tarm (2)

TEHNOLOGJI DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILlTATJI PIESELOR

P=M,aVo(1_lefj [lei/an] (1.3)In

Daca se considera urmatoarele date:M,= 100000 bucati a = 15% t;= S aniVo = 100000000 lei tel = 4 ani

atunci: P = 75xl011 lei/an = 750 miliarde lei/an, adica pierderi impresionante, careilustreaza necesitatea repararii utilajelor in mod corespunzator.j'Cap.l-S]

Din punct de vedere economic rezulta necesitatea reparatiilor sicanalizarea eforturilor celor chemati sa indeplineasca aceste cerinte, sprerealizarea unor reparatii de buna calitate si la preturide cost cat mai scazute,

) Functionarea in bune conditii a tehnicii industriale a fost, este si va fi 0problema vitala pentru eficienta intregii activitati industriale. In aceasta situatieactivitatea de mentenanta are noi valente si nu mai poate fi rezolvata numai prinmetode traditionale. In acest context drept imperativa a zilei de astazi apareperfectionarea intregului sistem tehnic, care reprezinta un domeniu interdisciplinarcu implicatii in proiectarea, construirea, exploatarea, intretinerea si renovareapieselor si organelor de masini in scopul rentabilitatii lor optime.

In sistemul tehnic un loc aparte ii revine reconditionarii pieselor uzate, prinactiunea carei se urmareste readucerea piesei uzate intr-o stare de utilizareconvenabila, utilizand mijloacetehnice adecvate. La randul sau calitateareconditionarii se apreciaza printr-un ansamblu de caracteristici, care ii conferapiesei reconditionate aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate sau implicitein conformitate cu destinatia.

Ansamblul de caracteristici, care definesc calitatea, functie de efectul pecare 11 au in procesul de utilizare, se grupeaza astfel in:

- caracteristici tehnice (destinatie, fiabilitate, tehnologicitate, standardizaresi unificare, interschimbabilitate etc.);

- caracteristici psiho-senzoriale (aspecte de tip estetic, organoleptic,ergonomic);

- caracteristici economici si tehnico-economici (cost de productie, termende recuperare etc.);

- caracteristici de ordin social general (influenta asupra mediuluiinconjurator, sigurantei in exploatare, sanatatii fizice si psihice a oamenilor).

Din caracteristicile nominalizate, fiabilitatea are un loc deosebit inaprecierea calitativa a unui produs reprezentand proprietatea obiectului de a-~imentine, de-a lungul unei anumite durate de timp si in anumite limite, totiparametrii care caracterizeaza capacitatea de indeplinire a functiilor intr-un sistemde conditii specificate de utilizare, mentenanta, transportare ~ipastrare.

In tehnica, fiabilitatea a aparut ca efect al importantei deosebite asigurantei in functionare a obiectelor renovate. Astfel studiul fiabilitatii tehniciirenovate a devenit 0 problema de interes major in toate stadiile sistemului tehnic,acesta fiind impus de conditii modeme de lucru:

10

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILlTATlI PlESE LOR

- regimuri intense de functionare in scopul majorarii productivitatii tehniciidin diverse ramuri industriale;

- exploatarea utilajelor respective pe 0 durata cat mai mare laperformantele prescrise;

- majorarea preciziei de lucru in decursul perioadei de exploatare;- reducerea cheltuielilor legate de exploatarea si mentenanta instalatiilor si

echipamentelor antrenate in procesul de productie.j'Cap.l-Z]In conceptia moderna a teoriei reparatiilor de masini, problemele

fiabilitatii pieselor renovate reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte aleprogresului in ramura respectiva, Literatura de specialitate din ultimii aniapreciaza fiabilitatea obiectelor renovate drept eel mai important element insisternul unic de asigurare a calitatii utilajelor supuse mentenantei corective.

Din punct de vedere matematic, fiabilitatea este determinata cantitativ defunctia R(t) care exprima probabilitatea indeplinirii functiilor impuse pe parcursulunei durate de timp (resursa) TRF care depaseste intervalul de timp (resursa)prescris (t)i, in conditii de functionare specifice, adica:

R(t) =P (FRF> t) (1.4)

Aceasta definitie contine urrnatoarele concepte fundamentale:- fiabilitatea, fiind 0 caracteristica a unui produs, poate fi determinata printr-

o anumita valoare;- fiabilitatea fiind 0 probabilitate nu poate fi cunoscuta dinainte, nu poate fi

definita de valori exacte, doar poate fi estimata prin caIcuI probabilistic;- fiabilitatea presupune satisfacerea cerintelor unei functii, din acest motiv

este necesara defmirea functiei care descrie caracteristicile respective alefiabilitatii pentru ansamblul de conditii de functionare impuse in faza deproiectare a obiectul respectiv.

Oportunitatea reconditionarii pieselor trebuie analizata prin prismaurmatoarelor proprietati de baza ale fiabilitatii: functionarea fara defectiuni (bunafunctionare), durabilitatea, mentenabilitatea si disponibilitatea.

Referitor la piesele reconditionate, probabilitatea de buna functionaremascara sansa ca timpul de functionare fara defectiuni sa depaseasca 0 duratastabilita de functionare si care, conform datelor din Iiteratura de specialitate,trebuie sa constituie eel putin 70 - 80% din durata de functionare a pieselor noi.

In conceptia moderna a sistemelor tehnice, nivelul de fiabilitate alutilajelor este asigurat prin conducerea calitatii in etapele de conceptie -proiectare, de fabricatie, de exploatare si mentenanta, [Cap.1-3]

In etapa de conceptie - proiectare se efectueaza un studiu de marketing siprognoze referitor la nivehil de fiabilitate al produselor similare, stabilindu-seastfel un nivel de fiabilitate, pentru produsul preconizat, cerut de plata. In bazaacestui studiu se stabileste tema de cercetare - proiectare si se elaboreaza siproiecteaza produsul. Fiabilitatea la sfarsitul acestei etape (fiabilitatea de

11

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILITATl! PIESELOR

conceptie - proiectare) se estimeaza prin calcule sau experimental pe bazafiabilitatii elementelor constitutive si asamblarilor acestora.

