anul II, numarul 6martie 2009

Moonspell şi Cradle of Filthconcerteaza din nou în România

„Festival Beethoven“ seară muzicală dedicată compozitorului german

“Restul e tăcere” a câştigat nouăpremii Gopo

Teatrul de Baleto provocare pentru public

si artisti

Teatrul de Baleto provocare pentru public

si artistiinterviu cu Ovidiu Dragoman

directorul Casei de Cultura A Municipiului Sibiu

p.14

p.6,7

p.8

p.5

MARTIE20096

revistă lunară de culturăapare la Sibiu

numărul 6Martie 2009

acţie:Anda IonaşRaluca NicolaeFlorina BadeaBogdan FeldmanAliza AdamDaniel Gârleanu

colaborato

Sunt multe guri care critică. Şi de a ne expr ima a fost asta nu ar fi ceva rău. Se ştie că transformat într-un exces de zel întotdeuna critica ajută la mediatic nu are nimic de-a face îmbunătăţiri. Formula se aplică cu deontologia. însă numai atunci când ea, Proaspăt înfiinţata trupă de balet critica, vina din partea unora care a Sibiului a căzut în această ştiu despre ce vorbesc. Pentru că plasă a celor care critică fără altfel e foarte uşor să critici. Dacă dovezi. Şi spun asta pentru că nu îţi place găseşti întotdeauna am auzit mult în stânga şi în cuvinte rele despre acel ceva. dreapta critici mai mult negative Crtica nu trebuie făcută doar la adresa balerinilor sibieni. Nicio pentru a ne deosebi de ceilalţi opinie însă nu venea din partea parteneri de conversaţie din unui cunoscător în domeniu. grupul de prieteni. Ea trebuie să Motiv pentru care toată pledoaria aibă un substrat ferm susţinut de acelora e praf în vânt. Sincer aş dovezi clare. Este mai grav faptul vrea să aud un simplu “mi-a cã unora li s-a pus şi stiloul în plăcut” sau “nu mi-a plăcut” şi să mânã şi au fost numiţi jurnalişti. lăsăm motivele pentru cei care Trebuie sã fim sinceri în primul ştiu despre ce vorbesc. Şi care, rând cu noi înşine. Apoi sã în ceea ce priveşte baletul, încercãm sã fim obiectivi. Şi în deocamdată în Sibiu lipsesc cu cele din urmã sã nu intrãm într-un desãvârşire.tãrâm pe care nu îl cunoaştem. Faptul cã acum avem libertatea

In Extremo la Rokin` Transilvania in Sibiu....................................p.4

Începe Festivalul Primãvara poeţilor....................................p.4

Se suplimenteazã numãrul de bilete pentru Depeche Mode....p.5

FilthFest pe locul 2 în topul vânzãrilor la Eventim...............p.5

Noi confirmãri la Wacken Open Air Festival 2009.....................p.5

Teatrul de Balet Sibiu - o provocare pentru public şi artişti....................................p.6,7

Festival Beethoven la Filarmonica de Stat Sibiu..........................p.8,9

Arhitecturã chinezã la muzeul Franz Binder..........................p.10

Sfârş i t de par t idã în s t i l Beckett..................................p.12

Restul e tãcere - nouã premii Gopo la ediţia din 2009..................p.14

“Apartamentul”(fragment) - pagina Clubului Astra.............p17

Agenda culturalã pentru perioada martie/aprilie.........................p.18

MARTIE6 2009

Despre critica

p.4

p.12

p.14

p.6,7

p.8,9

MARTIE6 2009

In Extremo la Rockin` Transilvania

Una dintre cele mai fantastice trupe live din Germania, In Extremo sunt confirmaţi oficial la festivalul Rockin' Transilvania Open Air 2009, care se va desfãşura anul acesta în weekend-ul 12-14 iunie la Sibiu.In Extremo sunt deosebit de încântaţi de faptul cã vor avea prilejul sã revinã foarte curând la Sibiu, oraş care le place foarte mult. Trupa va cânta la Rockin' Transilvania în ziua de sâmbãtã, 13 iunie. Organizatorii festivalului vor pregãti împreunã cu grupul un spectacol excepţional de sunet, lumini şi multe efecte pirotehnice.In Extremo au devenit celebri în întreaga lume o datã cu lansarea hit-ului Herr Mannelig (o veche baladã suedezã), apãrut pe coloana sonorã a jocului de calculator Gothic, si sunt la ora actualã, în multe tãri din vestul Europei şi nu numai, unul dintre cele mai la modã grupuri rock/metal. Fiecare concert al trupei este o incredibilã paradã de instrumente medievale rare, la care se adaugã costumaţii ieşite din comun (nu ţinutã rock!) şi o multime de efecte pirotehnice, care transformã apariţile live ale grupului în adevãrate explozii de sunet şi luminã. Combinaţia surprinzãtoare, dar reuşitã, a numeroaselor instrumente medievale (cimpoaie, fluiere medievale, harpã, mandolinã şi multe altele) cu instrumente moderne folosite în muzica rock, precum chitara electricã, bass-ul sau tobele, s-a dovedit a fi o experienţã reuşitã, o dovadã în acest sens fiind şi faptul cã ultimul album de studio al formaţiei, intitulat "Sängerkrieg" şi apãrut anul trecut la aceeaşi casã de discuri a grupului Metallica, Universal, a intrat imediat dupã apariţie direct pe locul întâi în topul german. Interesant este şi faptul cã mare parte din piesele In Extremo sunt cântece din epoca medievalã, interpretate în stil rock/metal, şi la care s-au pãstrat textele originale în limbi vechi precum latina, germana medievalã, suedeza veche, franceza veche, spaniola veche etc.Aşadar, cei care au pierdut anul trecut prilejul de a-i vedea pe In Extremo live în România, sunt aşteptaţi anul acesta la Rockin' Transilvania Open Air 2009.Rockin' Transilvania Open Air este un eveniment organizat de Asociaţia Rockin' Transilvania cu sprijinul Consiliului Local Sibiu, al Primãriei Municipiului Sibiu şi al Casei de Culturã a Municipiului Sibiu.

FESTIVALUL „PRIMAVARA POETILOR” SIBIUEditia a 2-a, 23-29 martie 2009

În perioada 23-29 martie a. c., Sibiul va fi animat de 14 evenimente dedicate aducerii poeziei lângă cititor. Festivalul de la Sibiu face parte din Festivalul Internaţional „Le Printemps des Poètes”, organizat în peste 60 de ţări printre care şi România – în Bucureşti şi în peste 50 de oraşe. Scopul Festivalului „Primăvara Poeţilor” Sibiu este de a provoca publicul la o lectură a poeziei contemporane şi a stimula dezbateri privind poezia în sine şi formele ei alternative de existenţă într-un mediu cultural în continuă schimbare. Organizat de Biblioteca Judeţeană ASTRA, cenaclul literar Club ASTRA şi Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu, festivalul oferă publicului sibian şansa de a descoperi poeţii şi creaţiile lor printr-un program de evenimente desfăşurate în 9 locaţii, îmbinând poezia cu muzica, filmul şi teatrul.

