tara portii de aur

NELLY

}ara por]ilor de aur

ALCRIS

Capitolul 1

– Eu sunt arma secret` a lui Charlie. Numai el [i John [tiuc` lucrez pentru societatea dumneavoastr`.

B`rbatul nu clipi, nu zâmbi, nu ar`t` nici un semn deaprobare, sau de dezaprobare. Cu chipul de nep`truns,a[tepta urmarea. A[a c`, Diana continu`.

– Practic profesiunea de grafolog... {ti]i, specialist \nscriere.

Nu se putea spune c` explica]iile sale dezl`n]uiserèntuziasmul. Ochii cenu[ii continuau s` o priveasc`,imperturbabili [i reci. Diana se agit` pe scaun. Situa]ia sedovedea delicat` [i sincer, ar fi preferat s` se explice \n fa]a luiCharlie. Dar iat`, din cauza surmenajului [i a unui infarct,acesta se afla obligat la odihn`, undeva \n mijlocul naturii. |nlocul sù, \n biroul directorial [i \n fa]a Dianei, se afla de dou`minute nepotul sù. Impresionant` statur`. Un metru optzecide mu[chi, cu greu ascun[i de un costum impecabil, de

culoare \nchis` [i croial` clasic`. Doar o cravat` sub]ire dinm`tase ro[ie – mai pu]in tradi]ional` – pentru a subliniastr`lucirea de o]el a privirii. Iat` a[adar cum ar`ta noulpatron...

John Salcedo, [eful personalului [i prieten al tinerei femei,o \nso]ise pentru prezent`ri.

– Diana, iat`-l pe Brant McAllister, pre[edinte directorgeneral provizoriu. Brant, Diana Trevor.

Dac` Diana contase pe sus]inerea moral` a lui John, n-onimerise, deoarece noul pre[edinte director general,departe de a se pierde \n amabilit`]i inutile, \l concediaseimediat.

– Perfect, John, ne po]i l`sa.– Este...– Mul]umesc, John.A[a c`, se afla singur` \n cu[ca fiarelor. P`cat c`-[i l`sase

biciul [i sc`unelul la vestiar, deoarece aceste \nceputuriprevesteau o urmare nepl`cut`. Dup` prima rund` decercetare, atacul veni rapid.

– Domni[oar` Trevor, [tia]i c` aveam nevoie de acelinginer. John Salcedo l-a dat afar` \nainte chiar s` poat` trecede u[a acestei cl`diri. De ce?

– John n-are nici o responsabilitate \n asta. A ac]ionat lacererea mea special`.

– {i cine sunte]i cu exactitate, pentru a v` permite s`dirija]i angajarea salaria]ilor societ`]ii Mitchells?

Diana nu avu timp s` deschid` gura, c` el relu`:

6 NELLY

– {tiu, grafologul de serviciu. |n ce m`sur` asta v` d`dreptul s` pune]i s` fie concedia]i oamenii, f`r` s` mi seraporteze?

Tân`ra femeie \[i mu[c` buzele. Men]ionarea profesiuniisale nu-i p`rea lui McAllister o justificare mul]umitoare... Seridicase, cu amândou` mâinile puse pe birou. P`rul brun, tunsfoarte scurt \i punea \n eviden]` pome]ii proeminen]i [imaxilarul p`trat. S-ar fi crezut c` era t`iat \n stânc`.

Diana f`cu apel la \ntreaga sa experien]` [i-l \nfrunt`.– Nu execut decât dispozi]iile lui Charlie. Când un angajat

prezint` un risc pentru societate, \mi spun p`rerea. {i \ngeneral, este respectat`. Dac`, referitor la acest inginer,decizia a fost luat` f`r` s` fi]i consultat, este pentru c` nusosise]i \nc`. {i era de preferat s` nu fie angajat, decât s` fieconcediat mai târziu.

– Probabil nu m-am exprimat bine... Unde v` situa]i \nierarhia \ntreprinderii, pentru a decide acest fel de lucruri?

– M` aflu \n afar`, domnule McAllister. Unchiuldumneavoastr` m` pl`te[te pentru...

– Acum, eu sunt cel care v` pl`te[te. {i mi-ar pl`cea mults` [tiu de ce.

Brant f`cu rectificarea f`r` s` zâmbeasc`, intrigat oricum deaceast` mân` de femeie care-i sus]inea privirea cu atâta\ndr`zneal`. |i examin` mai de aproape ]inuta foarteprofesional` – taior bine croit, bluz` din m`tase – chipulhot`rât, cu ochi mari, c`prui. Cu siguran]`, inteligent`. Deasemenea, \ncrez`toare \n ea \ns`[i, \n ciuda desenului

}ARA POR}ILOR DE AUR 7

aproape copil`resc al buzelor senzuale, care-i tr`dauvulnerabilitatea. Sim]i brusc dorin]a de a mângâia p`rulm`t`sos, [aten-auriu, ca ochii. Era teribil de provocatoare, darf`r` s`-[i dea seama, crezându-se cu siguran]` protejat` desobrietatea ]inutei. {i tocmai aceast` incon[tien]` \i sporeaatrac]ia.

– Unchiul mi-a spus c` are contract cu cineva din afarasociet`]ii, dar nu mi-a precizat cu cine [i nici atribu]iile sale.A[a c`, explica]i-v`.

– |n general, munca mea se limiteaz` la un control derutin`. John m` \ntreab` dac` cineva care solicit` un post sepotrive[te angaj`rii pe care o solicit` [i dac` i se pot \ncredin]adocumente importante, f`r` riscuri majore pentru securitatea\ntreprinderii. Eu \i analizez un e[antion de scris, de exemplu,scrisoarea de candidatur`. {i acel inginer la care ]ine]i atât demult, chiar prezenta caracteristici suspecte. L-am sf`tuit peJohn s` se informeze asupra antecedentelor acestui domn.

– Rezultatul?– Dup` anchet`, s-a descoperit c`-[i p`r`sise vechiul post

\n condi]ii nu prea clare... Desigur, este o minte str`lucit`, darfostul patron a preferat s` se despart` de el: informa]iiimportante treceau cu regularitate \n mâinile concuren]ei.Din nefericire, nu exista nici o dovad`, a[a c` era imposibil s`se depun` plângere. Dar vinov`]ia protejatuluidumneavoastr` era sigur`.

Brant, sim]i lovitura, l`sând s`-i scape o \njur`tur` foarteurât`.

8 NELLY

– {i ar trebui s` v` considera]i mul]umit de interven]iamea, relu` Diana, profitând s` nu-[i piard` avantajul. Astapentru capitolul de justific`ri. Sper c` v` sunt de-ajuns...Cel`lalt motiv care m-a adus aici este cu siguran]` mai pu]in\mbucur`tor, deoarece de data aceasta, prevenirea unorriscuri sose[te poate prea târziu. Ieri, John mi-a trimis sànalizez un scris. Este vorba despre un bile]el pe care-ladunase de pe jos. {i nu de oriunde: din laboratorul \n carese fac cercet`rile de maxim` importan]` asupra nouluidumneavoastr` calculator... John nu-l cunoa[te pe autorulbiletului, dar grafia lui i s-a p`rut neregulat` [i pentru oriceeventualitate, mi l-a ar`tat.

Un lic`r de interes cu totul nou se aprinse \n ochii luiMcAllister.

– Persoana care a redactat acest bilet se afl` \n stare dedezechilibru nervos, cu siguran]` mânioas` [i foarte\nspìmântat`. |n combina]ie cu constantele caracterului sù,pe care le dezv`luie modul de a scrie, ar putea da un cocteildestul de exploziv.

– Preciza]i-mi aceste tr`s`turi de caracter.– Pl`cerea de a st`pâni, obiceiul de a se preface. {i o fire

r`zbun`toare. Desigur, semnele de nervozitate s-ar puteaexplica printr-o tensiune trec`toare. To]i cei care lucreaz` \ntehnologia de vârf, sunt supu[i la asta. Importan]a mizei,surmenajul... Dar oboseala nu este de-ajuns pentru a justificaun asemenea dezechilibru. Experien]a \mi spune c` aceast`persoan` nu va rezista nervos. Curând. Mi-e team` s` nu ave]i


o adev`rat` bomb` cu explozie \ntârziat`, care circul` liber`prin laboratoare [i care, poate, are acces la informa]iile celemai confiden]iale. Evident, nu se poate [ti ce form` va luaexplozia, cum nu se pot prevedea intrigile individului. Darjudecând dup` ceea ce dezv`luie aceste câteva rânduri, nusunt prea optimist`.

Brant se a[ez` din nou, tacticos, privind la peretele dinspate, cu un aer absent. Se gândea. Iar calmul s`u o uimi petân`ra femeie. |i cuno[tea semn`tura, trei ini]iale desenate cuputere \n josul unei circulare. F`r` s`-[i piard` timpul cu oadev`rat` analiz`, presim]ise un caracter hot`rât, \ndemnat s`sus]in` orice provocare [i chiar s`-[i creeze unele, dac`existen]a i se dovedea prea posomorât`! Brant McAllister aveadestul` energie pentru a muta mun]ii, [i iat` c` r`mâneaa[ezat calm, la anun]ul unei ve[ti capitale pentru securitatea\ntreprinderii. Pân` la urm`, b`rbatul era interesat. Cusiguran]`, mai complex decât p`rea. T`cerea sa intens` – \ntimp ce ea se a[tepta s`-l vad` s`rind \n picioare, r`cnind,urlând ordine – o f`cea s` se simt` aproape stânjenit`. Rar se\ntâlnea o asemenea putere de concentrare la un b`rbat \nc`tân`r. Oare ce vârst` putea avea? Treizeci [i trei, treizeci [icinci, nu mai mult. Dar privirea ar`ta cu certitudine c` [tia cevoia, necru]ând nici un efort pentru a ob]ine asta [i dorindu-[is` se priceap` s` fac` bani. Nu [i-ar fi dorit s` se afle \n pieleacelui care \ncerca s`-l \n[ele...

|n timp ce-[i l`sa gândurile s` hoin`reasc`, Diana plimba oprivire distrat` pe birou. Hârtii dactilografiate, stilouri,

10 NELLY

mald`re de dosare... O hârtie scris` \n grab` \i atrase subitaten]ia. O vedea invers, dar [i-ar fi pariat bluza de m`tase, cèra scrisul lui. Dac` l-ar putea examina, ar afla mai multedespre personalitatea noului pre[edinte director general. {idac` ar [terpeli-o \n mod discret, \n timp ce el se gândea? Nu.Nu, sincer, nu era o idee bun`. Pariurile de acest gen puteaufi scuzate la [ase sau [apte ani, dar la dou`zeci [i cinci trecu]i,asta putea duce foarte departe. Cu atât mai mult cu cât BrantMcAllister nu avea nimic dintr-un tip glume].

Demonul tentativei \i mai dans` o clip` prin fa]a ochilor.Pentru a-l alunga, strânse cu hot`râre pleoapele, num`r` \ncetpân` la zece [i le deschise din nou... pentru a \ntâlni privirealui Brant a]intit` asupra ei! Tres`ri, ro[i, ca prins` \n gre[eal`.El, \n schimb, nu se sim]ea câtu[i de pu]in jenat [i continualini[tit s-o examineze. |i privea cu aten]ie chipul, oprindu-seasupra buzelor. Dianei nu-i pl`cu asta. Chiar deloc. O priviremult prea intens`, prea... sup`r`toare. Foarte caracteristic` luiBrant McAllister. Era hot`rât s`-[i satisfac` o curiozitate [i atâtatimp cât nu se va plictisi, va trebui s`-i suporte aceastìnspec]ie! O enerva aerul sù \ncântat, ca cel al unui copil caredescoper` \ntr-un pachet am`rât, primit cadou, juc`riascump` pe care [i-o visase \ntotdeauna.

– La ce v` gândi]i, domni[oar` Trevor?I-ar fi \ntors cu pl`cere \ntrebarea!– Ei bine... a[ da oricât s` pot vedea mai de aproape hârtia

aceea mic`, de acolo, de pe biroul dumneavoastr`.


– Atât de mult v` intereseaz` mersul \ntreprinderii?– Nu. Dar scrisul dumneavoastr`, da.Ascunzând ostentativ biletul sub un dosar, el zâmbi.– V` \ntrerup imediat. Dac` trebuie s` afla]i ceva despre

mine, ocupa]i-v` direct de asta [i nu prin concluzii riscantetrase din trei cuvinte scrise \n grab`.

– Pentru dumneavoastr`, grafologia este chiar o glum`...Sinceritatea r`spunsului o surprinse.– La drept vorbind, nu [tiu nimic despre ea. Dar dac`

unchiul crede... Explica]i-mi principiul.– |n dou` minute?– Nu ne gr`be[te nimic. {i pute]i \ncepe totu[i prin ce este

mai accesibil unui profan ca mine: p`rea]i foarte sigur` dedumneavoastr` când a]i cerut s` se cerceteze trecutul aceluiinginer.

– Fire[te. Analiza dovede[te c`...– S` fie oare grafologia o [tiin]` exact`?– Desigur.– Recunoscut` ca atare \n aceast` ]ar`?– Ei bine... aproape.– Aproape? Termenul acesta nu exist` \n vocabularul

[tiin]ific. A[adar, nu este o [tiin]` exact`.Siguran]a ra]ionamentului o \nfurie.– Nu v` juca]i cu vorbele! Folosim o metod` [tiin]ific`

pentru analizarea scrisului. Sunt totu[i de acord c` apoi,interpretarea acestei analize este mai subiectiv`.

12 NELLY

– Iat`, a[adar... Povesti]i-mi asta.Brant ridicase deja o sprâncean`, \n mod ironic. |nainte de

a se lansa \n explica]ii am`nun]ite, Diana consider` potrivits`-[i organizeze pu]in argumenta]ia. Când ai de-a face cu acestgen de b`rbat, tr`ind \n mijlocul calculatoarelor optsprezeceore din dou`zeci [i patru, având aproape [i \n loc de creierunul, era de preferat s` vorbe[ti logic.

– Iat` cum se descompune munca noastr`: fiecare liter`,fiecare cuvânt, ascunde informa]ii foarte precise. De exemplu,modul \n care pute]i bara pe t, poate reflecta o tr`s`tur` acaracterului dumneavoastr`. Dar aceast` informa]ie nu va aveao semnifica]ie real` decât dup` confruntarea cu alte date.Singur`, nu spune nimic. Un grafolog nu va putea trage oconcluzie bun`, decât legând-o de tot ceea ce deduce dincelelalte litere. Astfel, bara t-ului dumneavoastr` va putea aveao mare importan]` \n reconstituirea personalit`]ii, sau nu vada decât un indiciu minim, nesemnificativ.

– {i dac` \mi prefac scrisul?– Nu ve]i putea. |n tot cazul, nu \n mai multe fraze.

Imposibil de \n[elat un profesionist.– {i v` considera]i...– O profesionist`, \ntr-adev`r.– S` admitem. Ce inten]iona]i s` face]i?– Eu? Absolut nimic. |mi \ndeplinesc sarcina de a v`

avertiza. Dumneavoastr` ac]iona]i \n consecin]`.– {i crede]i c` se poate ie[i din \ncurc`tur` a[a? Va fi suficient

s` pica]i la ]anc, pentru a m` anun]a ceea ce [tiu deja [i...Diana f`cu ochii mari, rotunzi.


– {tia]i deja?– De dou` zile. S-a dovedit c` informa]ii confiden]iale ies

din laboratorul nostru...– {i de ce n-a]i luat m`suri?– Care? S` pun s` fie arestat tot departamentul de

cercetare? Justifica]i-v` salariul propunându-mi cevaconstructiv. La urma urmei, face parte din slujbadumneavoastr`.

– |n nici un caz! Când Charlie ocupa fotoliuldumneavoastr`, nu mi-a cerut niciodat` s` g`sesc solu]ii, cinumai s` previn ni[te probleme!

T`cerea grea a lui Brant o f`cu s` \n]eleag` c` acea epoc`fericit` tocmai luase sfâr[it.

– |n sfâr[it domnule, fi]i rezonabil! Cum vre]i ca \n zecesecunde, s` inventez o ripost` \mpotriva spionajuluiindustrial? Firma dumneavoastr` pl`te[te personal special\ns`rcinat cu probleme de securitate, a[a c` informa]i-l, [i s`se descurce!

– Dup` p`rerea dumneavoastr`, cine m-a avertizat dedivulgarea secretelor?

– Oh!... {i ei [tiu mai mult decât dumneavoastr` desprecum s` opreasc` prejudiciile?

– Ar mai trebui s` fie cunoscut` identitatea vinovatului.Pretinde]i c` sunte]i arma secret` a lui Charlie?

– Da, dar nu v`d ce pot face mai mult pentru a v` ajuta. Nu[tiu s` citesc \n za]ul de cafea.

14 NELLY

– Poate nu. Dar [ti]i s` citi]i printre rânduri. Cel pu]in astaa]i afirmat acum cinci minute. Pute]i oare identifica persoanacare a redactat acel faimos bilet dac` vi se prezint` un altexemplar al scrisului s`u?

– Ah! asta da. Trimite]i-mi ni[te scrisori scrise de mân` deoamenii pe care-i b`nui]i, [i...

– Nu se pune problema s` v` trimit ceva. V` vreau... aici.F`cuse o pauz` u[oar` [i Diana se \ntreb` dac` \[i

imaginase cumva sub\n]elesul. Cu siguran]`!– Aici? Dar nu... |n sfâr[it, de obicei lucrez acas`.– Obiec]ie respins`. N-ave]i decât s` v` instala]i biroul \n

localul nostru.– Nu v`d de ce.– Eu da. Asta v` va economisi mult din timp [i din

deplas`ri. Cum \nc` nu b`nuim pe nimeni, va trebui s`examina]i scrisul \ntregului personal.

– Sper c` glumi]i?Privirea \ntunecat` a inginerului \i risipi \ndoielile.– Domnule McAllister, relu` Diana pe un ton exagerat de

politicos, am [i al]i clien]i \n afar` de dumneavoastr` [i\n]elege]i c` nu-mi pot suspenda toate activit`]ile pentru a m`consacra...

– Doamni[oar` Trevor, o \ntrerupse Brant pe acela[i ton,\n]elege]i [i dumneavoastr` c` problema mea este urgent`.Mai mult decât afacerile dumneavoastr` curente. Adev`rat, saugre[it?


– Adev`rat, dar...– Ah, desigur, dac` v` considera]i nepotrivit` pentru

munca pe care v-o cer...– Ave]i un dosar despre fiecare membru al personalului?– Da.– Acest dosar con]ine numeroase informa]ii, dintre care o

parte scris` de mân`, redactat` de salariat?– Da.– Din clipa \n care voi avea \n mân` fi[a vinovatului, \mi vor

trebui exact cinci minute pentru a-i identifica precis scrisul.Iar concluziile mele vor fi acceptate de orice tribunal. M`rturiamea a jucat deja un rol preponderent \n mai multe procese.

Iat` ce-i va \nfrânge trufia!– Foarte bine. {i mul]umesc pentru colaborarea atât de...

spontan`.Zâmbetul industria[ului o irit` \n cel mai \nalt grad pe

tân`ra femeie. Tocmai o manevrase de toat` frumuse]ea... Defapt, de ce ]inea atât la ajutorul ei, dac` nu credea \ngrafologie? De ne\n]eles! Oricum, nu va fi nemul]umit` s`-ivad` mutra când \i va oferi numele vinovatului. |n acea clip`,va trebui s` recunoasc` virtu]ile acestei „[tiin]e aproximative“!

– Unde locui]i, domni[oar`?– San Francisco. Russian Hill.– Nu, adresa exact`.|n mod reflex, \i \ntinse cartea de vizit`.– De ce ave]i nevoie de ea?– Pentru a trece s` v` iau. Cin`m \mpreun`.

16 NELLY

– O clip`. Cine a vorbit de cin`?– Eu. Avem multe lucruri de pus la punct, \nainte de ziua

de mâine.– {i ce se va \ntâmpla mâine?– V` ve]i \ncepe activitatea \n localurile \ntreprinderii

Mitchells, adic` exact aici. Cu norm` \ntreag`.Diana \nchise ochii [i inspir` profund. Acest b`rbat reu[ise

s-o calce pe nervi. |i \ntinsese un deget [i-i luase mâna\ntreag`!

– V` amintesc c` ave]i contract cu noi, insist` Brant.Desigur... |nainte de a pleca s` se odihneasc`, Charlie \i

propusese un contract. Pentru a o proteja, nu pentru a o lega.Astfel, interlocutorul lui n-ar fi putut-o concedia pedomni[oara Trevor. Evident, semnase. |n contrapartid`, ea seangaja s`-[i ofere serviciile \n caz de nevoie. Dar Charlie nu\n]elegea s` dispun` singur de competen]a sa [i s-o priveze deal]i clien]i. |n mintea sa, contractul nu era exclusiv.

– Acest document spune c` se poate face apel ladumneavoastr` de fiecare dat` când este necesar, relu` Brant,imperturbabil. Ei bine, este necesar, Diana.

Aceasta \ntoarse capul, stânjenit` de intensitatea priviriisale. Dac`-i spunea pe nume, o considera deja colaboratoareasa. Hot`rât lucru, nu p`rea un b`rbat care pierde timpul.

Diana f`cu o ultim` \ncercare. {tia bine c` acel contract od`dea legat` de mâini [i de picioare lui Brant, dar putea totu[is` \ncerce! La drept vorbind, munca o nelini[tea mai pu]indecât acest pre[edinte director general cu ochi cenu[ii, care odomina printr-o judecat` corect`...


– Charlie prefera s` nu fie v`zut` \n localurile firmei. Nuuita]i c` sunt o arm` secret`. Cu cât mai pu]ini oameni [tiudespre meseria mea, cu atât o pot practica mai bine. Oare cumve]i explica prezen]a mea?

– Mitchells face uneori apel la angaja]i provizorii. V-a[putea prezenta o secretar`. |n ultimul timp, a mea estedep`[it`. Pentru toat` lumea, o ve]i seconda.

– Gre[it calcul. Presupunând c` accept, nu va fi pentru am` instala \n biroul dumneavoastr`, ci la serviciul personal.

– Nu se pune problema! Nu vreau s` v` scap din ochi. Nuse [tie niciodat`... |n definitiv, r`spund pentrudumneavoastr`, pentru c` eu v` angajez.

– {i cum s` ajung la dosare, dac` r`mân \n birouldumneavoastr`? Serviciul personal se afl` la cel`lalt cap`t alcl`dirii. Doar nu crede]i c` voi r`scoli prin l`zile de gunoi, \nsperan]a de a descoperi hârtii de analizat!

– Vre]i s` nu mai protesta]i sistematic? V` asigur c` dac` eravorba numai de mine...

T`cu brusc. Evident, prefera s` lase fraza \n suspensie.– Da?– Nimic.– Voi completa pentru dumneavoastr`. Dac` era vorba

numai de dumneavoastr`, m-a]i fi dat deja afar`, deoarecen-ave]i nici o \ncredere \n talentele mele. Dar Charlie credea\n ele. {i dac` ar afla c` nu s-a f`cut apel la mine \n caz deurgen]`, va fi furios.

Fascinat`, v`zu un mu[chi tres`rind \n col]ul maxilaruluis`u. Atins!

18 NELLY

– Angajându-m`, v` lua]i un fel de asigurare fa]` de unchiuldumneavoastr`. Orice se \ntâmpl`, \i ve]i putea spune c` v-a]ifolosit de competen]a exper]ilor s`i. Dar nu v` a[tepta]i la niciun rezultat, nu-i a[a?

T`cerea elocvent` a lui Brant, ]inu loc de r`spuns. Un accesde mânie urc` pân` la chipul tinerei femei. Dispre]ul luiMcAllister pentru meseria sa devenea insult`tor! P`rea o minteprea \ngust` pentru a c`uta s` \n]eleag`, \nainte de a condamna.

Se ridic` demn` [i se post` \n fa]a lui, foarte dreapt` [i...mai tulburat` decât ar fi vrut, de privirea lui \ntunecat`.

– Refuz micul dumneavoastr` joc, domnule McAllister. Amprea mult de lucru pentru a-mi pierde timpul \n birouldumneavoastr`. Deoarece crede]i sau nu, ceilal]i clien]i ai meiconsider` c` ofer un serviciu de calitate [i sunt foartesolicitat`.

Se preg`tea s` ias`, dar cu mâna pe clan]a u[ii, se \ntoarsepentru o ultim` vorb` \n]ep`toare, pe care o spera sarcastic`.

– {ti]i ce este cel mai ciudat? Eram pe punctul s` accept. Vil-a[ fi g`sit pe domnul X \n cel mai scurt timp [i vi l-a[ fi servitcald, pe tav`. Dar v`d c` nu sunt destul de calificat` pentrudumneavoastr`. Când ve]i fi foarte \nghesuit de aceast`problem`, va fi prea târziu s` v` schimba]i p`rerea despremine. Va \nghe]a iadul \nainte de a ridica degetul mic, pentrua v` ajuta. Ah! referitor la contract... Nu v` mai fr`mânta]i.Charlie l-a redactat doar ca s` m` protejeze. Nu s-ar fi folositniciodat` de el pentru a m` constrânge.

|nchise u[a, când se auzea o alt` \njur`tur` urât`.


Capitolul 2

Erau zece minute bune, de când suna ne\ntrerupt. Diana\nchise ochii, exasperat`: de-abia venise [i intrase \n baie! Eibine, s` sune! Nepoftitul va renun]a. Obligat. Oricine arrenun]a. Comisionarul cel mai \nc`p`]ânat n-ar fi rezistat acolopatruzeci de secunde. Cel mai tenace admirator ar fi fostcuprins de crampe de nesuportat la degete. Cine putea fi oareindividul capabil s` se rezeme atât de mult timp de butonul `lablestemat? Nici m`car nu trebuia s`-[i pun` \ntrebarea. BrantMcAllister, desigur. {i mereu clopo]elul acela, insuportabil...

– |l voi strânge de gât! strig` tân`ra femeie, s`rind afar` dinbaie, \n mijlocul unui val seismic.

Se [etrse \ntr-o clipit` [i \mbr`c` \n grab` un halat de baie.McAllister tot mai suna. |i deschise cu furie.

– Ce v-a apucat? Ve]i agita tot cartierul!Aceast` amabil` intrare \n subiect, \nso]it` de o privire

uciga[`, \l l`s` pe cel interesat de marmur`. A[tepta,

imperturbabil. Gata s`-[i petreac` noaptea pe platforma sc`rii,dac` trebuia. Diana \n]elese c` baia bun` [i cald` era de clasat\n rândul amintirilor. |[i \ncruci[` bra]ele [i oft` exasperat`.Brant nu se mi[ca. Resemnat`, ced`.

