tehnologia de cultura a orzului

8/13/2019 Tehnologia de Cultura a Orzului

http://slidepdf.com/reader/full/tehnologia-de-cultura-a-orzului 1/11

Tehnologia de cultura a orzului

Zonarea culturii si a soiurilor, cerintele biologice ale orzului si

orzoaicei de toamna sunt asigurate in multe zone agricole ale tarii.

Productiile cele mai bune se obtin pe solurile normale, profunde, binedrenate si cu o buna capacitate de retinere a apei.

Zona foarte favorabila cuprinde terenurile de campie cum sunt:

Campia de Vest, Campia Romana, partea de est a Baraganului si sudul

Dobrogei.

Soiurile recomandate, in sudul tarii: Dana, Madalin, Compact, Adi,

Orizont, Precoce si Productiv la orzul de toamna. Orzoaica de toamna,

soiurile: Andra, Laura, Victoria.

Premergatoare, foarte bune sunt: leguminoasele aanuale siperene; rapita. bune sunt: floarea soarelui si soiurile timpurii de cartofi.

Medii sunt: hibrizii de porumb timpurii, cartofi de toamna.

Nu se recomanda dupa cereale paioase sip e suprafetele de

porumb tratate cu erbicide pe baza de atrazin, dupa culturile care

elibereaza terenul tarziu.

Lucrarile solului, aratura se efectueaza cel putin cu 15 zile inainte

de semanat, adancimea de arat este de 20-22 cm. vara, 18-20 cm.

toamna sau discuit la 15 cm. Pregatirea patului germinativ se faceimediat inaintea semanatului cu grapa cu discuri sau combinatorul.

Stabilirea densitatii plantelor, numarul de boabe germinabile la

metro patrat este de 450-550, valoarea cultural a semintei este puritatea

de minim 98%, germinatia de minim 85%. Greutatea a 1000 de boabe

este de 30-50 gr. Cantitatea de samanta la hectar se calculeaza ca si la

grau si variaza intre 180-220 kg/ha.

Semanatul, epoca de semanat este in zona de sud 25 septembrie

– 5 octombrie, in zona colinara si de nord este intre 20 – 30 septembrie. Adancimea de semanat este de 4-5 cm., in functie de textura solului si

de aprovizionarea cu apa a solului.

Intretinerea culturii

Fertilizarea, se face in functie de fertilizarea naturala a solului:



Combaterea buruienilor, se realizeaza prin alternarea culturilor,

respectarea rotatiei acestora in cadrul asolamentelor, a adancimii si

epocii de executare a araturilor si prin intretinerea ogoarelor curate de

buruieni. Acolo unde situatia impune se va executa erbicidarea cu unul

din erbicidele folosite la cultura graului, respectandu-se dozele si

momentul optim de aplicare.

Erbicidele cele ami folosite pentru combaterea buruienilor din

cultura de orz si orzoaica de toamna:

Pe solele cu vetre de buruieni se va plivi manual.

Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor se realizeaza prin

alternarea culturilor si respectarea rotatiei acestora in cadrul

asolamentului, incorporarea complete a resturilor vegetale, respectarea

epocii optime de semanat, utilizarea de samanta tratata cu produsele

mentionate la grau.

Tot in perioada de vegetatie, in luna mai se executa lucrari de purificare

a loturilor semincere pentru a indeparta impuritatile existente in cultura

ex. Plantele de grau, de alte soiuri etc.

La avertizare se vor aplica si tratamente in perioada de vegetatie

pentru combaterea afidelor, a gandacului ghebos si a celui balos precumsi a complexului de boli foliare.

Recoltarea, se face cand umiditatea bosbelor a ajuns la 12-14%,

luandu-se masuri de reglare corecta a combinei pentru evitarea

pierderilor.

Aspecte privind pastrarea si conditionarea semintelor de grau si

orzului

Procesul de producer a semintelor, nu poate fi considerat incheiat,

decat atunci cand aceste seminte sunt in afara oricarui pericol de



alterare, numai can dele sunt pregatite pentru utilizarea in scopul pentru

care s-au produs. Ca atare, pastrarea si conditionarea semintelor

reprezinta o veriga deosebit de importanta in procesul lor de producere.