Pomind de la aceste deziderate, in cazul elaborarii unor tehnologii noi dereconditionare, pentru asigurarea unui nivel de fiabilitate adecvat ill faza deconceptie - proiectare sunt necesare cercetari fundamentale in vederea analizeiconditiilor de functionare, stabilirii parametrilor constructivi si locul obiectuluirenovat in structura sistemului de modelare a fiabiI itatii, [Cap. 1-4]

In etapa de fabricatie nivelul de fiabilitate este determinat de faptul cumeste pregatit ~i cum se realizeaza procesul de fabricatie, De multi autori aceastaetapa este numita fiabilitate tehnologica, deoarece de calitatea realizarii procesuluitehnologic in masura hotaratoare depinde fiabilitatea produsului respectiv.

Reconditionarea pieselor de calitate performanta poate fi obtinuta numai illrezultatul cooperarii proiectantului cu tehnologul prin realizarea urmatoareloraspecte:

- utilizarea materialelor de calitate corespunzatoare cerintelor tehnice;- respectarea minutioasa a cerintelor proceselor tehnologice;- asigurarea tehnologica a realizarii preciziei dimensionale, de forma ~i de

pozitie, precum ~i a starii suprafetelor pieselor;- alegerea celor mai rationale metode de prelucrare a suprafetelor de lucru;- asigurarea competentei manageriala si nivelului de pregatire a

specialistilor si celorlalte cadre tehnice care participa la procesul de pregatire sifabricare propriu-zisa;

- gradul de acoperire cu utilaj.In etapa de exploatare fiabilitatea pieselor .reconditionate este evaluata in

baza rezultatelor privind comportarea in exploatare a produsului. Aceastafiabilitate se modifica in timp si se mentine la un anum it nivel prin interventii dementenanta corectiva si preventiva, Un rol deosebit ill aceasta etapa apartineasigurarii stabilitatii caracterului imbinarii pieselor reconditionate ill sistemetribologice.

Mentinerea capacitatii de lucru a ajustajelor renovate poate fi realizatanumai in cazul alegerii ajustajelor respective folosind realizarile stiintei si tehniciidin domeniul tolerantelor si ajustajelor pentru sisteme tribologice renovate. Larandul sau stabilitatea caracterului imbinarilor depinde de procesele tribologicecare au loc in timpul functionarii tribosistemelor renovate.

Scopul mentenantei este mentinerea sau restabilirea unui obiect, ill conditiistabilite de a fi mentinut sau restabilit in starea de a-si exercita functia specificata.Prin obiect se desemneaza orice element component, bloc, ansamblu, subsistemsau sistem ce poate fi considerat de sine statator ~i care poate fi incercatindividual.

La randul sau, ill sistemul de mentenanta un rol deosebit ii revine calitatiipieselor de schimb, cheltuielile pentru procurarea carora constituie 50 - 70% dinpretul total de cost ale repararii masinilor. Totodata circa 70 - 75% din pieseleutilajelor si a automobile lor, folosite pana la prima reparatie capitala, poseda

12

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILITATII PlESE LOR

resursa remanenta ~i pot fi folosite repetat, fie prin remediere sau in virtutearesursei bunei functionari pe care 0 poseda.

Piesele de schimb, folosite 'inmentenanta corectiva, sunt grupate in: piesecu resursa epuizata complet (25 - 30%); piese resursa care permit folosirearepetata a acestora (30 - 35%) si piese care pot fi folosite repetat numai duparemedierea acestora. Ultima grupa de piese este cea mai costisitoare si include, ingeneral, piesele cu constructie complicata cum sunt blocul motor, chiulasa,arborele cotit, portlagarele, organele de lucru ale masinilor etc.

Totodata trebuie rnentionat ca, in pretul de cost al pieselor de masini, 75 -80% revin cheltuielilor consumate pentru materialele utilizate. Aceste materiale,in caz de reconditionare a pieselor uzate, se folosesc repetat.

In ultimii ani, in tara noastra, tot mai perseverent i~i face loc tehnica demarci noi, produse in strainatate. Procurarea pieselor de schimb pentru aceastatehnica este foarte costisitoare, iar tehnologiile existente de reparatie, ca regula, nusunt pretate pentru aceasta tehnica. Rezultatul acestor fenomene impune cautareaunor noi metode de reconditionare a pieselor de masini, capabile sa mareasca .gradul de fiabilitate a tehnicii industriale si a celei din industria prelucratoare,

Toate acestea au condus la 0 crestere spectaculoasa in aplicarea industrialiia metodelor de acoperire, diversificarea metodelor si tehnologiilor de depunere.Alaturi de tehnologiile traditionale de obtinere a acoperirilor se remarciidezvoltarea, perfectionarea si extinderea unor tehnici modeme de depunere, prinmetode fizice ~i fizico-chimice care asigurii aderenta, compozitie si structuriiimposibil de realizat prin alte metode. In prezent, exista 0 mare varietate deprocedee de obtinere a acoperirilor 'in starturi subtiri.

Tehnologiile de acoperire sunt realizate in urmiitoarele scopuri:- protectie anticorozivii;- in scop decorativ ~i sanitar;- pentru durificare;- pentru irnbunatatirea caracteristicilor de frecare;- cresterea rezistentei la obosealii;- obtinerea unor proprietati izolatoare, amortizare radiatii, reflectaritate,

tensiuni superficiale de compresiune etc.Preocupiirile actuale in domeniul tehnologiilor de acopere cu materiale

organice sau anorganice, metaliziiri sau pentru obtinerea straturilor subtiri vizeazii:- conferirea suprafetei pieselor de proprietati fizico-chimice sau mecanice

diferite ~isuperioare fatii de cele ale materialului de bazii;- cresterea performantelor functionale ~ia durabilitatii pieselor;- economisirea matrialelor deficitaressi valorificarea superioarii a celor

nealiate sau mai ieftine;- reducerea consumurilor energetice, de materii prime ~i imbunatatirea

raportului pre] de cost-performanta.Pe plan mondial s-a dezvoltat 0 gamii largii de depuneri metalice care

oferii solutii optime pentru diferitele probleme de uzare, coroziune ~i

13

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILlTATlI PIESELOR

tribocoroziune intalnite in industrie. Aceste depuneri sunt numite in unelecercetari straturi speciale.

Tendinta prezenta in constructia de masini, de a asigura fiabilitatea unuiutilaj, este conditionata in procesul de realizare a ei, de legatura care exista intreconcept ie, materiale, tehnologii de executie ~iexploatarea unui produs.

