuie sa se gaseasca la 5-6 mm de amprenta)-pentru a repera pozitia pinului , la marginea libera se poate aplica o bobita de ceara . in acest fel modelele unitare vor putea fi mult mai usor mobilizate in soclul modelului. +Modelul cu falsa gingie (/masca gingivala este un model pe care este reprodusa culoarea si aspectul tesuturilor parodontal) gingival marginal. Folosirea acestui model permite modelarea corecta a profilului de emergenta sau a convexitatilor maxime de pe fetele vestibulare si orale, permite o foarte buna adoptare cervicala a lucrarilor protetice si permite realizarea unui control privind refacerea culorii si a morfologiei urmatoarei lucrari inca din etapa de macheta.Se folosesc modele de lucru din gips . Aceasta este amprentat cu un material uliconic chitos in zona in care vreau sa realizam fata gingiei.Se indeparteaza cheia uliconica de pe model si se realizeaza modelajul vestibular si oral corespunzator parodontiului marginal Se repozitioneaza cheia siliconica pe model , se realizeaza niste orificii in grosimea acesteia si se introduce prin aceste orificii un material siliconic fluid (gi-mask de 6 firma coltene)Se lasa materialul siliconic sa faca priza

Montarea modelelor in simulatorSimulatoare- dispozitve care reproduc pozitiile medibulo-craniene si miscarile mandibulare . Simulatoarele sunt de 2 tipuri: oculoare si articulatoare.Ocluzoarele realizeaza numai miscari de inchidere-deschidere .Arculatoarele reproduc toate miscarile mandibulare:inchidere-deschidere , propulsie-retropulsie , lateralitate dreapta-stangaEle pot sa fie :-articulatoare medii.prezinta o inclinare a pantei articulare corespunzatoare unui unghi de 33grade-articulatoare individuale : care panta articulara poate sa fie reglata in functie de panta articulara inregistrata la pacientul respectivTransferul datelor de la pacient pentru montarea in articulator se realizeaza cu ajutorul arcului facial.Montarea in ocluzor incepe cu fixarea modelului inferior si se continua cu fixarea modelulu maxilar.In cazul montarii in articulator se incepe cu montarea modelului maxilar si se continu cu montarea modelului mandibularLa montarea in ocluzor trebuie respectate 3 reguli de montare :-linia mediana a celor 2 modele trebuie sa corespunda cu linia mediana a ocluzorului-distanta de la un punct interincisiv situat pe linia mediana a arcadei pana la axa balama a ocluzorului trebuie sa fie de la 9 pana la 10 cm-planul ocluzal al modelelor trebuie sa fie paralel cuun plan orizontal reprezentat de planul mesei.

Din punct de vedere structural articulatoarele pot fi de 2 tipuri -articulator arcon-articulator monarconLa articulatorul arcon bratul inferior se termina cu o bila metalica ce reprezinta condilul mandibular care va aluneca pe panta articulara fixata la bratul superior al articulatorului .La articulatorul monarcon condilul mandibulei este atasat la bratul superior al articulatorului , iar panta articulara la bratul inferior al articulatorului.

Posibilitati de transformare a machetei coroanei turnate in coroana finita :Transformarea machetei in coroana finita se realizeaza prin ambalarea machetei si obtinerea tiparului, urmat de topirea aliajului dentar si introducerea aliajului prin turnarea in tipar.Ambalarea- pregatirea pentru ambalare, ambalarea propriu-zisaAmbalarea propriu-zisa a machetei se realizeaza in conformator metalic cilindric (mufa de turnare). Capacul conformatorului prezinta o forma de con al carui varf corespunde cu varful machetei canalului de turnare. Suprafata interna a conformatorului se captuseste cu o folie care va permite dilatarea masei de ambalat. Folia nu trebuie sa contina azbest (potential cancerigen). Aceste folii au dimensiuni variabile ce se aleg in functie de inaltimea conformatorului 30-79 mmm.Dilatarea masei de ambalat: se poate realiza prin:-dilatarea de priza repr. 0,5% din variatia volumetrica si se intalneste la masa de ambalat pe baza de fosfati;-dilatarea termica are cea mai importanta valoare: 1,2-2,6%. Incalzirea masei de ambalat se face de la 670grade pentru masa de ambalat pe baza de sulfati pana la 900-1000grade pentru masa de ambalat pe baza de fosfati si peste 1000 grade pentru masa de ambalat pe baza de silicati-dilatarea higroscopica are loc la amestecarea masei de ambalat cu apa. Are valoare 0,1-0,2% din volum.Pozitionarea machetei in conformatorul de turnare se face in asa fel incat macheta rezervorului de aliaj sa corespunda centrului termic al tiparului.Tehnica Termofix 2000(tehnica de ambalare) foloseste un conformator format dintr-o folie de plastic. Folia prezinta la o extremitate o banda indicatoare cu cifre de la 1-3. Culoarea cifrelor variaza de la negru la albastru in momentul in care se produce dilatarea masei de ambalat. In momentul in care 3 se coloreaza in albastru, conformatorul se desface si in acest fel poate sa aiba loc o dilatare tridimensionala a masei de ambalat.