MARTIE6 2009

Wacken Open Air 2009 noi confirmariOrganizatorii Wacken Open Air au anunţat cã ediţia 2009 a festivalului este Sold-Out încã din ultimele zile ale anului trecut, toate cele 70.000 de bilete fiind deja vândute. La evenimentul care va avea loc în Germania între 30 iulie şi 1 august au fost anunţate pânã acum urmãtoarele trupe:AIRBOURNE, AMON AMARTH, AXEL RUDI PELL, BORKNAGAR, BULLET FOR MY VALENTINE, CALLEJON, CATHEDRAL, DRAGONFORCE, EINHERJER, EPICA, GWAR, HAMMERFALL, IN EXTREMO, IN FLAMES, KAMPFAR, KOS, KORPIKLAANI, LACUNA COIL, MACHINE HEAD, MOTÖRHEAD,NAPALM DEATH, NEVERMORE, SARKE, TESTAMENT, TRACEDOWN, TRISTANIA, TURISAS, VOLBEAT, WALLS OF JERICHO şi WHIPLASH.

~

Se suplimenteaza biletele pentru Depeche Mode!

Dupã ce biletele din zona Gazon A s-au vândut în totalitate în doar o lunã de la punerea în vânzare, zilele acestea s-au terminat şi biletele din Gazon B. La solicitarea organizatorilor, managementul trupei a fost de acord cu suplimentarea acestui sector cu înca 2000 de bilete!„Fanii trupei sunt foarte încantaţi de revenirea Depeche Mode, biletele se vând într-un ritm mult mai alert decât în 2006: deşi mai sunt douã luni pânã la data concertului, douã categorii sunt deja sold-out!” a declarat Laura Coroianu, CEO Emagic. „Suplimentarea biletelor în Gazon B este o veste bunã atât pentru noi - cãci demonstreazã interesul publicului pentru acest eveniment - cât şi pentru cei 2.000 de fani care au de acum o şansã în plus de a asculta live piese de pe cel mai nou album Depeche Mode, “Sounds of the Universe”. Beck’s, lider pe segmentul berilor premium internaţionale în Romania, este o marcã puternic asociatã cu distracţia, spiritul liber, inovator, nonconformist şi de aceastã datã va sãrbãtori împreunã cu fanii revenirea în Romania a legendarei trupe britanice,” a declarat Adrian Ciulei, Brand Manager Beck’s.

În urma numeroaselor e-mailuri şi telefoane primite din partea fanilor, organizatorii au solicitat managementului Depeche Mode suplimentarea numãrului de bilete din Gazon B, reprezentanţii trupei aprobând azi (17 martie, n.r.) aceastã cerere. Cele 2000 de bilete suplimentare s-au pus în vânzare înca de dimineaţã, pe myticket.ro şi în magazinele Diverta.Depeche Mode va concerta pentru a doua oarã la Bucureşti pe 16 mai, în Parcul Izvor, în cadrul unui eveniment oferit de Beck’s şi produs de Emagic, inclus în turneul „Tour of the Universe”. Biletele mai pot fi achiziţionate din reţeaua Diverta şi de pe www.myticket.ro la preturile de 360 (categoria VIP), 120 lei (Gazon B) şi 100 lei (Gazon C).

FilthFest, direct pe locul 2 in topul vanzarilor la EventimDeşi nu au trecut prea multe zile de la anunţarea oficialã a FilthFest, vânzãrile de bilete au fost bune, semn cã interesul este sporit şi multã lume vrea sã vadã CRADLE OF FILTH, MOONSPEL şi TURISAS, pe 23 aprilie 20009, la Sala Sporturilor din Cluj-Napoca. Dupã cum se poate vedea pe siteul www.eventim.ro, acest killer package a intrat direct pe locul 2 în topul evenimentelor cu cele mai mari vânzãri de bilete. Numai în zilele de vineri şi luni s-au vândut peste 200 de bilete. Dupã cum a anunţat Maximum Rock, numãrul biletelor este limitat la 1200 şi existã trei categorii de preţuri. Prima categorie, ca ofertã promoţionalã pentru primii 500 de cumpãrãtori, este la preţul de 85 lei, suma sub media preţurilor practicate în Europa pentru acest concert. Bilete sunt disponibile deja în reţeaua Eventim (www.eventim.ro ), adicã în aproape tote magazinele Germanos din ţarã. Preturi: 85 lei primele 500 bucãţi / 100 lei urmãtoarele bilete/ 110 lei at the doors.

foto

: An

ton

Co

rbij

n

DEPECHE MODE

MARTIE6 2009

Teatrul de Balet Sibiu- o provocare pentru public si artisti

Laurenţiu Strãuţ: Proiectul înfiinţării unei trupe de balet în Sibiu mi s-a părut unul destul de curajos. Cât de greu a fost atunci şi cât de greu vă este acum?

Ovidiu Dragoman: Nu am înfiinţat trupa de balet cu ochii închişi şi doar de dragul de a arăta că putem, că ştim, etc. Noi am testat publicul sibian în 2007 cu o serie de spectacole cu trupe atât din ţară cât şi din străinătate, spectacole la care sala Casei de Cultura a Sindicatrelor a fost plină. Era clar că Sibiul are un public care cunoaşte şi apreciază baletul şi era normal să se infiinţeze o trupă de balet locală. Mai sunt şi altele care lipsesc din perimetrul cultural local. Eu sper ca după balet să se înfiinţeze şi operă şi atunci vom fi reprezentaţi în toate genurile artistice. Proiectul de înfinţare a unei trupe de balet a venit de la sine. Ideea este veche. Eu mă chinui cu ea de peste 10 ani dar a trebuit să demonstrez mai întâi cât este de căutat, cât este apreciat baletul pentru ca autorităţile locale să ne sprijine. Eu zic că am plecat foarte bine la drum. Ne-am mişcat repede, avem deja patru spectacole în repertoriu în mai puţin de un an. Următorul spectacol va fi o gală de balet prin care urmăresc să scot în evidenţă posibilităţile tehnice şi artistice ale fiecărui dansator din ansamblu. Eu le-am lansat o oferta şi i-am lasat să pregătească tot ceea ce au ei în repertoriu. O să îi selectez pe cei mai buni dintre ei şi cred că pe la finele lunii

interviu

Trebuie sã recunosc cã pentru mine baletul era o necunoscutã. Au fost puţine spectacole de balet la care am participat şi tunci am apreciat doar spectacolul. Nu eram un mare admirator al genului. Poate ãsta a fost motivul pentru care, personal nu am simţit lipsa baletului în Sibiu. Lucrurile se schimbã însã atunci când descoperi frumuseţile unei arte. Şi nimeni nu poate face acest lucru mai bine decât un artist. A fost de ajuns o discuţie cu Ovidiu Dragoman urmatã de vizionarea unui spectacol de balet ca sã îmi dau seama cã Sibiul nu ar fi Sibiu fãrã sã aibã o trupã de balet proprie.