Astfel, in zonele de suprafata trebuie sa existe straturi cu duritate ridicata.Este necesar ca straturile de suprafata sa aiba 0 aderenta scazuta fata decontrapiesa, dar 0 puternica legatura (aderenta) fata de substrat.

1.2. Siguranta in functionareSiguranta in functionare reprezinta un indicator cantitativ, prin care se

intelege capacitatea unei piese sau a unui produs, de a functiona potnvitdestinatiei pentru care au fost fabricate, cu cheltuieli minime, in perioada ~i inconditiile de exploatare date.

Masinile lucrand in conditiile grele de exploatare, au siguranta infunctionare in stransa legatura cu uniformitatea uzurii principalelor elementecomponente ~i cu modificarea in timp a structurii si proprietatilor fizico-chimiceale materialelor, mai ales in zona stratului superficial al suprafetelor. Evaluareasigurantei in functionare se face pe cale statistica, pe baza observatiilor din timpulincercarii prototipului, sau in procesul exploatiirii masinii si este in stransalegatura cu destinatia acesteia, conditiile ei de functionare ~i 0 perioada de timpdeterminata.[Cap.1-7]

Evolutia notiunii de calitate catre cea de siguranta in functionare ~icumularea lor cu elementul timp, in notiunea cornplexa de fiabilitate, pe bazacalculului probabilitatilor si a statisticii matematice, diminuiaza influentafactorilor aleatori in favoarea celor certi, in constructia ~iexploatarea masinilor.

1.2.1. Siguranta in functionare a produsului si a elementelor salecomponente

Legatura intre elemente depinde de modul in care sunt imbinate acestea inprodus. Deosebim legarea in serie si paralel.

a. Legarea in serie. Se considera elementele legate in serie, atunci candcaderea unuia atrage dupa sine caderea produsului. Produsul functioneaza deci,atat cat functioneaza elementul cu probabilitatea cea mai mica de functionare laraciideri. Daca se considera un produs cu k elemente, ce au probabilitatile Pi, defunctionare Taracaderi, probabilitatea totala a produsului este data de relatia (1.5):

P p = PI' P2",Pk (1.5)adica:

r, < Pi (1.6)b. Legarea in paralel. Se considera acest tip de legatura la produsele la

care, daca unul din elemente a cazut, functia acestuia este preluata de un altelement de acelasi tip, iar produsul nu mai functioneaza, cand cad toate

14

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILITATII PIESELOR

elementele de acelasi tip legate in paralel. Daca se considera doua elemente legatein paralel, probabilitatea ca cel putin unul din elemente sa functioneze este data derelatia (1. 7):

P12= PI P2 + P2(1- PI)+ (1- P2) PI (1.7)in care: P J este probabilitatea fara caderi a elementului 1; P 2 - probabilitateafunctionarii :tara caderi pentru elementul 2.

Pentru cazul concret cand:PI = 0,9 si P2=0,8

PI2 = 0,98 (1.8)totala este mai mare decat a oricareia dintre elementele sale

se obtine:adica sigurantacomponente.

1.2.2. Procentul mediu de caderi ale elementelorIndicatorul se defineste ca raportul intre numarul de elemente tip cu caderi

intr-un interval de timp T si numarul total de elemente de tipul dat, incluse inprodus:

KI = nc 100% (1.9)nl

in care: n. este numarul de elemente cu caderi in timpul T; n, - numarul total deelemente ale produsului.

1.2.3. Coeficientul de incarcare a elementelorAcest coeficient depinde de regimul de lucru al elementelor ~i este dat de

relatia (1.10):

(1.10)

in care: Nf este incarcarea elementului in procesul functionarii, %; N, - incarcareanominala, %. Daca K > 1, durata respectiv siguranta in functionare scade. In fig.1.1 sunt date curbele tipice ale frecventei caderilor pentru cazul functionarii inregim de subincarcare (K < 1) si regim de lucru incarcat (K, >1). Din grafic rezultavalori diferite pentru cele trei perioade caracteristice acestui gen de curbe.

T

Fig. 1. 1. Curbele tipice ale frecventei caderilor

15

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILITATIl PlESE LOR

1.2.4. Aprecierea uzarii masinilor si determinarea duratei loroptime de functionare

In timpul exploatarii, masinile sunt supuse uzurii, ce poate fi, fizica simorala.

Uzura fizica reprezinta uzura mecanica a pieselor componente ale masinii,facand ca aceasta sa nu-si mai mentina capacitatea de utilizare cu randamentul sisiguranta In functionare stabilite initial. Gradul de uzura fizica se determina curelatia (1.11):

u- t,uf=--=-Umax tmax

(1.11)

'in care: u, este uzura reala masurata a piesei; Umax - uzura maxima admisibila; t;tmax - durata reala ~imaxima de serviciu a piesei.

Deoarece uzarea organelor de masini se face diferit, gradul de uzura fizicase poate stabili mai precis, recurgandu-se la indicatori economici (1.12):

s, RJ (1.12)uf = Vo = Vo(l-aR t)

'in care: R; si RJ sunt valorile reparatiilor 'in momentul deterrninarii uzurii fara,respectiv tinand seama de progresul tehnic din ramura reparatiilor; aR - reducereamedie anuala a pretului de cost In ramura de reparatii; Va - valoarea initiala amasinii; t - timpul de exploatare a masinii.

Gradul de uzura face posibila aprecierea starii tehnice a organelor demasini, pe cand intensitatea uzurii, apreciaza durata de serviciu a acestora.

Uzura morala este un parametru economic pentru aprecierea duratei defolosinta a unei masini, functie de progresul tehnic in domeniul respectiv. Eapoatefi de doua feluri:

a. uzurd morala de genul I, ~i reprezinta deprecierea masinii 'in functiune,'in cazul 'in care masinile de aceeasi constructie incep sa fie reproduse mai ieftin.Ea se poate calcula cu relatia (1.13):

Vo-VI_ tUml= =a r :

Vo'in care: Vj este valoarea de reproducere a utilajului in momentul analizat calculatacu relatia (1.14); aF - reducerea medie anuala a pretului de cost al fabricatiei:

V1=Vo(i-aFt) (1.14)b. uzura morald de genul II, ~i reprezinta deprecierea masinii 'in urma

aparitiei unor tipuri mai , perfectionate. Ea se manifesta prin crestereaproductivitatii noilor masini si micsorarea cheltuielilor specifice pentruexploatarea acestora. Expresia de calcul este (1.15):

U= 1 _.i. q 0 C1 _ Ro - RI

mllVo ql Co r.