Probele de seminte se supun la diferite analize fizice; acestea pot fi

analize generale: masa hectolitrica, puritatea, umiditatea, starea sanitara

si analize specifice: boabe imbricate in palei (grau), uniformitate (la orz si

orzoaica), procentul de boabe galbene ( la orez), boabe atacate de

plosnite ( la grau). Rezultatele analizelor se consemneaza in buletine si

sunt singurele elemente dupa care se stabilesc procedeele la care supun

semintele pentru a se pastra, fara sa li se altereze capacitatea de

industrializare sau schimb commercial sau capacitatea de germinatie.

Procese fiziologice din masa de seminte in timpul pastrarii

Intre procesele ce au loc in masa de seminte, si de care societatea

trebuie sa tina cont mai ales ca tehnologia aplicata ii interzice utilizarea

de produsi chimici pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor

ce pot aparea in deposit, putem aminti:

Postmaturatia, constituie un complex de procese biochimice ce se

petrec in seminte si care duc la maturarea fiziologica, adica la obtinerea

maturitatii maxime de germinatie.

Respiratia. Semintele respire cu intensitatea mai mare sau mai mica, in

functie de gradul decoacere, de temperature si umiditate. Respiratia

semintelor este puternic influentata de umiditatea lor; cu cat semintele

sunt mai uscate, cu atat intensitatea respiratiei este mai redusa,

cantitatile de bioxid de carbon, apa si caldura ce se elimina sunt fara

importanta. Acumularea in masa de boabe a produsilor de respiratie

creaza conditii pentru dezvoltarea microorganismelor si a daunatorilor.

Cresterea umiditatii la 15-16%, creeaza conditii pentru dezvoltarea

mucegaiurilor, iar la 16-19%, se intesifica activitatea bacteriilor. Acarienii,

care sub 14% umiditatea in masa de seminte mor, la 14-17% atacaembrionul, iar la peste 17% se hranesc si cu endospermul.

Incoltirea semintelor constituie un process fiziologic cu grave

consecinte asupra pastrarii semintelor. Incoltirea pune in evident

prezenta in masa de seminte a unei mari cantitati de apa, sub actiunea

careia se declanseaza procesul de germinatie.

Incingerea masei de seminte apare mai intai in acele portiuni unde

sunt create conditii favorabile, dupa care procesul devine general,



deoarece caldura si umiditatea, favorabile incingerii, se propaga in toata

masa semintelor.

Conditionarea semintelor – Reprezinta totalitatea lucrarilor prin care

semintele rezultate de la treierat sunt aduse la conditiile sau indicia de

calitate prevazuti in standardele de stat. Conditionarea semintelor

presupune lucrari prin care se asigura un procent de umiditate redus, o

puritate ridicata, o capacitate de germinatie superioara etc. Valoarea

semintelor pentru semanat, se asigura in primul rand prin lucrari de

curatire si uscare.

Curatirea semintelor are ca scop realizarea puritatii tehnice si

obtinerea pentru semanat din masa de seminte, a fractiunii cu boabe

mari si grele. Curatirea atrage dupa sine ai alte avantaje: eliminarea din

seminte a unei cantitati de apa (1-2%), crearea unor conditii mai bune de

pastrare, reducerea spatiului de depozitare si reducerea greutatii si

volumului produsului ce urmeaza a fi transportat. In general, din masa de

seminte destinata insamantarilor, trebuie eliminate toate impuritatile,

indifferent de natural or, precum si semintele marunte, sistave, zdrobite

sau al caror continut a fost partial consumat de insecte, seminte atacate

de boli. La curatirea semintelor pentru semanat ar trebui eliminate pe

langa impuritati, toate semintele culturii de baza care nu sunt capabile sa

produca un germene normal si viguros. In procesul de curatire se pot

distinge etapele:

a) Curatirea prealabila (antecuratire) se realizeaza imediat dupa treierat,

folosind un current de aer si site de dimensiuni diferite.

b) Curatirea de baza (selecatrea) se efectueaza pe timpul pastrarii

semintelor; aceasta curatire se realizeaza prin curenti de aer, site si

trioare (selectoare).

c) Curatirea suplimentara sau speciala este solicitata numai la anumite

loturi de samanta, cand acestea nu au putut fi aduse la nivelul indicilordin standardele de stat prin curatirea de baza, din cauza unor impuritati

greu separabile.

d) Sortarea se poate face concomitant cu curatirea de baza sau

suplimentara. Semintele sortate (uniforme ca marime) se insamanteaza

cu mai mare precizie, rasar mai uniform si produc plante mai viguroase.