Pentru revista ProfilCultural, Ovidiu Dragoman - fost balerin şi actual director al Casei de Culturã a Municipiului Sibiu dezvãluie aspecte mai puţin cunoscute despre Teatrul de Balet Sibiu.

, ,

• OVIDIU DRAGOMAN

L.S.: Câţi membri numără trupa clasică deşi foarte puţin dansat. spectacol. Cât din valoarea tehinice pun ele în realizare. Se de balet din Sibiu şi cât de greu Este o piesă scurtă doar pentru unui spectacol este dată de trece apoi la o primă execuţie a fost recrutarea lor pentru fete, patru fete. Pentru acestea costume? de probă. Ia destul de mult timp acest proiect, al înfiinţări unui de exemplu am cumpărat O.D. În primul rând cosutmele şi e mult de lucru. Ele se mai Teatru de Balet în Sibiu? costumele din Germania pentru trebuie să fie pe subiectul modifică şi pe parcurs. Vezi O.D.: În momentul de faţă trupa că atunci nu am găsit o variantă spectacolului. Nu poţi face costumul în spectacol şi atunci are 22 membri. Au fost autohtonă mulţumitoare. costume de epocă şi să dansezi ţi se pare că mai merge o selecţionaţi anul trecut în cadrul În prima parte este aşadar “pas- modern. Trebuie de asemenea panglică acolo sau că mai primei ediţii a concursului de de-quatre” şi un divertisment să fie în concordanţă cu decorul poate fi scurtat puţin. Eu şi balet de la Sibiu. Unei paţîi coregrafic pe muzică de pe care îl foloseşti, să fie un tot Carmen Siminie am lucrat până dintre laureaţii concursului Leonard Bernstein şi pus în unitar. Nu poţi folosi nişte acum la un singur spectacol le/am propus să vină să ne scenă de Cristina Hamel, nuanţe în decor şi alte nunaţe în împreună - “Romeo şi Julieta” şi ajute să înfiinţăm trupa de la balerina română cu cea mai costume pentru că nu ar fi sunt foarte mulţum it. Ne Sibiu. Le-am lăsat un termen de bună carieră internaţională – a plăcut la vedere. Trebuie să fie adaptăm bine şi totul iese aşa gândire însă majoritatea au fost solistă la Scala din Milano şi lejer pentru balerin, să se cum trebuie.răspuns pozitiv răspândind şi prin nenumărate teatre de poată mişca în el, trebuie să fie zvonul şi în rândul colegilor lor balet din Franţa şi directoare de ţipătoare pentru a putea fi L.S.: Cât de importantă este şi altor ansambluri. Din acest teatru de balet în Germania. percepute uşor de către public, identificarea şi cedarea unui motiv trupa are şi acest caracter Actul doi, partea a doua a trebuie să te gandeşti la lumina imobil pentru Teatrul de Balet multinaţional. Pe de altă parte s p e c t a c o l u l u i e s t e care cade pe ele şi care trebuie Sibiu?şcolile româneşti în ultima Cenuşă reasa – da r nu să îl pună în evidenţă. Este O.D.: Chiar zilele acestea am perioadă nu se pot lăuda cu o Cenuşăreasa clasică. La ceva complex pe care dacă îl fost să văd o clădire care a fost ca l i ta te deoseb i tă . No i , sugestia mea coregrafa Liliana faci bine se văd rezultatele. în administrarea Casei de generaţia mea, cei dinaintea Iancu a clădit un story pe ideea Cultură a Municipiului, am mea şi poate câteva după, am de “Cenuşăreasa” pe muzica L.S.: Cât se lucrează la partea cedat-o Bbliotecii Astra acum ţinut baletul cam în toată de Strauss. La începutul luni d e c o s t u m e p e n t r u u n vreo 10 ani de zile pentru că nu Europa şi nu numai. Practic nu Martie am pus în scenă spectacol? avea utilitate pentru noi atunci. exista teatru de balet în spectacolul alături de o Carmen Siminie(designer): Ca Acum nu mai are nici biblioteca Euraopa care să nu aiba în orchestră. Şi este foarte timp se lucreaza 2-3 săptămâni nevoie de ea. Clădirea este componenţă un balerin român important pentru noi că am în funcţie de câţi balerini sunt, situată pe strada Câmpului, sau chiar director român. găsit o orchestră care să vrea cu cât timp înainte se anunţă este un vechi cinematograf dar Revenind la grupul nostru...toţi să lucreze cu noi şi care face d e c i d e r e a c o s t u m e l o r . acum nu este într-o stare foarte balerinii trupei actuale sunt faţă cerinţelor pentru că una e Costumele au primul impact şi bună însă eu cred că o să găsim tineri şi dornici de experienţe. În să cânţi într-o filarmonică şi una transmit un mesaj şi atunci înţelegere şi sprijin să o momentul de faţă partea e să acompaniezi o trupă de trebuie acordată foarte multă adaptăm pentru că se pretează materială nu este foarte balet. Sunt alţi ritmi altă atenţie. Sunt în prim-plan ca şi la ceea ce ne trebuie nouă. importantă pentru ei. Desigur abordare a piesei. execuţie sau ca prioritate. Bineînţeles că ea trebuie că ei au crescut destul şi vor O.D. Se începe cu schiţele renovată pentru că e o clădire la creşte în continuare şi în L.S.: Care sunt elementele care prezentate de scenograf pe care de peste 30 de ani nu s-a momentul în care se vor simţi s t a u l a b a z a r e a l i z ă r i i care noi discutăm, vedem ce se mai schimbat o ţ iglă pe siguri pe ei vor migra către alte c o s t u m e l o r p e n t r u u n potriveşte, vedem ce dificultăţi acoperiş. ansambluri. Este un lucru normal ca în carieră să ai mai multe experienţe, să dansezi în mai multe teatre. Rămânând într-unul singur te plafonezi. Faptul că eşti invitat şi în alte trupe să dansezi îţi certifică într-un fel valoarea.

L.S.: Există perspect iva înfiinţării unei şcoli performante de balet în Sibiu?O.D.: Noi am avut o şcoala de balet la Sibiu. În cadrul Liceului de Artă exista o secţie de coregrafie unde şi eu am predat vreo doi ani jumătate. Din păcate, aşa cum am mai spus, nu ne putem lăuda cu o calitate deosebită. Sunt foarte puţini cei care a jung la un n ive l profesionist. Unii dintre aceştia sunt acum în ansamblu, alţii sunt solişti pe la teatrele din ţară. Ca să faci o selecţie bună şi să ai o calitate bună aria de depistare a talentelor trebuie să fie mult mai mare decât un oraş.