(1.13)

(1.15)

16


in care: qo, qJ sunt productivitatile masinilor de acelasi fel, de tip vechi si nou; Co,CJ - idem pentru cheltuielile de intretinere in exploatare pe unitatea de productie;R; RJ - idem pentru valoarea reparatiilor, ca urmare a progresului tehnic indomeniu.

Uzura totala a masinilor agricole se determina cu 0 relatie de forma (1.16):

u,=l_(l_Uj)(l_um)=l+&_Vl.qo.Cl (1.16)r, r. qJ Co

Uzura totala are loc inaintea uzurii fizice, cand este satisfacuta relatia:

RJ=Vlqo.C1 (1.17)qJ Co

Rezulta deci, ca durata tehnico-economica de serviciu trebuie analizata inprimul rand din punct de vedere tehnic.

in general, repararea masinilor se reduce la inlocuirea pieselor uzate, cupiese noi sau reconditionate. Solutia este economica daca prin aplicarea ei sereface capacitatea de lucru a masinii.

Durata de functionare economica se determina ca fiind minimul curbei cereprezinta suma amortizarilor si cheltuielilor pentru reparatii (fig. 1.2). Pretul decost depinde de urmatoarele cheltuieli:

- amortizarea masinilor, care scade cu cresterea timpului de serviciu;- reparatiile capitale, cu valori crescatoare odata cu prelungirea duratei de

functionare; dintre acestea, cheltuielile pentru demontare-montare ramancon stante, fiind variabile numai cheltuielile pentru piese de schimb;

- reviziile tehnice si reparatiile curente, .fiind formate din operatii periodice ~i obligatorii, au valori constante in timp;

- combustibilii si lubrifiantii nu variaza valoric, in conditiile pastrariiconsumului in limite admisibile;

- salariile muncitorilor, care de asemenea nu sunt influentate de duratade functionare.j'Cap.l-Z]

o urata deseNiciJ

Fig. 1.2. Variatia cheltuielilor in limp

Se constata ca din totalul cheltuielilor prezentate mai sus, cheltuielilepentru piese de schimb, cresc proportional cu durata de serviciu a utilajului.Reparatiile capitale avand un anumit ciclu, este normal, ca la fiecare reparatieurmatoare, sa se inlocuiasca suplimentar, inca un grup de piese cu durabilitatedubla fata de cele inlocuite la reparatia anterioara. Pe baza acestor considerente,

17


cheltuielile cu piesele de schimb, folosite 'in cursul intregii durate de serviciu amasinii se pot exprima cu relatia (1.18):

KCp= K+2K+...+nK=-n(n+ 1)

2'in care: K este costul mediu al fiecarui grup nou de piese inlocuite la reparatiarespectiva; n - numarul curent al reparatiei.

Daca se considers n, ca valoarea raportului dintre durata totala si durata deserviciu intre doua reparatii consecutive:

t . K.t(t)n=- atunci: Cp=-- -+1tr 2tr t,

Totalul cheltuielilor specifice variabile, functie de durata de functionare amasinii, este dat de relatia (1.20):

Cs = C +Cp = C + K .(~+ 1)t t t 2 tr tr

(1.18)

(1.19)

(1.20)

'in care: C1 este costuI masinii, exclusiv valoarea de casare.Durata optima de serviciu este durata care asigura cheltuielile specifice

minime in unitatea de timp. Se obtine prin anularea derivatei relatiei (1.20):

dCs =_ C+ K =0dt (2 2tr

f2C:toPt=trVT (1.21 )

1.3. Metode de prevenire ~i lnlaturare a defectelor1.3.1. Masuri de prevenire a uzarilor ~i de marire a duratei

de functionarePiesele si ansamblurile masinilor se uzeaza in procesul de lucru ceea ce

face sa-si modifice dimensiunile geometrice, forma, greutatea si proprietatilestraturilor superficia1e, iar 'in unele cazuri apar fisuri, incovoieri, torsionari,deformari sau ruperi. Datorita uzarii jocul dintre piese creste, iar cand depasestevaloarea maxima admisibila apar batai ~i se mareste viteza de uzare. Uzareapieselor din imbinarile nedemontabile face sa apara joc 'in locul strangerii initialede la montare si se micsoreaza rezistenta imbinarii, iar conditiile de functionare amasinii se inrautatesc.

Viteza de uzare este influentata de un numar de factori de care trebuie sase tina seama la proiectarea, construirea, repararea ~i exploatarea utilajelor.Prevenirea uzarii rap ide a pieselor si marirea duratei de functionare a masinii serealizeaza daca sunt luate urmatoarele masuri:

- prelucrarea suprafetelor sa fie la un grad de netezime optim;- depunerea unor straturi rezistente la uzare se obtin prin cromare sau

18

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILlTATII PlESE LOR

incarcare prin sudare cu aliaje dure;- aplicarea unor tratamente term ice, termo-chimice sau electrice etc.Limita de uzare sau exploatare a unor piese sau ansamble este reprezentata

prin timpul cat acestea functioneaza pe utilaj in conditii norma le de lucru, adicapana la aparitia jocurilor maxime admisibile. Functionarea in continuare a pieselorsau ansamblelor care au jocuri maxime, determina lnrautatirea conditiilor de lucrupentru intregul mecanism si conduce la aparitia uzarii de avarie.

1.3.2. Procedee de marire a rezistentei suprafetelor la uzarenormala

Reparatia capitala a unei masini are ca scop sa-i asigure 0 durata defunctionare intre doua reparatii cat mai apropiata de aceea a unei masini in starenoua. Acest lucru este posibil numai daca se aplica procedee de reconditionarecare sa asigure pieselor 0 marire a rezistentei la uzarea normala produsa defunctionarea rnasinii.

Astfel, la reconditionarea pieselor prin incarcare automata cu arc electricsub strat de flux, se obtine 0 calitate superioara a cusaturii datorita protejarii bunea metalului topit fata de actiunea azotului ~i oxigenului din aer, cat si datoritaracirii moderate a suprafetelor incarcate. Calitatea sarmei electrod si a fluxuluifolosit se alege in functie de compozitia chimica a metalului de baza si deproprietatile pe care trebuie sa le aiba metalul depus. Duritatea si rezistenta lauzare a metalului depus sunt conditionate si de natura metalului de baza.