– Ei bine, pentru c` sunte]i aici, intra]i. Ce vre]i?Brant o lu` de talie, o ridic` de parc` era un fulg, pentru a

elibera u[a, o a[ez` cu grij` la aproximativ cincizeci decentimetri mai departe [i \nchise u[a.

– Pe dumneavoastr`.Diana sim]i furnic`turi de nelini[te \n vârful degetelor. Trei

minute mai \nainte, nutrea planuri de sugrumare, pe care i-arfi pl`cut la nebunie s` le pun` \n aplicare! |i evalu` \n mintecircumferin]a gâtului, dar \[i aminti exact la timp c` n-aveadeloc for]` \n mâini [i se gândea deja la otrav`, când unam`nunt veni s` o distrag` de la planurile uciga[e. Prindeschiz`tura c`m`[ii descheiate a lui Brant se vedea p`rul depe piept, brun [i cre], fascinant [i complet nea[teptat cândcuno[teai b`rbatul \n costum sobru [i cu cravata binepotrivit`! Acum, \n pulover sport [i vest` din piele moale,p`rea atât de diferit de pre[edintele director general \ntâlnit\n aceea[i diminea]`... Diferit, da, dar [i mai \nc`p`]ânat [i maipericulos.

– Doar nu inten]ionezi s` ie[i \n aceast` ]inut`?Brant m`sur` pe \ndelete silueta fermec`toare, \nf`[urat`

\n halatul de baie.– Ia not`, \mi place foarte mult. Dar s-ar putea s` atrag`

privirile. Mai ales cu acest coc ce se desface.


|i scoase agrafa care cedase sub greutatea buclelor [i-ieliber` p`rul ar`miu. Mâna \i \ntârzie o clip`.

– Foarte frumos. Cred c` prefer astfel...|ncremenit` de o asemenea familiaritate, Diana lupta \n

zadar s`-[i vin` \n fire. De când d`duse buzna la ea, spremarea sa nepl`cere, pierduse orice control al situa]iei.

– Preferin]ele dumitale m` las` complet indiferent`,domnule McAllister. Spune-mi mai degrab` ce te aduce aici.

– Mi-e o foame de lup. Dumitale nu?– Pot oare s`-]i amintesc c` p`r`sind biroul dumitale...– Afi[ându-]i demnitatea, o \ntrerupse Brant.– Cum?– Ai ie[it afi[ându-]i demnitatea. |ntotdeauna m-am

\ntrebat ce \nseamn` asta. Mi-ai oferit o excelent` ilustrare.– |ncântat` s` contribui la educa]ia dumitale, dar s`

revenim la oile noastre, vrei? A[adar, p`r`sindu-]i biroul, amspecificat limpede urmarea ce se potrivea s-o dau rela]iilornoastre.

Privirea cenu[ie a lui Brant se cufund` \n a sa, serioas`,gânditoare.

– Ai spus c` refuzi s` m` aju]i. Nu c`-mi refuzi invita]ia lacin`. Am tras concluzia c` ai acceptat.

Dianei i se t`iar` picioarele. Ra]ionament riguros, de ologic` de necomb`tut. Iat` la ce ducea frecventarea \n modexclusiv a calculatoarelor... Desigur, nu se angajase cu nimic,referitor la cin`. Pentru ea, asta se producea firesc. Nu [ipentru el. Cu siguran]`, acest b`rbat ascundea o ecua]ie \n

22 NELLY

locul creierului. F`r` s` vrea, zâmbi. Dac` ar fi putut prevedeaconsecin]ele acelui zâmbet, s-ar fi ab]inut!

– Ai marcat un punct! |ntr-adev`r, n-am anulat cina....

***

– Eu nu ghicesc nimic, Brant, studiez!Iat` unde o dusese zâmbetul de mai \nainte: \n loc s`

savureze doar delicioasele cl`tite ale lui Li, un chinez care]inea un restaurant [i-i era prieten de demult, se afla sublumina filtrat` de lampioane ro[ii, \ncercând s`-i demonstrezecu vehemen]` lui Brant rigurozitatea grafologiei. Mai bine\ncerca s`-l fac` pe un m`gar s` bea, f`r` s`-i fi fost sete...

– {i privind un scris, \]i dai seama dac` cineva este cinstitsau nu? Nu v`d diferen]a \ntre asta [i sfera de cristal.

Tonul cre[tea. Din fericire, Li \i a[ezase mai departe, cu unzâmbet de conspirator, pe care, de altfel, Diana nu [i-l explica.

– Nu m` mul]umesc s` „privesc“ scrisul oamenilor, cumspui. |l analizez. {i asta \mi permite s` le \n]eleg caracterul, nus` le prezic viitorul, sau s` le ghicesc sexul ori nu [tiu ce, la felde extravagant.

Brant ridic` nasul, subit interesat.– Vrei s` spui c` domnul X al nostru, ar putea fi la fel de

bine o doamn` X?– Exact.– A[adar, nu [tii s` deosebe[ti un scris masculin de unul

feminin?


– Nu. Nici un grafolog serios n-ar risca asta.– |]i ba]i joc de mine. Nu [tiu nimic despre asta, dar sunt

totu[i sigur de contrariu.– Experien]a \]i va dovedi c` este imposibil. }i s-a

\ntâmplat, f`r` \ndoial`, s` recuno[ti pe un plic scrisul uneirude sau al unui prieten, despre care, evident, [tiai c` esteb`rbat sau femeie. Instinctiv, le-ai clarificat caligrafia camasculin` sau feminin`. Dar \n prezen]a unei probe a c`rorprovenien]` n-o cuno[ti, ai fi foarte \ncurcat.

Aerul ne\ncrez`tor al lui Brant o f`cu s` râd`.– Po]i s` m` crezi. {tiu despre ce vorbesc!– De o jum`tate de or` \mi vorbe[ti \n special despre ceea

ce grafologia nu-]i permite s` realizezi! Dac` am trece pu]in larezultate concrete, la probe [tiin]ifice? Pe scurt, explic`-mimeseria dumitale.

– Am \ncercat deja \n aceast` diminea]`. |]i amintesc, f`r`succes....

Brant \i adres` o privire curioas`, p`trunz`toare, pe care eanu [tiu s-o interpreteze.

– Nu te-a[ fi crezut atât de u[or de descurajat.– Bun, asta este! |mi \ncerc norocul \nc` o dat`. Dar

dac`-]i surprind o umbr` de zâmbet pe fa]`, te previn c` te lasaici, cu certitudinile dumitale [tiin]ifice! {i pân` una alta, veiputea sta atârnat toat` noaptea la soneria mea, nu voideschide!

Cu un semn din cap. Brant o f`cu s` priceap` c` termenii\n]elegerii \i conveneau [i ea \ncepu:

24 NELLY

– Mai \ntâi, trebuie s` [tii c` scrisul este mai mult produsulcreierului nostru, decât al mâinii. |n orice clip`, el ne dirijeaz`mi[c`rile, ne controleaz` urmele peni]ei, care devin imagineafidel` a personalit`]ii noastre, la fel ca modul de a vorbi, saude a ne deplasa, de exemplu.

Brant o asculta, \n timp ce-i observa mâinile expresive carese agitau pentru a-i puncta explica]iile. {i acest mod de avorbi \i tr`da personalitatea, probabil nu se afla \n repaosniciodat`!

– Da, am citit recent ni[te articole despre aceast`problem`, \n nu [tiu ce reviste. Este oare vorba despre un noudomeniu fundamental de cercetare?

Evitase cu grij` cuvântul [tiin]`...– Nu chiar. Aristotel se interesa deja de asta cu trei secole

\nainte de era cre[tin` [i tot timpul, filozofii s-au aplecatasupra leg`turilor dintre scris [i om. Din concluziile lor,caligrafia poate dovedi caracteristicile psihice ale individului [i\n nici un caz, pe cele fizice. A[adar, nu este un mijloc indirectde a cunoa[te vârsta sau sexul persoanei. Este dovedit.{tiin]ific.

Accentuase pe cuvânt [i l`s` s` treac` o secund` pentru afor]a bariera pe care i-o opunea Brant.

– S-au efectuat sute de teste. Toate rezultatele coincid.Dovad` c` grafologia nu este o interpretare fantezist`, ci oanaliz` riguroas`.

Cu acest argument hot`râtor, \[i termin` lini[tit` ultimacl`tit`.


– |ntreb`ri?– Da. Dou`. Cum ai ajuns la grafologie [i, vrei un desert?– Nu, mul]umesc, la a doua. Cât despre prima...Se l`s` pe spate, oftând. Evident, interesul lui Brant se deplas`

de la grafologie, la femeie. {i devierea i se p`rea periculoas`.– Ei bine, la cincisprezece ani, adoram bâlciul. Nu ratam

nici unul [i m` repezeam \ntotdeauna la standul ghicitoarelor.|ntr-o zi, \n locul cunoscutei doamne Irma, am g`sit un b`rbatcare analiza scrisurile. Iat` de unde pleac` toat` povestea.

Brant f`cu o grimas` comic`.– |ncep s` regret c` am \ntrebat...– {i eu, c` am r`spuns. Probabil tocmai am distrus pu]inul

credit pe care mi-l acordai...Brant \i lu` mâna foarte mic` \n a sa [i zâmbi. Pentru prima

dat`, p`rea relaxat.– Lini[te[te-te, nu judec oamenii dup` trecutul lor. Dac`

e[ti gata, putem pleca.Pu]in surprins` de aceast` vorb` f`r` [ir, Diana se ridic`.– Din fericire, ai mâncat tot. Li este teribil de ofensat când

nu se termin` mâncarea, crede c` buc`t`ria lui nu place!– Ar trebui mai degrab` s` reduc` m`rimea por]iilor, ne-a

servit cu ce s` hr`neasc` zece adolescen]i \n plin` cre[tere!– De ani de zile m` str`duiesc s`-l sf`tuiesc. Nimic de f`cut,

persevereaz`!– Dup` câte \n]eleg, sunte]i cuno[tin]e vechi.– P`rin]ii m` aduceau deja aici, de foarte mic`. Li a luat

acest restaurant acum mai bine de dou`zeci de ani, dar s-a

26 NELLY

n`scut aici. P`rin]ii lui au emigrat din China \n California, lasfâr[itul secolului trecut, când construc]ia cìi ferate absorbeatoat` mâna de lucru st`rin`. Marele sù vis era o cl`direfrumoas`, \n cartierul chinezesc. A reu[it. Iar buc`t`ria sa senum`r` printre cele mai bune, de unde orgoliul de maestrubuc`tar!

V`zându-i c` pleac`, Li se apropie pentru a le ura o sear`bun`. O strânse pe Diana cu afec]iune lâng` el, murmurândceva ce Brant nu auzi.

De cum trecur` de u[`, \i \ntâmpin` r`coarea serii detoamn`. Brant ridic` gulerul hainei [i o atrase pe Diana spreel, pentru a o proteja de vânt.

– Ce ]i-a povestit prietenul nostru chinez?– Oh, nimic... doar c` era \ncântat de pofta noastr` de

mâncare.Minciuna o f`cu s` ro[easc`. Din fericire, \i \nv`luia

noaptea [i \nso]itorul sù nu putu observa nimic. Deoarececuvintele lui Li n-aveau nimic anodin, cum l`sase s` se cread`.„Aten]ie, mica mea perl`, acesta mi se pare cu totul diferit decei pe care-i aduci la noi de obicei. {i s` crezi \n vechea meaexperien]`, are pl`nuri \n leg`tur` cu tine...“ \i spusese.

O mân` c`ldu]` pe talie o conducea cu amabilitate sprePorsche. Brant \i deschise, a[tept` s`-[i pun` centura desiguran]` [i se instal` la volan.

– Oare m` vei invita pentru un ultim pahar?P`r`si cartierul chinezesc [i se \ndrepta spre Pacific

Avenue, \n direc]ia Hussian Hill.


– Ei bine?Desigur, observase ezitarea Dianei.– Dac` te mul]ume[ti cu cafea, sau cu vin alb, de acord.– Nu ai nimic altceva?– Nu-mi place nimic altceva. De ce s` m` \ncurc cu sticle

inutile?– Ai putea servi altora.– Pân` acum, nu s-a pus problema.Brant nu ad`ug` nimic, dar opri exact \n fa]a primului

magazin universal deschis.– M` \ntorc \n dou` minute.Dou` minute mai târziu – cu ceasul \n mân` – l`s` o pung`

s` plesneasc` pe genunchii Dianei [i demar`.– Dumnezeule!Tân`ra femeie inventarie rapid con]inutul pungii.– Whisky, gin, vermut... Ai aici cu ce s` deschizi un bar! Ce

vei face cu toate astea?– Le las la dumneata.– Dar eu nu beau, Brant!– Dumneata, poate nu. Dar eu voi avea ceva acceptabil

s`-mi torn \n pahar, când voi trece s` te v`d...– Dup` num`rul sticlelor, inten]ionezi s-o faci vreo [ase luni!– {i de ce nu?– Neg`sind nimic ustur`tor de replicat, Diana se hot`r\ s`

fac` pe surda. Nedând importan]` cuvintelor sale, nu va aveas`-[i pun` – nici s`-i pun`! – prea multe \ntreb`ri despreimplica]iile lor...

28 NELLY

Ajunser`. Diana \i \napoie sticlele [i alergar` pân` la u[`,luptând \mpotriva vântului, care acum b`tea vijelios. O rafal`se n`pusti cu ei \n cas` [i se proptir` \n u[`, pentru a o\nchide.

– Uf! Frigul, afar`. {i noi, la c`ldur`.– Duc sticlele \n buc`t`rie, hot`r\ Brant cu autoritate.G`si drumul f`r` s` \ntrebe nimic [i scoase dou` pahare.

Diana \l urm` automat, f`r` grai \n fa]a unei asemeneafamiliarit`]i. Ar fi trebuit totu[i s-o consulte! Dac` nu va \nv`]as`-i cear` din când \n când p`rerea, rela]iile lor se vor \nveninarapid.

– S`-]i prepar un cocteil. Whisky, gin, tequila?– Nu. Mul]umesc foarte mult, dar nu. E[ti surd, sau numai

distrat? |]i repet c` nu beau acest gen de alcool. |n schimb...Deschise frigiderul [i scoase o sticl` de Riesling.– ... voi bea cu pl`cere un deget din `sta.Deloc jenat de brusche]ea gazdei sale, Brant continu` s`-[i

vad` de ocupa]ia de barman. G`si un loc unde a[ez` sticlele,destup` cu grij` whiskyul, \[i turn` atent un pahar plin ochi [i[terse meticulos gâtul sticlei... Fiecare gest p`rea gândit, darf`r` lips` de naturale]e. |i pl`cea s` fac` lucrurile corect, atâtatot. Diana ro[i pu]in de calda dezordine care domnea la ea. |napartamentul lui Brant, totul era probabil la linie! Aici, cea maimic` suprafa]` plan` se ocupa pe loc de obiecte la fel dediverse pe cât de nepotrivite: stilouri, coresponden]a dins`pt`mâna trecut`, papiote de a]`, c`r]i, desigur \nc` deschisela pagina consultat`. F`r` s` pun` la socoteal` ziarele pe care


nu mai avusese timp s` le r`sfoiasc` [i care se \ngr`m`diser`la \ntâmplare din agita]ia sa prin apartament.

|l preced` pe Brant \n salon, spionându-i cu coada ochiuluireac]ia. Dac` r`ceala impersonal` a biroului sù, carecorespundea \ntr-adev`r cu temperamentul acestuia, vastrâmba din nas la o asemenea harababur`...

Brant se instal` pe canapea, dup` toate aparen]ele pu]inimpresionat de spectacolul care i se oferea. De fapt, o apreciacu \ncântarea unui copil \n fa]a primului sù pom de Cr`ciun.Niciodat` nu v`zuse un interior atât de viu. Revistele aruncateuna peste alta, pe o mas` joas`, lupa de pe o carte, luminaportocalie a l`mpii, totul i se p`rea c`lduros [i primitor,reflectare fidel` a ceea ce descoperea \n ochii mari ai tinereifemei.

Lu` o \nghi]itur` de whisky [i se a[ez` gânditor pe divan,al`turi de ea. Voia pentru el acea c`ldur`, acea senzualitatecare se r`spândeau din fiecare gest. Tocmai i se impusese asta\n sinea sa, ca o eviden]`. Ideea c` le-ar putea \mp`r]i cu al]ii,\i deveni brusc de nesuportat. Tot ceea ce venea de la Diana,pretindea ca pe viitor s`-i fie destinat. |n exclusivitate.Stabilind asta, era vorba s-o conving` [i pe principalainteresat`... {i nu va fi treab` u[oar`! Mai \ntâi, s` [teargìmaginea dezastruoas` pe care i-o oferise despre sine,diminea]`. Diana \[i va aminti cu siguran]` mult timp modulcum o primise. Oare cum se putuse ar`ta atât de ar]`gos? Deacord, nu avea sim]ul rela]iei, nici amabilitatea natural` a luiCharlie, dar de aici, pân` la a vorbi \n acel mod de nesuferit...

30 NELLY

Va trebui s` asculte sfaturile unchiului [i s` mai ias` pu]in dinlaborator. Obligat s` dialogheze cu calculatoarele, nu mai [tiacum s` se adreseze fiin]elor omene[ti. O f`cea prea direct. {iatâta timp cât nu-[i va rec`p`ta bunele maniere, cea mai bun`tactic` r`mânea s` tac`. Cine nu spune o vorb`, evit` gafele.Aplicând cu con[tiinciozitate prima etap` a planului, \[ist`pâni o remarc` ce tocmai \i venise \n minte [i se mul]umis` agite ghea]a din pahar.

U[orul clinchet o f`cu pe Diana s` nu se simt` bine. F`ceat`cerea lui Brant [i mai ap`s`toare. Oare nu avea nimic despus? Sau venise la ea ca [i cum s-ar fi dus s` bea un pahar \ntr-unbar, f`r` s` se simt` obligat s` angajeze o conversa]ie cuchelnerul? Dac` trebuia s` r`mân` a[a, ca o statuie toat` seara,prefera s` mearg` s` se culce!

– Vrei s`-]i desfaci cocul?Iat`, a cedat. Dar \n fa]a aerului uluit al Dianei, \ncepu s-o

regrete!– De când am ie[it pe u[a restaurantului, am dorit s`-]i v`d

p`rul desf`cut, pe umeri...Tân`ra femeie \[i mu[c` buzele. Voia s` vorbeasc`? Ei bine,

vorbise! Iar ei de-abia \i venea s`-[i cread` urechilor! Mai r`u,cererea sa o [oca, de parc` desfacerea coafurii prevestea alterenun]`ri. De-abia \l cuno[tea [i deja... Surprinse un fulger desfidare \n ochii cenu[ii. La urma urmei, ce era dac` \[i scoteacâteva agrafe din coc? Un gest banal, foarte simplu. Nimicsimbolic \n asta. F`r` \ndoial`, imagina]ia i-o luase pu]in camrepede la galop.


– De acord.|[i duse mâna la coafur` [i c`ut` agrafele. Brant \[i a[ezase

paharul [i o observa. Sub intensitatea privirii, Diana ezit`.Aproape c` avea impresia c` se dezbrac`.

Mâna b`rbatului veni s-o ajute pe a sa.– Las`-m` pe mine s-o fac.Una câte una, agrafele c`zur`. Diana scutur` capul, atât

pentru a-[i elibera p`rul, cât [i pentru a risipi starea aproapehipnotic` \n care o cufundase contemplarea t`cut` a lui Brant.Adineaori, t`cerea lui o deranja. Acum, sim]ea o tulburareinexplicabil`, ca [i când atmosfera se \nc`rcase de electricitate[i respira aproape cu dificultate. Degetele lui Brant i se\ncurcar` \n bucle.

– De m`tase, \i murmur` lâng` tâmpl`. {i un parfum deprim`var`...

F`r` s` vrea, se trezi imobilizat` \ntre umerii puternici [isp`tarul canapelei.

– Trebuie s` fie [amponul.Se r`suci pentru a câ[tiga pu]in spa]iu. |n zadar.– Sau balsamul. Sau fixativul.– Cu siguran]` nu. Toate [ampoanele miros a ap` de vase.

Nu \ncerca s` m` faci s` joc dup` cum cân]i. Nici s` schimbidiscu]ia.

El \i atinse u[or cu un deget lobul urechii. Buzele i seplimbau pe gât [i Diana se \nfior`. |[i repro[` asta imediat: cusiguran]`, Brant observase!

32 NELLY

– Brant...|[i drese glasul. Nu cu aceast` voce r`gu[it` va reu[i s`-l

fac` s` p`streze distan]a.– Brant, nu m` gândesc...– Cu atât mai bine. Continu`...– Brant!Se \ndep`rt`, \nfruntându-i privirea... [i tres`ri. |n pupilele

dilatate citi o dorin]` [i o hot`râre, pe care nu le v`zusevreodat` la un b`rbat. |n tot cazul, la nici unul din cei care opriviser`... O atrase din nou spre el [i puse st`pânire pebuzele sale la fel de firesc, de parc` \[i reg`sise un obiceivechi. Diana se \nfior` la contactul cu acel trup \ncordat, careo a[tepta. Gura lui Brant, blând` [i atent`, nu c`uta s` osupun`. |ndat` ce ob]inu r`spunsul pe care-l spera, s`rutuldeveni mai deosebit, mai insistent. Mâinile tinerei femei, caremai \ntâi \ncercaser` s`-l resping`, i se \nnodar` \n jurul cefii.Oare cum s-ar fi putut a[tepta la o asemenea \mbr`]i[are de laun b`rbat atât de calm [i de rece? Fiecare mângâiere o tulbura.|nchise ochii [i se abandon` buzelor sale.

Oricât de tulburat` era, trebuia totu[i s` se gândeasc` s`-[irecapete respira]ia. Brant urmase probabil acela[ira]ionament, deoarece se \ndep`rt` pu]in, a]intindu-[i dinnou privirea asupra ei. |nc` o dat`, se mir` de nesa]ul care-istr`lucea \n ochi: acela al unui b`rbat \nfometat care ar fi\ncercat s` se distreze cu ni[te aperitive, dar care a[tepta s`treac` f`r` amânare la lucruri serioase! Trebuia s` reac]ioneze.{i repede, sau \i va veni rapid de hac. Schi]` deja o mi[care


abil` de retragere, dar Brant fu mai rapid [i-[i schimb` bruscpozi]ia pe sofa, atr`gând-o asupra lui. Diana \[i \n`bu[i un micstrig`t: din cap pân` \n picioare, nici un deget din trupul s`unu mai era \n contact cu divanul! Era complet \ntins` pestepre[edintele director general, cât era de lung... Aceast`constatare \i spori considerabil ritmul cardiac. Brant, \nschimb, p`rea c` g`se[te asta foarte firesc. Scoase un oftatu[or de pl`cere, o s`rut` pe tân`ra femeie pe nas [i \ncepus`-i mângâie foarte u[or coapsa, cu o mi[care lent`, aproapehipnotizatoare.

– Hm... Este bine. |n nici un caz s` nu te mi[ti.– Tocmai m` mi[cam [i ai f`cut o manevr` de diversiune

foarte reu[it`. Felicit`ri, McAllister...Brant zâmbi ironic.– De acord, petrec foarte mult timp \n laborator. Dar mi se

\ntâmpl` s` mai ies de acolo...{i \n cele câteva d`]i când ie[ea, nu-[i pierdea timpul! Oare

privea toate femeile cu aceia[i ochi de lup fl`mând?– Ce se \ntâmpl`, Diana? Te simt \ncordat`...– Nu-i nimic.N-ar fi trebuit s`-[i pun` \ntrebarea. Imediat, [i-l \nchipuise

\n bra]ele alteia. Doar ideea o enerva. Respinse mâna care-inetezea cu tandre]e p`rul.

– Las`-m`.– Serios?– Serios.

34 NELLY

Reac]ia lui Brant o lu` din nou pe nepreg`tite. Se a[teptasec` trebuie s` se zbat` [i iat` c` el desf`cu menghina bra]elor.

– |]i dau drumul... deocamdat`.Promisiunea sub\n]eleas` a acelui „deocamdat`“, o f`cu s`

se \nfioare. Cel pu]in, nu-[i ascundea inten]iile! Data viitoare,nu-i va mai da drumul atât de u[or. Se strecur` la cel`lalt cap`tal canapelei, l`sând o larg` zon` tampon \ntre ei, \[i trasejupa, \[i rearanj` rapid p`rul [i hot`r\ c` era timpul s` destind`atmosfera, vorbind despre altceva.

– Dac` mi-ai dezv`lui planul genial \mpotriva divulg`rii desecrete, pe care l-ai gândit pentru a salva Mitchells?

– Pentru moment, nu este nimic de dezv`luit, dat fiind c`n-am g`sit \nc` nimic.

– P`cat c` te-ai privat de pre]ioasa mea colaborare. Asta senume[te s`-]i tai craca de sub picioare. }i-a[ fi u[urat foartemult munca.

– Ce vrei, scuze \n trei exemplare?– Ar ajunge unul... \n cazul \n care este scris de mân`. La

drept vorbind, orice cuvânt din mâna ta mi-ar conveni pentrua-mi satisface curiozitatea. Chiar [i o list` de b`c`nie!

– Doar nu-]i \nchipui c` m` voi deranja s`-mi redactezscrisorile de scuze, \n timp ce pl`tesc o secretar` s`-mi bat` lama[in` coresponden]a...

– Oh! oricum, \n]eleg foarte bine genul, atac` Diana, bruscserioas`. O formul` tip, \mi pare r`u c` v-am jignit, saubinevoi]i s`-mi accepta]i regretele, combinat` cu uncomentariu sarcastic de stilul: dar nu cred nici o clip` \neficacitatea muncii dumneavoastr`!


– {i admi]ând c` scrisoarea ar fi formulat` astfel, ce-air`spunde?

Brant sim]ea terenul minat [i fidel propriilor consemne depruden]`, nu voia s` \nainteze direct.

– C` nu lucrez decât cu cei care cred \n mine [i \n meseriamea. {i c`-]i \n]eleg ezit`rile.

– Z`u? Ai fi atât de obiectiv` pentru a te pune \n locul meu?S`-]i \nchipui c`, petrecându-mi toat` via]a lucrând cu [tiin]eexacte, \mi este greu s` acord credit unei discipline atât desubiective ca a ta, care depinde de interpret`ri personale [icare nu are \nc` dreptul s` fie citat` \n lumea [tiin]ific`?