L.S.: Ce ne puteti spune despre spectacolul “Cenuşăreasa” pe care l-aţi prezentat în 11 martie?O.D.: Cenuşăreasa este un spectacol de balet care are în prima parte un “pas-de-quatre” de Puni care este o secvenţă

Dintotdeauna revistele şi cataolagele de modã au inspirat oamenii, le rãsfoiesc pentru a vedea ce se poartã, din multiple domenii şi vedete, politicieni, artişti au influenţat moda.Alegerea unor culori în armonie ca şi textura materialelor, combinate sunt elemente centrale ale noilor colecţii, oferind noi teme, motive, tipare, fiind redescoperite vechile tehnici şi tendinte, pentru a avea plãcerea de a purta ceva unic sau mãcar ceva deosebit în favoarea stilului propriu. Stilul aratã cine eşti, determinând distanţa sau apropierea, este un limbaj ce relateazã o poveste despre cel ce poartã, degenerând un fel de comunicare non-verbalã. În lumea modei şi mai ales istoria modei ne readuce în ecourile romantice ale trecutului şi ne inspirã în aceastã lume începând o cãlãtorie fascinantã de la strãlucirea costumelor militare din perioada renascentistã (Napoleon) şi perioada lor romanticã pânã la rochiile încarcate de dantelã şi broderii a strãbunicilor noastre. Modelele retro sunt tot mai prezente ca şi rochiile luxoase, sofisticate, elegante intimidând chiar prin graţia lor.

Proiectele pe care le-am desfãşurat pânã în prezent au constat în atragerea spre eleganţã a unui segment de doamne, domni cu vârste cuprinse între 16-60 de ani, care au o percep ţ ie n e c o n v e n ţ i o n a l ã a s u p r a vestimentaţiilor, definindu-mi un stil propriu care poate va contribui la conturarea stilisticã şi creativã a unei viitoare generaţii de artişti vestimentari. Nu este deloc uşor sã te impui ca un creator apreciat, trebuie sã ai un simţ estetic deosebit, experienţã în detaliu, echilibru şi proporţii, dar dincolo de toate talent şi dãruire, satisfãcând totodatã dorinţele clienţilor şi printr-o singurã schiţã clarã anticipând esecurile.

Designer-ul Carmen Siminie vorbeste despre

istoria si importanta vestimentatiei,

, , ,

MARTIE6 2009 7

~ ~

În cadrul programului stagiunii potriveşte în totalitate cu valorificat şi în alte uverturi orchestră nr.5 este ultimul din simfonice îşi găsesc locul şi caracterul real al eroului, beethoveniene (spre exemplu seria celor cinci concerte pentru concertele tematice, axate pe adesea nehotărât) se află în Coriolan). Ideile tematice pian scrise de Beethoven. Anul creaţia unui anumit compozitor repertoriul simfonic curent. fundamentale se opun prin terminării sale, 1809, îl găseşte sau pe lucrări aparţinând unui Compactă ş i expres ivă , caracterul muzical: în secţiunea pe compozitor în pragul a anumit gen muzical. Stagiunea uvertura este una dintre lentă, o temă declamatorie plină patruzeci de ani de viaţă, 2008-2009 cuprinde două ultimele lucrări ale perioadei de forţă ilustrează lupta contra nerecunoscut total ca geniu concerte tematice, dedicate eroice, devenind la fel de t i r a n i e i , c e a l a l t ă t e m ă , muzical, dar cu o situaţie celor doi corifei ai muzicii faimoasă ca şi uvertura „aspiraţia spre libertate”, se mater ia lă stabi lă , graţ ie universale şi sugestiv intitulate Coriolan şi fiind scrisă într-un întrepătrunde cu dragostea arhiducelui Rudolf, fostul său Festival Brahms şi Festival stil similar Simfoniei V („a eroului pentru Clara (personaj elev, căruia îi şi dedică această Beethoven. destinului”), terminată doi ani fictiv, non-istoric). Urmează lucrare. Subtitlul „Imperialul”

mai târziu. s e c ţ i u n e a r a p i d ă c a r e nu-i aparţine lui Beethoven, Roxana PEPELEA Uvertura ne oferă o imagine zug răveş te cu m i j l oace care ar fi dorit ca lucrarea să

condensată a acţiunii din punct simfonice revolta propriu-zisă, poarte doar titlul de „Mare Dacă primul concert, dedicat lui d e v e d e r e d r a m a t i c ş i totul culminând în tonurile Concert” („Grand Concerto”), Brahms, a fost programat în psihologic, fiind concepută strălucitoare ale „victoriei”. cu trimitere asupra execuţiei la primul trimestru al stagiunii, după modelul lent – repede, Concertul pentru pian şi marele pian de concert modern. „Festivalul Beethoven” se De aici şi alura eroică, inedită anunţă pentru data de 23 aprilie faţă de concertele mozartiene 2009. Oprirea asupra acestor ca şi faţă de primele concerte două portrete componistice nu b e e t h o v e n i e n e . Î n s ă ş i este deloc întâmplătoare, tonalitatea, Mi bemol major, întrucât Beethoven şi Brahms, reclamă avânt, energie, fiind a lă tu rându-se lu i Bach , anterior aleasă pentru Simfonia întregesc „triada celor trei B”. III „Eroica”. Pe marginea Lucrările selectate din creaţia schiţelor la această simfonie marelui compozitor, pliate pe compozitorul a notat chiar tradiţionala suită de program cuvintele: „Cântec triumfal de simfonic – uvertură, concert, bătălie! Atac! Victorie!”. s imfon ie - , fo rmează o Din punct de vedere al formei echilibrată proporţionalitate şi muzicale, se remarcă noutatea se complinesc în sfera estetico- debutului printr-o cadenţă emoţională beethoveniană strălucitoare a pianului solo, tipică pentru cea de a doua aducând cu o improvizaţie p e r i o a d ă d e c r e a ţ i e , l i b e r ă . S e a f i r m ă a p o i supranumită „perioada eroică” amploarea simfonică, totul fiind (1800-1814). impregnat de sentimentul unei Uvertura Egmont (scrisă în intense jubilaţii şi de o vigoare 1810) deschide muzica de agresivă chiar. Partea a doua scenă concepută pentru drama aduce, totuşi, o schimbare de cu acelaşi titlu de Goethe. climat înspre meditativ, în timp S u b i e c t u l r e d ă i s t o r i a ce partea a treia are alura unui emancipării spaniolilor în dans popular. O capodoperă a secolu l XVI ş i ero ismul repertoriului pianistic, lucrare conducătorului lor, contele luminoasă şi profundă, acest Egmont. Beethoven a găsit în concert va hrăni inspiraţia a c e s t s u b i e c t e x p r e s i a generaţ ie i romant ismulu i convingerilor sale politice, în muzical (Schumann, Liszt, particular exaltarea eroică în Brahms).faţa sacrificiului individului Simfonia IV este scrisă în anul condamnat la moarte datorită Concertului pentru vioară puternicei rezistenţe în faţa (1806). Ea aduce o notă opresiunii. e m o ţ i o n a l ă p a r t i c u l a r ă , Întreaga muzică de scenă re f l ec tând sen t imen te l e comportă nouă numere, de o m o m e n t u l u i î n c a r e grandoare impresionantă, compozitorul era îndrăgostit de motiv pentru care este rareori c o n t e s a T h e r e s e v o n auzită integral. În schimb, Brunswick.uver tura , de un ero ism transcendent (care nu se