Realizarea tiparului

Def:-imaginea negativa a machetei. Este reprezentat din o cavitate delimitata de pereti grosi formati din masa de ambalat specifica .Se obtine prin 2 etape: preincalzirea si incalzirea propriu-zisa.Preincalzirea se realizeaza prin introducerea machetei ambalate intr-un cuptor de preincalzire intr-un interval de 30 min crescandu-se temperatura pana la 350-400 grade. Prin aceasta operatie se realizeaza plastifierea cerii machetei si eliminarea ei partiala, uscarea peretilor tiparului si incepe dilatarea termica a masei de ambalat.

Incalzirea propriu-zisa continua incalzirea conformatorului de turnare. Procesul are loc intr-un interval de 45 minute, iar temperatura este de 760-800 grade. Temperatura maxima depinde de natura aliajului din care se va turna coroana.Obiective:-eliminarea totala a urmelor de cara din tipar-uscarea perfecta a peretilor tiparului-conferirea unei temp care sa permita curgerea aliajului in toate detaliile tiparului. Topirea aliajelor:-topirea presupune aducerea aliajelor din stare solida in stare fluida pentru a putea fi turnat in tipar. Se realizeaza utilizand mai multe sursede caldura:-surse electrice: -arcul voltaic se formeaza intre2 electrozi de carbon pusi sub presiune. Metoda este mai putin folosita pt ca exista riscul aparitiei unor atomi de carbon inclusi in aliaj si care il pot influenta negativ -cuptoarele electrice cu rezistenta de platina: topirea aliajului se realizeaza in creuzete de ceramica ce sunt adaptate la cuptoarele respective. -cuptoare electrice care folosesc curenti de inalta frecventa/inductie: se rea;izeaza dupa programe urmarite automat-surse gazoase: -flacara oxiacetilenica genereaza temp de 3000 grade. Poate fi utilizata pentru topirea oricarei clasa de aliaj -flacara oxihidrica (O+H) –temp de 4000 grade -flacarea oxigaz (O2+gaze naturale:butan, propan)-temp de 1100-1300 grade.Turnarea aliajelor dentare topite:Turnarea are ca scop introducerea aliajului in tipar si se face sub actiunea mai multor forte:-forta centrifuga poate fi generata manual: Rotax, semiautomat sau automat-forta de compresiune generata prin impingerea aliajului in tipar-vacuumul/presiunea negativa generata prin umplerea tiparului prin aspiratie-combinat:compresiune si aspiratie.Prelucrarea finala a coroanei se realizeaza dupa dezambalarea piesei protetice care consta in indepartarea coroanei din masa de ambalat. Prelucrarea se adreseaza numai supr. externe si are ca sop obtinerea unei supr. netede, lucioase care sa permita protectia partilor moi si realizarea igienizarii coroanei. In aceasta etapa se realizeaza;-sectionarea tijelor de turnare-planarea si netezirea supr externe cu instrumentar abraziv cu paste de lustruit.