La reconditionarea pieselor prin incarcare electrica cu electrod vibrator,prin folosirea unei sarrne cu un continut mare de carbon (0,6 - 0,86% C), se obtineun strat cu 0 duritate ridicata. Acest procedeu se foloseste pentru reconditionareapieselor cu diametru mic intre 1 ~i 40 mm, care nu pot fi incarcate prin sudaresub strat de flux datorita caderii fluxului de pe suprafata lor. In tirnpulreconditionarii, materialul de baza se incalzeste putin ceea ce face posibilaincarcarea pieselor din oteluri aliate, care nu pot fi reconditionate prin altemetode, deoarece materialul de baza i~i modifica structura datorita temperaturiiridicate dezvoltata in timpul reconditionarii la nivelul suprafetelor.

Reconditionarea prin incarcare cu arc electric in mediu de gaz protectoreste recomandabila in special cand nu este posibila sau este greu de executatincarcarea piesei sub strat de flux. La incarcarea pieselor supuse unei uzariputernice sunt folosite sarme aliate. Pentru otelurile puternic aliate, lncarcarea seefectueaza cu electrozi tubulari care au in interior substante de aliere sub forma depulbere, iar printre acestea 1-2% titan, care micsoreaza improscarea metaluluitopit ~i reduce mult arderea cromului, wolframului ~i vanadiului.

Incarcarea cu aliaje dure mareste rezistenta la uzare si durata defunctionare a pieselor. Acest procedeu se aplica nu numai la reparare ci si lafabricarea unor piese care se livreaza incarcate cu aliaje dure.[Cap.I-6]

La durificarea organelor de masini prin scantei electrice, datoritatransportului pe piesa a materialului de la electrodul de durificare, aceasta operatic

19

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILlTATJI PIESELOR

este insotita ~i de cresterea dimensiunii piesei. Chiar daca electrodul este din otelcu continut redus de carbon, stratul depus datorita difuziunii adera foarte bine lametalul de baza ~iare 0 duritate cu mult mai mare dedit materialul piesei.

Metalizarea consta 'in pulverizarea metalului topit pe suprafata de acoperitpregatita in prealabil, folosind un curent puternic de aer sau gaze. Straturilerezultate prin pulverizare sunt poroase si retin uleiul iar rezistenta la uzura astratului depus depaseste pe cea a piesei.

Pentru reconditionarea prin acoperiri electrolitice a pieselor uzate,cromarea se foloseste pe scara mai larga si consta in acoperirea piesei direct cu unstrat de cram sau prin intermediul unui alt metal care imbunatateste aderenta.

La alegerea unuia din procedeele de marire a rezistentei pieselor la uzarenormala trebuie sa se tina seama atat de criteriul tehnic cat si de eel economic.

1.3.3. Sistemul preventiv de executare a intretinerilor tehnice ~ireparatiilor periodice

1.3.3.1. Rolul intretinerilor tehnice in prelungirea duratei defunctionare

Intretinerile si reviziile tehnice sunt formate din operatii obligatorii, caretrebuie sa se execute la masini in procesul de productie, dupa un anumit timp defunctionare, pe intreaga durata de exploatare a masinilor, Aplicarea lor are ca scopprevenirea defectiunilor ~i a uzarilor anormale intre doua reparatii, asigurandu-seastfel prelungirea duratei de functionare si reducerea pretului de cost a lucrarilorexecutate.

In functie de complexitatea si perioadele la care se executa, intretineriletehnice se clasifica in: intretineri tehnice zilnice lz; intretineri tehnice periodice IpJsi Ip2.

Intretinerea tehnica zilnica lz la utilaje consta, in general, din curatireaexterioara, controlul si strangerea imbinarilor, verificarea starii tehnice a masinii,reglare, ungere si alimentare, ceea ce asigura buna functionare a masinilor pedurata unui schimb de lucru. Intretinerea la fiecare schirnb si efectuarea coreeta aoperatiilor necesare, asigura functionarea masinilor fara opriri 'in timpulcampaniilor de lucrari agricole.

Intretinerea tehnica periodica IpJ se caracterizeaza prin schirnbarea filtrelorde la sistemul de ungere si verificarea generala a instalatiei electrice.

Intretinerea tehnica periodica Ip2 se caracterizeaza prin schimbarea uleiuluidin carterul motorului si inlocuirea elementului filtrant grosier de la sistemul dealimentare.

Revizia tehnica RT este 0 intretinere tehnica periodica complexa siobligatorie care reprezinta totalitatea operatiunilor referitoare la schimbarealubrifiantilor din carterele transmisiilor, verificarea starii tehnice si reglareasistemelor ~i mecanismelor pentru a se asigura functionarea masinii cu indiciicalitativi si de exploatare optirni.

Termenul de control te pentru efectuarea verificarii starii pieselor si

20


ansamblelor masinii trebuie sa satisfaca inegalitatea.tmiD < t; < tmed (1.22)

unde: tmin ~i tmed este timpul minim ~i mediu de functionare a pieselor obtinut pebaza de date statistice.

Daca se adopta te = tmed atunci controlul executat este prea tarziu deoarecein 50% din cazuri piesele se vor uza pana la lirnita. Cand se considera te = 'min,opririle masinilor pentru executarea controlului sunt prea dese. De aceea serecomanda ca termenul de control sa aiba valoarea:

t,= tmer a (1.23)unde a este abaterea medie patratica a perioadei de functionare a pieselor.

In acest caz numai 15-16% din masini sunt supuse controlului dupa uzuralimita admisibila a pieselor, iar intervalul dintre controale este destul de mare.

Intretinerile tehnice executate corect si respectarea periodicitatilorprevazute in normativ, asigura functionarea neintrerupta a masinilor, contribuie lareducerea defectiunilor accidentale in timpul exploatarii si la scaderea pretului decost al reparatiilor utilajului agricol.[Cap.I-4]

1.3.3.2. Metoda de elaborare a sistemului de Intretineri tehnice ~ireparatii

Criteriul folosit la intocmirea sistemului de intretineri tehnice si reparatii ilconstituie datele referitoare la limite de uzare a principalelor piese si ansambluriale masinii. Astfel in timpul functionarii normale a masinilor construite corect,uzarea imbinarilor principale trebuie sa creases proportional cu timpul deexploa are pana la atingerea jocurilor maxime calculate. De aceea, masinileinainte de a fi introduse in productie, sunt incercate in vederea omologarii. inacest scop utilajele sunt experimentate pana la 2000 de ore, iar masinile agricoleun timp care corespunde eel putin cu 0 campanie agricola.