– Da. Nu sunt complet refractar` la ceea ce pot sim]ioamenii care nu cunosc grafologia [i-]i \n]eleg foarte binedilema. Dar r`spunde sincer, \n cursul unei munci decercetare, n-ai presim]it niciodat` solu]ia? Un presentimentf`r` nici un fundament, f`r` nici o leg`tur` cu desf`[urareacalculelor, o voce care spunea: [tiu bine c` pare incoerent, darsunt sigur c` va merge... {i n-ai descoperit apoi, cu cifrele \nmân`, exactitatea intui]iei?

Brant o privea fascinat, f`r` s` spun` o vorb`. Era primapersoan` care-i demonstra importan]a subiectivit`]ii \n[tiin]ele zise exacte!

Diana \[i \ng`dui un zâmbet u[or, jum`tate indulgent,jum`tate mul]umit.

– Ceea ce trebuia demonstrat, cum spun matematicienii.

36 NELLY

Capitolul 3

– Alo, scumpete! Ai reu[it s`-mi converte[ti nepotulne\ncrez`tor la grafologie?

– Charlie? Ce pl`cere! Dar unde e[ti? {i tensiuneadumitale? M`car, ]ii cont de sfaturile medicului?

La cel`lalt cap`t al firului, izbucni un hohot de râslini[titor.

– Mereu la fel de impetuoas`, Diana. {i când te gânde[ti c`mie mi s-a prescris odihna... A[adar, s-o lu`m \n ordine:primo, sunt pe iahtul meu, \n mijlocul oceanului. Secundo:tensiunea este din ce \n ce mai r`u [i \n consecin]`, eu suntdin ce \n ce mai bine. {i ter]io: aplic liter` cu liter`recomand`rile acestui ins care stric` pl`cerea oricui, care-[ispune medic!

Hot`rât lucru, Charlie nu se va schimba niciodat`! De cândlucra pentru el, Diana \l auzise mereu bomb`nind \mpotriva„medicilor detestabili“, cum \i numea. Dar de data aceasta,

treaba era serioas`: surmenajul \l \nvinsese [i, de voie denevoie, trebuise s` se supun` ordinelor medicului, care-ltrimisese s` se odihneasc` la ]ar`, pentru o perioad`nedeterminat`. |ntre vacan]` [i infarct... alesese...

– Ar trebui s`-i aprinzi o lumânare, acelui medic!– Eu? |i datorez oare ceva unui [arlatan care \mi prescrie

carote la fiecare mas`? {i f`r` sare, sau unt!– Lamenteaz`-te, asta face tenul frumos. |]i amintesc doar

c` mai era pu]in [i spuneai adio carotelor [i la toate celelalte.|n loc s` te v`ic`re[ti, poveste[te-mi mai bine ce faci \nmijlocul oceanului.

– Nimic. {i asta este cel mai teribil! Stau proste[te \ntins pe[ezlong [i privesc trecând pe[tii zbur`tori...

– Oamenii civiliza]i numesc asta relaxare. Cunosc chiarunii care pl`tesc scump pentru asta.

– Tinere]e f`r` mil`! Telefonasem s` fiu comp`timit [i m`cople[e[ti cu sarcasm! Diana, m` plictisesc.

– G`se[te-]i un mod de a-]i petrece timpul. Pescuitul cuundi]a, cuvinte \ncruci[ate, ce [tiu eu!

– {tiu eu. |n sfâr[it, am o mic` idee...Diana ciuli urechea. Când Charlie lua acest ton degajat,

preg`tea \n general o propunere indecent`.– Spune totu[i...– Sunt secole de când n-am f`cut un pochera[. Sau m`car

o partid` dr`gu]` de rami. E[ti singura partener` de talia mea.Ce-ai spune s` vii s` mi te al`turi pentru câteva zile?

38 NELLY

Diana zâmbi. Pasiunea comun` pentru c`r]i le cimentaseprietenia. Nici nu mai ]inea socoteala serilor petrecute\mpreun` \n jurul unei mese de joc pe care ea o instala \n salon.

– A[ putea trimite un avion s` te ia, pled` Charlie. {i chiarsunt gata s` te las s` câ[tigi de câteva ori...

– Pot foarte bine s` ajung acolo absolut singur`!– Vino a[adar [i dovede[te-o cu c`r]ile \n mân`.– Oh! nu, Charlie! N-ai s` m` faci s` str`bat jum`tate din

planet`, pentru a demonstra ceea ce [tiu deja. Serios, Charlie,este foarte amabil din partea dumitale, dar am mult de lucru,aici. Chiar nu pot s` lipsesc.

– Ce se \ntâmpl` atât de important?– Oh! nimic. Nimic special...Era de preferat s` nu-l alerteze. Nelini[tea nu era prescris`

pe re]eta sa...– Umblu de colo-colo... Dar munca se adun`.– Ai f`cut cuno[tin]` cu Brant, scumpete?– Am avut aceast` pl`cere. Ai fi putut totu[i s` m` previi c`

m` la[i pe mâinile unui sceptic profesional!Numele lui Brant \i re\nvie imaginile din ajun, mâna care-i

cuprinsese ceafa, chipul cu ochi cenu[ii, care se apropia de alei... O clip`, fu departe.

– Ce spuneai Charlie? Iart`-m`...– Spuneam c` ar trebui s`-l sco]i din laborator. Obligat s`

r`mân` \n[urubat la masa de lucru, se va anchiloza pân` la urm`.S` se anchilozeze? Dac` l-ar fi v`zut \n ajun, pe canapea, ar

fi fost imediat lini[tit!


– |mi pare r`u, nu te aud bine. Comunica]iile astea la maredistan]`...

Trebuia mai mult pentru a-l descuraja pe Charlie.– Trebuie s`-[i asume cineva r`spunderea, relu` Charlie.

Eu am f`cut ce am putut, acum e rândul dumitale.– De ce? Oricum, nu sunt r`spunz`toare de viitorul s`u!– De al lui, nu. Dar dac` vrei s` ]i-l preg`te[ti pe al

dumitale, ai tot interesul s`-l faci pe acest tân`r mai sociabil.Nu uita c` \n compania sa, vei lucra viitoarele [ase luni!

– A[adar, te \nlocuie[te pân` te \ntorci? Credeam c` trebuia doars` asigure continuitatea, pân` se g`se[te un director de drept...

– Este de drept. M`car pentru un motiv.– Care, \n afar` de cel c`-]i este nepot?– Rudenia nu joac` nici un rol aici. Dar de]ine jum`tate din

societate. |]i este de-ajuns ca justificare?– Ce spui, Charlie? Jum`tate din Mitchells?– Da. Suntem asocia]i. Credeam c` toat` lumea o [tie.– |n afar` de mine, se pare! Dar n-am auzit vorbindu-se de

el niciodat`...– Nu ]ine la publicitate [i detest` s` trateze cu media. Mie

\mi place mai mult a[a: ai remarcat, f`r` \ndoial`, c` nu d`\ntotdeauna dovad` de, hm, s` spunem diploma]ie, \n rela]iilecu oamenii. Pentru cercetare, lucr`m mân` \n mân`, dar \milas` cu pl`cere sectorul rela]iilor publice. Din cauzanecazurilor cu s`n`tatea mea p`c`toas`, iat`-l aruncat \n fa]`...Diana, sper c`-i vei fi al`turi, dac` are nevoie de dumneata.

Gravitatea vocii o alarm` pe tân`ra femeie.

40 NELLY

– De ce spui asta? Te temi de vreo problem`?R`spunsul veni dup` un timp.– La naiba! Ar fi fost mai bine s` fiu mai degrab` la birou

decât s` hoin`resc ca un imbecil \n mijlocul Oceanului Indian!– Charlie, explic`-mi sincer ce te preocup`. Altfel, cum pot

s` te ajut?– Nu mai sunt sigur de nimic... Poate am devenit prea

pesimist.– Vorbe[te, Charlie. Crede-m`, nu folose[te la nimic s` te

consumi singur.– De acord... Societatea intr` \ntr-o perioad` critic`, Diana.

Suntem pe punctul de a face ni[te descoperiri de prim ordin.|n laborator, toat` lumea d` zor, a dat \n patima cafelei,fumeaz` dou` pachete de ]ig`ri pe zi [i este agitat`. Astaimplic` faze de exaltare, \n timpul c`rora cercet`torii se simt\n plin` form`, capabili de ce-i mai bun [i, de asemenea, fazede teribil` depresiune, cu atât mai grave cu cât sunt \ncorda]ila maximum. |n acest context, se \ntâmpl` uneori ca cinevadin personal, s` se \ntrebe dac` merit` efortul, dac` salariulcompenseaz` cu adev`rat ritmul demen]ial al muncii sale. |ncazul \n care compar` salariul stabilit cu beneficiile pe caresocietatea consider` c` le va scoate din descoperirea la care vacolabora, g`se[te profiturile sale foarte sub]iri, indiferent deavantajele [i de primele care i se acord`. {tii c` Mitchells \[ipl`te[te bine angaja]ii. Mai bine decât majoritatea companiilorcare lucreaz` \n acela[i domeniu. Totu[i, pot exista persoane


tentate de o oarecare... colaborare bine pl`tit`, cu agen]i aiunei societ`]i concurente. Din p`cate, spionajul industrialeste un lucru frecvent.

– Crezi c` o verig` a lan]ului este gata s` sar`?– Posibil. Probabil. Nu pot s-o afirm, dar experien]a \mi

spune c` dac` s-ar putea \ntâmpla, va exploda curând. IarBrant nu este obi[nuit s` \nfrunte acest gen de situa]ie. Esteun cercet`tor, nu un pragmatic. Când se concentreaz` asupraunui punct precis, uit` orice altceva...

– Am remarcat, f`cu Diana, ambiguu.Asear`, beneficiase de capacit`]ile sale de concentrare

excep]ionale [i, sincer, multe ore dup` aceea, nu-[i revenise \nc`.– M` voi \ntoarce, \i spusese plecând, s`rutând-o pe vârful

nasului.– {tiu. }i-au r`mas [ase sticle de terminat.– Exist` doar un lucru care m` atrage aici, Diana: tu.|n aceea clip`, inima \i tres`ri \n piept, \ncât se bâlbâi.– Eu... Brant... |n sfâr[it, n-ai \n]eles c`...– Am \n]eles cel pu]in c` \n tine mocne[te un adev`rat

incendiu. {i vreau s` nu ard` decât pentru mine. Voi investicât timp va fi necesar. Prima etap`, mâine, la ora [ase [ijum`tate. Trec s` te iau la cin`.

O tr`sese spre el. Corpurile li se lipiser` din nou [i, când \id`duse drumul, respirând greu [i \mbujorat`, nu mai [tiafoarte bine unde se afla... Brant \[i pusese toat` puterea deconcentrare \n acea \mbr`]i[are [i rezultatul se dovedise pem`sura efortului!

La cel`lalt cap`t al firului, Charlie desf`[ura \nc` [irulpreocup`rilor sale.

42 NELLY

– Brant nu mi se pare bine \narmat \mpotriva acestui gende problem`. Dac` ai vrea...

– De acord, Charlie, de acord. |l voi ajuta. Dar \n schimb,jur`-mi c` vei uita toate astea. E[ti \n vacan]` pentru a teodihni, nu pentru a-]i fr`mânta mintea.

– Bine, doctore. L`sând gluma la o parte, Diana, m`\ncurajeaz` foarte mult s` te [tiu urm`rind problema... dac`exist` cumva vreuna!

– Cum vrei s` procedez?– Cu discre]ie. Mergi pe intui]ie. Discut` cu toat` lumea,

cere-i lui Brant s` vizitezi laboratorul. Dac` nu-i lucru curat,vei observa repede. |]i acord toat` \ncrederea, ca de obicei.

Mai discutar` câteva minute [i Diana \l sim]i mai relaxat.Dac` accepta, era numai pentru a-l lini[ti [i, \n ceea ce oprivea, [tia c` va reu[i. Dar acum, trebuia s` se confrunte cuconsecin]ele promisiunii sale. Oare cum s` revin` asuprarefuzului categoric cu care-l \nfruntase pe Brant, f`r` s`-[ipiard` demnitatea?

|nc` mai c`uta, când soneria telefonului o scoase dingânduri.

– Domni[oara Trevor?Brant... De ce oare se amuza spunându-i dintr-o dat`

„domni[oar`“?– Vorbesc chiar cu domni[oara Trevor, conferen]iar

universitar titular de psihologie, cea care ]ine cursuripermanente de preg`tire la universitate?


– De unde sco]i toate astea?– Am r`sfoit dosarele lui Charlie.– Bravo. Acum spionezi.– Da. Dar obligat, pentru c` tu mi-ai ascuns.– Nu ]i-am ascuns absolut nimic. De ce ]i-a[ fi vorbit despre

asta? N-are nimic de-a face cu munca mea la Mitchells.– Crezi tu!– Ascult`, Brant. Charlie m-a angajat \n calitate de grafolog,

nu ca psiholog. A[a c`, diploma mea n-are nici o importan]`.– Ar fi trebuit s-o men]ionezi totu[i. Pentru mine, este o

mare diferen]`.– S` nu-mi spui c` talentele mele de psiholog dau brusc

valoare la ceea ce ieri considerai echivalentul unei sfere de cristal...– Ba da, desigur. Diploma d` o garan]ie.– Aten]ie, domnule McAllister. Se \ncepe printr-o concesie

mic`, de acest ordin, [i se termin` prin a te transforma \nvizionar!

Trebui s` fac` apel la tot sângele-rece, pentru a \nchidecalm`. |n starea \n care era, i-ar fi f`cut pl`cere s` calcetelefonul \n picioare.

Dar imediat, soneria se auzi din nou, agresiv`.– Ce mai este?– Diana, ce te-a apucat?– Imagineaz`-]i c` m-ai scos din s`rite, domnule pre[edinte

director general. Consider detestabil c`-]i trebuia probe v`ditepentru meseria mea, pentru a te convinge c` o pot practica \nmod \ntemeiat.

44 NELLY

– Calmeaz`-te. Nu este o vin` grav`.– Cum?Se sufoca. Nu. Mai degrab` ar fi trebuit s`-l strâng` de gât

[i \nc` din prima zi \n care s-au \ntâlnit!– Drag` domnule, dimpotriv`, mi se pare o vin` deosebit

de grav`! Renun]` o clip` la aspectul de tehnician care tindespre abstrac]iune, pentru a te pune \n locul meu. Ai fi m`gulits` fii astfel tratat?

– Diana, dac` \mi mai serve[ti doar o dat` un „domnule McAllister“, debarc la tine [i vei pierde avantajul kilometrilor carene despart. M` numesc Brant. B.R.A.N.T.! Ai auzit?

– Nu sunt surd`.– Pentru a reveni la ceea ce te preocup`, cu greu m` pot

pune \n locul t`u, deoarece lucrez \ntr-un domeniu unanimrecunoscut. Toat` lumea [tie ce este un calculator. Dar nuexist` o persoan` din zece, care s` cunoasc` grafologia.

– Ai r`mas \n urm`, dragul meu. {i cu cel pu]incincisprezece ani. Toate revistele vorbesc despre asta. Pentrua nu [ti ast`zi nimic despre grafologie, trebuie s`-]i fi petrecutultimii cinci ani \nchis \ntr-un laborator!

– Pentru un psiholog atestat, te consider pu]in cam irascibil`...Diana l-ar fi mu[cat. Cum bine spusese Charlie, diploma]ia

nu era punctul lui tare.– Domnule Mc... Brant, psihologii sunt oameni ca to]i

ceilal]i. Dac` situa]ia este enervant`, m` enervez [i gata.– Perfect. Descarc`-te. Strig`, tun` [i fulger` pe s`turate.

Cu pu]in noroc, \]i vei goli complet sacul [i disear` vom puteacina lini[ti]i.


– S` cin`m?– La ora [ase [i treizeci. Ne-am dat \ntâlnire asear`.– |ntre timp, au survenit anumite evenimente. Mai ales un

telefon de la numitul McAllister.– Diana, o ne\n]elegere profesional` nu trebuie s` ne

afecteze rela]iile personale.– Poate c` tu \]i la[i nepl`cerile afar`, când te \ntorci acas`,

dar eu nu reu[esc s`-mi compartimentez astfel via]a.– |]i voi ar`ta cum s-o faci. Disear`, de exemplu, la ora [ase

[i treizeci.|nchise, \nainte ca Diana s` poat` m`car protesta.

***

Trecuser` cinci ore de la apelul omului de [tiin]` [i Diana\nc` tuna [i fulgera... F`cuse o baie cald`, \mbr`case o ]inut`de interior confortabil`, \ncercase un nou ruj de buze. E[ec petoat` linia, relaxarea o ocolea.

{i apoi, nu sim]ea nici o dorin]` s` ias`! Cu aceast`constatare, se \ndrept` cu pa[i mari spre buc`t`rie [i \n zgomotde tigì, \ncerc` s`-[i potoleasc` enervarea. Sare, dang! Piper,bing! Ulei. Cloc, cloc, cloc, ceap` tìat` m`runt... Toat` aceastènergie considerabil`, d`du na[tere unui superb pui la cuptor,servit pe un strat de pilaf. Excelent` buc`t`ria de familie.Serioas`, copioas`. Nimic \n comun cu restaurantele sofisticateunde ar fi dus-o cu siguran]` Brant. {i de altfel, dac` nu eramul]umit, putea totu[i s` mearg` s` vad` \n alt` parte dac`...

46 NELLY

Diana se a[ez` \n fa]a buc`t`riei, descurajat`; enervarea \i sporea.La urma urmei, pentru ce-i por]i pic`? |n afara unei u[oare

r`niri a amorului propriu...Oh! acea voce ascuns`, care-o chinuia \ntotdeauna \n clipa

\n care avea mai pu]in` nevoie de ea! M` irit`, iat` ce-mi face.Te irit`, de acord. Dar de ce?|[i petrece via]a denigrându-mi profesia! Ca [i când

grafologia mai avea nevoie s`-[i dovedeasc` utilitatea!Are dreptul s` se informeze...S` se informeze? Este atât de \mpotriva grafologilor, \ncât

n-am nici o [ans` s` m` fac auzit`. M` coboar` la rangul uneighicitoare \n c`r]i din luna-park.

Haide, haide, exagerezi. Iei totul ca pe un atac personal, cutoate c` nu este nici o rea-voin]`. Pur [i simplu, este foartedirect. Merge la ]int`, f`r` s` ezite. Nu uita c` este obi[nuit culogica necru]`toare a calculatorului.

Ah! Pentru c` veni vorba despre calculatoarele lui! M`\ntreb cum fac pentru a-l suporta pe acest tip! Ar reu[i s`scoat` din s`rite [i o bucat` de fier!

}]...]]... {tii foarte bine de ce te \nfurii \mpotriva lui.Ah, da?Ah, da. I-ai promis lui Charlie c`-l aju]i s` caute de unde

provine divulgarea de secrete [i nu [tii cum s` procedezi,dup` ce i-ai trântit u[a \n nas... Doar nu-l vei l`sa balt` peb`trânul Charlie?

Nu, evident c` nu. Dar cum s` lucrez cu Brant? Are un felde a m` privi, care m`...

Ah, iat`-ne aici!


Da, de acord... S-ar spune c` m` dezbrac`. {i nu-[i \ntoarceniciodat` privirea. Abia dac` se sinchise[te!

Iar exagerezi...Este prea \nalt, ocup` prea mult loc! Când se apropie, nu

mai pot s` respir. {i cân` m` s`rut`...Diana, fata mea, s-ar crede c` te sperie.Ei bine, da, asta este!

***

Brant g`si \n mod miraculos un loc pe strada \n pant`, lacâ]iva metri de Diana. |[i petrecuse ziua cu Jay Landry,responsabilul serviciului de securitate, \ncercând s`l`mureasc` problema. {i ie[iser` amândoi de la aceast`\ntrevedere cu un moral care atingea cota de alert`. Maipresus de orice \ndoial`, \n mâinile concuren]ei treceau curegularitate informa]ii confiden]iale. Cât despre a [ti de undeprovenea divulgarea secretelor... mister. S`rmanul Jayajunsese la solu]ii disperate: \n afar` de a angaja serviciile luiSherlock Holmes, sau s` recurg` la talentele de prezic`tor aleunui vr`jitor african, \ncercase totul, f`r` succes.

Totul... cu excep]ia unui lucru, \[i spuse Brant, urcândstrada. Analiza grafologic` a peticului de hârtie g`sit din\ntâmplare! {i dac` aceast` metod` le-ar da numelevinovatului, prin identificarea scrisului s`u? |n definitiv, de ces` nu \ncerce lovitura? Plictisitor era c` singura persoan` \nstare s`-l ajute \i opunea cel mai categoric refuz. Dup` modul

48 NELLY

\n care o tratase... Dac` \i va cere brusc, cu insisten]` serviciile,\i va râdea \n nas! Sau mai r`u, va c`uta s` afle de ce [i-aschimbat p`rerea \n leg`tur` cu grafologia. Oricum, nu sesim]ea prea sigur \nc`, dac` s-o cread` \ntr-adev`r. O noaptepetrecut` citind pe ner`suflate ni[te c`r]i vechi, serioase,despre aceast` problem`, \i zdruncinase totu[i convingerile.Calitatea cercet`rilor f`cute de grafologi, \l impresionase. Darnu era pe deplin convins. Pe de alt` parte, dac` exista cea maimic` [ans` ca Diana s` reu[easc`, nu-[i putea permite s` stricetotul cu \ndoielile sale. Dac` glume]ul care se distra divulgândsecrete cui oferea mai mult nu era descoperit rapid,\ntreprinderea se \ndrepta spre faliment.

Urc` cele câteva trepte care duceau la u[a tinerei femei,finisând strategia de folosit. Va trebui s-o conving` s` se\ntoarc` la Mitchells, dându-i impresia c` ideea venea de laea... Nu era u[or... |[i d`dea o s`pt`mân` pentru a reu[i.


Capitolul 4

– Rege, dam`, valet, zece, nou`, opt, [apte [i, canast`. Amterminat.

– Deja? N-am avut timp s` etalez nici m`car un joc!– Dragul meu Brant, lumea se \mparte \n dou`

categorii: expeditivii [i ceilal]i. Câte puncte ]i-au r`mas \nmân`?

– S` vedem... doi regi, care fac dou`zeci, trei vale]i, doi dezece [i \n plus c`r]ile mici, egal... o sut` cinci? Ai!

– A[adar, spunem: minus o sut` cinci, ad`ugate la optzecipe care le ai deja pe negativ, asta ne d`: minus o sut` optzeci[i cinci. Frumos scor... Iar pentru mine, dou` mii treizeci. Cuplus, desigur! |nc` dou` mici partide [i ating pragulregulamentar de cinci mii, dac` vrei s` continu`m,bine\n]eles. Nu-]i lipsesc decât cinci mii o sut` optzeci [i cincide puncte pentru a m` bate...

– Mai este [i ironic`! Diana, n-ai mil`!– D` vina pe unchiul t`u, el mi-a format acest caracter

ne\ndur`tor. La jocul de c`r]i, n-are decât un cuvânt deordine: f`r` \ndurare! {i apoi, s` [tii c` tri[eaz`.

– {tiu.Brant zâmbi ironic.– Eu l-am \nv`]at... Cinci mii o sut` optzeci [i cinci de

puncte de recuperat? S`-i d`m drumul!Dup` trei jocuri [i o or` mai târziu, Brant etala ultimele

c`r]i sub ochii ului]i ai tinerei femei.– ... [i doi a[i care fac: cinci mii trei sute dou`zeci. Vezi, am

chiar un mic avans.– Ai tri[at.– Nu chiar. E[ecul m` stimuleaz`. Dac` nu m` zdrobeai la

\nceput, poate ]i-a[ fi l`sat o [ans`.Diana aranj` c`r]ile cu o min` dezgustat`. |n acest

domeniu, \l prefera pe Charlie: cel pu]in, pierdea din când \ncând.

– {i acum, draga mea gazd`, care este r`splata\nving`torului?

Tân`rul b`rbat p`rea c` a[teapt`. Ce, i-ar fi pl`cut mai mults` nu-[i imagineze!

– Victoria. Ame]itorul parfum al succesului.– Nimic altceva?– Nu este chiar atât de r`u! Dac` vrei s` s`rb`tore[ti,

du-te [i te serve[te cu un pahar. Un donator generos mi-aaprovizionat recent barul.


– Pentru tine, vin alb?– Te rog.Brant disp`ru \n buc`t`rie.Diana se a[ez` pe sofa, strângându-[i picioarele sub ea.

Ciudat` sear`... Trecând de prima surpriz`, Brant acceptase cuu[urin]` ideea puiului la ceaun, \n locul restaurantului. Lamas`, conversa]ia se desf`[ur` cu multe lacune [i uneori cupauze mari. De bine, de rù, Diana brod` câteva diversiuni[ocante despre ploaie [i timpul frumos. Ce s` spun` f`r` sàbordeze cele dou` subiecte periculoase, spionajul industrialde la Mitchells [i grafologia? |n disperare de cauz`, propuseseo partid` de c`r]i. Cel pu]in, \n acel timp, tensiunea li serisipise. Dar acum? Brant va rec`dea oare \n t`cerea sa? Se vorvedea condamna]i s` fac` fa]` acestei t`ceri, fiecare cu nasul \npaharul sù, privind cum se topesc cuburile de ghea]`? Brrr...

Ei bine, s` ne gândim, f`cu mica voce familiar`, pentruprima dat` la momentul potrivit. Ceea ce te paralizeaz`, estepromisiunea f`cut` lui Charlie. Dup` ce ai refuzat categorics`-l aju]i pe Brant, nu mai [tii cum s` i-o propui, f`r` a p`reac` ceri o favoare. Evident, \n aceast` afacere, orgoliul tù s-arputea s` primeasc` o lovitur` dur`. Dar ai promis...

M`car, ea delimita problema, pentru a da l`muriri. Dar el,de ce r`mânea t`cut? De unde \i provenea stânjeneala?

U[a frigiderului se \nchise. Se va \ntoarce. {i dac` i-arspune foarte simplu: Brant, nu crezi \n metodele pe care lefolosesc, dar a[ vrea totu[i s` te ajut s`-l depistezi pe vinovat?Psihologul din ea aproba aceast` solu]ie. Dar femeia o refuza.

52 NELLY

|n ciuda vocii interioare a bunului-sim]! De ce s` nu-l roage \ngenunchi s`-i accepte colaborarea, \n timp ce-[i asuma o partede r`spundere?

Brant \i \ntinse paharul [i se a[ez` al`turi, ca [i când sofauaera singurul loc disponibil din salon... Diana se d`du u[or\napoi, dar dac` evit` contactul cu coapsa lui, nu putu s`scape de privirea cenu[ie, care se a]intise lini[tit` asupra sa,f`r` s-o mai p`r`seasc`. Diana se sim]i ro[ind. Era ca o und`de c`ldur`, care urca [i se r`spândea cu perfidie, producându-ini[te furnic`turi curioase sub piele. Nu era pentru prima dat`când o privea un b`rbat. {ocat` de vulgaritatea invita]ilornepolitico[i, \l punea rapid la locul s`u pe imprudent. Brant,spre deosebire de ceilal]i, o cerceta lini[tit, ca [i când voia s`se umple de imaginea sa, ca [i când o respira... Diana aproapeame]i.