Coroana mixtaClasificare-dupa tehnologia de realizare a comp. metalice:-turnate-ambutisate-sinterizate-galvanizate-ambutisate si sinterizate.Dupa tehnologia de realizare a comp. metalice:-sinterizate: prelucrarea maselor ceramice-polimerizate: prelucrarea rasinilor acrilice/rasinilor DCDupa tipul de legatura dintre comp. metalica si cea nemetalica:-in cazul coroanei mixte metalo-polimerice legatura este asigurata de macroretentii mecanice.-in cazul coroanei mixte metalo-compozite legatura este asigurata atat prin macroretentii mecanice cat si prin tehnici de conditionare-in cazul coroanei mixte metalo-ceramice legatura este asigurata de adeziunea fizico-chimica care se obtine prin tehnici de conditionare a comp metalice: sablare, gravaj electro-chimic, tehnici de oxidare, silanizare, ceramizare.Sisteme de retentie mecanica a comp. fizionomice pt. coroanele mixte:Perle:-diametru 0,2-0,8 mm-aspect sferic-prezinta 2 zone: -subecuatoriala – retentiva -supraecuatoriala – neretentivaZona supraecuatoriala va fi indepartata prin prelucrare mecanica dupa turnarea scheletului metalicPot fi realizate – manual prin picurare de ceara -prin elemente pe fabricate

2:Anse-pot fi realizate manual prin picurare de ceara sau elemente pefabricate

3: Solzi de peste-se realizeaza cu varful bisturiului cu care se fac niste micro-incizii in grosimea machetei componentei metalice, acestea au o directie dinspre incizal spre cervical

4:Plase-pot fi realizate manual sau cu ajutorul elementelor pefabricate-pot fi din ceara sau mase plastice

5:Cristale solubile si insolubile-au forma sferica-diametru de 0,2 , 0,5 sau 0,8 mm-se lipesc cu un adeziv pe macheta componentei metalice -cristale solubile de clorura de sodiu

6: Cavitati retentive:-sub forma unei casete realizate la nivelul fetei vestibulare si a jumatatii vestibulare a fetelor proximale-dezavantaj se vede marginea casetei retentive la nivelul marginii incizale

Tehnicile de conditionare se folosesc pentru a asigura lagatura metalo-compozita si legatura metalo-ceramica

Sablarea consta in proiectarea unui jet de particule de trioxid de aluminiu /corindon sub o presiune de 4-6 bari si cu o viteza de 130,/s. In acest fel se asigura curatirea componentei metalice , eliminarea urmelor de masa de ambalat de pe subrafata metalului si se creaza micro-cavitati in grosimea componentei metalice.

Gravajul electrolitic se foloseste cand componenta metalica este turnata din aliaje mobile.-asigura crearea unui relief tridimensional pe componenta metalica si crearea unor micro-cavitati.-se foloseste cu baie electrolitica-inainte de gravaj componenta metalica este sablata (cu pulbere de corindon)-se acopera cu ceara zonele din componenta metalica care nu vor fi acoperite de material compozit sau ceramic , apoi componenta metalica se introduce intr-o baie electrolitica

Oxidarea urmareste realizarea unei legaturi chimice de tip metal O2-siliciu; se foloseste pentru conditionarea comp. metalice la care placarea se va face cu rasini DC.Silanizarea repr. crearea unei legaturi intre un substrat organic (repr. de comp. metalica) si un polimer organic (repr. de rasina compozita); foloseste sb. chimice –silani sub forma de solutie sau spray care se aplica in strat subtire si omogen pe componenta metalica. Crearea legaturii chimice se face prin intermediul gruparilor OH.

Ceramizarea se creaza prin arderea unui strat de masa ceramica la temp. De 800-1000grade si are ca scop crearea unui strat de oxizi si asigura difuziunea ionilor metalici in stratul de masa ceramica.Depunerea unui strat de SiO2: pulverizarea stratului pe scheletul metalic prin folosirea curentilor de inalta frecventa.

Realizarea comp. fizionomice din rasini acrilice termopolimerizabile

Pe modelul de lucru se realizeaza macheta comp. metalice :macheta care tb sa prezinte elemente de retentie pt comp. fizionomica Transformarea machetei in comp. metalica finitaUrmeaza realizarea comp. fizionomice: Macheta comp. fizionomice se modeleaza folosindu-se ceara alba sau ivoire pentru a nu influenta negativ culoarea tiparului si ulterior culoarea rasinii acrilice.Macheta va fi ambalata impreuna cu infrastructura metalica prin ambalare vericala sau orizontala. Se prefera realizarea ambalarii orizontale pt. ca permite realizarea unei coroane cu o estetica superioara. Realizarea tiparuluiPrepararea, introducera si polimerizarea rasinii acrilice in tiparDezambalarea coroanei si prelucrarea mecanica a supr. externe