Tehnica de alcatuire a sistemului de reparatii planificate se reduce lagruparea imbinarilor pentru care termenul dintre reparatii are aproximativ aceeasidurata. In scopul reducerii numarului de reparatii trebuie rotunjite unele termenedintre reparatii, Pe baza determinarii timpilor de exploatare normale telb pentrutoate imbinarile unei masini, se intocmeste un tabel cu imbinarile aranjate pegrupe, la care timpii de functionare normala parra la limita de uzare au valoriapropiate. Termenul de exploatare al imbinarii mai putin rezistente dintr-o grupaoarecare, se considera ca termen la care trebuie facuta 0 reparatie pentruimbinarile cuprinse in aceasta grupa, precum ~i pentru imbinarile din grupele deordin inferior.

Dupa introducerea in exploatare a masinilor, sistemul preventiv planificatde reparatii stabilit se veri fica si se definitiveaza cu ajutorul metodei statistico-rnatematica pe baza de date obtinute de la unitati, in urma examinarii unui nurnarmare de masini care lucreaza in diferite conditii de exploatare.

Termenul normat tn, de executare a reparatiilor trebuie planificat dupanormele medii progresive calculate cu relatia:

21

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILlTATlI PIESELOR

2t; = '

TEHNOLOGll DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILITATll PIESELOR

1.3.3.6. Sistemul preventiv de executare a reparatiilor periodiceplanificate

Acest sistem se bazeaza pe executarea reparatiei la masina dupa 0 numitaperioada de functionare stabilita prin studierea uzarilor prod use la piese. Masinase supune unui control tehnic amanuntit la termenul fixat ~i daca se constata ca nueste necesar sa se introduca in reparatie, se intocmeste un proces-verbal din caresa rezulte cat timp mai poate lucra utilajul in continuare pana la executareareparatiilor. Reparatia se considera necesara atunci cand piesa analizata a ajuns lalimita de uzare admisa iar folosirea acestui criteriu evita scoaterea neprevazuta autilajelor din functiune. Ciclul de functionare a unei masini cuprinde intervaluldintre doua reparatii capitale sau din momentul intrarii in exploatare a masinii noipana la prima reparatie capitala.ICap.l-S]

1.4. Pregatirea suprafetelor pentru procesare1.4.1. Curatirea ~ispalarea pieselorPentru efectuarea controlului si sortarii, dupa demontare, piesele sunt

supuse procesului de degresare ~i spalare, Degresarea si spalarea se face cuajutorul unor so Iventi pentru dizolvare ~i inlaturarea grasimilor, pentru ca numaiIn acest fel se pot constata mai bine fisurile, crapaturile, uzurile, etc. Pentrudegresare si spalarea pieselor de mare precizie, cum ar fi elementii pompei deinjectie, injectoare, rulmenti etc. se folosesc produsele petro Iiere ca: petrol,motorina, benzina, whitespirt. Pentru celelalte piese se folosesc diferite solutii pebaza de hidroxid de sodiu (NaOH) ~i hidroxid de potasiu (KOH).

Cu aceste sub stante se pot forma urmatoarele solutii:- hidroxid de sodiu 1...2% - soda calcinata (CaC03) - 4%;- fosfat trisodic 4% - silicat de Na sau K - 1,5%- azotat de sodiu 1,5...2,5% - emulsie - 3,5%- apa 93,5% - apa - 59,5%- hidroxid de potasiu - 25 gr- carbonat de sodiu - 6,3 gr- praf de sapun - 2 gr- apa - 1000 gr.Pentru degresarea pieselor din aluminiu se pot folosi:- silicat de sodiu 1,5% - carbonat dde sodiu - 4,5gr- sapun 0,2% - hidroxid de sodiu - 1,3%- apa 98,3% - fosfat acid de sodiu - 1,45 gr- praf de sapun - 1,0 gr- apa - 1000 gr.Inlaturarea depunerilor din corpul pistoanelor (calamina), de pe chiulase,

de pe supapele de admisie ~i evacuare, se face folosindu-se anumite solutii infunctie de natura materialului:

23


- pentru piese din otel sau fonta:- soda calcinata - 35,0 gr- soda caustica - 25,0 gr- silieat de sodiu - 1,5 gr- sapun - 25,0 gr- apa - 1000 gr

- pentru piese din aluminiu:- soda calcinata - 10,0 gr- silieat de sodiu - 10,0 gr- sapun - 10,0 gr- bieromat de potasiu - 1 gr- apa - 1000 gr.

Degresarea In aeeste solutii se face prin fierberea pieselor timp de eca. 6minute, la temperatura de 95 ... 100C, dupa care curatirea stratului de calaminadepus se face cu ajutorul unor perii de par, sau se utilizeaza curatitoare de lernn.Se interziee folosirea periilor de sarma. Dupa ce se face curatirea depunerilor,urmeaza spalarea pieselor prin introducerea in bai cu solutie fermata din: sodacalcinata 2%, silicat de sodiu 0,2%, bicarbonat de potasiu 0,1% timp de 10-15minute, urmata de racire prin suflarea unui jet de aer sub presiune.

In unitatile mai mici de reparatie, pentru degresarea ~i spalarea pieselor sefoloseste 0 solutie pe baza de soda calcinata, piesele fiind introduse intr-oinstalatie de forma celei din fig. 1.3, in care: l-serpentina; 2-gratar; 3-eonducte; 4-compartiment de fierbere si agitare; 5-capac; 6-compartiment de degresare,spalare; 7-conducte; 8-electropompa; 9-robinet.

Instalatia este fermata din doua compartimente prevazute in parteainferioara eu 0 serpentina din teava pe care se trimite abur pentru incalzireasolutiei de spalare.

2 II

Fig. 1.3. Instalatie pentru degresare si spalare

Primul compartiment este folosit pentru degrosarea pieselor care au unstrat de ulei ars si impuritati. Piesele sunt asezate pe un gratar special, introdus

24


complet in solutia de degresare. Operatia de degresare se face prin incalzireasolutiei la temperatura de 90 ...95%, timp de 1,5 ...2 ore. Pentru urgentareaprocesului, cat si pentru 0 degresare mai buna, se introduce aer sub presiunepentru agitarea solutiei.