– A[ fi curios s` [tiu, f`cu Brant pe nea[teptate, dac` aivizitat vreodat` localurile societ`]ii.

– La \nceput, când am luat leg`tura cu Charlie, am doritasta. Dar cum el prefera s` m` vad` r`mânând \n anonimat...De altfel, lucrez mai bine dac` nu-i cunosc pe oamenii alec`ror scrisuri le analizez. {i când am nevoie s` m` concentrez,c`r]ile sunt singurii tovar`[i pe care-i tolerez.

– C`r]ile?Brant \[i plimb` privirea prin \nc`pere. |n afar` de câteva

romane a[ezate ici [i colo, nu vedea nici una.– Biblioteca se afl` sus, f`cu Diana zâmbind, \n

biroul meu.


– Mi-ar pl`cea mult s` v`d locul \n care lucrezi.– Oh, este o \nc`pere foarte banal`. O mas`, dou` fotolii,

rafturi cu c`r]i. Nimic ce s` merite deplasarea.Se eschiva. Fire[te, un birou era oarecum o camer`, un loc

foarte intim, un refugiu.– Eu lucrez \n mijlocul unui adev`rat haos, f`cu el pe un

ton vesel, pentru a risipi stânjeneala. La mine, dosarele umplumasa [i se afl` chiar [i pe jos!

– Curios, a[ fi jurat contrariul, v`zându-te atât demeticulos.

– Sunt... pentru toate celelalte.|[i a[ez` paharul [i mi[carea \l apropie de tân`ra femeie. Ea

se agit`, stânjenit`. Nervozitatea \i devenea aproape palpabil`.Brant se afla prea aproape, mult prea aproape pentruconfortul s`u moral. Dar \n mod straniu, nu mergea maideparte. Oare de ce nu profita de ocazie? Dac` ar fi \ncercats-o s`rute, poate s` fi mers mai departe, l-ar fi pus la locul luio dat` pentru totdeauna. |n schimb, o privea, nimic mai mult.Totu[i, nu-[i ascunsese inten]iile! „M` voi \ntoarce“... Ei bine,iat`, se aflau al`turi. Oare ce a[tepta? Se preg`tise pentru ceera mai r`u [i acum parc` era un boxer al c`rui adversar seeschiva rund` dup` rund`! {i nu mai [tia dac` trebuia s` sebucure, sau s` regrete...

Se p`rea c` Brant rec`zuse \n t`cere, dar continua s-opriveasc`. Trebuia s` g`seasc` ceva de spus, \nainte de a-i fugicomplet p`mântul de sub picioare.

54 NELLY

– Pentru a reveni la conversa]ia precedent`, mi-ar pl`ceamult s` vizitez uzina [i birourile, la urma urmei. Bine\n]eles,incognito.

O stranie lic`rire se aprinse subit \n ochii cercet`torului. Cao mare satisfac]ie! La naiba, dac` \n]elegea de ce.

– Cu pl`cere. Vino a[adar s` ne vezi [i te voi face s` treci \nrevist` totul. Mâine, de exemplu.

– Nu e[ti prea ocupat acum, cu scurgerea de informa]ii dinlaborator?

– Totu[i, pot s` lipsesc cinci minute! S` spunem, la orazece, dac` \]i convine.

Brant \[i p`stra tonul relaxat, dar Diana avea impresia c` segr`bise cu oferta. Cu atât mai bine. Va profita de vizit`, pentrua-[i face mica anchet`. Astfel, va fi \n regul` cu Charlie!

– {i dac` e[ti liber` la prânz, putem mânca \mpreun`.Se auzi acceptând, f`r` m`car s` se gândeasc`... Brant se

ridic` [i o s`rut` rapid pe buze pe tân`ra femeie.– A[adar, la ora zece, nu-i a[a? Nu uita!U[a de la intrare se \nchise.Brant ajunse la ma[in` fluierând. |[i \nvârtea bucuros cheile

\n jurul degetului... Diana, care-l urm`rea pe fereastr`, avusubit intui]ia c` fusese p`c`lit`. Cum, de ce, mister! De fapt,plecase mult mai relaxat decât sosise. Ca [i când ob]inuse f`r`efort ceva ce nici m`car nu spera. Oricum, nu era vorba desprefavoruri! |n aceast` privin]`, ar`tase o rezerv` surprinz`toare.{i ea era lini[tit`, nu-i a[a? Nu-i a[a? R`spunsul l`sându-sea[teptat, de voie de nevoie, Diana prefer` s` se culce.


***

Parcajul de la Mitchells sem`na mai mult cu un parc dedistrac]ii decât cu accesul \ntr-un complex industrial. Ca toateterenurile care \nconjurau cl`direa, era plantat cu arbori [ipeluze destinate pentru odihna ochilor, \ntr-o baie deverdea]`. Mai departe, se distingea o pist` de jogging. Toamnapictase pe frunze tonuri ro[cate [i dac` Diana n-ar fi avutatâtea preocup`ri \n minte, s-ar fi oprit o clip`.

|[i aranj` ma[ina [i trecu prin diferitele controale desecuritate la intrarea \n localuri. Nu era u[or s` te introduciprin fraud` la Mitchells. P`cat c` informa]iile confiden]iale nu\ntâlneau acela[i baraj la ie[ire...

|nc` de la \nceputul dimine]ii, c`uta s` rezolve o problem`de nerezolvat: cum s` se introduc` \n serviciul personal, f`r`s` trezeasc` aten]ia lui Brant? }inta era s` consulte fi[ierele,rugând cerul s` g`seasc` rapid dosarul presupusului vinovat.Era sigur` de identificarea cert` a scrisului. Noapteaprecedent`, citise [i recitise biletul g`sit de John, pentru a-imemoriza toate caracteristicile. Mai bine spus, timpul desomn i se redusese considerabil! Pentru a-[i ridica pu]inmoralul, se hot`r\ s` \mbrace pentru prima dat` o bluz` nou`de un ro[u str`lucitor, care se potrivea de minune cu tonulgri. Sigur` de sine acum, Diana se sim]ea \n stare s` \nfruntelumea \ntreag`. Dar, pentru moment, lumea \ntreag` serezuma la Brant... [i era deja prea mult! La fel de riguros pe

56 NELLY

cât era de imprevizibil, acesta o descump`nea. De exemplu,de ce oare se \ndep`rta o or`, sau dou`, de la pre]iosul s`uprogram, pentru a hoin`ri din serviciu \n serviciu?

Secretara o introduse \n biroul lini[tit. Brant se ridic` \npicioare, cordial. P`rea c` dispozi]ia euforic` din ajun nu-lp`r`sise...

– Ah! iat`-te! Foarte bine. Cu ce \ncepem? Ei bine... Ai v`zutdeja func]ionând sistemul de securitate?

– Niciodat`. Nici un mare [tab n-a considerat util.– Ei bine, este ziua ta norocoas`. Ai câ[tigat o vizit`

gratuit`. {i comandat`.– Cum de merit aceast` nea[teptat` favoare?Brant zâmbi [i o conduse spre culoar, cu o mân` pe talia ei.– Mai \ntâi, nu reprezin]i nici un risc pentru Mitchells.

Apoi, suntem cam la ananghie cu ideile pentru detectareaoriginii scurgerii de informa]ii. Nu se [tie niciodat`, vizita arputea s`-]i inspire o...

De când [tia de existen]a diplomei sale, Brant o b`nuiacapabil` s` gândeasc`. Era chiar \n stare s` aib` idei!

Ascensorul \i l`s` la etajul Securitate. O u[` din sticl`permitea accesul \n servicii. Fu deschis` printr-o cartel`magnetic` pe care Brant o scoase din portofel. O preced` petân`ra femeie de-a lungul unui culoar mare, care d`dea \ntr-osal` circular`. Zeci de ecrane de control ocupau pere]ii, legatede un tablou central, \n fa]a c`ruia st`tea solemnresponsabilul, un b`rbat de aproximativ patruzeci de ani. Era\ntors cu spatele, dar chiar [i a[a, degaja o nemaipomenit`impresie de energie concentrat`!


– Iat`-ne, Jay.– {tiu. V-am urm`rit deplasarea pe ecran.Se \ntoarse zâmbind [i Brant f`cu prezent`rile.– Diana, iat`-l pe Jay Landry, [eriful \ntreprinderii noastre.

El este cel care coordoneaz` securitatea.– Spre ghinionul meu, consim]i Jay. N-am cunoscut

niciodat` o asemenea afacere!Ar`t` ecranele cu un gest obosit.– Privi]i asta! Fiecare este la postul s`u, nimeni nu caut` s`

intre \ntr-un sector \n care nu are nimic de f`cut. To]i au unaer de nevinov`]ie care \i \ntrece pe cei mai virtuo[i sfin]i [itotu[i, \n fiecare zi, o informa]ie \n plus p`r`se[te localurile...Dup` câte mi-a spus Brant, sunte]i psihologul de serviciu. Eibine? Vreo idee asupra problemei?

– Brant tocmai m-a informat c` sunt considerat` a avea.– Privi]i bine acest ecran. Camera corespunz`toare acoper`

punctul cel mai fierbinte al cl`dirii, laboratorul de cercetare [idezvoltare. „Laboratorul C.D.“ cum spunem \ntre noi. Deacolo provine divulgarea secretelor, dar nu [tiu prin ce canal.

– Pune sunetul, ceru Brant.Zgomot de voci umplu \nc`perea. Cinci persoane se agitau

cu câte un blocnotes \n mân`. Discu]ia p`rea animat`. Maidegrab` decât s` \ncerce s` le urm`reasc` vorbele, preatehnice pentru ea, Diana se consacr` cercet`rii atitudiniidiferitelor persoane. Fiecare p`rea convins c` are dreptate [ivorbea f`r` s`-i asculte pe ceilal]i, ceea ce nu era surprinz`torpentru o profesionist` \n psihologie.

58 NELLY

– Explic`-mi organizarea dispozitivului, Jay.Acesta \ntrerupse imaginea.– Camerele exploreaz` aproape \n \ntregime cl`direa, cu

prioritate pentru punctele strategice: intr`ri, ie[iri,laboratoare.

– A]i putea s` \mpiedica]i pe cineva s` p`r`seasc`locurile?

Jay ar`t` un telefon ro[u.– |n cazul \n care personalul de securitate se dovede[te

insuficient, acesta ne leag` direct cu poli]ia. Dispunem dema[ini de jur-\mprejurul cl`dirii, preg`tite s` demareze la ceamai mic` alarm`...

– Hmm... Pare foarte complet.– Mul]umesc pentru explica]ii, Jay. Te l`s`m, ne mai

r`mâne destul lucruri de v`zut.Brant o lu` de umeri pe tân`ra femeie. Aceasta era pu]in

tulburat`.– Vizit` pl`cut`! Eh, Diana... aceast` poveste cu camera din

laboratorul C.D., este strict secret`, \n regul`?|l asigur` de discre]ie cu un zâmbet, [i \nso]itorul s`u o

conduse spre un alt sector.– Cuno[ti serviciul personal?– Nu, cu excep]ia biroului lui John Salcedo.– Ei bine, s` mergem acolo. Apoi \]i voi ar`ta laboratoarele.Ascensorul \i cobor\ câteva etaje. Era momentul s`

deschid` ochii [i s` g`seasc` un loc lini[tit \n care va putea s`


se instaleze pentru a consulta fi[ierele... dac` Brant binevoias-o lase dou` minute! Din nefericire, toate birourile p`reauocupate. Speran]a ap`ru sub chipul lui John Salcedo. Dac`cineva putea s`-i g`seasc` un mic loc, acesta era el! Dragul deJohn, \ntotdeauna acolo când aveai nevoie... Cel mai bundintre oameni. Diana \l adora. Desigur, nu-[i pierdea capulv`zându-l, dar cu siguran]`, de aceea se amuzau atât de bine\mpreun`!

– Ia te uit`! Noul nostru pre[edinte director general neviziteaz`! Salut, Brant. Diana, iubito, e[ti scump` la vedere, \nultimul timp. Chiar voiam s`-]i telefonez. Ce-ai spune de ocin` cu un b`trân celibatar ca mine?

– Excelent` idee!Va profita de asta, pentru a-i vorbi despre mica ei

problem`. Astfel, dac` putea g`si un motiv bun pentru a se\ntoarce la Mitchells, nu va mai pierde timp s` caute un birou\n care s`-[i ascund` cercet`rile.

– Disear`, \]i convine?– Cu condi]ia s` nu ie[i prea târziu. Cu cât a[tept mai mult,

mi-e mai foame [i te cost` mai mult!– Asta o s` m` \nve]e minte s` invit pe cineva cu o poft` de

mâncare atât de solid` ca a ta! Pe curând, scumpo. Brant, nevedem la \ntrunire...

F`r` s`-[i descle[teze din]ii, acesta din urm` o duse petân`ra femeie spre ascensor. Deodat`, nu mai p`rea atât degr`bit s-o fac` s` viziteze serviciul personal... Familiaritatea lui

60 NELLY

John declan[ase \n el o tensiune insuportabil`. De fapt, g`seadetestabil ca domni[oara Trevor s` poat` fi invitat` la cin`,f`r` alte formalit`]i. Iar ea, \i zâmbise acestui Salcedo! De cândo ]inuse pe Diana \n bra]e, de când \i gustase buzele, voia s`fie singura fiin]` care s` profite de ea, de compania sa, dezâmbetele, de s`rut`rile sale, de tot! Va trebui s` g`seasc` osolu]ie pentru disear`.

– {i vizita?– V`d c`-l cuno[ti deja pe [eful personalului. N-are rost s`

ne mai oprim.Diana \l urm`, st`pânindu-[i un zâmbet. Privirea aceasta

\ntunecat`, acea brusc` schimbare a dispozi]iei... Dac` eravorba de altul, ar fi tras concluzia unei crize de gelozie. Darel... {i \n definitiv, de ce nu?

– {i unde mergem?Brant respir` adânc, \ncercând s` reduc` la t`cere animalul

posesiv pe care tocmai \l descoperise \n el.– La laboratoare. |]i voi ar`ta echipa noastr`.De-abia intra]i pe u[`, Diana sim]i c` \n el se petrecuse o

schimbare. Brant se afla pe terenul s`u. |i prezent` diferitecalculatoare, pe care lucra, explicându-i cu pasiune rolulfiec`ruia, descriind cu mândrie altele care vor fi rezervatepentru noua lor ma[in`. Diana asculta, intrigat` de unasemenea entuziasm. {i-l imagina pe Brant \n acest laborator,acoperind cu ecua]ii topuri \ntregi de hârtie, apoi tastândneobosit calculatoarele \n care se afla programul. Tr`ia cu


adev`rat \n aceast` lume special`, plin` de cifre [i de ma[ini,solitar [i, \n cele din urm`, fericit s` fie astfel. Dianei \i eragreu s` \n]eleag` cum po]i fi mul]umit doar de compania unuicalculator. Ea, când se \nchidea \n birou, lucra pe materialuman. Nu pe ecua]ii [i cifre abstracte. |n spatele frazelor pecare le analiza, se ascundea un caracter, calit`]i [i defecte. Dinscris ap`rea personalitatea brut` a unei fiin]e omene[ti [i astao interesa pe tân`ra femeie. R`ceala ma[inilor o descuraja. Dealtfel, nu cuno[tea nimic despre ele, \n afar` de câ]iva robo]ipentru treburile casnice, pe care \i strica regulat [i care se\nc`p`]ânau s` nu func]ioneze niciodat` \n mâinile sale!Pentru Brant, fiecare parte component` a unui calculator, ceamai mic` pies`, cea mai ne\nsemnat` roti]`, devenea unpartener, aproape un prieten. Hot`rât lucru, universurile lornu sem`nau deloc...

Aruncând o privire spre ceas, Brant se smulse pl`ceriidomeniului s`u particular.

– Ne mai r`mâne o mic` vizit` de f`cut, \nainte de prânz.|]i voi ar`ta restul alt` dat`. Pe aici...

U[a laboratorului C.D. se deschise \n fa]a lor. Cei cinciingineri pe care Diana \i v`zuse pe ecranul de control discutau\nc`, la fel de \ndârji]i.

La vederea lui Brant, se repezir`, cu noti]ele \n mâini. |nmod curios, chipurile lor i se p`reau cunoscute tinerei femei[i asta nu datorit` scurtei vizion`ri pe care o f`cuse la serviciulde securitate.

62 NELLY

– Brant, dac` vrei s` examinezi formula...– I-am spus lui Wayne c` trebuie s` elimine neap`rat...– Dup` p`rerea mea, trebuie luat de la \nceput...– Asta n-are nici un sens...Desigur. Iat` de unde venea acea impresie c`-i cunoa[te.

Prin formidabila putere de concentrare [i entuziasmul\nfl`c`rat, sem`nau to]i cu Brant. Pentru ei, nimic nu maiconta, decât cercetarea pe care o f`ceau. Lumea exterioar` numai exista.

– Aminte[te-]i c` am convenit s`...Pentru moment, pre[edintele director general nu ]inea s`

se angajeze \n discu]ie.– Diana, mi-ar pl`cea s`-]i prezint...Era curajos c` \ncerca; dar ceata atacatorilor nu se l`sa

astfel oprit`.– ... pe care am pus-o la punct de diminea]`...– ... cheia acestei func]ii nu-i util`...– ... cu o nou` apropiere de...Diana nu-[i credea ochilor. Ce pasiune!– Nu?To]i cinci \[i a]intir`, ului]i, privirile asupra lui.

Cercet`torul se \ntoarse spre Diana, schimbând cu ea unzâmbet complice.

– Când sunt \n aceast` stare, este singurul cuvânt pe care-l\n]eleg. Acum, când am aten]ia voastr`, dragii mei colegi,permite]i-mi s` termin prezent`rile. Diana, iat`-i pe Art Dexter,Mary Crowder, Wayne Randall, Karen Jones [i Burt Silver.


Diana strângea mâinile la \ntâmplare, f`r` s` mai [tie dac`apar]ineau lui Art Silver sau Burt Dexter, \n cazul \n care `stanu fusese Burt Silver sau... De altfel, to]i purtau aceia[iochelari: prea multe nop]i albe petrecute printre cifre, lalumina ne\ndur`toare a birourilor. To]i? Ah, nu, \n afar` de\naltul Adonis blond, Wayne Dexter, sau... Contrasta cuceilal]i, cu musta]a sa cuceritoare [i un fizic dup` care femeilese pr`p`deau.

– {i iat-o pe Diana Trevor, \ncheie Brant.O \mbr`]i[` din nou, atr`gând-o imperceptibil spre el.Ea ridic` ochii, surprins`. Pu]in câte pu]in, acest lucru va

deveni analog cu introducerea categoric` \n austeritatea\ntreprinderii!

– Diana va lucra pentru noi. Nu-i a[a, iubito?

64 NELLY

Capitolul 5

– Eu... hm... \n sfâr[it, da, dac` se accept`.Ascuns` dup` un zâmbet iritat, Diana cùta cu disperare o

justificare plauzibil`. Brant se putea lùda c` o pusese \n\ncurc`tur`!

– De fapt, domnul McAllister ar fi trebuit s` spun` c` voilucra mai degrab` cu voi, decât pentru voi. Fac cercet`ripentru... hm, un institut de statistic`. Despre leg`tura dintrestres [i pozi]ia ierarhic` a indivizilor \n \ntreprindere. Societateanoastr` a acceptat s` colaboreze, a[a c` inten]ionez s` mìnstalez un timp la serviciul personal, pentru a consulta fi[ierele.

– A[adar, sunte]i sociolog? o \ntreb` una din cele dou`femei.

– Da, dac` vre]i.Interesul pe care-l trezise celor cinci ingineri disp`ru

imediat. Dac` nu era de partea lor... Se cufundaser` deja, dinnou, cu nasul \n cifre.

– Ei bine, \ncheie Brant, v` l`s`m s` lucra]i, pentru a merges` mânc`m de prânz. Pe mai târziu.

Bra]ul i se strânse \n jurul umerilor \nso]itoarei sale, carese eliber` cu promptitudine.

– Când vei vrea... iubito!O t`cere ap`s`toare \i \nso]i pân` la restaurant. Tân`ra

femeie reflecta, c`uta s` \n]eleag` motivele lui Brant. Pentruea, afacerea se prezenta mai degrab` bine, pentru c` acestadin urm` \i oferise ocazia s`-[i ]in` promisiunea f`cut` luiCharlie, f`r` s` se umileasc` s`-i cear` ceva. Dar oare ceinteres avea el \n asta? Dou` zile mai \nainte, dispre]uia dintoat` inima grafologia. De unde venea aceast` schimbarebrusc` de atitudine?

|ntremat` de o delicioas` salat` de spanac, g`si curajul s`atace.

– E[ti mul]umit de tine?Brant zâmbi cu modestie.– Da, satisf`cut.– A[tept explica]ii. Mai \ntâi pentru „iubito“, apoi pentru

cursa pe care mi-ai \ntins-o.– Oh! iubito, este a[a, un mic nume de prietenie.– Nu-mi spune mie asta, Brant. G`se[te ceva mai

conving`tor.– Bine, comandante. M`rturisesc. Acest apelativ era

destinat s`-]i fac` prezen]a acceptat`, f`r` s` se pun` preamulte \ntreb`ri. Crezându-te... drag` inimii mele... colegii nici

66 NELLY

m`car nu vor \ntreba care sunt \ndatoririle tale. Te vei putealipsi foarte bine de explica]iile extravagante pe care le-aiservit. Ajunge motivarea mea.

– Permite-mi s-o prefer pe a mea. S` trecem la al doileapunct. De ce aceast` brusc` urgen]` de a te asigura decolaborarea mea?

– Nu-mi vei aprecia r`spunsul.– Cu siguran]`. Dar n-ar fi pentru prima dat`.– Jay este nelini[tit. Mica noastr` anchet` bate pasul pe loc.

Cum trebuie aflat foarte repede de unde vine divulgareasecretelor, nu mai ezit s` recurg la expediente.

– |n]eleg. {i pentru expediente, sunt cu pu]in \nainteailuzionistului care ar face s` ias` vinovatul din p`l`ria sa...

– Da, cam a[a.Diana strânse din din]i. Dac` Brant ar fi [tiut câtu[i de

pu]in s` se poarte \n lume, ar fi inventat o mic` povestefrumoas`, de genul: m-am informat asupra meseriei tale [im-am l`murit; \]i recunosc pe deplin talentele, tr`iasc`grafologia, iart`-mi scepticismul [i te rog binevoie[te s` vii s`lucrezi cu noi, domni[oar` Trevor. Dar nu. Adev`rul crud \nplin` fa]`!

Mu[c` furioas` dintr-o frunz` de spanac, imaginându-[i \nlocul ei bra]ul unui anumit pre[edinte director general.

Brant a[tept` o clip`, ca ea s` digere vestea. Mai degrab`s-ar fi l`sat t`iat buc`]ele decât s` m`rturiseasc` lecturilenocturne care \i zdruncinaser` prezum]iile \mpotrivagrafologiei.


– Ei bine, Diana, accep]i?– Este pu]in prea târziu s`-mi ceri p`rerea, dar accept.– De ce?– Pentru c` Charlie este m`cinat de griji. L-am sim]it când

mi-a telefonat.– Charlie? Dar cum a putut?– N-am nici o idee. {tii, eu [i tehnica... Nu \n]eleg cum

func]ioneaz` telefonul pe uscat, dar din mijlocul oceanului!– Radioul, f`cu Brant distrat. Voiam s` spun, cum a putut

b`nui ce se \ntâmpl`?– Intui]ia. Experien]a. Te-a p`r`sit \n cursul unei perioade

delicate, [tie c` tot personalul este entuziasmat [i se teme c`o verig` a lan]ului nu va suporta tensiunea. Cum l-am v`zut c`se fr`mânt` cu adev`rat, i-am promis s`-mi vâr nasul laserviciul personal.

– De ce nu mi-ai spus imediat?– Pentru acela[i motiv care, adineauri, te-a \ndemnat s` m`

pui \n fa]a unui fapt \mplinit, cu cei cinci frenetici ai ecua]iei!Se nume[te orgoliu, imagineaz`-]i! Dup` ce ]i-am trântit u[a \nnas, doar nu te voi ruga s`-mi accep]i ajutorul! Inten]ionam s`m` descurc singur`. Iar \n caz de nevoie, s`-l angajez pe John.

– John?Privirea lui Brant deveni vis`toare.– |l vezi deseori?– Destul.Spera c` acest r`spuns scurt va \nchide subiectul, dar nu-[i

cuno[tea bine interlocutorul.

68 NELLY

– John... Te culci cu el?– Poftim?– Am spus: oare te culci...– Opre[te-te din trâmbi]at! Tot restaurantul ne prive[te!– Iart`-m`, credeam c` n-ai auzit bine.– Mincinosule.– Da. Ei bine?– Ei bine, ce?– Ei bine, te culci cu...Diana scoase un oftat exasperat. B`rbatul era mai

\nc`p`]ânat decât calculatorul! Se autoprograma cu un scopprecis [i apoi, nici un mijloc de a-l face s` devieze!

O clip`, se gândi s` r`spund` da, numai pentru a-i observareac]ia, dar se r`zgândi. N-o interesa prea mult s`-[i asumenepl`ceri pentru ni[te neseriozit`]i...

– Ei bine, nu.Detest` lic`rul de mul]umire care se aprinse \n privirea lui

Brant.– Oricum, asta nu te prive[te.– |]i cer iertare. Mi se pare c` am fost destul de clar asupra

urm`rii pe care \n]eleg s-o dau rela]iilor noastre. Doar n-aiuitat? Prima noastr` sear`, la tine...

S` uite? Oare cum ar fi putut? Dar el nu se gr`bise s` treac`la ac]iune! De altfel, asta \i convenea. Avea prea multe s`-[irepro[eze, \n timp ce de-abia \l cuno[tea de câteva ore. Branttr`sese probabil concluzii m`gulitoare pentru amorul s`upropriu... {i iat` c`-[i permitea s`-i controleze cuno[tin]ele!


Psihologul decise s` schimbe subiectul, sperând c` el va\n]elege: sincer, nu sim]ea nevoia de a frecventa un b`rbatcare reac]iona cu logica oarb` a unui flecu[te] electronic!

– Pentru pretinsa mea munc` de cercetare, \mi va trebui unbirou. Oh! Nu mare lucru, doar o c`m`ru]` mobilat` cu o mas`[i cu un c`rucior rulant, pentru a transporta cutiile cu fi[e.