Realizarea componentei fizionomice din RDC

Rasinilie DC se prelucreaza prin fotopolimerizare sau dubla polimerizare. Ele se prezinta sub forma de paste depozitate in seringi de culoare inchisa pt a nu fi afectate de razele luminoase. Au diferite nuante de culori, care se aleg cu ajutorul unei chei de culori pentru fiecare categorie de material existan o cheie de culori proprie.Etape:1.Pe modelul de lucru se modeleaza macheta comp. metalice2.Comp. fizionomica se face prin tehnica stratificarii, aplicandu-se strat cu strat cate o pasta corespunzatoare stratului de dentina, smalt si in final se aplica stratul de glazura. Aplicarea fiecarui strat este urmata de fotopolimerizare. Pentru a impiedica transparenta stratului de metal, acesta va fi acoperit de un strat opac. Nu mai este neceasara realizarea unei machete.-Tehnica Probond, Inzoma, conturului anatomic, din elemente prefabricate

Coroana mixta metalo-ceramica Metode de realizare a comp. metalice:1 -Obtinerea capei metalice prin galvanizare/electrodepunere. Metoda consta in utilizarea de aliaje nobile.Avantaje:-se obtine o capa subtine de 0,3mm-capa prezinta o foarte buna adaptare cervicala-structura omogena-rezistenta crescuta-duritate buna-nu determina produsi de coroziuneSe foloseste o baie galvanica in care se introduce un amestec special de electroliti.Exista mai multe tehnici in functie de forma producatoare:-tehnica helioform-tehnica galvano-speedIn solutia de electroliti pentru AGG se introduce Na-sulfid aurat si Na thiosulfat aurat. Concentratia este de 10g aur pur la 1000 ml de electrolit. Temperaturia este de 45-60grade celsius . Modelul se acopera cu un strat de argint care favorizeaza actiunea curentului electric.Grosimea capei 0,2 – 0,3 mm

2.Tehnica turnarii presupune modelarea mochetei de ceara si transformarea in componenta metalica turnata.3.Obtinerea capei prin tehnici computerizate presupune utilizarea unor blocuri metalice din titan si folosirea unui sistem de tip cad-cam(sistem de obtinere a apelor metalice)-componenata cad periute inregistrarea amprentei si stabilirea desig-nului vitoarei capei metalice. Inregistrarea amprentei poate sa faca in sistemul clasic sau prin amprentare optica (datele sunt trimise unui computer . Aceasta prezinta o baza de date referitoare la morfologia dintilor pe care se vor aplica urmatoarele coroane).4.Tehnica de ambutizare presupune modelarea unei cape metalice intre un pozitiv si un negativ. Modelarea se realizeaza prin presare la rece.5.Tehnica de sinterizare.-aliajul se prezinta sub forma de pulbere metalica-sinterizarea presupune topirea pulberii metalice urmata de unirea particulelor si solidificarea aliajului.6.Tehnica ambutizarii +sinterizarii

Tehnica de sablare(curs5)-conditionarea comp. metalice-dupa sablare componenta metalica este spalata cu un jet de vapori sub presiune-se poate realiza decaparea componentei metalice prin introducerea intr-o solutie de Hcl 20% timp de 10 minute

Tehnica de oxidare termica presupune introducerea capei metalice intr-un cuptor unde temperatura este crescuta pana la 980grade C pentru aliajele mobile si 1000grade C pentru aliajele nemobile. Se mentine componenta metalica timp de 10 minute ca urmare a acestei tehnici pe suprafata componentei metalice se formeaza un strat de oxizi metalici. Ei vor difuza in stratul ceramic si vor asigura legatura metalo-ceramica+ tehnicile de la cursul 5Realizareacomponentei ceramice se face prin aplicar succesiva a mai multor straturi: opac/mase dentinare/smalt/glazura,transparent.plicarea fiecarui strat este urmata de sinterizarea masei ceramice. Sinterizarea se realizeaza in cuptoare speciale fiecare prezentand un program propriu:-preincalzirea:asigura uscarea capei metalice-incalzirea-980 grade : prin care se realizeaza arderea.Depunerea masei ceramice se face cu pensoane de dimensiuni diferite.Depunerea stratului opac se poate face prin aplicarea unei paste in strat uniform pe suprafata capei metalice. Grosimea stratului tb sa fie de aprox. 0,2 mm. Sinterizarea se realizeaza la 970-980 grade, timp de 6 min, in vid. Aplicarea acestui strat are rolul de a impiedica transparenta metalului prin grosimea stratului ceramic. In tehnicile noi se pot utiliza 2 straturi de opac cu coloratie diferita, asigurand o influenta pozitiva asupra esteticii coroanei finale. Stratul de dentina se depune supradimensional cu aprox. 25% fata de dimensiunea normala. Aceasta supradimensionare dispare prin sinterizare cand se produce evaporarea lichidului din masa ceramica si condensarea partial ceramica. Sinterizarea se face la 980 grade, 6-7minute in vid.Aplicarea stratului de glazura asigura refacerea transluciditatii. Astfel se obtine un comportament identic cu cel pe care il prezinta smaltul dintilor naturali fata de radiatiile luminoase. Sinterizarea se realizeaza la 930 grade, 3 minute in conditii atmosferice normale. In final se realizeaza prelucrarea.