Al doilea compartiment se foloseste pentru spalarea pieselor degresate inprimul compartiment sau a celor care nu au nevoie de degresarre. Dupa asezareapieselor pe gratar, se supun unor jeturi putemice de solutie cu 3% soda caustica,din toate partile, incalzita la 90 ...95%, timp de 20 ...30 minute.[Cap.I-6]

1.4.2. Controlul ~i sortarea pieselor procesateIn vederea stabilirii gradului de uzura pe baza caruia sa se precizeze care

piese se reconditioneaza, piesele sunt supuse operatiei de control si sortare.In tehnologia de reparatie, sub forma de fi~a tehnologica sau plan de

operatii, sunt indicate conditiile tehnice pe care sa Ie indeplineasca piesareconditionata, De asemenea, sunt precizate, pe baza de date statistice, suprafetelede uzura si metodele de determinare a uzurilor.

Uzurile limita ale pieselor si corespunzator diametrele maxime admise farareconditionare, se stabilesc fie prin calcule, fie pe baza datelor experimentale,ridicandu-se pentru fiecare ajustaj curba uzurii.

Pe baza indicatiilor din tehnologia de reconditionare, se procedeaza lacontrolul tuturor pieselor utilajul introdus in reparatie. Controlul se poate efectuafie centralizat, fie la posturile de lucru specializate repararea anumitorsubansamble sau ansamble. Indiferent de forma de organizare a controlului,personalul de control trebuie sa fie calificat pentru a putea stabili cu preciziepiesele bune, reconditionabile si rebut.

In procesul de control ~i sortare a pieselor se folosesc urmatoarele metode:- control vizual pentru constatarea crapaturilor, rupturilor ~i alte defecte

care pot fi depistate in acest mod;- control cu aparate sau metode speciale pentru determinarea fisurilor;- controlul dimensional in vederea stabilirii uzurilor;- folosirea de dispozitive speciale pentru determinarea incovoierii,

tersionarii etc.;- controlul cu dispozitive speciale a etanseitatii imbinarilor intre diferite

organe;- controlul elasticitatii arcurilor etc.Metodele enumerate mai sus reprezinta fie partial, fie in totalitate, etape in

controlul fiecarei piese, in vederea precizarrii gradului de concordanta intrevalorile masuratorilor efectuate cu conditiile tehnice.

Controlul vizual se face tuturor pieselor pentru a determina prezenta unordefectiuni grosolane cum ar fi: zgarieturi accentuate care ar face imposibilafunctionarea piesei (suprafata interioara a cilindrului), crapaturi (in blocul motor,pe rulmenti etc.), rupturi si alte defecte de acest gen.

in functie de specialitatile din tehnologia de reconditionare, pentru anumite

25


organe asemenea defectiuni se pot reconditiona printr-o metoda de la caz la caz,pentru alte organe prezenta unui asemenea defect conduce la rebutarea lor, asaincat personalul de control trebuie sa cunoasca precizia, pentru fiecare piesa, aacestei posibilitati.

Controlul pieselor de tipul axe, arbori, biele, supape etc. dupa etapa dedeterminare a fisurilor, continua cu determinarea incovoierii sau a torsionarii,utilizandu-se dispozitive speciale asupra carora se va insista in cadrul prezentariitehnologiei de reconditionare a acestor tipuri de piese.

In functie de forma piesei si conditiile in care lucreaza, pe langa aparatura~i metodele folosite prezentate, se mai folosesc fie sub forma de dispozitive, fiesub forma de bancuri de proba, metode pentru verificarea etanseitatii, a jocurilorradiale si axiale, elasticitatea arcurilor etc.

'Dupa verificarea tuturor pieselor si dupa stabilirea uzurilor acestora, sedetermina piesele care nu necesita reconditionari putandu-se folosi in continuare,piesele care se reconditioneaza si pentru care se intocmeste traseul tehnologic ~ipiesele care nu mai corespund si se rebuteaza, In locul acestora din urma fie casunt piese de rezerva in stoc, fie se confectioneaza din nou.

Piesele care au 0 uzura mai mica decat uzura maxima admisa se pot folosiin continuare, rara reconditionare, numai in situatia in care in perioada pana laurmatoarea reparatie asigura functionarea norrnala a masinii. In functie deintensitatea uzurii data de curba de uzura caracteristica fiecarei asamblari, sestabileste daca, si in ce conditii, piesa se mentine sub forma in care s-a scos depemasina.

Rebutarea pieselor se face tinand seama de anumiti indici tehnico-economice.

Piesele se rebuteaza din punct de vedere tehnic in cazul in carereconditionarea nu este posibila, in scopul ca, fie ca siguranta in functionarre aorganului nu permite reconditionarea, fie ca nu exista 0 metoda optima dereconditionare. Se mai rebuteaza si atunci cand din conditii de rezistentadimensiunile piesei au ajuns la limita (in general cand s-a ajuns la dimensiuneaultimei trepte de reparatie).[Cap.1-2]

Rebutarea din punct de vedere economic se face atunci cand, chiar dacametodele de reconditionare asigura functionarea normala, aplicarea acestora arconduce la un pret de cost al piesei reconditionate care depaseste pretul de cost alpiesei noi. Din acest motiv intotdeauna adoptarea metodelor de reconditionaretrebuie sa se fuca dupa un prealabil calcul economic.

Dupa controlul si trierea pieselor 'in bune, reconditionabile si rebut, se potstabili coeficienti care sa .arate, falii de totalul pieselor controlate, care esteprocentul de piese care se refolosesc, deci piese bune, ('Ib), procentul de piese carese reconditioneaza ('Ir) ~iprocentul de piese care se inlocuiesc, deci a pieselor cares-au rebutat ('Ii).

26


1.5. Principii generale privind elaborarea proceslor tehnologicede procesare

1.5.1. Consideratii generaleToate caracteristicile care concura la obtinerea unui produs de calitate,

formeaza asa-numitele conditii tehnice ale pieselor ce se executa, care de obicei seprescriu pe desenele de executie ale acestora.

In cazul unei analize temeinice a desenului pieselor privind forma, precizia~i celelalte conditii tehnice impuse, urmata de alegerea metodelor de prelucrarecare pot sa le asigure, natural, se obtin piese ce vor garanta functionarea corecta aansamblului.