– Hmm...Brant p`rea absent, pierdut \ntr-un fel de contemplare

interioar`.– Dac` te plictise[te s` discu]i despre rechizite, pot vorbi

despre asta disear`, cu John.– John... Dac` nu cu el te culci, atunci cu cine?O pâcl` de furie \nce]o[` vederea tinerei femei. |[i \ncle[t`

mâinile pe fa]a de mas`, luptând \mpotriva unei cumplitedorin]e de a \n]epa cu furculi]a, persoana care-i st`tea \n fa]`.

– N-ai auzit nici un cuvânt din ceea ce ]i-am spus!– Trebuie oare s`-mi formulez mai clar \ntrebarea?– Nu! Pur [i simplu, las-o balt`!– |mpar]i patul cu cineva?O asemenea \nc`p`]ânare merita \nscris` \n cartea

recordurilor!– Oare \]i cer prea mult s` ridici conversa]ia deasupra

nivelului saltelei?– A[tept...Diana \nchise ochii. Dintotdeauna admirase puterea de

concentrare formidabil` a inginerilor din informatic`. Darniciodat` nu-i experimentase rezultatele asupra vie]ii ei

70 NELLY

personale. Acum \n]elegea de ce procentul de divor]uri eraatât de crescut la Silicon Valley! Cum ar fi putut suporta astamai mult de câteva zile?

– Nu m` culc cu nimeni, f`cu, accentuând fiecare cuvânt.– Bine. Iat` l`murit` situa]ia actual`. {i \nainte?– Ceea ce mi s-a \ntâmplat \nainte de a te \ntâlni, este

problema mea.Brant \[i puse mâna peste a ei, mângâind u[or palma

deschis`. Diana nu-[i putu st`pâni un fior...– Un fost iubit ar putea s`-[i imagineze ni[te drepturi

asupra ta?– Ei [i?– I-a[ explica faptul c` lucrurile s-au schimbat.– O dat` pentru totdeauna, Brant McAllister, nu m` culc cu

nimeni [i niciodat`...Se opri, \ngrozit` de ce era gata s` spun`. Cu siguran]`,

r`m`sese singura virgin` de dou`zeci [i [ase de ani din totstatul California, dar `sta nu era un motiv s-o strige \n guramare!

– Niciodat` ce?Expresia de pe chipul s`u oferea un curios amestec de

uimire, \ncântare [i o anumit` admira]ie. Diana [i-ar fi datpalme. Nu-[i putuse ]ine gura?

– Nimic. Absolut nimic. Dac` ai terminat, am putea pleca.Am o mul]ime de treab` care m` a[teapt` acas`.

***


Toat` dup`-amiaza, Diana \[i repro[` inconsecven]a. S`-idezv`luie a[a ceva! Ca [i când mai trebuia s`-i ofere armesuplimentare... Slav` Domnului, disear` va putea, \n sfâr[it, s`se relaxeze. Cu John, nici jen`, nici gafe, nici \mbujor`risubite... paradisul!

Ora [apte. Nu va \ntârzia. Ei bine, dac` s-ar g`ti pu]in? Cusiguran]`, John o va duce la o cin` dansant`, \i pl`cea asta lafel de mult ca ei. S` vedem... Ce s` \mbrace \n seara aceasta?Da, rochia ro[ie, din crep de China. U[oar`, mulat` pe corp,cu un decolteu semnificativ, lui John nu-i va veni s`-[i creadòchilor! Râzând pe \nfundate, \mbr`c` rochia cu bretele [i secontorsion` pentru a-[i \ncheia fermoarul... Evident, \n acestemomente, prezen]a unui b`rbat n-ar fi fost inutil`. Alungìmaginea lui Brant, nepoftit` [i de dou` ori sup`r`toare,atunci când \[i a[tepta vechiul prieten!

|[i perie rapid p`rul [i se hot`r\ s`-l lase liber. O perechede cercei din strasuri [i gata. O ultim` privire \n oglind` \iconfirm` reu[ita de a ar`ta bine. |[i vâr\ pudriera \n po[et`,când se auzi soneria.

– Ai sosit exact la timp... Dumnezeule! Dar ce cau]i aici?– Entuziasmul tù m` \ncânt`...|n prag se contura silueta \nalt` a lui Brant.– John a trebuit s` r`mân` la birou. O nepl`cere

nea[teptat`. |[i f`cea griji pentru \ntâlnirea voastr` [i mi-apropus s`-l \nlocuiesc.

– Nu trebuia s`-]i dai osteneala!– Te rog. Este o pl`cere.

72 NELLY

Curtoazia lui Brant avea o urm` de ironie. Diana nuaprecia nici privirea arz`toare, care o devora.

– E[ti atât de elegant`... Am f`cut bine c` am venit. Uneiasemenea splendori nu se face s`-i tragi clapa... Ce confuzie!

Ce s` fac` oare? S`-l dea afar`? Acel metru [i optzeci nu eraprobabil u[or de alungat. Postat drept \n fa]a ei, p`rea hot`râts` nu plece. S-ar fi crezut c` este b`tut \n cuie, de podea!Tân`ra femeie gândi rapid. Era de preferat s` accepte [i s`scape cât mai repede posibil de aceast` mas`. Sperând c`, odat` aceast` formalitate \ndeplinit`, nu va insista prea multpentru ultimul pahar...

– M` duc s`-mi iau mantoul, spuse brusc. Dac` am mergela Li?

Brant p`ru surprins c` cedase atât de repede.– Dac` vrei... Dar nu e[ti prea elegant`?– Imagineaz`-]i c` trebuia s` merg s` dansez. Oricum, lui

Li \i place la nebunie s` fii la patru ace. Spune c` asta d` clas`localului s`u.

– |n acest caz...Coborâr` spre ma[ina lui Brant, parcat` pe strad`, pu]in

mai jos. Prima dat` când o v`zuse, Diana se mirase de modelulsport [i mai ales de culoarea ro[u aprins. Nu corespundea cupersonalitatea sobr` pe care o ar`ta Brant str`inilor.

– Tu ai ales culoarea?– De la Porche? Da, desigur.– De ce ro[u?– Pur [i simplu, pentru c`-mi place.


Li \i primi cu amabilitatea obi[nuit` [i le prezent` lista debucate. Diana se cufund` \n propunerile apetisante, cu numeexotice: dim-sum, chap-[uey, menes... F`cu alegerea [i ridicòchii, pentru a \ntâlni privirea furioas` a lui Brant, \ndreptat`clar, asupra rochiei sale.

– Credeam c`-]i place ro[ul!– Nu asta este problema.– Atunci, nu-]i place rochia?– Ba da. Dar nu sunt singurul din aceast` sal`.Ro[ie ca focul, Diana se refugie \n spatele meniului. Când

o v`zuse intrând \n rochia cu bretele, mulat` pe trup, Li oprevenise \n mod discret, c` se juca pur [i simplu cu focul.B`trânului \n]elept oriental i se p`rea un curaj s` poarte oasemenea rochie, \n compania unui b`rbat atât de posesiv! |nacea clip`, ridicase din umeri. Dar \n fa]a privirilor uciga[e pecare Brant le adresa b`rba]ilor din asisten]`, \[i revizuip`rerea! Acestui McAllister nu-i lipsea tupeul... Curând, \i vaag`]a de gât o t`bli]` indicatoare cu \nscrisul „Proprietateparticular`“.

– Hm... Voi \ncerca porcul cu sos acri[or-dulce. Tu?Brant mormì un r`spuns neclar, pe care ea consider`

inutil s`-l fac` s` repete.– L-ai \ntrebat pe John dac` dispune de un birou pentru

mine?– Are unul. Nu-i nevoie s`-]i precizez c` este \n culmea

fericirii s` te g`zduiasc` \n serviciul sù. De altfel, acum, \]ipreg`te[te un tabel complet al personalului.

74 NELLY

– Bun` idee.– Este absolut normal s`-]i u[urez munca.Zâmbetul u[or, o enerv` la culme pe tân`ra femeie. „S`-]i?“

Nu el \[i petrecea seara \n birou! Li sosi \n mod providen]ial,pentru a crea o diversiune, aducând un platou cu dim-sumes,mici [i delicio[i col]una[i din cl`tite de orez umplu]i cu creve]i[i fire[te \n aburi, \n co[uri de bambus. Sosul picant care-i\nso]ea se dovedea un amestec subtil de delicios, iar Diana sel`s` \ndep`rtat` de la enervarea sa, prin meniurile care i setopeau \n gur`.

– Mmm... Li \i reu[e[te mereu atât de bine. Brant, f`cu penea[teptate, cu ce-]i ocupi timpul liber?

– |n ultima vreme, l-am ocupat ducând la restaurant tinerepersoane \nc`p`]ânate, misterioase [i fascinante.

Ochii c`prui ai Dianei devenir` sensibil reci.– Oh... {i ce categorie preferi?– Fiecare are avantajele sale. Dar la drept vorbind, cea la

care m` gândesc le combin` pe toate trei. M` intrig`. Cam cao ecua]ie greu de rezolvat. De fiecare dat` când mi se pare c`am \n]eles toate datele, apare un element nou, care repunetotul \n discu]ie.

O privi drept \n ochi [i Diana \[i d`du seama foarte bine lace recent` informa]ie f`cea atât de subtil aluzie! Se str`dui s`r`spund` f`r` s` scrâ[neasc` prea mult din din]i.

– Interesant...– Foarte. Ultima descoperire \mi complic` iar calculele,

sporind de altfel fascina]ia problemei. Iar dificult`]ile nu m`sperie, ai avut experien]a cu c`r]ile.


Diana \i f`cu semn chelnerului s` aduc` ce urma, \nainteca Brant s` reu[easc` s`-i taie pofta de mâncare. Dac` Charlie,care se temea c` nepotul s`u se ofile[te \ntr-un laborator,le-ar fi putut auzi conversa]ia! P`rea, dimpotriv`, perfect\narmat s` ias` \n lume [i chiar s` provoace stric`ciuni!

– |]i plac dificult`]ile? Cu atât mai bine. M`car nu ri[ti s` fiidezam`git.

Ei bine, i-o f`cuse... Diana continu`, cu un zâmbetfermec`tor pe buze:

– Dar când vorbeam de timpul liber, m` gândeam lahobbyuri.

– |not, alerg. Pu]ine exerci]ii destinate dezvolt`riimusculaturii.

Sporturi solitare... R`spunsul n-o mir` pe tân`ra femeie.Adversarul preferat de Brant era el \nsu[i. Singurul interespentru sport, era pentru a-[i dep`[i propriile limite fizice.

– M` \n]elegi gre[it. Mi-ar pl`cea s` [tiu ce te amuz`, Brant.– S` manevrez ecua]ii [i calculatoare. Munca m`

pasioneaz` atât de mult, \ncât nu am nevoie de distrac]ii.– Oricum, \ntre [aisprezece ore la birou [i antrenamentele

sportive, probabil nu-]i mai r`mâne timp pentru nimic,exceptând somnul... Spune-mi cel pu]in ce te face s` râzi.

– S` râd?S-ar fi crezut c` auzea cuvântul pentru prima oar`. F`r` s`

\n]eleag` de ce, Diana renun]` la acest mic joc.– Iart`-m`, am fost mai curioas`, decât politicoas`. Cum ]i

se pare vita cu l`mâie?

76 NELLY

– Excelent`, f`cu cercet`torul, distrat. Am r`spuns oare la\ntrebarea ta? Dac` da, n-am observat.

– S` spunem c` mi s-a f`cut mil` [i am l`sat subiectulbalt`...

– Dac` abandonezi atât de repede de fiecare dat` când uncaz te dep`[e[te, nu-]i vei putea oferi prea multe pl`ceri lachenzin`, draga mea grafolog. Mila nu se pl`te[te \n lumeaasta de jos.

Monstrul! Reu[ea s` \ntoarc` \mpotriva ei unul din rarele [igratuitele impulsuri prietene[ti!

– Mergi pân` la cap`t. {i trage-]i concluziile de psiholog.– Foarte bine. Reiau chestionarul! Ce fel de film \]i place?– Documentarele.– Asta se potrive[te perfect cu restul. Ce crezi despre

filmele [tiin]ifico-fantastice?– C` m` adorm dup` cinci minute.– Cum! Dar este genul cel mai pasionant!– Mult prea neverosimile pentru gustul meu.– Dar pân` la urm`, Brant, este o poveste. Se consider` c`

te la[i impresionat de ea, f`r` s` verifici \n fiecare clip` gradulrealit`]ii.

– |mi pare r`u, dar nu le voi accepta scornelile, atâta timpcât nu vor fi pu]in mai credibile.

|n lumina acestei declara]ii, Charlie avea cu siguran]`dreptate s` se nelini[teasc`. Acest tân`r tr`ia \ntr-un universdominat \n exclusivitate de logic`!


– |]i mai dau o [ans`. Men]ioneaz`-mi m`car un lucru carete face s` râzi. {i nu vorbesc despre acea crispare a maxilarelorcare se nume[te zâmbet, ci de râsul adev`rat, cel care te las`pe jum`tate mort pe nisip, hohotind [i cu lacrimi \n ochi. D`-idrumul, a[tept.

– Este u[or. |]i pot men]iona persoana care-mi st`pâne[tema[ina de g`tit [i câinele meu.

– Ce abunden]`! Vorbe[te-mi despre ei.Brant zâmbi abil.– Nu vreau s`-]i stric descoperirea. A[a c` vino s`-i vezi tu

\ns`]i...Amuzat`, Diana ced` micii manipul`ri.– Când?– Mâine diminea]`? Te invit pentru micul dejun...– Dac` \l transformi \ntr-un mic dejun \ntârziat, spre ora

unsprezece, merge.– E[ti o adept` a trezirii diminea]a târziu, sâmb`ta?– Deloc. Dar aveam planuri pentru \nceputul zilei.Spontan, ad`ug`:– Dac` ]ii neap`rat la micul dejun, vin-o s`-l iei la mine.

Dar la ora [apte. {i te previn, pe urm`, e[ti rechizi]ionat. Teintereseaz`?

– Presupun c` refuzi s`-mi spui mai mult \nainte de mâine!– Ar fi imprudent din partea mea. Singura precizare pe

care ]i-o pot face, este sub form` de sfat: pune-]i cel mai vechipulover pe care \l ai. {i s` fie foarte c`lduros!

78 NELLY

Capitolul 6

– Brr! Este foarte frig la tine! Te-ai crede \ntr-uncongelator!

|n dreptunghiul de lumin` delimitat de intrare, Dianarâdea, la fel de proasp`t` ca ora matinal`, ascuns` pejum`tate sub un pulover mare, marin`resc, care \i ajungeapân` la genunchi. Afar`, de-abia \ncepuse s` se lumineze deziu`.

– Intr` repede, ca s` pot \nchide u[a!Brant n-o l`s` s` repete. Dar \n interior, situa]ia nu era

mult mai bun`: un curent de aer polar cobora scara!– Ce se \ntâmpl`, acolo sus? Un uragan ]i-a luat acoperi[ul?Tân`ra femeie izbucni \n râs.– |n]elegi de ce ]i-am recomandat un pulover gros! |n

privin]a uraganului, stai lini[tit. Pur [i simplu am deschis toateferestrele \n acela[i timp.

– |n plin` lun` noiembrie? Original...– Nu, necesar. Dac` nu aerisesc, vom fi foarte repede

sufoca]i.B`rbatul \i arunc` o privire nelini[tit`.– |n ce capcan` m-ai atras?– Nu voiai oare s` vizitezi \nc`perea \n care lucrez?– Ba da, dar care este leg`tura cu...– Ei bine, \]i voi da ocazia. |ncep cur`]enia anual` a

bibliotecii. Sute de c`r]i de [ters [i un nor de praf mai grosdecât cea]a din golful San Francisco! Când vom termina, \mivei cunoa[te biroul pân` \n cele mai mici unghere.

Brant f`cu o grimas` comic`.– Nu ceream a[a de mult.– Nu [tii ce vrei, replic` Diana râzând. Pân` una alta, vino,

ai dreptul la amânare.Un miros \mbietor de cafea venea dinspre buc`t`rie [i

Brant se repezi cu recuno[tin]` \n singura \nc`pere pu]in mai\nc`lzit` din cas`. Pe mas` se aflau dou` ce[ti pentru miculdejun [i un co[ule] cu pâine pr`jit`.

– Suc de fructe?– Dublu. Voi avea nevoie de vitamine pentru a rezista pân`

la cap`t opera]iei de cur`]enie.Diana stoarse portocalele [i turn` cafeaua fierbinte.– Hmm... asta te \nc`lze[te! O \ntrebare, domni[oar`

Trevor: de ce nu faci cur`]enie \n bibliotec` prim`vara, catoat` lumea?

80 NELLY

– La drept vorbind, fac curat [i prim`vara. Nu po]i s` [tiicum se adun` praful pe c`r]ile astea vechi! Ou` jum`ri?

– Nu, mul]umesc. Prefer s` fiu u[or pentru a \nfruntatreburile grele.

Diana scoase un fular din buzunar [i-l \nnod` asemeneacreolelor, pentru a-[i proteja p`rul.

– Ei bine, \i dau drumul când vrei.– Imediat. Cum nu exist` cale de sc`pare, mai bine s`

termin`m cât mai repede posibil!O urm` la primul etaj, pu]in surprins de ciudata procedur`

care-i permitea s` p`trund` \n sanctuar. |[i amintea reticen]eleDianei de a-l face s` viziteze un refugiu atât de intim, ca [icând se temea s` nu dezv`luie prea mult despre ea \ns`[i.Acum, când \l cuno[tea mai bine, poate se temea mai pu]in. |ntot cazul, nu putea decât s` se felicite pentru aceast` evolu]ie!

U[a biroului era larg deschis` [i primul lucru pe care-l v`zuBrant, fu biblioteca superb` din lemn de culoare \nchis`, careacoperea trei din patru pere]i. Nu era de mirare c` avea nevoiede mân` de lucru pentru a face cur`]enie... Pe etajere se aflaunenum`rate c`r]i, presate \n rânduri strânse. Romane, lucr`riprofesionale, filozofie, psihologie, art`... Echilibrul judicios\ntre operele clasice [i moderne spuneau mult despre gustultinerei femei. Cine cultiva interese atât de diverse, nu putea s`fie decât de o curiozitate nepotolit`. Desigur, grafologia ocupaun loc de frunte, dar observ` de asemenea caracterulpredominant al studiilor de sociologie [i a tratatelor de pictur`.


– Iat`... |]i place \nc`perea?– Foarte mult.Afirma]ia lui Brant nu se datora deloc polite]ii. Biroul mare

din stejar, covoarele din lân` cu motive chineze[ti [i fotoliulconfortabil din piele, se potriveau \n mod armonios,contribuind la acea impresie de c`ldur` [i ospitalitate, care-ipl`cea atât de mult la ea. Ca [i \n salon, ici [i colo z`ceau c`r]i,p`r`site la \ntâmplare de cititoare. |nc`perea tr`ia, respira...Atmosfera era impregnat` de orele de munc` [i de concentraret`cut`. Peste tot se sim]ea personalitatea tinerei femei, pân` [i\n parfumul de citrice care plutea \n jurul lor. {i Brant \n]elesemai bine de ce nu voia s` lase pe oricine s` intre acolo.

– Impresionant.– Da, va ]ine vreo dou` ore!– Voiam s` vorbesc despre diversitatea operelor, nu despre

num`rul lor! V`d c` te intereseaz` [i pictura.Brant se apropie de ni[te rafturi.– Pot?– D`-i drumul.Scoase un splendid album de reproduceri, o vedere de

ansamblu despre pictura din Extremul Orient.– De unde vine acest gust?– Influen]a lui Li. Picturile chineze[ti \l fascineaz`. Mi-a

transmis pasiunea sa. Uite, prive[te `sta...Ridicându-se pe vârful picioarelor, ajunse la un volum

mare, acoperit cu piele ro[ie, cu marginile uzate.

82 NELLY

– Un cadou... Li mi l-a oferit, acum doi ani, de ziua mea,când a v`zut interesul pe care-l aveam pentru artele din]ara sa.

Cu nenum`rate precau]ii, puse antologia pe birou [i odeschise, descoperind o serie de stampe volante, imprimatepe o hârtie atât de fin`, \ncât p`rea transparent`.

– Dateaz` de la sfâr[itul secolului al VII-lea. Artistul l-agravat plecând de la acuarele originale.

Diana etala pe birou câteva dintre cele mai frumoasegravuri. Timpul nu sl`bise for]a culorilor [i Brant descoperisclipirea str`lucitoare a p`s`rilor, bujori de un ro[uremarcabil, verdele sidefiu al aripilor de greieri. St`team`rturie acolo o lume \ntreag` de flori, de fructe, de insecte,\n culori subtile, desenate cu rafinament.

– {i textul acesta mic, din stânga stampelor?– Sunt formule de ur`ri, ticluite \n poeme. Se trimit cu

ocazia unei na[teri, a anului nou, sau a unei reu[ite laexamene, de exemplu. Delicat` aten]ie, nu-i a[a? Prive[te asta:reprezint` o pas`re a[ezat` pe o ramur` de rodiu, cu o floarede magnolie \n ghear`. Culoarea ro[ie a rodiului este simbolulbucuriei [i magnolia \nflore[te \n februarie. |n consecin]`,aceast` stamp` se trimite la \nceputul prim`verii, ca urare defericire.

– Superb... Ce spune poemul?– Este o reflec]ie despre fericire, care este provocat` de

sosirea zilelor frumoase:


„Nenum`rate brume au golit ramurileRo[ul desfat` inima \n]eleptuluiPrin puritatea str`lucirii sale“– Asta sun` curios pentru urechile unui occidental! Cum a

putut Li s` procure o asemenea minune?– Oh, apar]ine de genera]ii familiei sale, cump`rat` cu

siguran]` de un bunic negustor, care se \mbog`]ise. Dinnefericire, vicisitudinile din secolul al XIX-lea, i-au obliogatrudele s` emigreze la noi. Aici, cel pu]in construc]ia c`ii ferateoferea de lucru... N-au adus mare lucru cu ei, dar pentrunimic \n lume nu [i-ar fi abandonat stampele! Li are alte [asealbume din aceea[i perioad`. |]i po]i imagina surpriza mea,când mi l-a dat pe acesta.

Diana \nchise \ncet antologia. Nu era timp pentru\nduio[are! Dar Brant \i \n]elesese emo]ia. Chinezul nu se\n[elase alegând-o ca destinatar` a cadoului s`u. Avea toat`sensibilitatea pentru a-l aprecia.

Diana se duse s` caute un p`m`tuf pentru [ters praful, cas` [tearg` cu grij` volumul.

– S`-i d`m drumul.– Dac`-mi spui cum se procedeaz`, voi avea [ansa s` te

ajut, \nainte ca frigul s`-mi \n]epeneasc` degetele complet.– Este foarte simplu. Se ia rând cu rând. Mai \ntâi se scoate

totul [i se cur`]` rafturile, apoi se iau c`r]ile una câte una,suflându-se peste fiecare pentru a \ndep`rta grosul, apoi sedeschid [i se scutur`. Se finiseaz` cu p`m`tuful [i, dac` nu te-aiasfixiat, treci la urm`torul.

84 NELLY

– La munc`! Ne plas`m fiecare la o margine [i primul careajunge la mijlocul bibliotecii a câ[tigat micul dejun \ntârziat,pe care ]i l-am promis ieri.

– Am un volum avans fa]` de tine...– Dezavantajele m` stimuleaz`, [tii bine!Zâmbetul lui Brant o f`cu s` se \nfioare. Acum, vedea

sub\n]elesuri peste tot! Pu]in` activitate \i va face ordine \ngânduri. Atac` primul s`u rând, cu \ndârjire.

O or` mai târziu, \notau \n praf.– Hap...ciu! Ce fericire c` ai deschis ferestrele!Diana \ncepu s` râd`.– Pentru a fi cu adev`rat de folos, ar trebui format un

puternic curent de aer. Poate cu baia.– |mi vrei moartea?– Cu siguran]`, nu. Mi-ar fi foarte greu s` m` justific \n fa]a

lui Charlie.Brant se resemn`. |ntre dou` rele, mai bine s-o aleag` pe

cea mai mic`... Pâcla se risipi treptat [i, dou` ore mai târziu,frânt` de oboseal` dar \ncântat`, Diana se pr`bu[i \n fotoliulmare din piele.

– Uf! Iat` un lucru bine f`cut!Biblioteca str`lucea. Brant arunc` p`m`tuful de praf cu o

evident` pl`cere.– Asta ar fi trebuit s` fie ad`ugat` la cele dou`sprezece

munci ale lui Hercule. N-ar fi sc`pat niciodat` teaf`r! Bun, [imicul dejun \ntârziat?


– Las`-m` s` respir dou` minute, nu mai pot.Câteva [uvi]e de p`r \n dezordine \i sc`paser` de sub fular

[i Brant le puse la loc cu amabilitate. Mâna \i \ntârzie o clip`,pentru o mângâiere u[oar`. Diana se \nfior`. El nu insist`. Maiales s` n-o bruscheze! Dup` ceea ce \i dezv`luise \n ajun...

– Brant, dup` ce am petrecut toat` diminea]a aici, nu [tiudac`-mi doresc atât de mult s` m` \nchid undeva. Ce-ai zice s`mergem s` lu`m aer? Am \nghi]it atâta praf, \ncât am pl`mânii\mbâcsi]i.

– Cum vrei. Dar buc`tarul meu va face o mutr`! Pariez c`ne-a preg`tit un festin.

– M-ar deranja s`-l indispun. Oh, [tiu! S` mergem s` neplimb`m [i s` ne \ntoarcem la tine pentru ora gust`rii. N-a[vrea pentru nimic \n lume s` ratez ce-a preg`tit singurulb`rbat care te face s` râzi! Despre el este vorba, nu-i a[a?

– Da. El [i câinele meu.– Ei bine, d`-le un telefon la amândoi, \n timp ce eu \mi fac

pu]in toaleta.Tân`rul b`rbat cobor\ s` telefoneze. Ce diminea]` ciudat`!

Diana nu f`cuse nici o aluzie la via]a sa personal` [i totu[i,acum [tia mai multe despre ea decât \n cele câteva zile decând o cuno[tea. |n spatele profesionistei ferme se ascundeao femeie sensibil`, r`bd`toare, care nu iubea nimic altcevamai mult decât lini[tea biroului, pentru a citi sau a lucra. {icând te gânde[ti c` \n prima zi, o g`sise agresiv`... Evident,n-o menajase! Ast`zi, se sim]ea mi[cat c`-i descoperise

86 NELLY

comorile. Trebuia s` fie a lui. Acum, când f`cea parte din via]asa, nu mai suporta s` se \ntoarc` singur acas`. Dar trebuia s`ac]ioneze cu blânde]e. Altfel \[i va lua zborul, la fel depl`pând` [i \nsp`imântat` ca pas`rea de pe ramura rodiului...

