7/23/2019 Tehno 5

1/9

Facultatea de Inginerie ElectricBARBU Alexandra-RodicaLab. Metode si Procedee Tehnologiceru!a """A

AnulIA

Tehno 5

Procesul tehnologic de bobinare a

statorului unei maini electrice asincrone

7/23/2019 Tehno 5

2/9

Noiuni de baz

INFASURARILE MAINILOR DE CURENT CONTINUU

Exist dou #ariante constructi#e de $n%&urri de curent continuu careau cea 'ai larg rs!(ndire) $n%&urarea buclat &i $n%&urarea ondulat. *n+g." se !re,int sche'atic cele dou ti!uri de $n%&urri a buclat &i b ondulat/0 s-a considerat des%&urarea $n !lan a s!irelor0 $n !artea de 1ossunt +gurate legturile la la'alele colectorului2 iar !e desene a!ar &i

u'brele !olilorstatorici.

3u 4" s-a notat deschiderea bobinei2 4 este !asul $n%&urrii distan5adintre laturile de dus a dou bobine consecuti#e $nseriate/2 iar 46 re!re,int!asul de $ntors distan5a dintre latura de dus &i cea de $ntors a bobineiur'toare/. La $n%&urrile buclate 4 7 4" 462 iar la cele ondulate2 4 7 4" 846. *n cele ce ur'ea, se #a ex!lica 'odul de reali,are doar !entru$n%&urea buclat &i re!arti5ia cores!un,toare a induc5iei B9: $n $ntre+er. *n+gura 6a este re!re,entat sche'a des%&urat a unei $n%&urri buclate.Prin sche'a des%&urat se $n5elege o sche' $n !lan ob5inut !rin tierearotorului du! o generatoare &i des%&urarea lui. In acest %el2 crestturile care

erau !lasate la !eri%eria unui cilindru a!ar situate $n acela&i !lan. *n +gureste schi5at &i sche'a des%&urat a colectorului2 &i anu'e2 $n !artea de 1osa +gurii. ;e ase'enea2 a!are $n +gur &i u'bra !olilor de excita5ie.In%&urarea buclat din +gura 6 a!ar5ine unei 'a&ini cu 6!7

7/23/2019 Tehno 5

3/9

crestturii +gurat cu linie !lin /2 iar cealalt2 $n !artea in%erioar +guratcu linie $ntreru!t/. In%&urarea const dintr-o serie de sec5iuni identice2+ecare sec5iune a#(nd una sau 'ai 'ulte s!ire $n +gur2 !entru si'!litate2s-a considerat c o sec5iune are o singur s!ir/2 sec5iunile +ind legate $nserie. 3a!etele sec5iunilor se leag $ntre ele !entru a se asigura $nseriereasec5iunilor s%(r&itul unei sec5iuni se leag cu $nce!utul alteia/ &i2 $n acela&iti'!2 se leag &i la c(te o la'el de colector. Practic2 $n cresttura !racticat$n ari!ioara unei la'ele de colector se li!esc cu a1utorul cositorului ca!tulde s%(r&it al unei sec5iuni &i ca!tul de $nce!ut al altei sec5iuni2 du! o regulbine !reci,at2 !us $n e#iden5 de sche'a $n%&urrii. Prin ur'are2$n%&urarea descris2 ca de alt%el toate $n%&urrile de curent continuu2 nu areca!ete libere. In%&urarea de curent continuu este deci o $n%&urare $nchis.

*n%&urarea buclat se caracteri,ea, !rin %a!tul c toate sec5iunile auca!etele lor legate la dou la'ele #ecine ale colectorului2 $nseriereasec5iunilor %c(ndu-se de a&a 'anier $nc(t acestea se succed la !eri%eriarotorului $n acela&i sens2 la distan5a de o cresttur $ntre dou sec5iunisuccesi#e 4 7 "/. ;ac !orni' de la un ca!t al uneisec5iuni oarecare &iur'ri' conductorul din care sunt reali,ate di%eritele s!ire &i sec5iunisuccesi#e ale $n%&urrii2 descrie' o serie de bucle la !eri%eria rotorului2 deunde &i denu'irea de $n%&urare buclat. Pe colectorul la care sunt legateca!etele sec5iunilor %reac < !erii2 legate alternati# dou c(te dou2 iar+ecare !ereche ast%el reali,at este legat la borna A2res!ecti# B a 'a&inii.Periile sunt egal distan5ate la !eri%eria colectorului. L5i'ea !eriilor este de