In procesul de sortare a semintelor se folosesc sitele cu ochiuri

dreptunghiulare.



Uscarea semintelor. Exista diverse sisteme de pastrare a

semintelor, dar pastrarea in stare uscata (cu continut cat mai mic de apa)

constituie in prezent singurul sistem sigur utilizat pe scara larga in

practica agricola si in aceasta societate. In masa de boabe cu umiditate

scazuta, procesele fiziologice decurg cu intensitate deosebit de mica, iar

microorganismele nu au conditii de inmultire si dezvoltare.

Procedeul de uscare folosit – Uscarea semintelor la soare, este un

procedeu vechi, prin care, sub actiunea razelor solare, semintele intinse

intr-un strat subtire (10-15 cm), pe platforme amenajate special, se

incalzesc si cedeaza apa din interiorul lor. Alaturi de razele solare,

curentii de aer intensifica procesul de uscare. In societate se practica

aceasta metoda de uscare a semintelor avand in vedere si faptul ca

recoltarea se realizeaza la o umiditate scazuta a semintelor de cca

10-12%, si ca urmare a utilizarii la lucrarea de recoltat a unui utilaj

performant (combina de recoltat), in masa semintelor se intalnesc putine

impuritati care ar putea ridica umiditateab si care ar face dificila aceasta

metoda de uscare.

Metode de pastrare a produselor agricole

Se cunosc mai multe metode de pastrare (conservare) a semintelor dar

in cadrul societatii se foloseste metoda de pastrare a semintelor in stare

uscata – este metoda cea mai veche si mai raspandita. Semintelor

recoltate cu un continut ridicat de umiditate li se reduce acest continut

pana la limita la care dispare orice pericol de alterare; procesele vitale

din seminte se reduc si ele foarte mult astfel ca produsii de respiratie, in

cantitate foarte mica, nu constituie un pericol pentru pastrarea

semintelor.

Controlul semintelor in timpul pastrarii

Observatiile si determinarile ce se fac in timpul pastrarii semintelor

trebuie sa duca la: cunoasterea umiditiatii, cunoastrea temperaturii,cunoastrea infestarii cu daunatori si cunoastrea capacitatii germinative.

Pentru oricare determinare se iau probe cu sondele pe straturi verticale

din diferite puncte ale vracului de seminte. Probele se iau pe adancimea

celulei cu sonde mecanice. Determinarea umiditatii trebuie efectuata

pentru fiecare proba in parte si nu la probe medii. Separat, pe probe, se

face si determinarea daunatorilor. Temperatura se masoara in mai multe

locuri ale vracului de seminte, pe straturi verticale, de la suprafata si

pana la podea. Dupa inmagazinare , semintele trebuie supuse unui



repetat process de aerisire. In silozuri, prin aerisire, semintele se

deplaseaza dintr-o celula in alta, dintr-o parte in alta, cu ajutorul benzilor

transportatoare.

Tratarea semintelor inainte de semanat

Semintele poarta pe suprafata lor, sub invelisuri sau in tesuturi,

numerosi agenti patogeni care infecteaza viitoarea planta. Tratarea

semintelor inainte de semanat este generalizata, deoarece asigura

obtinerea unor productii ridicate, insa nu este acceptata de tehnologia

ecologica.

In concluzie, in timpul proceselor de conditionare si pastrare, masa

de seminte suporta modificari importante de natura fizica si biochimica.

Totodata, in urma procesului de sortare dupa dimensiune, greutate,

umiditate, forma bobului si starea fotosanitara , au loc si modificari de

natura fizica: creste masa a 1000 boabe (MMB), si greutatea hectolitrica,

prin inlaturarea boabelor seci,sistave, si atacate de daunatori (plosnita

cerealelor).