FESTIVAL BEETHOVEN

la Filarmonica de Stat Sibiu

„Lucrările formează o echilibrată proporţionalitate şi se complinesc în sfera estetico-

emoţională beethoveniană“

MARTIE6 2009

Berlioz considera că, în special partea a doua a simfoniei, „depăşeşte tot ceea ce imaginaţ ia cea mai înflăcărată ar putea vreodată râvni la tandreţe şi la pură voluptate”. S-a avansat ideea că, fiind lipsită de accentele de forţă ale simfoniilor care o străjuiesc, aceasta ar avea un caracter de divertisment, marcând, până la un punct, o întoarcere în trecut. Cert este că, fără a fi mai prejos, a patra simfonie nu atinge grandoarea „Eroicii”, dar compensează această „ l ipsă” printr-un plus de vivacitate şi de intimitate. Robert Schumann caracteriza această lucrare drept „o zveltă doamnă greacă prinsă între doi zei nordici”. Concertul simfonic – „Festival Beethoven” - va fi dirijat de maestrul Petre Sbârcea, prim dirijor al Filarmonicii de Stat Sibiu, recent distins cu titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Sibiu, în semn de omagiu pentru împlinirea unei Dimulescu, conferenţ iar competiţiilor naţionale şi Thalia din Sibiu. Concertul va jumătăţi de veac de activitate u n i v e r s i t a r d o c t o r l a internaţionale, printre care începe la ora 19. Biletele se dirijorală pe podiumul acestei Universitatea Naţională de Festivalul „George Enescu”, vor pune în vânzare la sediul instituţii. Muzică Bucureşti, pianist cu o Bucureşti, 1991. Filarmonicii de Stat Sibiu Solistul Concertului nr.5 pentru s u s ţ i n u t ă a c t i v i t a t e „Festival Beethoven“ va avea începând din data de 19 aprilie pian şi orchestră este Vlad concert ist ică , laureat al loc joi, 23 aprilie 2009 la Sala 2009.

MARTIE6 2009

MARTIE6 2009

Expoziţia de fotografie „Architecture Chinoise” gãzduitã de Muzeul de Etnografie Universalã „Franz Binder” şi-a deschis porţile, joi, 5 martie 2009 într-un cadrul festiv. Fotografiile etnologului şi profesorului elveţian Max Gschwend au atras, la momentul vernisajului, un public foarte numeros, atât personalitãţi ale culturii sibiene cât şi specialişti ai domeniului şi elevi ai liceelor sibiene.

Cele 53 de imagini, expuse într-un spaţiu renovat, aduc în faţa iubitorilor de fotografie şi etnologie elemente de arhitecturã tradiţionalã chinezã, unele integrate în peisaje superbe, altele detaliind tehncile de construcţie ale acelor case construite doar din îmbinãri, fãrã cuie, sau purtând ochiul vizitatorului dincolo de zidurile interzise ale satelor etnicilor „Hakka” din provincia Guangdong.Dimensiunea sprirtualã, manifestatã în arhitecturã a fost surprinsã şi ea prin stâlpii porţilor, împodobiţi cu diverse obiecte cu puteri magice, (predominã coarnele de bivol) pentru a ţine fantomele departe de comunitate, prin cuptoarele de pâine, adevãrate vetre ale ale comunitãţii, protejate de steguleţe viu colorate, sau prin animalele misterioase care strãjuiesc acoperişurile caselor (peşti, în cazul pescarului din etnia Naxi,Nici Kashmir-ul şi Tibetul nu au fost uitate. Aceste imagini impresioneazã prin duritatea vieţii petrecute în regiunile pietroase de munte, care nu face sã se piardã, însã, fineţea interioarelor şi buna dispoziţie a decorului.Bineînţeles cã, aşa cum însãşi autorul fotografiilor mãrturiseşte, imaginile surprind câteva trãsãturi principale, ale arhitecturii vernaculare din China, dar care nu mai sunt accesibile turistului decât în cazul în care se aventureazã în regiunile îndepãrtate de oraşele aglomerate.Prezent la vernisaj, prof. Zhang Wei, directorul Institutului Confucius din Sibiu, a mulţumit organizatorilor pentru atenţia acordatã ţãrii sale natale şi i-a invitat pe cei prezenţisã ducã mai departe interesul pentru cultura Chinei, participând la cursurile de limbã şi culturã chinezã sus ţ inute în cadrul Universi tã ţ i i „Lucian Blaga” din Sibiu.Atât acesta cât şi directorul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” şi-au exprimat spe ran ţa une i î nde lunga te co labo rã r i î n t r e ce le douã i ns t i t u ţ i i .Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, instituţia care a itinerat expoziţia la Sibiu, a fost reprezentat, în absenţa doamnei director Paula Popoiu de directorul de partimoniu Ana Bârcã şi de şeful de secţie Aurelia Tudor.În încheierea cuvântãrilor, profesorul Liviu Sofonea, a evocat relaţiile româno-chineze, prin persoana Spãtarului Nicolae Milescu, diplomat şi cãrturar român, primul autor de pe meleagurile noastre care, aflându-se îmtr-o misiune diplomaticã, în slujba ţarului Aleksei Mihailovici, a fãcut o cãlãtorie în China redactând „Descrierea Chinei” – operã extrem de valoroasã sub aspect literar şi documentar.Expoziţia „Architecture Chinoise este dechisã spre vizitare, la sediul Muzeului din Piaţa Micã, nr. 11, pânã în data de 10 aprilie 2009, de marţi pânã duminicã între orele 9 – 17.

• Alexandra TODORAN

Arhitectura chineza la Muzeul ”Franz Binder”

Bisericile din Dumbravăredeschise spre rugăciune Cele două biserici din Muzeul în aer liber vor fi redeschise spre vizitare, în zilele de sâmbătă si duminică. Monumente reprezentative pentru muzeul sibian şi pentru civilizaţia tradiţională românească, în general, Biserica din Dretea (Cluj) şi cea din Bezded (Sălaj) oferă, pe lângă programul religios prilejuit de sărbătorile de peste an, şi prilejul unei bucurii spirituale extraordinare pentru iubitorii arhitecturii populare, ai picturii murale etc. Biserica din Dretea le prezintă vizitatorilor chiar scenele Patimilor lui Hristos, creaţie artistică impresionantă, ce îndeamnă la smerenie şi meditaţie în această perioadă a Postului Mare. Biserica din Dretea, o adevarată „capelă sixtină a bisericilor de lemn româneşti”, va avea deschise porţile pentru rugăciune, pentru reculegere şi, nu în ultimul rând, pentru a sensibiliza, prin pictura interioară care ilustrează credinţa puternică a străbunilor, orice suflet „întârtat” în această perioadă de purificare sufletească. Vor fi puse la dispoziţia credincioşilor şi cele două armonici de vederi cu monumentele de cult din muzeu. La biserica din Bezded, în fiecare zi de joi va avea loc taina Sf. Maslu, la orele 16,30, iar sâmbăta şi duminica începând cu ora 9, 30, se va oficia Sf. Liturghie. Fiecare troiţă din muzeu îi aşteaptă pe cei care doresc să se închine, să aducă prinos de recunoştinţă fată de Dumnezeu, să înalţe o rugăciune. (Ciprian Ştefan)