ordinul de 'ri'e al l5i'ii unei la'ele sau a dou la'ele de colector. *n+gura 62a2 !eriile au toc'ai l5i'ea unei la'ele. Po,i5ia !eriilor !e colectorare o %oarte 'are i'!ortan5 $n %unc5ionarea 'a&inii de curent continuu. ?ere'arc cu u&urin5 deoca'dat c2 atunci c(nd 'a&ina este $n %unc5ionare2adic rotorul cu toate sec5iunile $n%&urrii rotorului este $n rota5ie2 !eriile #in$n contact c(nd nu'ai cu o singur la'el2 c(nd cu dou la'ele #ecine2+indc colectorul se rote&te o dat cu rotorul2 iar !eriile sunt +xe $n s!a5iu.3u' la dou la'ele #ecine ale colectorului sunt legate ca!etele unei sec5iunia $n%&urrii2 iar !eria $n anu'ite inter#ale de ti'! calc !e a'bele la'ele2sec5iunea res!ecti# este $n scurtcircuit2 !eria +ind bun conducroare. @ri2dac !olii 'a&inii sunt excita5i2 adic exist un c('! 'agnetic de excita5ie &irotorul se $n#(rte&te2 $n di%erite sec5iuni se induc t.e.'. alternati#e. Acestt.e.'. au #alori instantanee de!in,(nd de !o,i5ia sec5iunii res!ecti#e $nc('!ul !olilor de excita5ie. ;ac sec5iunea este scurtcircuitat de !erie $n'o'entul c(nd latura sa de ducere este $n axa !olului nord2 t. e.'. este'axi' &i #a da na&tere unui curent i'!ortant $n sec5iunea scurtcircuitat.

7/23/2019 Tehno 5

4/9

?ec5iunea acu'ulea, $n c('!ul su 'agnetic o i'!ortant energie &ide#ine sediul unor !ierderi oule $n inter#alul de ti'! c(t este scurtcircuitat.*n 'o'entul $n care2 datorit rota5iei2 !eria !ierde contactul cu una dinla'elele la care este legat sec5iunea res!ecti# &i scurtcircuitarea sec5iunii$ncetea,2 atunci curentul de scurtcircuit din sec5iune trebuie s se anule,e.3u' energia locali,at $n c('!ul 'agnetic al sec5iunii nu se !oate anulabrusc2 curentul nu se anulea, nici el brusc la !rsirea la'elei de ctre!erie2 ci continu s se $nchid !rin aer $ntre la'ela !rsit < &i !erie sub%or' de arc electric2 $n care se consu' $n scurt ti'! energia locali,at $nc('!ul 'agnetic al sec5iunii. Aceste arcuri sc(ntei/ la colector $ntre la'ele&i !erii sunt %oarte duntoare bunei %unc5ionri &i nu sunt ad'isibile.

*n schi'b2 dac !eriile sunt !lasate !e colector $n ast%el de !o,i5ie$nc(t scurtcircuitea, #re'elnic sec5iuni ale cror laturi de ducere sunt'o'entan $n ,ona inter!olar $n care c('!ul de excita5ie este %oarte slabsau nul2 atunci &i t.e.'. induse $n sec5iunile res!ecti#e $n acele 'o'entesunt %oarte 'ici sau nule &i toate %eno'enele descrise 'ai sus au loc cu ointensitate a!reciabil 'ai redus sau nu au loc2 ceea ce este %a#orabil !entru%unc5ionarea 'a&inii. ;e aceea2 $ntoc'ai ca &i $n +gura 62a2 !eriile se!lasea, !e colector $ntr-o ast%el de !o,i5ie $nc(t +ecare !erie sscurtcircuite,e2 la %unc5ionarea 'a&inii2 sec5iuni ale cror laturi se a $n,ona de c('! de excita5ie %oarte slab sau nul2 $n ,ona inter!olar. ;ac!eriile scurtcicuitea, #re'elnic toc'ai sec5iunile care au laturile exact $naxa inter!olar de si'etrie2 atunci se s!une c C!eriile sunt +xate $n axa