Samanta – ca factor de productie si analizele impuse pentru

recunoastere

In practica fitotehnica, notiunea de samanta are un sens larg,

intelegandu-se prin aceasta partile plantelor prin care ele se reproduce,

se inmultesc.

Samanta, ca si soiul sau hibridul, constituie un factor biologic

deosebit de important pentru sporirea productiei la plantele cultivate. De

fapt, samanta cuprinde in embrionul ei toate insusirile valoroase ale

soiului sau hibridului.

Samanta trebuie sa indeplineasca o serie intreaga de insusiri,

care, cumulate, sa conduca la o rasarire in camp uniforma si rapida, la

obtinerea unor plante viguroase, sanatoase, cu inradacinare puternica.Inainte de a fi acceptata pentru semanat, samanta plantelor

cultivate este supusa unor amanuntite analize:

Analize genetice

Prin analize genetice se determina puritatea biologica a semintelor

“puritatea genetica”, adica se urmareste sa se stabileasca daca samanta

apartine soiului recomandat, si daca acest soi prezinta in el indivizi cu

alta masa ereditara, indivizi ce apartin altor soiuri sau populatii.



puritatea genetica pentru stabilirea puritatii genetice a unei

seminte ce urmeaza a fi destinata insamantarilor se porneste de la

recunoasterea in camp a loturilor semincere. Prin observatii atente,

incepute de la amplasarea lotului semincer si continuate pana la

recoltare, se vegheaza pentru a preintampina orice impurificare

biologica, se vegheaza asupra eliminarii din lotul semincer, pana inainte

de recoltare, a tuturor indivizilor ce nu apartin soiului care se inmulteste.

In urma determinarilor ce se fac, semintele se certifica si intra in

categoria semintelor pentru semanat. Fiecare cultura se controleaza in

timpul vegetatiei de cel putin trei ori, in etapele cele mai importante ale

realizarii culturii respective: amplasare, insamantare si purificare

biologica. Recunoasterea propriu-zisa a culturii semincere se face in

faza de vegetatie a plantelor, cand se pot mai usor distinge formele

straine dupa caracterele morfologice. Dupa incheierea operatiunii de

recunoastere a culturilor semincere, activitatea specialistilor “aprobatori”

continua si cu recoltarea, conditionarea si circulatia semintelor, urmarind

evitarea totala a impurificarilor ce s-ar putea ivi pe parcursul acestor

faze.

Analize fizice pe care societatea le realizeaza in spatiile de

depozitare inainte de valorificare.

In grupa analizelor fizice se inscriu: puritatea fizica, masa a 1000

de seminte (MMB), masa hectolitrica(MH), umiditatea,culoarea, luciul si

mirosul.

Puritatea semintelor(puritate fizica) reprezinta procentul de

seminte pure din specia analizata raportat la greutate. Trebuie

considerate seminte pure toate semintele speciei ce se analizeaza,

capabile sa germineze si sa produca germeni normali. In categoria

impuritatilor intra: resturile culturii de baza, impuritati vii(seminte de alte

plante de cultura, de buruieni, seminte malurate, insecte vii) si impuritatimoarte(pietricele, nisip, pleava, insecte moarte etc.). In urma acestei

analize se cunoaste prezenta semintelor de burieni si categoria din care

fac parte; cunoscand cantitatea de impuritati si categoriile in care

acestea intra, se iau masurile necesare pentru curatirea semintelor;

cunoasterea puritatii semintelor are o deosebita importanta pentru

pastrarea lor.

Greutatea (masa) a 1000 de seminte (MMB). Determinarea

masei a 1000 de seminte da indicatii asupra marimii boabelor si asupra



densitatii lor. Masa semintelor este strans legata de rezerva de

substante nutritive din bob. Dintre doua probe de seminte, mai valoroasa

pentru semanat este aceea cu masa mai mare. De masa a 1000 de

seminte se tine seama la stabilirea cantitatii ce se seamana la hectar.