Ziua Internaţională a PoezieiVineri, 20 martie 2009, va avea loc la sala de conferinţe a ”Casei Artelor” din Sibiu, Piaţa Mică, nr. 21, o întâlnire cu tema Sibiu – Cetatea poeziei, poezia cetăţii, la care sunt aşteptaţi să participe toţi cei pasionaţi de poezie. Invitaţii speciali ai manifestării sunt poeţii Rita Chirian şi Radu Vancu şi doamna Mirela Ocinic, conferenţiar la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română. Sărbătorită în fiecare an în data de 21 martie, Ziua Internaţională a Poeziei face parte din calendarul anual UNESCO. Complexul Naţional Muzeal ”ASTRA” a organizat în mod constant, în ultimii ani, manifestări dedicate acestei zile, prin recitaluri, concursuri de poezie sau sesiuni de comunicări ştiinţifice, astfel încât, şi în anul 2009, ”Casa Artelor” este casă bună şi pentru poezie. (Ovidiu Baron)

MARTIE6 2009

Spectacolul Sfârşit de partidă este o nouă mare succes a lui Samuel Beckett, „Aşteptându-l pe Godot”. materializare a parteneriatului pe termen lung existent „Sfârşit de partidă este o meditaţie asupra morţii plasată între Theâtre d'Esch-sur-Alzette şi Teatrul Naţional „Radu într-un peisaj post-apocaliptic, plină de umor savuros şi Stanca” S ib iu , după producţ ia spectacolu lu i cinism resemnat. Beckett ne dezvăluie un cuplu de bătrâni „Metamorfoze” după Ovidiu, în regia lui Silviu Purcărete, fără picioare, cărora li se schimbă nisipul din lăzile de gunoi realizat în 2007 la Luxemburg pentru proiectul Sibiu şi precum animalelor, un tiran orb şi neputincios într-un Luxemburg & Marea Regiune – Capitale Culturale Europene scaun cu rotile şi un servitor ce nu se poate aşeza. Cuvântul 2007. Regia spectacolului este semnată de Charles Müller, este pentru Beckett sursa unei iluzionări, fără de care nu ar directorul teatrului din Esch, iar întreaga scenografie a fost mai exista nimic între viaţă şi moarte. Cuvântul este tot realizată la Luxemburg. Charles Müller este cel care a ceea ce i-a mai rămas omului din umanitatea sa, însă nici el revitalizat Theâtre d'Esch-sur-Alzette, fiind un regizor nu-şi mai poate împlini funcţia comunicativă, de creaţie de entuziast şi deschis spre nou, care pledează pentru sens, până la capăt: Beckett îşi consideră piesa „un simplu originalitate şi o legătură strânsă între spectacolele joc", un joc în care cuvintele reprezintă materialul montate şi spiritul vremii sau specificul cultural în care sunt principal, mişcarea, gesturile şi lumina aflându-se doar pe prezentate. un palier secundar. Însă, contrar aparenţelor, acest joc nu

Considerată una dintre piesele de referinţă atât este nicidecum unul gratuit.” Ştefana Poppentru viziunea teatrală beckettiană, în particular, cât şi pentru cea a teatrului absurdului, în general, Sfârşit de partidă continuă linia dramatică trasată de prima piesă de

Iubitorii teatrului au avut parte pe 1 martie de premiera spectacolului Sfârşit de partidă, realizat de către regizorul luxemburghez Charles Muller, fapt ce dovedeşte că prietenia şi colaborarea începute în 2007, odată cu programul Sibiu Capitală Culturală Europeană se continuă firesc prin proiecte comune, cum este această punere în scenă a piesei lui Samuel Beckett, ce va fi urmată în mai 2009 de aducerea la Sibiu cu sprijinul partenerilor luxemburghezi a megaspectacolului Metamorfoze, în regia lui Silviu Purcărete.

• Anda IONASIată că la Sibiu, primăvara debutează cu un nou text de Beckett, considerat un punct de referinţă pentru viziunea literară şi scenică propusă de teatrul absurdului de la începutul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX. Atmosfera sumbră, pesimistă, umorul negru împins până la grotesc -- specifice primei piese de mare succes a lui Samuel Beckett, Aşteptîndu-lpe Godot ,ce se află de asemenea în repertoriul teatrului Radu Stanca –se regăsesc şi în Sfârşit de partidă. Scenografia semnată de Anouk Schiltz imaginează o lume neprimitoare şi dezumanizată. Schelăria ruginită şi maldărul de gunoi în care trăiesc cei doi bătrâni fără picioare Nagg şi Nell sugerează un univers în care însăşi fiinţa umană dezabuzată, devine un reziduu, condamnată fiind odată cu naşterea la o moarte continuuă (,,sfârşitul e în început şi totuşi mergem inainte” spune Hamm, stăpânul tiran aflat într-un scaun cu rotile), la un urcuş lipsit de sens asemenea celui sisific (,,De vreme ce ăsta-i jocul... să-1 jucăm aşa cum se joacă... ”).Toate cele patru personaje (cei doi bătrâni din lăzile de gunoaie, stăpânul Hamm şi valetul Clov) sunt claustraţi într-un spaţiu lipsit de viaţă (o insulă), incapabili să evadeze sau să stabilească vreun contact real unul cu altul sau cu exteriorul (care de altfel nu promite nimic în afară de apă şi întuneric). Lumea lor pare suspendată în neant şi fiecare dintre ei încercă să-şi găsească un punct de sprijin: Nagg şi Nell povestesc, intrarea în narativ fiind o formă de evaziune, de intrare în alt timp şi încercarea de a stabili o formă de comunicare, ce se dovedeşte până la urmă imposibilă, pentru că Nagg constată că glumele lui nu mai au asupra lui Nell acelaşi impact ca altădată; pentru Hamm, punctul de referinţă este centrul, el fiind obsedat de ideea de a fi aşezat cu căruciorul în această poziţie privilegiată, ce-i oferă iluzia că deţine controlul asupra celorlalţi şi asupra propriului destin; Clov de asemenea se autoiluzionează că ar putea evada din ,, această chestie”( care e de fapt viaţa), ameninţând mereu că îl va părăsi pe Hamm, pentru ca în final să realizeze că ura sa faţă de viaţă şi lume, pe care-o identifică cu stăpânul său, este o risipă de energie: ,,Bun, toate astea nu se vor sfârşi deci niciodată, eu nu voi pleca aşadar niciodată. ” Nevoia de a da sens propriei existenţe şi de a fugi de singurătate se relevă tocmai prin încercarea fiecărui personaj de a-i dovedi semenului său că destinele lor sunt legate, de a-i crea impresia de dependenţă, fără însă a recunoaşte că nevoia de a fi împreună e reciprocă. Astfel, sfârşitul de partidă dezvăluie de fapt o remiză, după cum declara regizorul piesei. Nimeni nu iese câştigător, nici din conflictul alimentat permanent de replicile personajelor, nici din jocul absurd al existenţei. Tocmai în acesta constă natura tragi-comică a piesei lui Beckett.