O zi senin` se ridicase deasupra Russian Hillului. Aerul tare\n]epa obrajii. Diana, \mbujorat`, cobora cu suple]e strada.R`coarea \i redase \n mod vizibil energia.

Brant nu se gr`bea, ridicând nasul, oprindu-se ici [i colopentru a admira gr`dini]ele [i casele de p`pu[i \n stilvictorian, caracteristice colinelor din San Francisco.

– S-ar spune c` n-ai venit niciodat` aici, observ` râzândtân`ra femeie.

– Ba da. Dar \ntotdeauna noaptea, pentru a cina la tine,sau a te duce la Li!

– Dar Brant, la urma urmei, locuie[ti la Silicon Valley?– Ei [i?– San Francisco nu se afl` totu[i atât de departe!– N-am avut ocazia. Munca \n laborator...– N-ai vizitat niciodat` ora[ul \n plin` zi?– Nu, m`rturisi jalnic Brant.– Incredibil! Charlie avea dreptate s`...– Charlie?– Hm, nu, nimic... Ei bine, vom umple lacunele! Ce ai

spune de o plimbare \n Cartierul chinezesc?– Tu e[ti ghidul. Nu-]i dau drumul nici un pas.– Unde \]i este ma[ina?


– Pu]in mai jos.Când o v`zu, mai departe, parcat` de-a lungul str`zii \n

pant`, Diana scoase o exclama]ie \ngrozit`:– Se vede c` nu te plimbi prea des! N-ai \ntors volanul! O

frumoas` contraven]ie, \n perspectiv`...– Ce spui?– Domnule inginer distrat, nici m`car n-ai remarcat c` pe

colinele din San Francisco, str`zile sunt marcate de o pant`extraordinar`?

– Ba da. Mai ales când trebuie s` urc pentru a ajunge latine...

– Dac` nu se \ntorc ro]ile perpendicular pe [osea [i frânaeste slab`, s-ar putea s`-]i g`se[ti ma[ina o sut` de metri maijos, \n mijlocul unui accident impresionant, pe care \l vaprovoca prin alunecare! Toat` lumea [tie asta, aici!

Brant \[i drese vocea.– |mi r`mân destule lucruri de \nv`]at, \n ceea ce prive[te

via]a de toate zilele... E[ti deja ghidul meu, vrei s`-mi serve[tide asemenea de profesor?

Diana ro[i mai mult decât cerea aerul rece...– Ei bine, prima lec]ie \nva]` s` ai grij` de ma[in`, asta va

evita necazurile! Vom merge \n Cartierul chinezesc cutramvaiul. Pariez c` nu l-ai v`zut niciodat`.

– Ai câ[tigat...Tramvaiul suspendat, institu]ie centenar`, constituia

mijlocul de transport cel mai practic pentru vizitarea ora[ului

88 NELLY

[i Diana \l folosea deseori. Sistemul de remorcare prin cabluatenua pantele cele mai abrupte, dând \n acela[i timp ora[uluiSan Francisco aspectul de originalitate de care locuitorii suntatât de mândri.

Sunetul clopotului \i anun]` de sosirea tramvaiului, plinochi, ca de obicei.

– Cu atât mai bine, spuse tân`ra femeie. Asta ne va oferipretextul de a r`mâne pe sear`, este cel mai bun loc pentru aadmira peisajul!

Momentul plec`rii o arunc` spre pieptul lui Brant, care ore]inu cu un bra] ferm.

– Ei! R`mâi cu noi, nu doresc s` te pierd la fiecare viraj!Diana izbucni \n râs [i se ag`]` solid de gâtul lui.|ncepur` s` coboare prin Cartierul chinezesc, pe str`zile cu

c`su]e colorate, strânse unele \n celelalte. Tramvaiul \i l`s` \npreajma Union Square [i p`trunser` \n Cartierul chinesc prinGrant Avenue, artera sa cea mai celebr`.

Cine nu cuno[tea Cartierul chinezesc, m`car dup` nume?Str`zile [tiuser` s` p`streze o atmosfer` tipic chinezeasc`, cufirmele scrise \n idiograme, templele [i teatrele lor cuacoperi[uri ridicate. Pân` [i cabinele telefonice aveau formede mici pagode! Chiar dac` Brant se a[tepta la asta, primul [ocvizual \l impresion`. Dar Diana se plimba cu u[urin]a uneivechi obi[nuite de-a casei, râzând s`-l vad` mirându-se detoate. |l duse pe str`zile mici, unde magazinele erau\nghesuite unele lâng` celelalte.


– Prive[te vitrina asta. Dup` p`rerea ta, despre ce gen decomer] este vorba?

Brant privi cu aten]ie micile borcane de culori ciudate,pulberile [i ierburile uscate. |ntr-un col] era atârnat` chiar [i opiele de [arpe...

– M` dau b`tut.– O farmacie, desigur! Leacurile chineze[ti se num`r`

printre cele mai vechi din lume. {i multe au reputa]ia de a fifoarte eficiente, chiar dac` ne par pu]in curioase!

Brant mergea din surpriz` \n surpriz`. Pr`v`lii mici deartizanat având statuete din bel[ug, restaurante cu ra]e l`cuite\n vitrin`... Nu [i-ar fi imaginat niciodat` o asemeneaschimbare de obiceiuri la câ]iva kilometri de el. Diana aveadreptate: era de neiertat s` ias` atât de pu]in!

Se oprir` la Portsmouth Square, pentru a se odihni pu]in.Ambian]a de vegeta]ie invita la relaxare. Se a[ezar` pe o banc`,urm`rind cu coada ochiului o partid` de mah-jong, disputat`de ni[te chinezi b`trâni. Cu siguran]`, jucau de ore \ntregi!

Inginerul arunc` o privire spre ceas. Timpul trecuse ca prinfarmec.

– Am un gol \n stomac, f`cu tân`ra femeie. Tu nu?– Ba da. {i nu este de mirare. Este trecut de ora dou`.– Deja... {i r`mân nenum`rate lucruri de v`zut! Muzeul

chinezesc, templul Reginei Cerului... Oricum, cred c`picioarele mele vor cere \ndurare. Nu m` vor mai duce preadeparte!

90 NELLY

– S` ne \ntoarcem la ma[in`?– Nu \nainte de a mânca ceva, sau m` vei lua \n bra]e \nc`

de la primii centimetri ai unei str`zi \n pant`.|l conduse spre o mic` brut`rie chinezeasc`, ]inut` de un

prieten al lui Li, care vindea dim-sumos [i sandvi[uri cu puimarinat.

{i o or` mai târziu, se aflau \n Porche, \n direc]ia SiliconValley. Dup`-amiaza \nainta. Mergând la \ntâmplare,parcurser` kilometri [i Diana reg`si cu pl`cere confortulpl`cut al scaunelor. |[i dezmor]i cu voluptate oasele [i-[i\ntinse picioarele... Pentru prima dat`, Brant p`rea completrelaxat, f`r` gânduri ascunse, nici profesionale, nici de DonJuan! Brusc, se sim]i complet bine lâng` el. Dac` m`car l-arputea g`si \n aceea[i dispozi]ie, luni diminea]a.

Ma[ina gonea, str`pungând peisajul alb`strui de frig.– Hmm... Cred c` mi-e foame.Brant zâmbi.– Dup` toate acele dim-sumuri?– Care dim-sumuri? Erau atât de mici, c` deja am uitat.– {i eu care m` temeam s` nu te v`d f`când mofturi, pe

lâng` o cea[c` de ceai... Fii atent`, buc`tarul n-ar aprecia asta:face cele mai bune pâini cu stafide din toat` California!

– Ei dr`cie! {i unde ai descoperit aceast` comoar`?– N-am descoperit-o deloc, am mo[tenit-o.Diana se \ndrept` râzând.


– Ce \ncerci s` m` faci s` cred? Se mo[tene[te o pendul`,nu un om!

– Nu g`sesc un cuvânt mai potrivit pentru a descriesitua]ia!

– {i cine ]i-a... l`sat mo[tenire acest buc`tar?– Charlie.– Dar Charlie trìe[te!– Exact. Mort, nu mi-ar fi putut transmite niciodat` acest

ajutor pre]ios!– Ascult`, Brant, [tiu c` te-ai trezit devreme, dar nu te-ai

putea exprima mai clar? M-ai z`p`cit...– Cum vrei s` \n]elegi ceva, dac` m` \ntrerupi tot timpul?

S-o lu`m de la \nceput. Acum câ]iva ani, Charlie se afla \nstrìn`tate. Ca de obicei, \ntr-un loc uitat... L-a cunoscut peacest buc`tar \n \mprejur`ri destul de ciudate. Cred c` \ntr-otavern` rù famat`... |n sfâr[it, am preferat s` nu l`murescasta. Charlie l-a ajutat s` ias` dintr-o situa]ie foarte delicat`, \ncare [i-ar fi putut l`sa pielea.

– Charlie?– Nu. Buc`tarul.– A[a c`, a hot`rât...– Charlie?– Buc`tarul! A hot`rât c` nu-i va ajunge toat` via]a pentru

a-i ar`ta recuno[tin]a [i c` cea mai bun` dovad` ar fi s` seinstaleze la Charlie, pentru a-i folosi de intendent [i maestrubuc`tar. Din nefericire, el – Charlie, nu buc`tarul – avea deja

92 NELLY

pe cineva care i se ocupa de cas` [i... Dar am ajuns. Nu-]i voimai vorbi despre asta, vei aprecia personajul!

Brant se angaj` pe o alee lung` m`rginit` de peluze, careducea spre o locuin]` vast`, pe acela[i plan.

La zgomotul ma[inii, u[a se deschise de perete. Diana, carepusese deja un picior pe p`mânt, fu gata s` urce imediat\napoi \n vehicul. Un metru [aptezeci de mu[chi [i de pieletatuat`, \[i a]intise asupra ei o privire furioas`... B`rbatul eraatât de lat, \ncât se \ncadra perfect \n tocul u[ii. Chel, f`r`vârst`, cu o privire straniu de limpede pe un chip brun [i ni[temâini ca lope]ile, impresiona de la prima vedere. Un tatuajchinuitor ocupa tot ce era suprafa]` disponibil` pe bra]elesale, un adev`rat tablou. Dianei i-ar fi pl`cut s`-l vad` mai deaproape, curioas`, dar strig`tul dur al voinicului \i aminti c`era mai bine s` \ncerce s`-l \mblânzeasc`!

– A]i \ntârziat! Chiflele s-au ars, cu siguran]`!F`când stânga-mprejur cu demnitate, se gr`bi \n buc`t`rie,

zguduind podeaua la fiecare pas.– El este...Diana \[i mu[c` buzele, incapabil` s` termine, f`r` s`

izbucneasc` \n râs.– Da. }i-l prezint pe Nick, buc`tarul meu, f`cu de voie de

nevoie, Brant. {i mie mi-a fost greu s` m` obi[nuiesc cu el.– Cum a aterizat la tine?– Este cu siguran]` ceea ce se nume[te un transfer. Nu de

afec]iune, ci de recuno[tin]`! Când a \n]eles c` Charlie nu avea


nevoie de serviciile sale, s-a \ndreptat spre mine. Beneficiez deplata datoriei sale fa]` de unchiul. De ce s-a \ndreptat spremine, asta nu mai [tiu...

– Cum nu mai [tii? Charlie ]i-a dat totu[i ni[te explica]ii?– Ei bine, el spune c` da.– Totu[i, ]i-a cerut p`rerea \nainte de a-]i expedia aceast`

namil`?– El spune c` a f`cut-o.– {i ai acceptat?– El spune c` da.– El spune, el spune! Oare n-ai nici o amintire?Brant \[i trecu stânjenit o mân` prin p`r.– |n]elege, \n acea perioad` eram \n plin` cercetare.

Munceam pe brânci... Dou`zeci [i patru de ore din dou`zeci[i patru, \n laborator... Cu siguran]`, Charlie mi-a vorbitdespre asta, dar probabil, pe moment, n-am dat aten]ie. {iapoi, \ntr-o frumoas` sear`, m` \ntorc aici [i, \n clipa \n careintroduc cheia \n broasc`, Nick deschide larg u[a, din interior.Aproape la fel de blând ca acum cinci minute! Nu mi-a fostniciodat` \n via]a mea atât de fric`! Asta-i toat` povestea. {i detrei ani, acest pirat al m`rilor sudului \mi administreaz` casa [imesele...

Brant o \mbr`]i[` cu amabilitate pe tân`ra femeie [i o duse\n salon. Datorit` râvnei lui Nick, masa joas` se cl`tinaliteralmente sub mânc`ruri.

94 NELLY

– Ei! a[tep]i un regiment?Diana privea cu gura cascat` mun]ii de chiftele cu stafide,

vrafurile de brio[e, pr`jiturile cu ciocolat`, tartele mici curevent, bezelele cu crem` [i vasul lor cu fri[c` \ndulcit`...Lâng` toate, se afla un urcior de cafea. Nici chiar legendara sapoft` de mâncare nu le-ar fi venit de hac!

– Trebuie s` mânca]i, ordon` Nick pe un ton necru]`tor,[tergându-[i mâinile mari pe [or]. Brant mi-a spus c` aduceni[te prieteni.

– O prieten`, \l corect` acesta. La singular.– |n acest caz, va trebui s` \nve]i s` scrii. Privi]i domni[oar`,

mi-a l`sat un bilet de diminea]`, \nainte de a pleca.Indescifrabil. Eu, am \n]eles „prieteni“, la plural. Uita]i...

Scoase o hârtie din buzunar [i Diana se repezi,ne\ncrez`toare \n fa]a acestei [anse. De când \l cunoscuse peBrant, c`utase s` pun` mâna pe un specimen din scrisul s`u,dar la Mitchells nu vedea decât note dactilografiate! |[i atingea\n sfâr[it scopul, dar st`pânul casei se interpuse, lu` biletul, \l\ndoi cu grij` \n patru [i-l vâr\ \n buzunar. Diana ar fi dat dinpicioare!

– La plural sau nu, n-are nici o importan]`, Nick, avem ofoame cât doisprezece. Ah, de fapt, ]i-o prezint pe DianaTrevor.

– Mmmm, bomb`ni Nick, \n loc de bun venit. Talie mic`!Nu va putea niciodat` mânca mai mult de o brio[`...


Tân`ra femeie se a[ez` la mas`, st`pânindu-[i un zâmbetamuzat. Dup` câteva mici tarte, Nick ar fi trebuit s`-[irecunoasc` gre[eala. Dar mai degrab` decât s`-[im`rturiseasc` eroarea de estimare, prefer` s` schimbesubiectul:

– Ei bine, patroane, s-a rezolvat problema aceea de labirou?

– Nu \nc`. Dar luni scot arma mea secret`, f`cu acestaar`tând-o pe Diana. Ea ne va l`muri acest mister dintr-oclipire.

– O mân` de femeie ca ea?De data aceasta, era prea mult. Diana admitea, dac` nu se

putea altfel, s` i se pun` la \ndoial` pofta de mâncare, dar nucompeten]a.

– Valoarea inteligen]ei mele de zi cu zi dep`[e[te pofta demâncare, imagineaz`-]i! Oricum, ad`ug` cu o privire insistent`asupra bra]elor lui Nick, inteligen]a nu se m`soar` \ngrosimea bicep[ilor.

Buc`tarul scutur` din cap.– Fii atent, patroane... Când o femeie [tie s` dea din gur`

atât de bine, \nseamn` foarte multe necazuri pentru viitor!

96 NELLY

Capitolul 7

Brant se \necase cu cafeaua. Instinctiv, puse mâna pe vasulcu fri[c`: [tiind caracterul nest`pânit al Dianei, \[i vedea dejabuc`tarul acoperit de fri[c` pe cap!

Tân`ra femeie se \ncrunt`... apoi chipul i se destinse \ntr-unlarg zâmbet. Nick era \n asemenea m`sur` irecuperabil, \ncâtmai bine s` ]in` cu el.

– Ei bine, mul]umesc pentru gustarea delicioas`. Brant,mi-ar face pl`cere s`-]i cunosc câinele.

Pu]in cam brutal` diversiunea, dar la urma urmei, Nick nuera \nclinat spre subtilitate. Nu se purtase cu m`nu[i [i nici eanu se purt` astfel, pentru a-l face s` \n]eleag` c` i se epuizaseinteresul pentru conversa]ia lui!

– Bun` idee, draga mea, s` mergem.– Au mai r`mas tarte, bomb`ni Nick, cu un aer posomorât.– Se vor \nc`lzi disear`. Vii, Diana?Oare chiar s-ar \ndopa cu tarte la toate mesele? Ce fericire

c` Nick se ocupa de administra]ie, deoarece domnul

pre[edinte director general, p`rea c` nu are decât no]iunifoarte aproximative de dietetic`. Dup` un asemenea festin, ean-ar mai fi \n stare s` m`nânce, la cin`, decât un morcov ras.{i \nc`, necondimentat!

Brant o conduse \ntr-un birou confortabil ale c`ror u[i-ferestrese deschideau spre gr`din`. |n fa]a [emineului, cu botul pelabe, dormea un superb seter irlandez. Era \ntins pe un covorvechi de lân`, a c`rui culoare crem \i punea \n eviden]` blanaar`mie.

Diana se apropie, cu admira]ie.– Ce splendoare...Câinele ridic` o pleoap` obosit`, scoase un fel de oftat [i

\nchise ochii asupra unei lumi mult prea agitat` pentru el.V`zându-l atât de apatic, Diana se nelini[ti.

– Poate este pu]in anemic, nu?– El?Brant b`tu afectuos cu palma capul animalului.– Cu ceea ce m`nânc`, m-ar mira! Dar i se poate decerna

titlul de cel mai lene[ câine al anului!– Cum se nume[te?– Ro[catul.– Original...– Este ro[cat, nu?– F`r` nici o \ndoial`. Dar urmând acest gen de

ra]ionament, ai fi putut s`-l nume[ti Câine.Brant zâmbi.

98 NELLY

– M-am gândit la asta. Dar am considerat c`-mi pl`cea maimult Ro[catul.

Diana nec`jea animalul, cu vârful piciorului. O urechetremur`, apoi c`zu din nou, inert`.

– Ro[catul... Ro[catul... Renun]. Cum procedezi s`-l faci s`se mi[te?

Brant se apropie de u[a-fereastr` [i puse mâna pe clan]`.– Aten]ie, e[ti pe linia lui de ochire.|ndat` ce-[i auzi st`pânul apropiindu-se de peretele de

sticl`, Ro[catul ciuli urechile, subit interesat. Panoul culis` [icâinele s`ri. Sau mai curând zbur`, c`ci tân`ra femeie avuimpresia c` nu-l v`zuse atingând p`mântul, \ntre [emineu [igr`din`.

– Dumnezeule! Ce salt! Dar ce-l atrage oare atât de multafar`?

– Vino. Spectacolul merit` deplasarea.Mân` \n mân`, alergar` dup` animalul care gonea

nebune[te [i disp`ru curând la col]ul casei. {i când, curespira]ia t`iat`, ajunser` \n sfâr[it \n curtea interioar`, fupentru a asista la un superb plonjon: Ro[catul se aruncase cucapul \nainte \n piscin`! Parcurse con[tiincios o lungime debazin, cu nasul \n unghi drept [i urc` lini[tit scara cu treptelate [i pardosite... Un pârâia[ \i picura din coad` [i blanalucioas`, \ntunecat` de sc`ldat, se lipise de corpul musculos.V`zând c` se bucura de public, se n`pusti scheunând vesel. O\ndelungat` experien]` \i permise lui Brant s` se \ndep`rtezela timp, dar Diana primi patruzeci de kilograme direct \npiept! C`zu pe spate \n iarb`, c`lcat` \n picioare de seterul


care se scutura \ntre dou` asalturi. |n mai pu]in de o secund`,fu la fel de ud` ca el!

– Brant! Alung`-l de aici!Dar acesta râdea prea tare pentru a-i fi de ajutor.

Proptindu-se pe spate, reu[i s`-l \mping` pe Ro[cat, care avubunul-sim] s` nu insiste [i se \ntoarse spre un nou joc. Obucat` veche de lemn, murdar` de p`mânt proasp`t, z`cea ladoi pa[i de acolo [i Diana nu avu timp s` se ridice, c` \i a[ez`delicat creanga plin` de noroi pe abdomen... Aceasta prividarul cu dezgust. Ro[catul se agita, foarte mândru de el.

– De atâta râs, o s`-]i \n]epeneasc` maxilarul, scrâ[niDiana, furioas`. Este foarte dureros, dar nu conta pe minepentru a te comp`timi! La[i animalul `sta turbat s` m`agreseze lovindu-m` cu creanga [i...

– Agresiune? Dar este un tratament de favoare, pe care-lrezerv` numai prietenilor! Te-a ales ca partener` favorit`.

– Presupun c` trebuie s`-i \napoiez bucata de lemn...– Dac` faci asta, ve]i fi prieteni pe toat` via]a. |]i va f`g`dui

recuno[tin]` ve[nic`!Diana scutur` creanga [i o arunc` din toate puterile. O

jum`tate de secund` mai târziu, Ro[catul se \ntorcea,purtându-[i cu m`re]ie trofeul, mai plin de noroi decât primadat`! Diana se l`s` impresionat` [i \ncepu din nou manevra,numai pentru pl`cerea de a-l vedea plecând ca o s`geat`... Oor` mai târziu, frânt` de oboseal`, plin` de p`mânt, cerea\ndurare. Brant i-o acord` cu pl`cere [i fluier` câinele.

– Face]i amândoi o frumoas` pereche de prieteni. La fel demurdari [i unul [i cel`lalt!

100 NELLY

Lu` furtunul din gr`din` [i-l cur`]` pe Ro[cat cu un jet de ap`.– Vrei pu]in?Diana f`cu un salt \ntr-o parte, evitând du[ul exact la timp.– Nu, mul]umesc! Se pare totu[i c` bìle de noroi sunt

foarte bune pentru s`n`tate.– S` nu crezi c` te voi conduce \n aceast` ]inut`. Scaunele

ma[inii vor protesta vehement. Dac` ai r`mâne la cin`, pân`când Nick \]i trece hainele prin ma[ina de sp`lat? Dispunemde asemenea [i de o usc`torie foarte rapid`...

– Oricum, n-o s` m` plimb de colo colo \n salonul tù, \n]inut` sumar`.

– Nu m-ar deranja pentru nimic \n lume. Dar dac` insi[ti,\]i voi da o pijama veche.

– Insist.– Din p`cate, m` a[teptam la asta... Urmeaz`-m`.La vederea Dianei, Nick scoase un oftat resemnat.– Ce mizerie, bomb`ni printre din]i. |n zilele noastre,

femeile nu mai [tiu s` se st`pâneasc`. Slav` Domnului, existò usc`torie performant`...

***

Lunea urm`toare, la ora opt fix, Diana \mpingea u[a pecare scria „{eful personalului“. John o \ntâmpin` cu zâmbetulla fel de c`lduros, iar tân`ra femeie se \ntreb` o clip` despremisterioasa alchimie care influen]a atrac]ia dintre sexe. Oarede ce \l considera pe John, a[a fermec`tor cum era, ca pe un


frate care-i lipsea, \n timp ce simpla vedere a unui anumepre[edinte director general – mult mai pu]in fermec`tor, cucreionul s`u bran[at la calculator – \i accelera \n modpericulos palpita]iile cardiace?

– Bun` ziua, John! Care este planul de b`taie?– Foarte simplu. }i se vor aduce fi[ele personalului [i nu

mai ai decât s` te \nhami la munc`! Vei cerceta \n primul rânddosarele oamenilor care lucreaz` cu regularitate \nlaboratorul C.D. {i dac` asta nu d` nici un rezultat, ]i se voraduce fi[ele celor care pot avea ocazional acces acolo.Blestemat` treab` \n perspectiv`! Crezi c` po]i recunoa[te cuu[urin]` scrisul pe care-l cau]i?

– Slav` Domnului, da. Este ca [i când ai repera un chipcunoscut \n mul]ime. |]i ia câteva minute, dar pân` la urm`,reu[e[ti!

– Perfect. |]i voi ar`ta locul t`u. Cinci metri p`tra]i, unbirou, un scaun, un telefon. Este tot ce am g`sit liber!

– Dar nu vreau mai mult. Cu cât m` remarc mai pu]in, cuatât va fi mai bine.

– Ei bine, s` mergem. Pe aici.– Te urmez, patroane!– Vorbind de patron...John se d`du \ntr-o parte, pentru a-i ]ine u[a.– ... al nostru n-a fost \ncântat de \ntâlnirea pe care ]i-am

dat-o vinerea trecut`. Oare, din \ntâmplare el [i tu...– Hm, nu! |n sfâr[it, nimic serios.– Nimic serios? Nu s-ar fi crezut asta când a n`v`lit, vinerea

trecut`, \n biroul meu!

102 NELLY

– Brant?– El \nsu[i. Cu suficient de mult de munc`, pretins`

urgent`, pentru a m` bloca pân` duminic` diminea]a.Manevr` ordinar`, pentru a m` \mpiedica s` cinez cutine.

– Crezi? Este totu[i pu]in cam mult...– {tii bine c` Brant nu cultiv` subtilitatea \n rela]iile cu

oamenii! M-a f`cut s` \n]eleg clar c`, pentru el, problema eraserioas`. {i c` ]inea la exclusivitate.

– |ntr-adev`r a f`cut asta?– Pe cuvânt de cerceta[.Evident, de câteva zile, Brant \i ocupa sistematic toate

clipele libere din program. {i se ar`tase, indiscutabil posesiv...Surprins`, sim]i o pl`cut` satisfac]ie cuprinzând-o, la aceast`perseveren]`. Dar nu era momentul s` se gândeasc` la asta.Concluziile trase din toate astea, s-ar putea s`-i perturbeaten]ia.

– Iat`-]i apartamentele, prin]es`.John \i deschise u[a unui birou mic, simplu, dar

confortabil.– Mul]umesc, John. |mi convine. Le-ai vorbit despre mine

colegilor?– Desigur! Toat` lumea a \nghi]it povestea cu statistica

asupra stresului. {tii, atâta timp cât nu le dai ocazia s` lucrezesuplimentar...

O b`taie scurt` \n u[`, \l \ntrerupse. Ap`ru un c`ruciorrulant, urmat imediat de un cap brunet cu bucle.