Masa a 1000 de seminte variaza de la specie la specie, iar in cadrul

aceleiasi specii variaza de la soi la soi; ea este influentata de conditiile

climatice, de sol si de agrotehnica aplicata, de perioada de formare a

bobului, de atacul de boli,daunatori si alti factori.

Greutatea(masa) hectolitrica (MH), este greutatea unui hectolitru

de seminte; se mai numeste si greutate volumetrica; ea are o importanta

mai mult comerciala si industrial; variaza la diferite specii si soiuri in

functie de puritatea si umiditatea semintelor. Greutatea hectolitrica mare

la cereale ofera de la inceput o imagine clara asupra gradului de

extractie a fainii.

Marimea semintelor. Semintele mai mari se dezvolta pe plante

viguroase, cu productie ridicata. Prin intermediul mijloacelor mecanice

trebuie sa se retina pentru semanat numai semintele cele mai mari si

mai grele.

Culoarea si luciul semintelor dau indicatii asupra conditiilor in

care s-au pastrat semintele si asupra vechimii lor. Culoarea si luciul,

precumsi mirosul semintelor se analizeaza cu simturile noastre, inaintea

tuturor celorlalte insusiri.

Umiditatea semintelor, prezinta o deosebita importanta pentru

pastrarea lor, deoarece in masa de seminte cu umiditate mare au loc

intense procese de respiratie, care atrag dupa ele fenomenul de

incingere a semintelor, in aceste conditii, pe langa faptul ca se altereaza,

semintele pierd si facultatea germinativa. Cand la recoltare umiditatea

semintelor este mai mare decat cea admisa (14% la cereale si

liguminoase, sub 10% la oleaginoase), se iau masurile necesare pentrueliminarea surplusului de apa (uscarea in uscatoare speciale, uscarea la

soare, aerarea active).

Analizele fiziologice

Analizele fiziologice la care sunt supuse semintele pentru semanat

au ca scop sa evidentieze capacitatea semintei de a germina(de a

incolti) si de a produce plante capabile sa vegeteze viguros, chiar din

momentul incoltirii.



Germinatia constituie totalitatea proceselor care se petrec in

samanta in perioada trecerii embrionului de la viata latenta la viata

active. Prin analizele fiziologice se determina:

Facultatea de germinatie (capacitatea germinativa) indica

procentul numeric de seminte pure, capabile sa produca germeni

normali, in conditii de mediu corespunzatoare si intr-o durata de timp

stabilita pentru fiecare specie. Se determina dupa 7 zile la grau si

porumb, etc. in functie de specie.

Energia germinativa, reprezinta procentul numeric de seminte

germinate cu germeni normali, intr-o durata de timp mai scurta, si anume

1/3- 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative.

Energia germinativa se determina in aceleasi conditii cu facultatea

germinativa si face parte integranta din analizele de germinatie. O

samanta buna trebuie sa germineze in camp repede si uniform.

Semintele cu energie germinativa slaba rasar in etape, ceea ce este

foarte daunator uniformitatii plantelor si rezistentei lor la ger si daunatori.

Daca nu se obtine de la inceput un lan bine incheiat, desimea plantelor

propusa, apare pericolul imburuienarii, invaziei insectelor si a bolilor.

Capacitatea de germinatie si energia germinativa sunt doua valori ce nu

se pot separa si amandoua evidentiaza calitatea semintelor pentru

semanat.

Puterea de strabatere este una din determinarile fiziologice care

se practica numai in cazul cand semintele au energie si capacitate

germinativa reduse. Semintele cu energie germinativa mare au si putere

de strabatere mare. Semintele cu energie germinativa redusa si cu

procent ridicat de germeni anormali au o putere de strabatere redusa si

in conditii de camp nu rasar sau rasar cu intarziere si neuniform.

Puterea de strabatere, precum si energia germinativa si facultatea

germinativa se exprima in procente.Analizele starii sanitare se fac in scopul preintampinarii

transmiterii diferitelor boli sau daunatori de la o generatie la alta, prin

intermediul semintelor. Prin seminte se transmit malura graului, fuzarioza

cerealelor, taciunele,antracnoza mazarii, antracnoza fasolii,virozele,

putregaiul la sfecla de zahar, virozele cartofului, etc. In urma analizei

starii de sanatate, se fac recomandari pentru tratarea semintelor, pentru

prevenirea transmiterii bolilor si preintampinarea infectiilor in sol.