neutrD. ;ac !eriile ocu! alt !o,i5ie dec(t cea de 'ai sus2 se s!une cC!eriile sunt decalate din axa neutrD. ?e !oate arta c decalarea !eriilordin axa neutr !oate a#ea &i alte inuen5e asu!ra %unc5ionrii 'a&inii2inuen5e2 $n general2 negati#e. Atrage' aten5ia asu!ra %a!tului c !o,i5ia!eriilor !e colector nu !oate + ra!ortat2 $n general2 la !o,i5ia !olilor deexcita5ie. *n ca,ul $n%&urrii !re,entate $n +gura 62a2 cele dou legturi aleunei sec5iuni oarecare la dou la'ele #ecine sunt egal de lungi. ;ac !eriilesunt +xate $n axa neutr2 a&a cu' este ca,ul $n%&urrii studiate2 elescurtcircuitea, sec5iuni ale cror laturi sunt 'o'entan $n axele inter!olarede si'etrie &i2 !rin ur'are2 !eriile2 date +ind legturile egal de lungi lacolector2 se a $n axa de si'etrie a sec5iunilor res!ecti#e2 adic $n axele desi'etrie ale !olilor de excita5ie. ;ar 'ai !ot + reali,ate &i ast%el de legturi lacolector. *n +gura 2 o legtur la colector a unei sec5iuni oarecare estedirect2 cea 'ai scurt !osibil2 iar cealalt legtur 'ult 'ai lung. Pentruo ase'enea reali,are constructi# a $n%&urrii2 $n situa5ia c !eriile se+xea, $n axa neutr2 obser#' c !eriile cad $n axa inter!olar de si'etrie

7/23/2019 Tehno 5

5/9

&i nu $n axa de si'etrie a !olilor2 ca $n ca,ul !recedent. Prin ur'are2 la o'a&in dat2 !entru care nu cunoa&te' 'odul !recis de reali,are alegturilor sec5iunilor la colector2 nu !ute' &ti dac !eriile sunt sau nuC+xate $n axa neutrD !rin ra!ortarea !o,i5iei !eriilor la !o,i5ia !olilor de

excita5ie. Pentru aceasta este ne#oie de unele 'etode s!eciale.

Plasarea !eriilor !e colector &i legturile dintre ele &i la bornele 'a&iniiconduc la $'!r5irea $n%&urrii re!re,entate $n +gura 62a $n < Cci decurentD2 $n sensul c2 dac la bornele A2 B ale 'a&inii s-ar a!lica o tensiunede curent continuu2 curentul absorbit de $n%&urare s-ar di#i,a !e < ci $n!aralel $n interiorul ei. Ansa'blul sec5iunilor $n%&urrii se $'!arte !e cele !artea in%erioar/. *n consecin52 $n 'o'entul considerat2 cele< ci de curent #or + %or'ate din ur'toarele sec5iuni)

3alea I) 6 >0 G0 < H0

3alea II) > ":0 G ""0 H "60

3alea III) ": "

7/23/2019 Tehno 5

6/9

%a!tul c nu'rul 6a de ci de curent $n !aralel este egal cu nu'rul 6! de!oli2 adic a 7 !.

*n !lus2 nu'rul de !erii !e colector este egal cu nu'rul de !oli. ?ur'ri' &i !o,i5ia la 'o'entul dat $n c('!ul 'agnetic de excita5ie al

