taxele vamale in republica moldova
TRANSCRIPT
Cuprins
Introducere................................................................................................................................2
1. Taxele vamale - caracteristică generală.........................................................................3
2. Metodele de determinare a valorii mărfurilor în vamă...............................................6
3. Regimurile vamale...........................................................................................................9
Bibliografie...............................................................................................................................13
Introducere
Taxele vamale, sunt impozite indirecte ce se percep de către stat asupra tuturor bunurilor
introduse sau scoase din ţară de către persoane fizice sau juridice. Acestea sunt venituri fiscale ale
bugetului de stat, fiind, totodată, şi un mijloc de stimulare a exportului şi de lărgire a cooperării
economice cu alte state ale lumii.
În etapa actuală, de regulă, taxele vamale deţin o pondere importantă în totalul impozitelor
indirecte. Aceste sunt percepute de către stat asupra mărfurilor, în momentul în care acestea trec
graniţele vamale ale ţării în scopul importului, exportului sau tranzitului şi se instituie asupra
bunurilor şi produselor care intră şi ies în/din ţară sau/şi asupra celor care tranzitează teritoriul
naţional.
In Republica Moldova, Codul vamal a fost adoptat prin Legea nr.1320-XII din 9 martie 1993.
Această lege a fost abrogată prin prin Legea Nr.1149-XIV din 20.07.2000, publicata in Monitorul
Oficial nr. 160-162 din 23.12.2000, s-a adoptat Codul vamal, care a stabilit un cadru unitar al
regimului vamal si a desfăşurării activităţii vamale.
Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe
sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al RM.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal.
Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau
scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri.
Scopul aplicării tarifului vamal:
• optimizarea structurii importului de mărfuri;
• echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor autohtoni de mărfuri;
• crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei RM în economia mondială.
Nomenclatorul de mгrfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor
corespunzгtoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.
Obiectele impunerii cu taxe vamale sînt mărfurile importate, exportate sau care sînt în tranzit pe
teritoriul RM.
Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,
stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite.
2
1. Taxele vamale - caracteristică generală.
Taxă vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la
scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este teritoriul
asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale.
Scopul aplicării taxelor vamale este:
• optimizarea structurii importului de mărfuri;
• echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
• protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
• crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care
cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele
taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile,
denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica
internaţională.
Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în
tranzit pe teritoriul RM.
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se aplică în
conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în
vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de
taxe:
Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii.
Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.
Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.
În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se divizează
în:
- taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
- taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri
mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate interesele
sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau
3
similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice
sau similare;
- taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de
mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei
de mărfuri identice sau similare.
Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor, păstrarea mărfurilor în
depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale.
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful
vamal.
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu
legislaţia.
Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia
abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se
utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
Anexa nr.2
la Legea cu privire
la tariful vamal
Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri vamale
Nr.
crt.
Serviciile vamale Cuantumul taxei, în euro
1 2 3
1. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de import, de perfecţionare
pasivă (cu excepţia celor menţionate la pct.5), de transformare sub
control vamal, în magazin duty-free, cu valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 1800
euro
2. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de admitere temporară sau
export temporar, respectiv reexportul sau reintroducerea acestora:
4
pe un termen de pînă la 2 luni, a mărfurilor prezentate la tîrguri şi
expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive pe un termen de peste 2
luni, a tuturor mărfurilor cu valoarea în vamă:
0,05% din valoarea în vamă a
mărfii dar nu mai mult de 400
euro
- de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 1800
euro
3. Vămuirea mărfurilor plasate în export sau reexport, cu excepţia celor
menţionate la pct.6
0,1% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 500
euro
4. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă, cu
valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,1% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 100
euro
5. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare pasivă în cazul
scoaterii acestora pentru reparaţii, cu obligativitatea reintroducerii lor
după efectuarea acestor lucrări
0,1% din valoarea în vamă a
mărfii,dar nu mai mult de 500
euro
6. Vămuirea mărfurilor plasate în export, reexport, precum şi la
reintroducerea lor în cazul în care aceste mărfuri anterior au fost
plasate în regimurile vamale de perfecţionare activă, transformare sub
control vamal sau perfecţionare pasivă
0,15% din suma serviciilor
prestate, dar nu mai mult de 100
euro; în caz de lipsă a serviciilor -
10 euro
7. Vămuirea mărfurilor plasate în antrepozit vamal, zonă economică
liberă sau supuse distrugerii
0,1% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 400
euro
8. Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea mijlocului de transport, a
caroseriei sau a motorului, introduse pe teritoriul ţării (chiar şi
provizoriu), pasibile înregistrării în subdiviziunile structurale
subordonate Ministerului Dezvoltării Informaţionale
7
9. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin organelor vamale, inclusiv
primite de ultimele în gestiune - de fiecare kilogram pentru fiecare zi
de păstrare:
- pentru primele 30 de zile calendaristice 0,01
- pentru următoarele 30 de zile calendaristice 0,02
- pentru următoarele zile calendaristice 0,05
10. Aplicarea sigiliului vamal (inclusiv costul sigiliului) 4 - de sigiliu vamal
11. Prezentarea, la cerere, a informaţiei statistice privind comerţul exterior
cu mărfuri ale agentului economic respectiv, pe o perioadă de pînă la
5
5
un an, cu excepţia autorităţilor publice
12. Eliberarea autorizaţiei (de fiecare contract) pentru:
- perfecţionare activă, cu excepţia celei menţionate la pct.15 10
- perfecţionare pasivă 40
- transformare sub control vamal 100
13. Emiterea autorizaţiei de antrepozit vamal 400
14. Autorizarea admiterii temporare, cu excepţia mărfurilor prezentate la
tîrguri şi expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive
40
15. Eliberarea autorizaţiei de perfecţionare activă a mărfurilor introduse
pe teritoriul Republicii Moldova din zonele economice libere ale
Republicii Moldova, separat pentru fiecare declaraţie vamală
200
16. Eliberarea autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, pe un
termen de 2 ani
200
17. Eliberarea atestatului de calificare al specialistului în domeniul
vămuirii, pe un termen de 2 ani
100
18. Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale primare 4
19. Prelucrarea informaţională a fiecărei declaraţii vamale complementare 1
20. Eliberarea duplicatelor atestatului de calificare al specialistului în
domeniul vămuirii, autorizaţiei pentru activitatea de broker
5
21. Eliberarea certificatului de origine a mărfii 6
2. Metodele de determinare a valorii mărfii în vamă
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
- în baza costului unitar al mărfii;
- în baza valorii calculate a mărfii;
- prin metoda de rezerve.