Inlay mixte:-o comp. metalica care vine in contact cu marginea cavitatii si care asigura o inchidere marginala foarte buna-o a doua componenta : ceramica care acopera comp. metalica si asigura refacerea morfologica. Comp. metalica este realizata din aliaj nobil prin electrodepunere.

Realizarea inlay-ului prin turnare-se folesesc medele de benturi mobilizabile -pentru modelarea mochetei se pot utiliza 3 tipuri de cazuri:+tip A –ceara tare fluiditate redusa (pentru machetare prin metoda indirecta)+tip B – ceara medie , fluiditatea scazuta la temperatua de 37gradeC(pentru realizarea machetei prin metoda indirecta)+tip C-ceara moale fluditate mare la temperaturi de pana la 37grade C(pentru tehnici de modelare indirecta)-se realizeaza modelul cavitatii se plastifiaza ceara pentru realizarea machetei si se picura ceara in cavitati pana la umplerea ei; se modeleaza elementele morfologice in raport cu modelul dintilor vecini si antagonisti.-transformarea machetei in piesa protetica finita se realizeaza prin prepararea pentru ambalare.Macheta tijei de turnare are o lungime de 30 mm si u diametru de 25mm.-se realizeaza macheta rezervorului de aliaj , machetele canalelor de eliminare a gazelor degresarea si detensionarea.-urmeaza ambalarea propriu-zisa , topirea si turnarea aliajului de tipar-dezasamblarea este urmata de sectionarea tijei de turnare planare,netezirea ,lustruirea

Realizarea inlay-ului din compozit necesita prepararea unei cavitati cu o adamcime de 1,5mm. Realizarea inlay-ului se face prin tehnica stratificarii de modelul de lucru cu bont imobilizabil.-se izoleaza cavitatea de pe model aplicandu-se in loc cu o grosime de aproximativ 20 de microni. Acest spatiu asigura grosimea pentru stratul de ciment cu care se va fixa inlay-ul.-urmeaza aplicarea straturilor de compozit. +strat 1-opac dentina(fotopolimerizare 10 sec) +strat 2 pigmenti care permit individualizarea cromatica pentru diferite elemente de relief de pe fata ocluzala (fotopolimerizare 10 sec) +strat 3 dentina translucida (fotopolimerizare 10 sec)-inlay-ul se indeparteaza de pe model si se realizeaza fotopolimerizarea 10 sec la o temperatura de 140gC-in final se realizeaza prelucrarea suprafetei externe a piesei protetice.

Inlay-urile ceramice se pot realiza prin tehnici aditive care presupune depunerea strat cu strat a masei ceramice.

TEHNICA EMPRESS-presupune modelarea unei machete-macheta este pregatita pentru injectie prin aplicarea unei tije de injectie-macheta pregatita se fixeaza pe capacul conformatorului de injectie si acesta se umple cu o masa de ambalat specifica pentru ceramica -se obtine tiparul prin incalzirea cerii si eliminarea din tipar-se aleg lingourile ceramice care corespund din punct de vedere al culorii, acestea se topesc si se introduc sub presiune in tipar.-in final se realizeaza aplicarea unui strat de glazura care se arde intr-un cuptor clasic de prelucrare a maselor ceramice.