– Iat` primul pachet de fi[iere! |]i aduc [i restul ast`zi?– Da, te rog.– Ei bine, de acord. Dac` \ntre timp ai nevoie de mine,

cheam-o pe Millie!Millie ie[i la fel de repede cum intrase.– Am interesul s` m` a[ez repede, sau se va \ntoarce

\nainte ca eu s` \ncep.– |n regul`, Diana, te las.– Oh, John, a[teapt` o clip`!Un chip cunoscut trecea prin fa]a peretelui de sticl` ce da

spre culoar.– Oare cine este acest domn Mu[chi? {tii, blondul \nalt, cu

musta]` cuceritoare? Brant mi l-a prezentat \ntr-o zi, dar nu-mimai amintesc dac` se nume[te Silver, sau...

– Rondall. Wayne Rondall. Se pare c` nu-i apreciezi fizicul.Totu[i, de obicei, femeile \l ador`.

– Oh, eu [i genul profesorul de \not... {i consider c` are unaer orgolios. Este cu adev`rat?

– Nu cred. Mai degrab` con[tient de valoarea sa. Un tân`rdestul de amabil, dar nu-l po]i aborda f`r` s`-]i \mpuie capuldespre noua lui ma[in`. Porche! Direc]iunea tocmai i-a f`cut-ocadou: a rezolvat o problem` care m-a pus \n \ncurc`tur` lunide zile.

– Nu [i-au b`tut joc de el.– Descoperirea lui a permis economisirea a mai mul]i bani

decât au fost investi]i \n cump`rarea ma[inii. {i Mitchells [ties` recunoasc` meritele... Haha! Timpul trece, plec. Noroc \ncercet`ri.

104 NELLY

Diana se instal`, scoase un stilou, desf`cu din fi[ierul dincarton un pachet de dosare [i-l deschise pe primul din vraf. |iparcurse rapid con]inutul, pân` când g`si partea scris` demân`. O simpl` privire fu de-ajuns. Petrecu o secund` pentrua descoperi un scris lat [i rotund. Nimic asem`n`tor cutr`s`turile strânse ale biletului g`sit de John.

Cele patru dosare urm`toare se aranjaser` \n cutia decarton, când chipul jovial al lui Millie ap`ru \n u[`.

– Este ora pentru pauza de cafea. Veni]i?Diana se ridic`, st`pânindu-[i un oftat. Nu se sim]ea

dispus` s` flec`reasc` \n fa]a unei ce[ti de cafea, dar nutrebuia s` se b`nuiasc` importan]a muncii sale. O urm` petân`ra femeie...

Dou`zeci de minute mai târziu, se \ntorcea la birou.De-abia deschise dosarul urm`tor c` i se cioc`ni \n geam.Oare de ce nu se putea \ncuia \n aceast` cutie?

– Bun` ziua! V-am v`zut trecând adineaori. Numai dac` nuv` deranjez?

Ia te uit`, profesorul de \not Wayne... Dexter? Nu. Rondall.– Deloc, Wayne. De-abia \ncepusem.Din p`cate, nu era decât strictul adev`r!– Dup` câte mi s-a spus, este cazul s` te felicit, domnule

inginer!Rondall ridic` spre ea o privire \ntreb`toare.– Pentru ma[in`! Un cadou binemeritat, dup` câte mi s-a

povestit.– Oh! O adev`rat` frumuse]e!Chipul pu]in comun al lui Wayne, se lumin`.


– Ce faci la prânz, Diana?– Ei bine, m`nânc...Inginerul f`cu un gest ner`bd`tor.– Desigur, desigur. Dar ce-ai spune s` faci un tur cu mine,

prin parcare, pentru a vedea Porcheul?Lui Wayne, propunerea i se p`rea irezistibil`. Diana se

pref`cu entuziasmat`, pentru a nu-l dezam`gi. F`r` \ndoial` \ialegea pe sprâncean` pe cei admi[i s`-i contemple vehiculul!

– De ce nu? Este pentru prima dat` când \ntâlnesc pecineva c`ruia i se ofer` un bolid de lux...

– Direc]iunea [tie s` recompenseze talentul. Altfel, nu a[lucra aici. Dar pl`tesc bine.

Wayne \[i mângâie musta]a zâmbind [i ar`t` spre teanculde dosare:

– Blestemat` treab`! Inten]ionezi s` studiezi fi[ele\ntregului personal?

– Nu, Slav` Domnului! A[ fi \nc` aici, anul viitor!– Dup` ce criterii le-ai selec]ionat pe astea?Oh! inginerii [i logica lor! Grafologul regreta c` nu-[i

preg`tise alibiul.– Ei bine... \n mare, parametrii care intr` \n discu]ie sunt

vârsta [i gradul de calificare profesional`. Introducem toateaceste date \n calculatorul care afi[eaz` lista cu cele maireprezentative dosare.

– Interesant. Sunt aranjate \n ordine alfabetic`?– Nu. Oricum, nu m` preocup` numele. Conteaz` numai

informa]iile din punct de vedere statistic.

106 NELLY

– Desigur... Bun, te voi l`sa s` lucrezi. Pe curând.Diana se adânci \n dosar, chiar \nainte ca el s` p`r`seasc`

\nc`perea. Trei minute dup` aceea, sun` telefonul.– Diana?Recunoscu imediat vocea grav`.– Sosesc imediat!– Ce se mai \ntâmpl`?– Nimic. Se apropie ora prânzului.– Deja?Dar, \n societatea asta, când mai g`seau timp s`

munceasc`?– Mul]umesc, Brant, dar este prea devreme pentru mine.

De-abia am fost \n pauza de cafea. De altfel, am deja o\ntâlnire. Cu o ma[in`...

– Cum?– Ai auzit bine. Am f`cut impruden]a s`-l felicit pe Wayne

pentru Porche. }ine neap`rat s` mi-l arate la ora mesei.Un râs ironic \i r`spunse.– Propriu ]ie. Ei bine, s` spunem c` cin`m \mpreun`. Oh! un

sfat: felicit`-l cât vrei pe Rondall, dar nu cumva s` atingi ma[ina.– Nu \n]eleg.– Nu pune mâinile pe ea. Este clar, nu?Nu, iar ghicitorile de acest gen o iritau fantastic, mai ales

când trebuia, cu orice pre], s` fac` o treab` urgent`.– Hmm... Brant, nu ave]i o cutie de idei la Mitchells?– De ce? Ai deja reclama]ii de formulat?– |n nici un caz. Dimpotriv`, ni[te sugestii. Pentru a dubla

beneficiile societ`]ii.


St`pânindu-[i dorin]a de a râde, continu` pe un ton degajat:– De când am pus piciorul \n acest birou, am discutat cu

John, apoi am fost luat` s` beau o cafea; apoi mi s-a impus unalt vizitator [i, de-abia plecat el, mi se anun]` prânzul pentruminutele urm`toare. A[a c`, tocmai mi-a venit o ideeformidabil`: se nume[te munc`. Ai putea economisi milioanedac` ai comunica-o personalului, pentru a o strecura pu]in,\ntre dou` mici pauze.

Tu-tu-tu... Brant \nchise. Diana zâmbi [i puse receptorul \nfurc`. Puse mâna pe dosarul urm`tor, când soneria se auzi dinnou.

– |ncuie u[a, \i suger` Brant cu o voce suav`. |ntoarcez`vorul. Nimic altceva pentru a nu fi deranjat`.

***

– Este fantastic`... \ntr-adev`r fantastic`.Diana nu mai avea adjective. |n timpul ultimului sfert de

or`, epuizase succesiv „formidabil`“, „minunat`“, „superb`“ [i„magnific`“ [i timpul \ncepu s` i se par` lung... Wayne Rondallse dovedea un orator inepuizabil când era vorba s` laudemeritele Porcheului s`u mult iubit. I-l prezentase ca pe obijuterie rar`, sco]ând cu delicate]e husa de protec]ie care-lacoperea. {i când, din neb`gare de seam`, se rezem` decapot`, Diana \n]elese avertismentul lui Brant: Wayne \i privimâna cu un aer \ngrozit. Ea se \ndep`rt` repede. Tân`rul serepezi imediat pentru a [terge amprentele cu o batist` imaculat`.

108 NELLY

Dup` ce-i trecu \n revist` toate micile obiecte sofisticatecare echipau ma[ina de curse, puse \n sfâr[it husa la loc.

– E[ti gata?– Da, da, se gr`bi Diana. Este de necrezut ca o societate s`

poat` oferi asemenea cadouri.– Vedetele sunt \ntotdeauna pl`tite cu suprapre], replic`

Wayne, calm. |n ceea ce m` prive[te, sunt una!Diana arunc` o privire profilului s`u de medalie. Wayne

Rondall nu se l`uda. Constata pur [i simplu faptele, f`r` aar`ta mândrie personal`. Ciudat tip. |ntr-o jum`tate de or`, nuvorbise nici m`car o dat` despre el. Silicon Valley, regatulcalculatoarelor, d`duse na[tere unei noi rase de oameni.Extraordinara lor inteligen]` concepea planuri pasionante.Poate prea pasionante, deoarece li se consacrau trup [i suflet.Provoc`rile semnalate \i absorbeau dou`zeci [i patru de orepe zi, [apte zile pe s`pt`mân`. Pentru foarte mul]i, pl`cereainven]iei, be]ia competi]iei acoperea rela]iile omene[ti [i via]acotidian`. Nici so]ii, nici copii. Erau mult prea pasiona]i,fascina]i de cercetarea de avangard` pentru a-[i pierde timpuls` iubeasc`, sau s` se bucure de via]`.

– Cum ai intrat la Mitchells?Inginerul ridic` din umeri.– Aveam cuno[tin]ele folositoare mai multor societ`]i. Am

mers unde d`deau mai mult.– Un ra]ionament pu]in cinic, nu?– Nu chiar a[a. To]i cei care caut` o slujb` ac]ioneaz` astfel.

Contabilizeaz` avantajele [i inconvenientele \nainte de a alege


dintre posturile care li se propun. Evident, la Silicon Valley,baremurile sunt mai ridicate decât oriunde \n alt` parte...

– {i dac` mâine ]i s-ar oferi mai mult decât câ[tigi aici?– Cu siguran]`, a[ pleca. Numai \n cazul \n care nu lucrez

la un proiect prea captivant pentru a fi slab. Nu te am`gi,Mitchells cunoa[te regulile jocului. De aceea, distribuiePorcheuri [i alte mofturi. P`cat c` nu se arat` la fel de genero[icu parc`rile particulare! |mi este \ntotdeauna team` s`-miparchez ma[ina aici, s` nu fie zgâriat` de un [ofer nepriceput.

Diana pufni.– Data viitoare când vei avea s` le propui o investi]ie

minune, schimb-o pe un loc de parcare subteran!

***

Toat` dup`-amiaza, \n spatele u[ii \ncuiat` cu grij` de dou`ori, Diana consult` a doua cutie a fi[ierului.

110 NELLY

Capitolul 8

– Alo? Ah, Charlie! Ce mai faci?Brant se instal` confortabil pe sofa, observând-o pe Diana

care tocmai ridicase receptorul.Privirea \i examin` \n treac`t sânii rotunzi sub rochia din

m`tase de culoarea smaraldului, de inspira]ie chinezeasc` [ise opri asupra conturului coapselor pe care se mulamaterialul. Incon[tient, puse mâna pe perna pe care ea de-abiao p`r`sise, mângâind urma c`ldu]` imprimat` de corpul s`u.

– Unde e[ti acum? |n insulele Adaman? Nu cred... Ah, \ngolful Bengal! Dumnezeule!, la cel`lalt cap`t al golfului!

Exclama]iile amuzate \l f`cur` pe Brant s` zâmbeasc`.|ncerc` s` sesizeze sentimentele care modulau tr`s`turileDianei: umor, inteligen]`, curiozitate... Niciodat` ni[te simplecuvinte nu vor reu[i s` descrie tot ce inspira acest chip.Continu` explorarea \n t`cere a siluetei gra]ioase, foarte supl`[i cu forme pl`cute, un corp de femeie, f`cut pentru dragoste.

Treizeci [i patru de ani. |i trebuise tot acest timp pentru ao g`si. Treizeci [i patru de ani \n care nici nu \n]elegea cec`uta. Crezuse c` munca \i era de– ajuns pentru a-i umplevia]a, o crezuse r`spunsul la toate \ntreb`rile. Dar acum [tia.Viitorul \i era legat trainic de aceast` femeie, de aceast`ciudat` \mbinare de for]` [i vulnerabilitate.

– O clip`, Charlie. Ce \ncerci s`-mi poveste[ti? Ai debarcatpe insul` [i indigenii te-au...

Dar nu trebuia, \n nici un caz, s-o gr`beasc`. Nu pe ea.Trebuia s-o conving` cu r`bdare, cu \nc`p`]ânare [i respect.

– S`ge]i? Au tras asupra dumitale? Sper c` glume[ti?Agita]ia tinerei femei \l readuse pe Brant \n prezent. Cu o

mi[care supl`, se strecur` lâng` ea.– Charlie, nu \n]eleg nimic din povestea asta. }i-l dau pe

nepotul dumitale... Da, am cinat \mpreun`. |i vei explica toateastea. }ine, Brant, e rândul t`u.

– Bun`, Charlie! Ei bine, ce ]i s-a \ntâmplat?O cut` de \ngrijorare \i ap`ru pe frunte la primele cuvinte

ale unchiului. Diana aproape regreta c` \i trecuse receptorul.De-abia \ncheiase o zi grea [i deja unchiul Charlie venea s`-lchinuie cu aventurile sale de adormit copiii! Dup` spuseleacestuia din urm`, se juca de-a cow-boyul [i indienii, cuindigenii. De necrezut... {i m`car dac` lucrurile ar fi progresatpu]in la birou! Dar arma secret` b`tea pasul pe loc, pentruprima dat` ineficace. Ea, care fusese sigur` c` poate identificascrisul vinovatului... Totu[i, toate dosarele fuseser` cercetate.|n zadar.

112 NELLY

– La naiba, Charlie, ai plecat s` te odihne[ti, nu s`declan[ezi gherile! Oare nu-i puteai l`sa pe ace[ti canibalilini[ti]i.

Brant \[i trecu nervos mâna prin p`r. Nu se schimbasedup` serviciu [i haina u[oar`, de culoare \nchis`, \i puneaumerii \n eviden]`. De[i nu se potrivea caracterului sù, se\mbr`ca \n mod clasic, admise Diana zâmbind. Ce b`rbatgreu de \n]eles! Descump`nea prin aparenta r`ceal`, dar[tia bine c` sub acest \nveli[ n-avea nimic dintr-un aisberg.Pur [i simplu nu-[i tr`da emo]iile. Nici nu se l`sa dominatde ele.

S` trìasc` al`turi de el? Desigur, gândul o atinsese u[or.Dur` sarcin`... |l observase bine \n timpul vizitei lalaboratoare: mângâia metalul calculatoarelor, ca [i când, submâini, \l sim]ea trìnd. Brant devenea aproape liricexplicându-i func]ionarea unei piese sau alta. Pe scurt, munca\l pasiona, \i umplea zilele, nop]ile, via]a. Judecând dup`procentul de divor]uri constatat la Silicon Valley, o femeie nuputea lupta cu arme egale cu calculatorul...

Diana oft`. Asta n-ar fi via]` pentru ea. De aproapedou`zeci [i [apte de ani a[tepta s`-l g`seasc` pe cel care va\mp`r]i totul cu ea. Ascundea comori de tandre]e [i depasiune. Dar nu strica s` [i priveasc` din când \n când, ceva...{i presim]ea c` al`turi de Brant n-ar fi avut dreptul decât lalocul doi. |[i dorea din toate puterile un b`rbat care s` poat`fi un so] bun, un tat` bun, nu doar un amant pasionat cum


ghicea din mângâierile lui. Un b`rbat care s` n-o p`r`seasc`pentru a se \nchide s`pt`mâni \ntregi \n laborator, l`sând-o\ndr`gostit` cu pasiune... [i trist de frustrat`. |ngrozitor desingur`.

– Charlie, pentru ultima dat`, fii prudent! Nu vreau s` fiiciuruit de gloan]e. Gânde[te-te pu]in la grijile pe care ni lefacem aici, de acord?

Brant \nchise.– Este \ntr-adev`r singurul b`rbat pe care-l cunosc, care

debarcând pe o insul` pentru o vizit` prieteneasc`, lepoveste[te asemenea baliverne indigenilor, \ncât ace[tia \lvâneaz` pân` la urm` cu suli]ele! De data asta, vorb`ria luin-a mers!

Diana g`si curajul s` zâmbeasc` u[or, dar nu-l \n[el`.– Pari trist`, iubito. Ce se \ntâmpl`?– Nimic, min]i tân`ra femeie.– Te fr`mânt` oare povestea asta cu dosarele? Nu trebuie.

Sperai prea multe lucruri...Diana \i arunc` o privire \ntunecat`.– Dac` mai repe]i o singur` dat` c` nu a[tep]i nimic de la

munca mea, m` voi sup`ra serios!Brant zâmbi [i se \ntinse.– Am avut o zi lung`. Este timpul s` mergem la culcare.Pe platforma sc`rilor de la intrare, o lu` \n bra]e [i-i \ntinse

u[or buzele. Ce bine era s-o simt` lâng` el... |ncrez`toare, eanu protest`. Brant \[i intensific` s`rutul, iar mângâierile

114 NELLY

devenir` mai precise... Diana nu se d`du \napoi. Dimpotriv`,\i \nl`n]ui ceafa, strâns` lâng` el. Fu un moment de triumf.M`car nu mai fugea.

Se \ndep`rt` pu]in [i, ea fu cea care-i c`uta din nou buzele.Sângele \i pulsa \n tâmple [i trebui s` fac` apel la toate for]elepentru a se st`pâni.

– Detest ideea de a te p`r`si, mai ales \n aceast` sear`.|n]elegi de ce...

Mut`, Diana f`cu semn c` da. O tulbura atât de mult... Numai [tia unde se afla.

– A[a c` trebuie s` plec, cât \nc` mai am curajul. Doar dac`n-ai vrea s` m` vezi r`mânând.

Sesiz` o lic`rire de [ov`ial` \n privirea ei. S` fie oare osemi\ncuviin]are? Sau dorea mai mult? De exemplu, s` i searunce nebune[te \n bra]e, \ncât dorin]a s` fie la fel deputernic` de ambele p`r]i.

– Plec. |n leg`tur` cu subiectul care te preocupaadineaori... \nc` nu [tiu despre ce este vorba, dar las`-]i timpde gândire, de acord? Amândoi, vom reu[i cu siguran]` s`rezolv`m problema.

***

– Ei bine, acum ce facem?Brant nu r`spunse. Se instal` al`turi de tân`ra femeie [i

porni, preocupat, motorul. Ma[ina demar`.


Diana oft`. Dou` zile de decep]ie – reluase toate dosarele,unul câte unul – de munc` f`r` rezultat, care des`vâr[ea unnecaz de propor]ii. La sfâr[itul dup`-amiezii, Jay [i Brantn`v`liser` \n biroul s`u, livizi.

– Ai v`zut asta?Brant \i \ntinse un ziar. Dintr-o privire, Diana \n]elese.

Numele ei ap`rea \ntr-un rezumat al unui proces pentrufalsificare, \n care m`rturia sa jucase un rol decisiv. M`rturia \ncalitate de grafolog, desigur...

– |n timpuri normale, a[ fi considerat hârtia asta ca obun` publicitate. Din nefericire, a ap`rut \ntr-un momentprost.

– Când ai comp`rut \n acest proces?– Acum aproximativ o s`pt`mân`.Jay \[i drese vocea.– Ar fi trebuit s` ne vorbe[ti despre asta...– Nici m`car nu m-am mai gândit la el. Tribunalul face

frecvent apel la mine pentru a corobora autenticitateascrisorilor sau a documentelor. A devenit obi[nuin]`. Oricum,nu se putea \mpiedica apari]ia articolului.

– Nu, strigase Brant. Dar am fi putut cel pu]in g`si unnume de \mprumut. Acum, trei sferturi din angaja]ii de laMitchells [tiu cine e[ti cu adev`rat. Nu le vor trebui mai multde zece secunde pentru a deduce adev`rata natur` a munciitale!

– Ei [i? Sunt sigur` c` nu le pas`.

116 NELLY

– Tuturor, cu excep]ia unuia, precizase calm Jay.– A[adar, chiar lua]i aceast` problem` \n serios?– Da. |ntr-adev`r.– Nu este cazul s` v` speria]i. Nimeni n-a exercitat vreodat`

represalii \mpotriva mea.Jay ridic` tonul.– Pentru c`, \n general, rolul dumitale este ]inut secret.

Sau pentru c` oamenii susceptibili de a-]i purta pic` sunt dejaaresta]i. Brant, oare cum o vom proteja? Aici, cu serviciul desecuritate, nu se pune problema. Dar \n afara orelor deserviciu...

– M` ocup eu de asta. Diana, tocmai am angajat o gard` denoapte pentru a-]i supraveghea casa.

– Cred c` v` ambala]i pentru nimic...– Individul implicat \n aceast` afacere de divulgare de

secrete, am mers prea departe pentru a da \napoi, Diana. |[ipoate foarte bine imagina c` e[ti o piedic` \n planurile sale. {is` decid` s` \nl`ture piedica.

Dup` aceast` profe]ie sinistr`, Jay \i p`r`si. Brant ]inea s-oconduc` pe tân`ra femeie.

– Ei bine, repet` ea, ce facem?– Te las acas`, \]i iei \n vitez` c`ma[a de noapte [i-]i petreci

noaptea la mine. Altfel, nu voi dormi lini[tit.– |n sfâr[it, Brant, este imposibil. Nu-mi voi da peste cap

cursul vie]ii pentru trei rânduri dintr-un ziar! I-ai telefonatacelei g`rzi de noapte, \nainte de a p`r`si biroul?


– Da, dar...– {i ai f`cut bine. Probabil [tie s`-[i asume

responsabilit`]ile. |l pl`te[ti, acord`-i \ncredere!|nc` discutau când Brant \[i parc` ma[ina \n fa]a casei sale.

|i a[tepta un b`rbat \mbr`cat cu un impermeabil de culoareazidului.

– Domnul McAllister? Sunt Tom Norris, de la agen]ia desupraveghere. Se pare c` a]i \ntârziat pu]in s` m` chema]i...

– Ce vre]i s` spune]i?– C`, \nainte de sosirea mea, cineva a p`truns deja \n casa

domni[oarei Trevor.Diana se apropie. U[a nu avea urme de deschidere prin

efrac]ie.– Cum este posibil? Am \ncuiat toate broa[tele.– Domni[oar`, aceste \ncuietori n-ar re]ine nici un

\ncep`tor mai mult de dou` minute.Brant o lu` de bra] pe tân`ra femeie.– Iat` ce rezolv` problema. Petreci noaptea la mine.Ea nu r`spunse nimic. Voia mai \ntâi s` vad` pagubele.La parter, totul p`rea normal. Urc` la primul etaj, deschise

u[a biroului [i... [i se d`du \ngrozit` \napoi. Brant ajunse exactla timp pentru a o prinde \n bra]e. O strânse lâng` el, pân`când \[i veni \n fire.

Diana de-abia \ndr`zni s` se uite. C`r]ile... c`r]ile ei dragi,biblioteca pentru a c`rei constituire avusese nevoie de ani\ntregi, r`v`[it`, c`lcat` \n picioare. Totul z`cea pe jos,

118 NELLY

alandala... Pagini rupte acopereau \nc`perea. Sertarelebiroului fuseser` golite, scaunul r`sturnat, lupa spart`,abajurul de la lamp` smuls.

Diana c`ut` cu febrilitate stampele. Antologia de la Li seafla larg deschis`, sub un mald`r de hârtii. Lipseau mai multegravuri, dar cu ajutorul lui Brant, care cur`]a cum putea maibine, le reg`si. Slav` Domnului, nu avuseser` prea mult desuferit, cu excep]ia a dou` sau trei dintre ele, [ifonate [i auneia, superb`, reprezentând o ramur` de prun \n floare,rupt` la un col]. Dar nimic foarte grav. Ce noroc... Dup` o or`de aranjare, putu \ntr-adev`r evalua pagubele. Pân` la urm`,nici o pierdere iremediabil` pe care s-o regrete, cu excep]iaunor opere f`r` valoare... Dac` intrusul ar fi vrut, i-ar fi pututpricinui mult mai multe pagube: o inunda]ie, de exemplu,sau un incendiu... Aceast` vizit` reprezenta un avertismentpentru grafolog: s` nu se mai amestece \n treburile de laMitchells [i va fi l`sat` lini[tit`. Acum, cum s` se simt` \nsiguran]`?

Nu-i fusese violat numai interiorul, ci [i \ncrederea,echilibrul. Avea gâtul uscat. Brusc, i se f`cu grea]`. Brant \i\n]elese necazul.

– Destul cu aranjatul, vino s` bei ceva cald.O duse \n buc`t`rie [i preg`ti un ceai.– Iart`-m`, stau aici s` te privesc f`r` s` fac nimic...– Odihne[te-te iubito. Apoi, te vei duce s`-]i preg`te[ti

lucrurile. Te p`zesc pân` când va fi g`sit acest tip.


Un sfert de or` mai târziu, Diana urc` \n camer` [i-[i adun`câteva lucruri; intrusul nici m`car nu intrase aici. Fuseseabsolut clar [i ea \n]elese mesajul: nu \ncerca nici o ostilitate\mpotriva sa, personal, dar se sim]ea amenin]at. Voia s-ooblige s` renun]e.

Se schimb` mai comod, \n blugi [i un pulover mai largdecât taiorul sobru [i puse câteva haine \ntr-o geant` dec`l`torie.

Brant o a[tepta \n salon.– Tom Norris va pleca \n cercetare, pentru a arunca o

privire la mine, \nainte de sosirea noastr`. Nu se [tieniciodat`. Mergem?

O \mbr`]i[`, dar Diana se d`du instinctiv \napoi. Pentru c`acceptase s` petreac` la el câteva nop]i, credea c`...

– Diana? Credeam c` ai \ncredere \n mine.Surprins` c` fusese ghicit`, bâlbâi:– Dar eu... da, desigur.– |n acest caz s` nu-]i faci nici o grij`. Te asigur c` la mine

vei tr`i \n deplin` siguran]`. |n deplin` lini[te.|i puse amândou` mâinile pe umeri [i o trase spre el.– Dumnezeu [tie c` \mi doresc la nebunie s` te dezbrac [i

s` te arunc \n patul meu, dar nu \nainte ca dorin]a ta s` fieegal` cu a mea. Nu voi face presiuni asupra ta, niciodat`.Fire[te...

|i atinse u[or buzele [i Diana sim]i o und` de c`ldur`cople[ind-o.