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în
baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată, se folosesc alte
metode.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei
cu marfă respectivă.
6
La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se include
următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării,
descărcării şi transportului mărfii);
cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de folosinţă
repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt considerate un
tot întreg cu marfă, costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi a
lucrărilor de ambalare);
partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte piese
de completare, ce constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la fabricarea
mărfii, lucrările de proiectare, experimentale de construcţie, de amenajare estetică,
designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului RM în procesul operaţiilor de
fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului gratis sau la
preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii evaluate;
plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau
indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei de
vânzare a mărfii evaluate.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
restricţiilor:
stabilite de legislaţie
în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută
care nu influenţează esenţial preţul mărfii
2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu
poate fi luată în consideraţie;
3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu
este confirmată prin acte;
4. participanţii la tranzacţii sunt
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei
cu marfă identică.
7
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se
consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce
priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice, dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei
cu marfă similară.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se
consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie
din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa
evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
calitatea, existenţa mărfii comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.
Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa evaluată
ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea
stării ei iniţiale.
La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia preţul la o unitate a
acestei mărfi la momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu este
în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul.
Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe
beneficiu, cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul republicii
a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip; b) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu asigurarea,
transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldova.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate
La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei unităţi de
marfă dată, calculată prin adunarea:
valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de
producătorul ei;
cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor
importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare, transport,
încărcare vamală, altor cheltuieli
8
beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în
Republica Moldova
Metoda de rezervă
În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin
aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste
metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în
conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia
despre preţurile la mărfurile importate.
La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate:
preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării
exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri
vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii, alt decât
valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate pentru export în
altă ţară decât ţara importatoare.
3. Regimurile vamale
În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale:
1.importul
2.reimportul
3.tranzitul
4.depozitul vamal
5.magazinul dutyfree
6.perfecţionarea activă
7.transformarea sub supraveghere vamală
8.admitere temporară
9.zona liberă
10.perfecţionarea pasivă
11.exportul
12.reexportul
13.nimicirea
14.renunţarea în folosul statului
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt vămuite.
9
Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în
conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul
de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
o Să fie anterior exportate
o La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone
o Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi
a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de
la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul
Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.
Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72
ore din momentul trecerii frontierii vamale.
Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii
ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat.
Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere
vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă pericol,
cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în
încăperi special amenajate.
Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:
a. De asigurare a integrităţii lor;
b. De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea,
marcarea acestora).
Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii
lor tehnici de calitate şi cantitate.
Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de
valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.
Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub
supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la
bordurile navelor aeriene.
În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au
fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile din
aceste magazine se comercializează contra valută străină.
Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii
de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate, cu
10
excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în
conformitate cu regimul vamal de export.
În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:
1) Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
2) Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
3) Remontare în forma iniţială;
4) Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste
mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.
Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.
Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt
depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea
iniţială.
Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim
vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern.
Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe
teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia
taxei pentru procedurilor vamale.
Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor
normale şi a pierderilor naturale.
Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate.
Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi
nu poate depăşi 3 ani.
Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un
teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar
mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de
export.
Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor
operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul.
Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile
plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia.
Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică
introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină
o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor
11
confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea
de seamă referitor la ele.
În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import,
cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal,
atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM, atunci nu se
percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau
transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe
de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului
se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligarea returnării lor pe acest teritoriu.
Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal
fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere
vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.
Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în
folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale.
Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea în
folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din
partea statului.
12
Bibliografie
1. Constitutia Republicii Moldova, 1994
2. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000
3. “Legea cu privire la tariful vamal” din 20 noiembrie 1997
4. Legea serviciilor in organele vamale 20.07.2000
5. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1997
6. E.Dragnea “Reglementări vamale”, Oradea 1994
7. Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995
8. Conventia Vamala relativa la importul temporar de material stiintific, Bruxelle-68
9. Cornel Baicoianu “Istoria regimurilor vamale- ca politica comerciala, Bucuresti 1994
10. Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996
11. Gh.Caraiani “Vamuirea marfurilor de export-import”, Bucuresti 1996
12. N.Reichesse “reexporturile in tarile dezvoltate” Vitess, 1992
13. C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de import-export”, Bucuresti 1996
14. Zobov V.E. “Таможенное право” Moscova 1993
13