CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………. 2

CAPITOLUL 1. TAXELE VAMALE ŞI CLASIFICAREA ACESTORA

1.1. Concepte generale privind taxele vamale……………………………………...…..3

1.2. Clasificarea taxelor vamale………………………………..…………………..….. 3

CAPITOLUL 2. POLITICA COMERCIALA COMUNA – Regimul importului

2.1.  Tariful Vamal Comun 4

2.2.  Nomenclatura Combinată………………………………………………...………. 4

2.3.  Reguli de origine……………………………………………...…………………… 4

2.4.  Suspendări autonome de taxe vamale……………………………………………. 5

CONCLUZII……………………..…………………………………………….…………..…… 6

INTRODUCERE

În organizarea statului, vama este o institutie complexă care, pe lângă rolul ei primordial, fiscal, îndeplinesţe funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social şi de aparare a noţiunii. Cea dintâi lege care a organizat în mod unitar vămile române este Legea generală a vămilor, elaborată la 1 iulie 1875.

Atât regimul vamal cât şi organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificări, datorate în primul rând schimbărilor sociale survenite în România la sfarşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, în perioada interbelica, vămile să fie administrate de Direcţia Vămilor, integrată în Ministerul de Finanţe, conform unei legii organice. Tot în aceeaşi perioadă a fost emisă o lege privind regimul vamal şi organizarea serviciilor vamale şi a fost elaborat Tariful vamal.

După cel de-al doilea război mondial, Administraţia vamală română a intrat într-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzând înfiinţarea în 1973 a Direcţiei Generale a Vămilor şi, ulterior, a Direcţiilor Regionale Vamale. România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectiv membră a Organizaţiei Mondiale a Vămilor în anul 1969.

Începând cu data de 13 octombrie 2003 Direcţia Generală a Vămilor a devenit Autoritatea Natională a Vămilor, funcţionând în subordinea Autorităţii Naţionale de Control.

În prezent, Autoritatea Natională a Vămilor este organizată şi functionează în conformitate cu prevederile H.G. nr. 110/2009, având sarcina de a înfăptui politica vamală a Guvernului. Autoritatea Natională a Vămilor are în subordine 10 Direcţii Regionale Vamale.

2

CAPITOLUL 1. TAXELE VAMALE ŞI CLASIFICAREA ACESTORA

1.1. CONCEPTE GENERALE PRIVIND TAXELE VAMALE

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în comerţul internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe două căi: direct şi indirect.

Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibiţii etc), fie prin reglementarea schimburilor. Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile dintre state şi poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice în perioadele următoare.

Intervenţia indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea schimburilor internaţionale. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege.

1.2. CLASIFICAREA TAXELOR VAMALE

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca număr şi fiecare având efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor. Mulţimea taxelor vamale poate fi ordonată după cel puţin patru criterii:1

a) În funcţie de sensul fluxurilor comerciale regăsim: taxe vamale de import; (sunt taxele vamale cu ponderea cea mai mare) taxe export; (se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate în general în

încurajarea exporturilor.) taxe vamale de tranzit. (sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu

afectează nici producţia, nici consumul.)

b) După modul de fixare taxele vamale pot fi: taxe vamale autonome; (se aplică la importurile din ţările cu care nu există

acorduri privind "clauza noţiunii celei mai favorizate".) taxe vamale convenţionale; (se aplică asupra relaţiilor comerciale între

ţările care fac parte din anumite uniuni vamale) taxe vamale autonom-convenţionale;  taxe vamale assimilate (sunt introduse cu ocazia preluării sistemului vamal

al unei alte ţări.)

c) După modul de percepere al taxei întâlnim: taxe vamale ad valorem; (presupun utilizarea unei cote procentuale

definite care se aplică asupra bazei de impozitare) taxe vamale specifice; (sunt stabilite ca suma fixă pe unitatea de măsură a

utilităţii importate.) taxe vamale mixte.  CAPITOLUL 2. POLITICA COMERCIALĂ COMUNĂ

1 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/998/Taxele_vamale

3

2.1. TARIFUL VAMAL COMUN

Tariful vamal de import al României este, de la 1 ianuarie 2007, Tariful Vamal Comun al Uniunii Europene. Aplicabil în toate Statele Membre ale U.E., acesta asigură buna funcţionare a Pieţei  Interne Europene.

Baza legală a tarifului vamal comun o reprezintă Regulamentul Consiliului Nr. 2658/87 din 23 iulie 1987 privind tariful şi nomenclatura statistică şi Tariful vamal comunitar (Jurnalul Oficial L 256, 07/09/1987), cu modificările ulterioare. 

Aplicat uniform în toate Statele Membre ale U.E., Tariful Vamal Comun are rolul de:

principal instrument de politică comercială al UE; cea mai importantă formă de protecţie a industriei comunitare faţă de concurenţa loială a

terţilor; principal instrument de negociere în plan multilateral, plurilateral şi bilateral, pentru

partea comerţului cu bunuri (produse industriale, incluşiv peşti şi produse agricole).

Tariful Vamal Comun are două componente:2

Taxele vamale; Nomenclatura Combinată

2.2. NOMENCLATURA COMBINATĂ DE CLASIFICARE ŞI CODIFICARE A MĂRFURILOR

Sistemul Armonizat de Clasificare şi Codificare a mărfurilor este utilizat de tarifele vamale a peste 200 de ţări, teritorii şi uniuni economice sau vamale, ceea ce asigură transparenţa acestora şi compatibilitatea statisticilor de comerţ exterior. El este definit la un nivel de detaliere de 6 cifre.