Sfârsit de partidaîn stil Beckett

12

,~

foto: Alin Patru

De fiecare dată când cineva îmi impresionat pe specialişti este recomanda un film românesc Radu Muntean cu regia lui începeam vizionarea lui pornind “Boogie”, câte un premiu de la premisa că “oricum nu îmi va revenindu-le şi actorilor Dragoş plăcea”. Nu vreau să mă Bucur, Anamaria Marinca şi Mimi transform prin aceste rânduri într- Brănescu. Succesiunea de un critic de film românesc pentru omuleţi Gopo şi-a făcut transferul că nu am pregătirea necesară în din mâinile organizatorilor în cele domeniu. Este doar părerea unui ale câştigătorilor fără prea mari simplu spectator. Este posibil ca surprize, cam ca şi la gala bugetele mici să se reflecteze în premiilor Oscar de anul acesta, al produsul final. Şi poate că este cărei echivalent românesc se normal să fie aşa. Însă există doreşte a fi şi decernarea unele “mici” amănunte, pe care premiilor Gopo. Una dintre le-am auzit spuse şi de alţi cinefili, confirmările plăcute ale serii a care întăresc premisa enunţată fost George Dorobanţu, care a mai sus. Faptul că lumina te primit omuleţul pentru "tânară împiedică să vezi detaliile, total e speran ţă " după ce acum în beznă sau scenariu creionat pe aproximativ nouă luni de zile ideea de nadie defavorizată sau câştiga premiul debut la TIFF. de comunism au dus la această “Nunta mută” al lui Horaţiu imagine a filmului românesc. Mălaele, nominalizat la mai multe Desigur că sunt, în historia categorii, şi-a dres vocea cu cinematografiei româneşti şi premiul de machiaj şi coafură, câteva excepţii. Mă refer aici la o directorul de imagine Vivi Drăgan parte din filmele istorice. Şi dacă Vasile primind şi un omuleţ din (doamne`fereşte) nu am fi avut partea breslei sale. Premiul oficial nici actori buni chiar era rău. Dar, i-a revenit, asa cum era şi de ca după orice perioadă înnourată, aşteptat, lui Marius Panduru lumina apare din nou în filmul pentru “Restul e tăcere”. Marin românesc. Sunt câţiva ani de Moraru, laureat pentru întreaga când, periodic avem deosebita carieră, a fost întâmpinat cu plăcere de a invita pe ecran un aplauze prelungite de mulţimea film care merită. Restul e tăcere... în picioare din Fratelli Studios,

dar "întreaga activitate" a Ediţia "de criză" a premiilor Gopo Elisabetei Bostan n-a avut a fost câştigată anul acesta de acelaşi efect: lungul discurs al Nae Caranfil, care şi-a adjudecat mamei Veronicăi a fost întrerupt nu mai puţin de nouă premii, în repetate rânduri de aplauze aproape toate categoriile aşa-zis apăsate, evident doritoare ca tehnice, dar şi Cel mai bun film şi promisiunea de la început a Cel mai bun scenariu. Filmul regizoarei ("n-o să vă plictisesc “Restul e tăcere” face parte din prea mult") să fi fost respectată. acea categorie de film românesc Ca şi în anii anteriori, gala a fost pe care trebuie să îl lauzi ş să îl de două ori întrerupta de montaje recomanzi. Este altfel şi dacă nu cu imagini din filmele care se vor ai recunoaşte actori ai fi tentat să lansa anul acesta: “Calatoria lui spui că nu este produs românesc. Icar”, “Cealalta Irina”, “Caravana La doi ani după lansarea de la cinematografica”, “Cea mai TIFF pelicula semnată de fericita fata din lume”, “Felicia, maestrul Nae Carnfil continuă să înainte de toate” sau “Călatoria lui fie apreciat de spectatori şi de Gruber”.către specialişti. Rezultatul este această revărsare de premii • Laurentiu STRAUTasupra lui. Un alt regizor care i-a

...un film bun...

Restul e tacere~

MARTIIE62009

Gopo 2009: “Restul e tăcere” câştigă nouă premii

14

Motivul pentru care nu Mă vroiam deasupra tuturor. bani. Întrebată asupra motivului şi ea nu era fotogenică. Îşi tăiase am să rostesc numele iubitei Aveam nevoie de mine dincolo pentru care îşi provoaca propria parul şi şi-l adusese până la mele este pentru că ea îl de prezumţiile a ceea ce îndobitocire, îmi răspundea că nivelul urechilor, odată cu consideră odios. Am să spun însemna să trăieşti, mai adânc era deprimată, nu mai avea idei lungimea descotorisindu-se şi totuşi că am întâlnit-o în cadrul decât quintesenţialul a ceea ce şi ideile nu aveau conţinut, nu de obsesiile pentru un păr etern unui eveniment monden de o însemna să cunoşti, să te avea bani de cărţi, de mâncare, mai bogat, mai lung, mai întins. mediocritate crasă. Era vorba cunoşti. Eram înger şi demon, de ţigări. Petrecea mult prea Începuse a-şi pudra nasul despre celebrarea unei anumite eram partener de viaţă şi curvar, mult timp în faţa oglinzii. Îşi excesiv pentru a ascunde reuşite literare. Nu ştiu nici acum eram idiot şi geniu totodată, dar cerceta riguros liniile feţei, urmele de pistrui care o despre ce fusese cu adevărat până să o întalnesc pe ea, nu îmi mă r imea nasului , pozi ţ ia deranjau. Îşi încadra artificial vorba pentru că nimerisem în închipuisem că aveam să renunţ obrajilor. Îşi număra pistruii şi îi buzele între două linii creionate barul acela nenorocit din la mine că să o înţeleg pe ea. vroia mai puţini. Mă ruga în roşu aprins, încărcându-le greşeală. Nu aveam nici cel mai A t u n c i c â n d a m insistent să-i fac fotografii, să o apoi, cu substanţiale cantităţi de neînsemnat interes pentru întâlnit-o era un amalgam al pozez în aer liber, sî ne asumîm luciu ostentativ. În toate literatura ultimului deceniu. Îmi sentimentelor contradictorii, al roluri ridicole de model şi încercările de a se modela r e p u g n a u r o m a n e l e percepţiilor radicale despre fotograf profesionist. Vorbea superficial, reuşise a-şi denuda contemporane. Le consideram sensul vieţii...despre trăire. În n e î n c e t a t d e s p r e b u c l e frumoasele trăsaturi faciale de economicoase în limbaj dar toată această a ei rebeliune, s t ră l u c i t oa re vo lum iza te specif ică drăgă lăşenie şi avide după orice fel de picanterii nesăbuinţa o abdica de tot ceea artificial, buze cărnoase şi mult candoare cu care mă cucerise. sexuale. Asistam la o petrecere ce eu consideram a fi matur, l u c i u d e b u z e , h ă i n u ţ e Învăţasem, însă, că trebuie să de marionete, predestinate, predilect, raţional. Credea pretenţioase şi tocuri înalte. Mă mă comport aşa cum vrea ea, fiecare, în felul său, unei sugestii despre ea că avea să moară de înnebunea cu idei absurde de să-i anticipez dorinţele şi să mă a eşecului. Băutură şi tigari, izul o aşa-numită „boală incurabilă”, poze în zăpadă cu ea în bikini, supun. O vedeam ca pe muzica a s e x u a t a l a t r a c ţ i i l o r deznodământ pe care î l beauty-shot -uri în hale şi uzine din gramofonul antic pe care nu-l asentimentale dintre femeile şi considera amorful triumf al vieţii dezafectate. voi achiziţiona pentru vechimea bărbaţii viitorului. Li se părea asupra inconsistenţei ei psihice. Câteva încercări nereuşite, şi îşi lui, ci pentru aroma stranie a atrăgător jocul pe care şi-l Trăia de pe o zi pe alta, dăduse, în cele din urmă seama, sunetelor de demult. Eram afectau reciproc... un joc al f i n a n ţ â n d u - ş i m o a r t e a că eu nu eram fotograf acreditat convins că mă iubea. [...]legăturilor din beţie prin beţie, ideologică, sucombarea morală. privat de sentimente, lipsit de Fusese refugiul multor oameni, angajamente. Tabloul mi se mulţi oameni fuseseră refugiul părea ilar...o pasibilă decădere ei. Se hrănea cu vorbe, nu le din muradar în deghizări digera pe toate, suferea de mizerabile de femei uşoare şi anemie, era mult prea slabă. afemeiaţi, de victime ale modei Femeia aceasta subiectiviza şi iliteraţi în vogă. Ce orgie a subiectivismul schopenhaurian. decăderii din trecut...din măreţia Putea să înţeleagă orice banală ş i grandoarea lasc ivă a discuţ ie ca pe un mister curtezanelor, din fetişismul cosmologic. Putea descărca afirmat al prostituatelor. c i f re le ş i pa ramet r i i de