Tehnicile computerizate permit realizarea de incrustatii prin frezajul unui bloc ceramic.Sistemul are 2 componente:-componenta cam:permite frezajul-componenta cad:permite stabilirea formei viitoarei incrustatii .Amprentarea cavitatii poate fi realizata in 2 moduri: amprentare clasica si amprentare optica.

Sistemul Silay presupune modelarea unei machete din ceara albastra. Realizarea inlay-ului se obtine prin frezajul intr-un bloc ceramic, urmarind concomitent conturul machetei.

Coroanele din mase compozite-au o rezistenta superioara coroanelor din acrilat.-au stabilitate cromatica mai buna-nu necesita realizarea unei macheteCoroana este realizata direct pe modelul de lucru prin aplicarea succesiva a cate unui strat de masa compozita . Aplicarea fiecarui strat este urmata de fotopolimerizare.Exista mase compozite ce necesita dubla polimerizare,termopolimerizare si fotopolimerizare.

Coroanele din ceromeriCoroanele realizate folosesc sistemul targis-vectusCeromerii fac legatura dintre masele compozite si cele ceramice sistemul targis-vectus are 2 componente:- vectris-infrastructura si targis-material de placareComponenta targis .Avantaje -aspect estetic optim-nu necesita slefuirea accentuata a bontului dentar-se poate folosi la pacientii tineri-legatura dintre cele 2 elemente este foarte buna pentru ca ele sunt asemanatoare din punct de vedere al structurii chimice -au o buna rezistenta mecanica-nu determina abrazia antagonistilor-utilizate pentru realizarea de incrustratii , coroane de invelis -se prelucreaza prin fotopolimerizare

Componenta Vectris:-se gaseste sub 3 forme:-rondele (grila-plasa)pentru realizarea coroanelor -batoane- pentru realizarea infrastructurii corpului de ................-plasa dreptunghiulara pentru realizarea elementelor de agregare intr.o punte dentara

Materialul targis are forma de pasta, este depozitat in seringi de culoare inchisa (material fotopolimerizabil) . Se prezinta in diferita nuante de culori si exista pasta diferita pentru masele dentinare, pentru stratul de smalt , zona de colet si pentru refacerea morfologiei de pe fata ocluzala.

Prepararea dintilor este cu prog(semi-prisma) acest lucru asigura o grosime suficienta la nivelul cervical , o inchidere marginala optima si o protectie corespunzatoare a dintelui preparat.Tehnica de preparare:-coroana este realizata direct pe modelul de lucru-nu necesita macheta-se realizeaza prin tehnica stratificarii.Aplicarea fiecarei strat este urmata de fotopolimerizare cu ajutorul de 2 aparate: - compa quick si -cuptor de fotopolimerizare

Coroane integral ceramiceSe realizeaza prin 2 categorii de tehnici –substractive si aditiveTehnici substractive computerizateTehnologii cad-camComponenta cad:-asigura stabilirea design-ului viitoarei coroane-presupune inregistrarea unei amprente optice direct in cavitatea orala sau clasic(se toarna modelul de lucru , apoi se amprenteaza optic modelul de lucru)-se transmit date la un calculator unde se stabileste forma viitoarei coroane in functie de topografia dintelui , dimensiunea dintelui si raportul cu arcada antagonista

Componenta cam:Realizeaza frezajul computerizat al unui bloc ceramic , obtinandu-se capa/infrastructura integral ceramica

Refacerea transluciditatii coroanei se realizeaza prin aplicarea pe suprafata capei a unui strat de masa de smalt care va fi ulterior sinterizatTehnica aditiva , presupune realizarea unei coroane integral ceramice prin depunerea succesiva a straturilor de masa ceramica.

Tehnica Empress -presupune modelarea unei machete . Macheta se realizeaza din ceruri albe sau fara coloranti.-machetele sunt pregatite pentru injectii prin aplicarea canalolor de injectie.

-macheta se introduce intr-un conformator de injectie, capetele canalelor de injectie se pun pe capacul conformatorului -se umple cu o masa de ambalat specifica -se introduce intr-un cuptor (1100gC pentru a plastifia blocurile de masa ceramica)-masa ceramica este impinsa sub presiune in tipar(1,6mega )-refacerea morfologica si estetica se face prin aplicarea de masa dentinara si masa transparente si se sinterizeaza in conditii de vid , pentru dentina si la presiune atmosferica normala pentru celelalte