sec5iunilor unei ci cde curent oarecare2 de exe'!lu2 calea I +gura 62c/. 3ele sec5iuni $n serie 6 >0 G0 < H2 care la 'o'entul t alctuiesc calea Ide curent2 sunt situate toate $n c('!ul !ri'ei !erechi de !oli. ?e obser# ccele sec5iuni $n serie ocu! $ns !o,i5ii di%erite $n c('!ul de execu5ie2sec5iunile +ind decalate $n 'od uni%or' $n c('!. ;ac 4" 7 ca,ul$n%&urrii studiate/2 +ecare sec5iune are o latur $n c('! nord &i cealaltlatur $n c('! sud. ?e re'arc u&or c sec5iunile care intr $n co'!onen5aunei alte ci2 de exe'!lu a II-a2 ocu! $n acela&i 'o'ent !o,i5ii si'ilare $nc('!ul unei !erechi de !oli de excita5ie2 ceea ce re!re,int o caracteristic a$n%&urrilor de curent continuu. Re!arti5ia s!a5ial a induc5iei +g. 62c/ seex!lic !rin %a!tul c ea este 'axi' !e axa !olar &i se 'en5ine ast%el subtal!a !olar &i se anulea, $n dre!tul axei neutre0 $n dre!tul !olului sud2re!arti5ia este si'ilar2 dar de sens contrar.

Comentaea !tandadu"ui #$5%$&'$$(

eneralitati

@biect si do'eniu de a!licare.

Pre,entul standard stabileste 'odul de clasi+care si si'boli,area aconductoarelor de bobina1 din cu!rusi alu'iniu2 a#and sectiune circular saudre!tunghiulara cu i,olatie de hartie2 bu'bac2 'atase2 +re sintetice 2 +re desticla sau e'ail2 utili,ate la reali,area in%asurarilor 'asinilor si a!aratelorelectrice2 !recu' si la reali,area di#erselor bobine !entru echi!a'enteelectronice2 de auto'ati,ari etc.

3lasi+carea si si'boli,area conductoarelor de bobina1 din !re,entulstandard nu este li'itati#e. La introducerea in %abricatie a unor noi ti!uri de

7/23/2019 Tehno 5

7/9

conductoare de bobina1 se #a tine sea'a de !rinci!iile de si'boli,are de la!unctual .

Introducerea acestei si'bloi,ari in standardele sau nor'ele tehnicea!robate inainte de intrarea in rigoare a !re,entului standard se %ace cu

oca,ia re#i,uirii lor.

?tandarde conexe

In legatura cu !re,entul standard sunt)

o ?TA? >::G-H: - 3abluri2conducte si conductoare debobina12ter'inologie0

o ?TA? -G> - 3onductoare de bobina1 cu i,loatie de hartie0

o ?TA? ""6:6N"-GH - 3onductoare dre!tunghiulare de cu!rue'ailate2 conductoare e'ailate cu indice de te'!erature "2ti! 3U-PET-"0

o ?TA? """

7/23/2019 Tehno 5

8/9

rad cu i,olatie tri!la.;u!a indicele de te'!erature2 conductoarele de bobina1 se clasi+ca in cinciclase)

3u indice de te'!eratura ":0

3u indice de te'!eratura ":0 3u indice de te'!eratura "0 3u indice de te'!eratura "H:0 3u indice de te'!eratura 66:0

;u!a 'odul de i,olare2 conductoarele de bobina1 se clasi+ca in doua gru!e)

I,olate !rin e'ailare0 I,olate !rin in%asurare sau i'!letire0

?i'boli,are

Princi!ii de si'boli,are

?i'boli,area cu!rinde2 in ordine2 si'bolurile !entru)

Materialul conductorului0 Oatura i,olatiei0 For'a sectiunii conductorului0 3aracteristici de ba,a M2?2T/ 3aracteristici secundare unde este ca,ul U2A2F2s2b/0 radul de i,olatie "26 sau /

Indicele de te'!erature ":2"6:2":2"2"H: sau 66:/

?e'n+catia si'bolurilor utili,ate)

3u) conductor de cu!ru0 Al) conductor de alu'iniu0 P) sectiune dre!tunghiulara0 E) e'ail0

M) !ro!rietati 'ecanice ridicate0 ?) sudabil0 T) stabilitate ter'ica ridicata0 A) ter'oaderent0 ?) soc ter'ic i'bunatatit0 F) re,istent la agenti %riori+ci0 U) re,istent la ulei de trans%or'ator0 b) a!titudine de bobinare i'bunatatita.

7/23/2019 Tehno 5

9/9

A)ti*itate de "aboato

In ti'!ul laboratorului a' onsultat 'ai 'ulte stas-uri)

a/ !entru sar'e)- ?TA? >H-G< sar'a de 3u rotunda !t conductoare de bobina1D- ?TA?