Eram atunci, ca şi însemnătatea lor, avea darul de acum, dealtfel, prototipul a aduce matematica la cel mai bărbatului practic. Tresăream, funest rudimentarism. Numai ea avid, la prima preconizare ştia să pătrundă înţelesuri atât promiţătoare a unui câştig de subiectiv, încât să te facă să imediat. Inginer cu diplomă şi admiţi că obiectivismul duce la câţiva ani de experienţă relativ dezintegrarea conţinutului. Era minoră în domeniu, aspiram capabilă a conferi tot atâtea paralel, la o integrare în clubul sensuri unei afirmaţii, câte culori afaceriştilor mondeni. „Câştiguri pe lume. Mă fascina.nelimitate pe termen scurt!”, era, Iubea să citească, adora să pe bună dreptate, ghidul meu, scrie. Răbdarea, însă, nu era un numele de alint, când venea atribut care să o flateze. vorba de o rebotezare în sanul Dimpotrivă, vroia totul sau nimic, protectoratului economic. avea nevoie de cât mai mult în Oricum ai fi privit lucrurile nu cel mai scurt timp. De aceea, de puteai să mă convingi că nu sunt multe ori, pasiunea sa pentru diferit. Eram, prin asimilare, literatură rămanea, un cufar p l e n i t u d i n e a e ş e c u r i l o r vechi în ograda de ar i i metamorfozate în triumfuri, ocupaţionale dintre cele mai complex de forme absolute şi diverse: modelling-ul, fotografia, redistribuiri ale absolutului. promoting-ul, cursurile de dans Aveam 26 de ani, dar pentru că societal, sau mai degraba, am experimentat prea multe entertainment-ul în cluburi sub într-o succesiune de momente forma dansului pe bar.p r e a s c u r t e , e r a m . . . m ă S e î n c ă p ă ţ â n a s ă - ş i consideram, mult mai bătrân. desconsidere talentul, pentru

Marcela Presecan

“Apartamentul” (fragment)

MARTIE6 2009 17

Agenda culturala martie/aprilie~

MARTIE62009

Expoziţia temporarã Arhitecturã Chinezã – Muzeul Franz D.Şostakovici – Simfonia X în mi minor, op.93Binder, Piaţa Micã, nr.11 (05 martie – 10 aprilie)

Joi 2 aprilie, ora 19 - Sala THALIAZiua Internaţionalã a Poeziei - 21 martie : Sibiu – Cetatea CONCERT SIMFONICpoeziei, poezia cetãţii, Sesiune de comunicãri şi Recital de Dirijor: PETRE SBÂRCEApoezie (Casa Artelor, Sala de Conferinţe) – manifestare Solist: LIVIU SCRIPCARUorganizatã vineri, 20 martie În program: C.Debussy – Prélude à l'aprè-midi d'un faune

C.Saint-Saëns – Introducere şi Rondo Capriccioso pentru vioară Ziua Internaţionalã a Apei - 22 martie : Monumente şi instalaţii şi orchestră, op.28hidraulice în Muzeul în aer liber (manifestare organizatã luni, 23 M.Ravel – Rapsodia „Tzigane” pentru vioară şi orchestrămartie) J.Haydn – Simfonia nr.104, Re major „London”

Miercuri 22 martie 2009 ora 19:00 – SFÂRŞIT DE PARTIDĂ de Samuel Becket t – loc de Joi 16 aprilie, ora 19 - Sala THALIAdesfãşurare: Teatrul Naţional "Radu Stanca" CONCERT SIMFONICREGIA: Charles Muller Dirijor: ROMEO RÎMBUDECORUL ŞI COSTUMELE: Anouk Schiltz Solişti: FLORIN IONESCU- GALAŢIDRAMATURGIA: Guy Wagner DRAGOŞ DIMITRIULIGHT DESIGN: Željko Šestak În program: DISTRIBUŢIA: Cristian Stanca, Pali Vecsei, Mariana Presecan, P.Nardini – Concertul pentru vioară şi orchestră în mi minorDan Glasu F.Mendelssohn-Bartholdy – Concertul pentru pian şi orchestră - Preţ bilete: 10 lei; redus: 5 lei nr.1, în sol minor, op. 25

Expoziţie temporarã : Academia Artelor Tradiţionale din România - Joi 23 aprilie, ora 19 - Sala THALIA Reîntoarcerea la noi înşine prin artã şi tradiţie, Casa Artel CONCERT SIMFONIC – FESTIVAL BEETHOVENor, Piaţa Mica, nr.21 (10 feb- 30 martie 2009) Dirijor: PETRE SBÂRCEA

Solist: VLAD DIMULESCUJoi 26 martie, ora 19 - Sala THALIA În program: L.van Beethoven – Uvertura „Egmont”, op.84CONCERT SIMFONIC L.van Beethoven – Concertul pentru pian şi orchestră nr.5 în Mi b Dirijor: OVIDIU BĂLAN major „Imperialul”, op.73Solistă: OXANA CORJOS L.van Beethoven – Simfonia IV în Si b major, op.60În program: J.Brahms – Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în Si b major, op.83

MARTIE6 2009