Samanta utila prin analiza puritatii se stabileste proportia de

seminte ce ar fi capabila sa germineze. Determinarea germinatiei arata

proportia din samanta pura care da germeni normali. In vederea

semanatului intereseaza proportia de samanta care da germeni normali,

adica “samanta utila”. Cantitatea de samanta ce se seamana la ha se

calculeaza tinand cont de valoarea utila a semintelor, de masa a 1000 de

seminte si de desimea plantelor la unitatea de suprafata.

Puritatea, capacitatea germinativa, si masa a 1000 de seminte se

gasesc in buletinul de analiza a semintei, iar desimea este specifica

fiecarei specii, fiind unul din cei mai importanti factori pentru sporirea

productiei vegetale.

Societatea detine utilaje cu care realizeaza curatirea si selectarea

boabelor in vederea pregatirii pentru valorificare la alti fermieri a

semintelor. Prin acest proiect isi modernizeaza gama de utilaje necesare

in spatiu de depozitare prin achizitionarea unei instalatii de selectat,

masini de tratat seminte, transportator, masina de cusut saci si un

dispozitiv de cantarire a sacilor pentru livrare. Intrucat conform legislatiei

in vigoare samanta certificata, etichetata trebuie protejata fotosanitar si

livrata insacuit cu eticheta privind identitatea producatorului, specia,

soiul/hibridul anul productiei, si indicii de calitate privind puritatea si

germinatia atunci cand sistemul de cultura ales de fermier este cel

conventional.

O parte din samanta produsa in societate este folosita pentru

infiintarea culturilor proprii si o parte este valorificata catre terti, alti

fermieri din zona limitrofa sau din judetele limitrofe. Societatea

intentioneaza ca dupa modernizare sa dezvolte acest sector si catre

producerea de seminte pentru culturile de floarea soarelui si porumb prin

realizarea de loturi de hibridare, in functie de necesitati dar si de

cerintele pietei. Ca urmare acest aspect este privit ca o politica de viitorde dezvoltare si diversificare a activitatii.

Mai este de specificat faptul ca semintele stau in depozitele

societatii circa 2-3 luni, de la recoltare(luna iulie) pana la

valorificare(lunile septembrie, octombrie), timp in care sunt supuse

proceselor de curatire, uscare, conditionare, tratare si evident sunt

supuse controlului calitatii privind puritatea si germinatia in vederea

utilizarii pentru infiintarea de noi culturi.



Tehnologia de cultura a porumbului

Plantele premergatoare, foarte bune sunt: cereale paioase,

leguminoasele anuale si perene,inul si cartoful. Bune sunt: floarea

soarelui, porumbul1+2 ani, sfecla de zahar, plantele furajere. Medii aici

se incadreaza porumbul dupa 3-4 ani, ricinul, sorgul.

Lucrarile solului, aratura se face toamna la adancimea de 25-30

cm pe solurile mijlocii si grele la 20-25 cm, pe solurile usoare. Nu se

recomanda aratura de primavara.

Pregatirea patului germinativ se realizeaza imediat inaintea

semanatului, se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat

de sol maruntit pe adancimea de semanat.

In cazul desprimavararii timpurii se recomanda grapatul

ogoarelor numai pe terenurile zvantate. Ultima lucrare de pregatire a

patului germinativ se executa in ziua semanatului.

Stabilirea densitatii plantelor, densitatea la semanat se stabileste

in functie de hibridul cultivat, de nivelul de aprovizionare cu apa a solului,

de gradul de fertilitate a solei ce se cultiva cu porumb, de sistemul de

cultura in conditii de irigare sau la neirigat. Valorile medii de plante

rentabile la hectar se stabilesc in limitele de 40000-55000 plante/ha la

hibrizii timpurii, 40000-55000 plante/ha la hibrizii semitimpurii si de

40000-50000 plante/ha la hibrizii tardivi.

Cantitatea de samanta variaza intre 15-22 kg/ha.

tehnologia de cultura a orzului

Documents