-In timpul functionarii, caracteristicile initiale ale pieselor se modificadatorita defectelor care apar, fie de natura accidentala, fie chiar ca urmare a uneiexploatari si functionari normale. SOi intr-un caz, si-n celalalt, functionareaprodusului se inrautate~te aparand necesitatea repararii lui, ca urmare mai ales auzurii pieselor.

Datorita unei practici indelungate institutele de cercetari si proiectari aureusit sa elaboreze, pentru 0 anumita etapa, tehnologii tipizate de reparatii pegrupuri de piese sau pentru piese separate.

Prin aceste tehnologii reconditionarea unei anumite piese se stabileste a seface intr-o anumita varianta, care cuprinde anumite metode de prelucrare.Conditiile concrete ale unitatilor de reparat nu sunt intotdeauna corespunzatoareprescriptiilor din tehnologie tip stabilita, inc~t, aceste unitati se vad inimposibilitatea folosirii recomandarilor, in acest caz se intocmeste de unitatea incauza 0 varianta tehnologica de reconditionare functie de conditiile de caredispun, care sa asigure totusi conditiile tehnice initiale impuse la fabricarea piesei.

Procesele tehnologice de reconditionare se intocmesc in scopul de a stabilimetoda de reparatie privind demontarea, reconditionarea si asamblarea, care saasigure conditiile tehnice impuse, iar pe de alta parte sa fie si cea mai productiva(dintre metodele posibile de aplicare), sa permita stabilirea normelor de timp pebaza carora sa se poata face calculul pentru necesarul de materiale, piese deschimb, scule si dispozitive si in final sa permita calcularea pretului de cost alrepararii.

1.5.2. Metode de restabilire a jocurilor intre suprafete1.5.2.1. Metoda dimensiunilor de reparatiiMetoda de restabilire a jocului in imbinari prin folosirea pieselor la

dimensiuni de reparatie consta in aceea ca, la una din piesele imbinarii uzate sereface forma geometrica prin prelucrare la 0 anumita dimensiune, iar piesaconjugata se inlocuieste. La baza a1egerii pieselor care trebuie pastrate stauconsiderente economice. Astfel, piesa mai scumpa se prelucreaza pentru refacereaformei geometrice, iar piesa mai ieftina se inlocuieste,

27


Dimensiunile de reparatie pot fi standardizate, stabilite pe baza de normeinterne sau pot avea dimensiunile libere.

La imbinarile arbore-lagar, fusurile arborelui se prelucreaza prin rectificarela 0 dimensiune mai mica pentru a se readuce la forma cilindrica, iar cuzinetii seinlocuiesc cu altii noi, care au diametrul rnicsorat corespunzator. Numaruldimensiunilor de reparatie ale fusurilor arborelui cotit este dat de relatia:

n= dn-dmiJl (1.25)h

in care: n este numarul dimensiunilor de reparatie; d; - diametrul nominal alfusului arborelui; dmin - diametrul minim admis pentru ultima dimensiune dereparatie; h - inaltimea stratului de material masurat pe diametrul fusului, caretrebuieindepartat prin prelucrare mecanica pentru restabilirea formei geometricecorecte.

in principiu, intervalul dintre dimensiunile de reparatie nu se schimba,adica rnarimea h rarnane constants. in acest caz dimensiunile de reparatie alefusurilor sunt date de urmatoarele relatii:

dn = d; - h; d.; = d; -2h;... (1.26)La imbinarile cilindru-piston, prin uzare cilindrul i;;i mareste diametrul, se

ovalizeaza si devine conic. Repararea imbinarilor consta in mentinerea cilindruluicare se alezeaza iar pistonul se inlocuieste cu altul nou, avand diametrul majoratcorespunzator. Numarul dimensiunilor de reparatie ale alezajului este dat derelatia:

n = Dmax - Dn (1.27)h

in care: dmax este diametrul maxim admis pentru alezaj; DIl - diametrul nominal alalezajului; h - dimensiunea cu care trebuie marit diametrul alezajului uzat pentru ase restabili forma geometrica corecta.

Dimensiunile de reparatie ale alezajelor se calculeaza cu relatiile:Dr! = D; + h: Dr]= D; + 2h;... (1.28)

Metodele dimensiunilor de reparatii este simpla si accesibila iar prinaplicarea ei se realizeaza economii insemnate.

1.5.2.2. Metoda restabilirii formei ~idimensiunilor initialeRestabilirea dimensiunilor initiale ofera 0 rezolvare corespunzatoare

pentru repararea imbinarilor deoarece nu se limiteaza interschimbabilitateapieselor, iar siguranta functionarii in exploatare este mentinuta. In procesul dereparare a masinilor, restabjlirea formei si dimensiunilor initiale ale pieselor serealizeaza prin sudare, metalizare, acoperire electrolitica sau deformare plastica.

Incarcarea prin sudare cu material de adaos a pieselor uzate constituie ceamai raspandita metoda folosita in procesul de reparatie. La refacerea pieselor prinsudare se pot depune straturi de grosimi apreciabile.

Metalizarea prin pulverizare este 0 alta metoda care se foloseste Ia

28

TEHNOLOGII DE MARE PERFORMANTA PENTRU CRESTEREA DURABILITATil PIESELOR

refacerea pieselor uzate. Metalul topit este pulverizat de aerul comprimat, ceea ceface ca piesa sa nu se incalzeasca prea mult, iar materialul de baza nu suferamodificari.

Acoperirea electrolitica a pieselor uzate se aplica la imbinarile utilajelorcare nil' pot fi refacute prin metoda dimensiunilor de reparatie sau prin incarcareamaterialului de adaos cu arc electric sau cu flacara de gaze. Prin folosirea acesteimetode materialul pieselor supuse reconditionarii se incalzeste la 0 temperaturascazuta care nu modifica proprietatile sale.

Prelucrarea prin deformare plastica consta in refacerea suprafetelor uzateprin redistribuirea materialului piesei. In practica reparatiilor acest procedeu serealizeaza prin intindere, comprimare sau refulare, datorita plasticitatii pe care 0au metalele in stare incalzita, iar unele chiar la rece.

"Aplicarea in procesul de reparatie a metodei de restabilire a formei sidimensiunilor initiale ale pieselor este mai indicata deoarece da posibilitatea sa sepastreze valoareajocului optim ~iajocului admis.[Cap.1-5]

29

tarm (2)

Documents