Administrarea nomenclaturii Sistemului Armonizat de Clasificare şi  Codificare a mărfurilor se face de către Comitetul Sistemului Armonizat din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor care, după examinarea propunerilor de modificări promovate de părţile contractante, decide asupra lor şi elaborează, o dată la patru ani, versiuni noi ale Sistemului Armonizat de Clasificare şi  Codificare a mărfurilor.

Autorităţile vamale naţionale utilizează nomenclatura combinată din Tariful vamal comun al UE pentru procesarea declaraţiilor vamale referitoare la importuri.

2.3. REGULI DE ORIGINE1. Bunurile originare în Uniunea Europeană sunt cele obţinute în întregime sau produse în acea ţară;2. Expresia „obţinute în întregime într-o ţară” înseamnă:

produsele minerale extrase din solul sau subsolul marin;

2  http://www.europa.eu/comm/taxation_customs/customs/customs_duties/tariff_aspects

4

produsele vegetale recoltate în Comunitate; animalele vii născute şi crescute în Comunitate; produse ale animalelor vii crescute acolo; produse obţinute acolo din vânătoare şi din pescuit; produse extrase din solul sau subsolul marin în afara apelor teritoriale ale Statelor

Membre, cu condiţia ca ele să aibă drepturi de exploatare exclusivă a acelui sol.

Regulile de origine,3 aplicate pentru determinarea originii mărfurilor importate sunt de două categorii:

nepreferenţiale - au aplicabilitate generală la importuri şi sunt mai puţin sofisticate; preferenţiale - se aplică numai mărfurilor provenind din ţări şi/sau reprezentând grupe de

produse cărora Uniunea Europeana le acordă un tratament mai favorabil decât cel MFN.

2.4. SUSPENDĂRI AUTONOME DE TAXE VAMALE 

Suspendările tarifare constituie o excepţie de la regimul tarifar normal, în sensul că în perioada lor de valabilitate, pentru o cantitate nelimitată sau limitată, se permite anularea totală (suspendare totală) sau parţială (suspendare parţială) a plăţii taxelor vamale aplicabile.

Caracteristicile suspendărilor tarifare: ele modifică taxele vamale din tariful vamal comun; pot fi suprimate la cererea unei părţi interesate ; se aplică de o manieră coerentă; trebuie să fie deschise pentru toţi operatorii comunitari.

Rolul suspendărilor tarifare este de a oferi operatorilor posibilitatea să se aprovizioneze, pe o anumită perioadă de timp, cu costuri mai mici de import.

Aria de cuprindere: materii prime şi semifabricatele care nu sunt disponibile în interiorul Comunităţii ; piese necesare la fabricarea produselor complexe cu o mare valoare adăugată ; produse finite utilizate ca şi componente ale unui produs final, în cazul în care valoarea

adăugată de asamblare este foarte mare ; echipamente şi materiale destinate a fi utilizate în procesul de producţie, necesare

fabricării unor produse precis identificate şi care nu afectează operatorii concurenţi.

Beneficiarii suspendărilor tarifare  sunt firmele producătoare din Comunitate. Mărfurile supuse regimului de suspendare circulă liber în interiorul Comunităţii.

CONCLUZII

3 http://ec.europa.eu/taxation_customs/customs/customs_duties/rules_origin/index_en.htm

5

Din cele prezentate anterior reiese că taxele vamale fac parte din categoria impozitelor indirecte. Ele sunt prelevate de organele fiscale şi se aplică numai în cazul tranzacţiilor cu produse care trec frontiera vamală a statului.

Taxele vamale sunt stabilite sub forma unor cote procentuale proporţionale diferenţiate în funcţie de bunurile importate sau sub forma unor sume fixe pe unitatea fizică de măsură a mărfii.

În orice economie, taxele vamale au un rol complex, constituind în primul rând un instrument prin care se asigură protecţia producţiei şi a producătorilor naţionali, lărgirea cooperării economice şi, în al doilea rând, o sursă de venituri pentru bugetul de stat.

România utilzează numai taxe vamale de import care sunt stabilite şi percepute în conformitate cu Tariful vamal de import.

Taxele vamale aduc un aport foarte redus, situându-se de regulă, pe ultimul loc în cadrul impozitelor indirecte din punctul de vedere al aporturilor. După anul 2000, scăderea ponderii taxelor vamale în impozitele indirecte este mai accentuată, datorită în principal creşterii activităţii de comerţ exterior cu ţările UE coroborat cu obligaţiile asumate de România prin acordul de asociere cu UE privind diminuarea treptată a taxelor vamale percepute în comerţul cu statele membre, până la desfiinţarea lor.

Taxele vamale rămân încă un important instrument de protecţie a economiilor naţionale. Ele continuă să deţină un rol însemnat în domeniul concurenţei internaţionale pe pieţele de mărfuri, astfel încât încadrarea la importul unui produs dintr-o anumită grupă de taxe vamale este de natură să hotărască adesea realizarea sau nerealizarea tranzacţiei comerciale sau să constituie un element important al contabilităţii acesteia.

6