120 NELLY

– ... Nu renun] s` folosesc puterea de convingere!|nchise u[ile [i ferestrele [i-i lu` geanta de c`l`torie.– E[ti gata? S-o [tergem de aici, bine\n]eles, preciz`,

zâmbind.– Da.– Când vei fi [i pentru restul, nu uita s` m` anun]i...

***

La sfâr[itul serii, bine \nc`lzit` sub p`turile din camera deoaspe]i, Diana se \ntreba dac` imagina]ia nu-i juca feste...Spunându-i noapte bun`, Brant o privise oare cu ochii aceia\nduio[a]i pe care \i avea de obicei pentru calculatoarele sale,da sau nu?


Capitolul 9

– Bun` ziua la toat` lumea!|n jurul mesei aranjate de Nick, Brant \[i bea cafeaua \n

compania lui Tom Norris. Cearc`ne mari se aflau sub ochiig`rzii de noapte. |ntr-un col], Ro[catul, seterul, dormea frântde oboseal`.

– Cafea, Diana?– Cu pl`cere. Spune-mi, Tom, \ntre câine [i dumneata, nu

[tiu care este mai \nfloritor...– Nu-mi vorbi]i despre asta! Cabotin nenorocit! Mi-am petrecut

toat` noaptea aruncându-i be]e pline de noroi... Remarca]i, astam-a \mpiedicat s` adorm \n timpul orelor de paz`!

– Iat` urmarea!Nick aduse un platou cu ou` jum`ri [i cârna]i afuma]i. |l

servi pe fiecare, cu o vorb` amabil`... cu excep]ia Dianeic`reia, când \i veni rândul, \i umplu farfuria \ntr-o t`cerestudiat`.

– Buc`tarul t`u m` uluie[te \i [opti aceasta lui Brant. Deieri sear`, s-ar spune c` nu m` vede. Pân` la urm`, \mi va creacomplexe!

Brant zâmbi, atacând un cârnat nici prea pr`jit, nici preacrud.

– M-ar mira asta la tine... Nick, nici un telefon pentru mine,ieri?

– Ba da, [eful de [antier. Nu va putea termina bazinul cupe[te \nainte de s`pt`mâna viitoare.

– Bun... Sper ca asta s` nu \ntârzie prea mult restul...– E[ti un adept al pescuitului cu undi]a? \ntreb` tân`ra

femeie.– Nu! Bazinul face parte din noile amenaj`ri din jurul

localurilor de la Mitchells. Dup` pista de jogging, am decis cuCharlie s` cre`m o zon` de odihn`, cu o mic` balt`. A[a catuturora s` le convin`, fie c` sunt activi sau lene[i Cu atât maimult cu cât acel mare teren viran chiar nu folosea la nimic. Seva schimba \n \ntregime, \ntr-o parte se sap`, pentru a ridicani[te coline artificiale, \n alta se planteaz` arbori... Un proiectfrumos. Dar deocamdat`, pot spune c` s-a \mpotmolit!Dispozitivul mecanic de excavare a str`puns o canalizare.Subit, trei sferturi din teren s-a transformat \ntr-o balt` denoroi... Nimic altceva, Nick?

– Trebuie s`-l duc pe Ro[cat la vaccinare. Poate voi profitade asta pentru a-l face s` hoin`reasc` pe marginea terenuluiviran, doar ador` s` galopeze prin mocirl`...


– Va fi servit. |n regul`, Nick, mul]umesc.|nt`rit cu instruc]iunile patronului, Nick plec` s` se

\ndeletniceasc` [i cu ocupa]iile sale. Diana \l privi\ndep`rtându-se, gânditor.

– Brant, de ce oare refuz` s`-mi vorbeasc`?– Cred c` l-ai \ngrozit din prima zi! F`r` \ndoial`, nu este

obi[nuit cu femeile de caracter. Bomb`ne mult, dar \n fondeste un mare timid. Ro[e[te de fiecare dat` când \l \ntâlne[ti...{i cum nu l-ai felicitat pentru chiflele cu stafide, \[i imagineaz`cu siguran]` c` nu-]i place cum g`te[te. Aceast` constatare \ldeprim` \ntotdeauna foarte mult...

– Este adev`rat, eram atât de furioas` \ncât am uitat toatelec]iile de comportare \n societate! Dar lini[te[te-te, voi reparatotul cu ou`le jum`ri din aceast` diminea]`. Delicioase, nu?De-o savoare inimitabil`!

– Cu ou`le, o nimere[ti din plin. Este al doilea subiect allui de mândrie. Mergem?

– Sosesc.I se al`tur` \n ma[in`, dup` ce-l felicitase cum se cuvine pe

Nick, care devenise stacojiu [i se bâlbâia!Câteva minute mai târziu, Brant aranja ma[ina \n parcarea

uzinei.– S` [tii, sunt sigur` c` fi[a vinovatului a sc`pat cercet`rii

mele. Imposibil altfel, deoarece am verificat totul de dou` ori.John \]i va da lista dosarelor scoase de Millie. Dac` descoperic` lipse[te un nume important, trimite-mi un bilet. Mai bines` evit`m telefonul, conversa]ia ne-ar putea fi surprins`.

124 NELLY

– De acord.Brant nu mai zâmbea. Oare de unde \i venise impresia c`

cercetarea sa \l amuza? Sincer, afacerea cu divulgareasecretelor nu l`sa loc de glume...

Diminea]a, ob]inu r`spunsul.O secretar` \i aduse un plic \nchis cu grij`. Cu

siguran]`, lista numelor care lipseau. Dar de fapt... Oareera din \ntâmplare... O not` scris` de mân`? Ar fi fost preafrumos!

Diana desf`cu plicul cu o mân` febril`. Ea care respinsesecu curaj orice mijloace meschine pentru a-[i procura unexemplar al scrisului s`u – chiar s` tocmeasc` un angajat, s`r`scoleasc` prin co[ul de hârtii – ajungea la ]int` f`r` s` cautem`car! |n sfâr[it va putea citi.... ce? un bilet b`tut la ma[in`!|ndr`znise! Literele [ov`itoare indicau c` se \ns`rcinase el\nsu[i cu aceast` munc`. Iat` a[adar ce-l amuza, adineaori!Credea c`-i \ntindea o curs`! Ca [i când asta avea ea \n minte!Bine, \[i b`tuse joc de ea, \ncercându-i „sentimenteleremarcabile“... Perfect. Pentru c` nu-[i d`duse osteneala s`scrie de mân`, nu se va mai da \napoi de la nimic. O b`nuiade perfidie murdar` pe ea, inocent` ca un miel! A[adar, cu atâtmai mult merita osteneala s` ridice m`nu[a!

Pentru a \ncorona totul, scrisoarea nu aducea nici oinforma]ie \ncurajatoare. Dup` el, avusese \n mân` toatedosarele importante... Ei bine, dac` vreodat` d`dea peste allui, nu se va sfii s`-l priveasc` mai de aproape! Dar... chiar [i


al lui? Dac` Millie se ferise s` i-l \ncredin]eze, \nsemna c`trebuie s` fie o lacun` \n sistem! Ar fi trebuit s`-l g`seasc`primul \n teanc.

Form` imediat num`rul lui John.– Alo, John? Diana la telefon... Spune-mi, când Millie a scos

dosarele din fi[ier, este posibil s`-i fi sc`pat vreunul?– |n principiu, nu. Dar se \ntâmpl` ca unele exemplare s`

se plimbe prin servicii, de exemplu, dac` vreun [ef dedepartament are nevoie s`-l consulte. Un asemenea dosarlips` ieri, poate foarte bine s` se fi \ntors ast`zi.

– Foarte bine. Vrei s` mi-o trimi]i pe Millie?Dou` minute dup` aceea, ap`rea Millie.– Millie, este posibil s` fi lipsit ni[te dosare din cutiile pe

care mi le-ai adus ast`zi?– Nu cred. Controlez orice ie[ire... Evident, cineva ar fi

putut lua vreunul \n lipsa mea. Au mai r`mas dosare \ncircula]ie, nu mai [tiu pe unde.

– Cui apar]in?– A[tepta]i... Da, Karen Jones, Art Dexter [i Burt Silver. Voi

\ncerca s` vi le g`sesc foarte repede.– Mul]umesc, Millie.Karen Jones, Art Dexter, Burt Silver... Trei ingineri din

laboratorul C.D., ale c`ror fi[e putuser` s` scapeinvestiga]iilor! Totu[i, Brant nu-i indicase numele lor. A[a c`,fie dosarele fuseser` scoase dup` ce ea le consultase, fie... Fie,nu [tia. Dar cei trei cercet`tori se aflau \n contact permanentcu informa]iile cele mai confiden]iale. Trebuia s`-i vorbeasc`lui Brant despre asta.

126 NELLY

|n timp ce Diana a[tepta ascensorul, pre[edintele directorgeneral, se \nvârtea ca un urs \n cu[c`, \n biroul sù. De douòre, nu reu[ea s` \n]eleag` nici m`car prima foaie a raportuluipe care-l studia. Cum s` se concentreze, \n timp ce femeiaaceea – femeia vie]ii lui – se afla la doi pa[i de aici, la bunulplac al unei brute f`r` scrupule, care lovise deja [i care seputea decide \n orice clip` s-o elimine?

Bine\n]eles, pusese unul dintre cei mai buni agen]i desecuritate la etajul sù, dar dac` necunoscutul se dovedea cuadev`rat hot`rât...

Se preg`tea s`-i telefoneze lui Jay pentru a cere s` dublezepaza, când i se b`tu la u[`.

– Te pot deranja o secund`?Zâmbetul Dianei \l impresion`, [tergându-i pentru o clip`

grijile.– Intr`! Ai primit biletul meu!– Vorbe[ti despre hârtia f`r` valoare, b`tut` la ma[in`,

plin` de corecturi [i de gre[eli? Foarte meschin din partea ta!– Nu mi se for]eaz` mâna atât de u[or, f`cu Brant zâmbind.– Nimeni nu voia s` for]eze nimic! Dar când e[ti la fel de

\nc`p`]ânat ca...– Numai \nc`p`]ânat. {i \n toate domeniile.– Ce vrei s` spui?– Ghice[te.O privi o clip`, pierzându-se \n ochii c`prui. Brusc, \l

cople[i dorin]a. |ndat` ce vor l`muri aceast` afacere, va punene\ntârziat lucrurile la punct \ntre ei. Imediat ce Diana \[i va


putea \ndep`rta aten]ia de la exemplarele de scris care oobsedau... Deoarece, \n aceste ultime zile, muncise din greu.El nu. Femeia aceasta \i transformase creierul – acea ma[in` lafel de fiabil` ca un calculator – \ntr-un mecanism blocat,incapabil s` se gândeasc` la altceva decât la ea!

Ea... Cu sclipiri de aur \n ochi [i \n p`r. Cu privirile care-l\nfierbântau. Cu un trup creat pentru mâinile lui. Cu o inim`f`cut` pentru a-l iubi. V`zând-o atât de emo]ionant`, atât dedezirabil`, nu se mai mir` de instinctul posesiv pe care-lde[tepta \n el... Trebuia s`-i apar]in`. Dup` ce o va convinge,va anun]a lumea \ntreag`. O nunt` impresionant`, rochie laun croitor de lux, diamant – de preferin]`, mare ca Ritz – [itot ce-i va face pl`cere, va fi al ei. Dac` prefera o ceremonieintim`, foarte bine [i a[a. Nimic nu avea importan]`, decâtconsim]`mântul ei. Esen]ialul era acel „da“ pe care-l va rosti.

Diana se tulbur` sub privirea lui. |[i drese glasul.– Ei bine... venisem s` te previn. |n prezent, prin serviciile

tale circul` trei dosare pe care nu le-am putut controla \ndetaliu.

– {i crezi c` nu este vorba de o \ntâmplare dac`...– Nu [tiu. A[tept ca Millie s` le g`seasc`. Nu pot pronostica

\nc` nimic.– Bine. Mul]umesc c` mi-ai vorbit despre asta.O conduse la u[a biroului.– Diana?– Da...– S` fii prudent`.

128 NELLY

Aceasta ridic` ochii spre el, surprins` de seriozitatea vocii.– Promit, Brant.|i atinse u[or buzele [i-i deschise.

***

– Millie! Mi-ai g`sit dosarele?– Nu, din nefericire nu. Vin s` v` cer protec]ie. John m` va

t`ia \n buc`]i.– El? Tân`rul acela, cel mai blând din lume!– Nu când i se r`t`ce[te o parte din fi[iere! Nu [tiu cum,

am p`]it-o... Am g`sit foaia aceasta scris` de mân` pe jos, peculoar. Poate a c`zut când v` aduceam dosarele. Problemaeste c` nu [tiu cui apar]ine!

– Arat`-mi-o!Zâmbetul amuzat al Dianei \nghe]`. Foaia pe care i-o

\ntindea Millie era acoperit` cu o scriere precis`, foartedreapt`. Acesta era, semnele ap`sate indicau ranchiuna,rândurile ce coborau indicau tendin]a depresiv`, termina]iileprelungite \n jos tr`dau pasiuni secrete...

– Vrei s` mi-o la[i, Millie? |mi aminte[te de scrisul cuiva.Voi g`si dosarul [i voi pune foaia la loc, pentru dumneata.

– Mul]umesc, Diana! Mi-ai salvat via]a!{i iat`. Ce ironie a sor]ii... |n sfâr[it identifica scrisul, dar

\nc` \i lipsea numele!Scoase lupa [i \ncepu examinarea. O or` mai târziu,

\mpinse scaunul. Va mai trebui s` munceasc` \nc` din greu,


pentru a completa analiza, dar liniile generale ap`ruser` deja.Era evident, o personalitate perturbat`. Caracterul schi]at decuvintele \nghesuite \i amintea vag ceva, dar la naiba dac`...S`ri \n picioare [i alerg` la fi[ier. Nu era \ntre cele aduse deMillie. |i lu` doar scurt timp s` verifice lista de dosare. Se\ntorsese numai cel al lui Karen Jones, dar scrisul nucorespundea celui din not`. Oare unde se aflau celelaltedou`? Art Dexter, Burt Silver... Curios, nu [i-l imagina vinovatpe nici unul. Totu[i, doi ingineri din laboratorul C.D.... Dar,ei da... O cuprinse o nea[teptat` nelini[te.

Se \ntoarse \n fug` spre birou [i se repezi la telefon.– Brant? Cred c` mi s-a ascuns inten]ionat un dosar.

G`se[te-mi câteva rânduri scrise de cei trei ingineri... Da,b`rba]ii. Cum? S` spunem c` sunt aproape sigur`, dar vreauneap`rat s` verific \nainte de a m` pronun]a. Sosesc imediat.

Diana l`s` receptorul, se \ntoarse... [i i se t`ie respira]ia.Wayne Rondall se afla \ntre ea [i u[`.

– M` temeam de un incident de acest gen, f`cu acesta,mângâindu-[i musta]a.

Curios, gândi tân`ra femeie. Nu era deloc schimbat. Era lafel de rece, acela[i b`rbat frumos. Pu]in mai serios decât deobicei. Gânditor. Nu sem`na cu un criminal. Nici violent, niciamenin]`tor... \n aparen]`.

– Desigur, [tiam la ce riscuri m` expuneam.– Ai citit articolul despre mine, din ziar? bâigui Diana.– Da.Se a[ez` pe marginea biroului.

130 NELLY

– Pân` \n ziua aceea, am crezut \n povestea ta cu statistica.Dar ar fi trebuit s` ]ii cont de avertismentul meu.

Wayne r`mase uimitor de calm. Vorbea pe un ton aproapep`rintesc, de parc` certa o feti]` imprudent`.

– A[adar, tu ai fost cel care... mi-a deranjat c`r]ile.Wayne \ncuviin]`.– Ar fi trebuit s` renun]i atunci, Diana. Asta ar fi simplificat

lucrurile pentru toat` lumea.– Wayne, nu este prea târziu pentru...– Pentru c` acum, relu` acesta cu \nc`p`]ânare, trebuie s`

iau o decizie \n privin]a ta.– De ce ai tr`dat Mitchells?S` vorbeasc`. S` câ[tige timp...El ridic` din umeri.– Prive[te \n jurul t`u. Cercet`torii sunt obosi]i, termina]i

la patruzeci de ani, vl`gui]i de munca, de tensiuneapermanent`, de competi]ie... Voiam s` ies la pensie \nainte s`m` ramolesc. Dar confortabil.

– Wayne...– Trebuie s` plec`m, Diana.Mai \ncerc` o dat`:– Wayne, po]i da \napoi, \nainte de a fi prea târziu.– Ar fi mai bine s` plec`m de aici.Vocea \i era neutr`, ciudat`, f`r` timbru. Diana se \ntreba

dac` m`car o auzise.– Unde?– |n parcaj. La ma[ina mea.


Tân`ra femeie \[i st`pâni o subit` nevoie de a striga. Nu.Dimpotriv`, trebuia s` r`mân` calm`.

– A[ fi nebun` s` p`r`sesc acest birou \n compania ta.– Nu prea ai de ales...– Spune-mi, m-ar putea obliga.– Un revolver din buzunarul meu.O t`cere \ncordat`... |n ciuda serviciului de securitate al lui

Jay [i a protec]iilor adunate de Brant, se g`sea singur`. |ntr-ositua]ie periculoas`...

Tres`ri: soneria telefonului era deplasat`.Wayne scoase pistolul, de calibru mic dar destul de

puternic pentru a pricinui unele stric`ciuni.– R`spunde. {i aten]ie la ce spui, Diana. Oricine s-ar

interpune, risc` s` fie r`nit. Dac` nu mai mult.Ea f`cu semn c` a \n]eles [i ridic` receptorul, cu ochii

a]inti]i la arm`.– Alo...– Diana? Credeam c` trebuie s` urci?Brant. Atât de aproape... Dumnezeule, dac` b`nuia ceva, va

veni \n fug`! |n nici un caz! Teama de a-l vedea r`nit o electrizape tân`ra femeie.

– |mi pare r`u, Brant, am avut o mic` \ncurc`tur`. Maiacord`-mi zece minute.

– P`reai mai gr`bit` adineaori...– Sunt \nc`. Sosesc. Zece minute, de acord?|nchise f`r` alt` explica]ie, sim]ind c` Wayne se enerveaz`.

132 NELLY

– Sunt gata. S` mergem, repede.Zece minute. Asta \i l`sa suficient timp s` ias`, \nainte ca

Brant s` se \ngrijoreze.– De ce atâta grab`, dintr-o dat`?Diana \[i privi r`pitorul drept \n ochi.– Pentru c` oamenii de aici vor \ncerca orice efort pentru

a m` ajuta, pentru a m` salva din aceast` \ncurc`tur`. {i nuvreau s`-[i asume nici cel mai mic risc.

Inginerul vâr\ pistolul \n buzunar [i o lu` pe Diana deumeri.

– Dac` ne opre[te cineva, \ncearc` s` ai un aer natural.Se \ndreptar` spre ie[ire. Preocupat` de eventualele reac]ii

ale lui Brant, nu-l observ` pe b`rbatul a[ezat \n spateleperetelui de sticl`, care puse mâna pe telefon, \ndat` ce o v`zutrecând.


Capitolul 10

Brant reciti raportul pentru a patra oar`, f`r` mai multsucces... Nu reu[ea s` se concentreze.

Privea telefonul, din nou t`cut. Bine\n]eles, n-avea s` seteam` de nimic. Diana se afla, cu siguran]`, a[ezat` lini[tit` \nbiroul s`u [i unul dintre cei mai buni oameni ai lui Jaysupraveghea culoarul la doi pa[i de ea. Control` ora. |n câtevaminute va lua ascensorul [i i se va al`tura. Nu, totul mergeabine... Totu[i... La ultimul telefon, vocea nu-i fusese oareschimbat`? Desigur, nu! |[i \n`bu[i o \njur`tur`. Dac`-[i l`saimagina]ia s-o ia razna...

|[i mai privi o dat` ceasul. |nc` [apte minute \nainte ca eas` urce. Dar dac` acea \mprejurare neprev`zut` dura maipu]in de zece minute, pe care le prev`zuse? Nu cumva Dianas` cread` c`-l deranjeaz`! Va suna s`-i spun` s` vin` imediat ceva termina.

|n clipa \n care atinse cu mâna telefonul, r`sun` soneria.

– Brant?Vocea lui Jay, tensionat`. Brant p`li.– Ar fi mai bine s` cobori la centrul de securitate.

Evenimentele se precipit`.– B`rbatul pe care-l c`ut`m?– F`r` \ndoial`. Dar se petrec evenimente neprev`zute.

Vino cât de repede posibil.Din partea unui om atât de molcom ca Jay, acest gen de

preten]ie echivala cu o alarm` de prim` urgen]`. Dintr-un salt,Brant fu la ascensor.

Centrul de alarm` zumz`ia de o activitate bine organizat`.La comand`, Jay supraveghea ecranele, \n timp ce d`deadirective cu voce joas`.

– Pe aici, Brant.Ap`s` o tast`. Se aprinse un ecran... Tân`rul b`rbat

\ncremeni. Wayne Rondall, cu bra]ul trecut \n jurul umerilorDianei, o ducea de-a lungul unui culoar.

Brant se n`pusti spre u[`.– Unde sunt, Jay? Repede!– Ce vei face?– |i ajung din urm` [i-l ucid pe sec`tura asta de Rondall.– Vei reu[i doar s`-l faci s-o ucid` pe ea. |ntoarce-te [i ia

loc. Diana are mai mult` nevoie de tine aici.Inginerul \[i trecu agitat o mân` peste fa]` [i respir` adânc.– Ai dreptate. Cu ce-]i pot fi de folos?– Deocamdat` mul]ume[te-te s` r`mâi aici, \n afara

pericolului. Este cel mai bun serviciu pe care i-l po]i faceacestei fete.


– Pericol? Este oare \narmat?– Nu [tiu nimic despre asta. Dar \n nesiguran]`, trebuie s`

ac]ion`m ca [i când ar fi. Oamenii mei sunt gata s` trag`, dac`este necesar. {i cu condi]ia s` nu amenin]e siguran]a Dianei,desigur! Acum, \i \ncercuiesc de la distan]`, r`mânândsuficient de departe pentru a nu fi observa]i. Urm`rim\naintarea lui Wayne datorit` ecranului [i-i comunic`m pozi]iaoamenilor no[tri care se deplaseaz` \n consecin]`, vânându-l.Vreau s` evit`m mai ales s`-l speriem pe r`pitor. Cât timp nuse va sim]i urm`rit`, Diana nu-[i va asuma nici un risc.

Un ecran proiect` un prim-plan al tinerei femei care, cuochii \nchi[i, inspira adânc. Un altul o ar`ta \n \ntregime,urcând \n ascensor. U[ile grele se \nchiser` dup` cele dou`siluete [i negrul acoperi ecranul care pârâia.

***

Egalitatea dintre sexe era foarte frumoas`, dar când te aflai\ntr-o asemenea situa]ie, nimic nu era mai bine decât prezen]aunui b`rbat al`turi! Diana [i-ar fi dat cu pl`cere salariul pe olun` s` simt` bra]ul lui Brant \n jurul taliei... Oare ce ar faceel, \n locul s`u? Cu siguran]`, acela[i lucru, s` \ncerce s`câ[tige timp. {i dac` i se ivea ocazia, s-o ia la fug`!

Gândindu-se bine, cu siguran]` oamenii lui Jay \iobservaser` plecarea, cu toate acele camere ascunse aproapepeste tot. Chiar dac` erau urm`ri]i de securitate, trebuia s`-[ip`streze aceea[i atitudine calm`, senin` pe cât era posibil.

136 NELLY

Deoarece, ca un bun psiholog, va reu[i cu siguran]` s`negocieze cu Wayne [i s`-l aduc` la sentimente mai bune.Oricum, s` evite violen]a.

Wayne o ]inea \nc` lipit` de el. Aceast` afacere prezentaevident câteva elemente de ne\n]eles de care trebuia s` ]in`seama, dac` pretindea s` trateze \n mod subtil cu acestindivid. De exemplu, revolverul! Era \n mâinile lui! Ca [i acelbolid considerabil, pe care nu va ezita s`-l foloseasc` dac` sesim]ea \ncol]it. Diana nu era obi[nuit` cu acest gen deinstrument, dar b`nuia c` gloan]ele armei d`deau probabil defurc` medicilor chirurgi. F`r` s` mai vorbeasc` de suferin]ar`nitului. Nu, hot`rât lucru, era o experien]` de care preferas` se lipseasc`.

Ajunser` la ma[in`. Wayne scoase lini[tit husa de protec]ie,o \mp`turi [i o aranj` cu grij` \n portbagaj. {terse o pat`invizibil` care dezonora str`lucirea caroseriei argintii [ideschise portiera pentru a o face pe tân`ra femeie s` intre.Instalându-se la volan, introduse cheia de contact, dar \n locs` demareze, se l`s` pe spate \n scaun, oftând.

– Pentru tine reprezint o complica]ie nea[teptat`, coment`Diana, calm`.

Wayne \[i trecu preocupat o mân` prin p`rul blond [i-[imângâie musta]a.

– Oh, nu-]i vreau r`ul! De altfel, nim`nui. Dar dac`lucrurile se \ncurc`, fiecare pentru sine!

|[i verific` instinctiv prezen]a revolverului \n buzunar.Diana se \nfior`.


– Wayne, nimeni nu [tie c` m-ai r`pit... Nimic irevocabil nuse poate \ntâmpla, atâta timp cât nimeni nu este la curent.Dac` vrei, putem merge undeva s` discut`m [i s` vedem\mpreun` cum po]i ie[i din asta. Nu este prea târziu.

Inginerul \i arunc` o privire sceptic`.– Crezi cu adev`rat?– Desigur! exclam` tân`ra femeie, afectând o siguran]` pe

care era departe s-o simt`. Demareaz`, du-m` unde ]i se parebine [i s` ne punem de acord...

Dac` m`car i-ar fi putut g`si fi[a \n prima zi, ar fi putut evitatoate aceste \ncurc`turi. Ar fi putut chiar s`-l ajute; acum, cuaceast` arm` care o amenin]a, asta devenea mult mai greu. El\nsu[i se condamna...

– Cum se face c` nu ]i-am descoperit dosarul?– L-am luat eu.– Am b`nuit \n cele din urm`, dar nu vedeam cu ce

ocazie...– |n prima zi.– Nu \n]eleg. Spuneai c`, atunci, credeai \n povestea mea

cu statistica! {i \n timpul conversa]iei noastre, n-am p`r`sitbiroul!

– De fapt, când am trecut prima dat`, erai plecat` s` bei ocafea cu Millie. Voiam doar s`-]i spun bun` ziua. {i mi-amv`zut dosarul deasupra teancului...

– Dar ce te-a \ndemnat s`-l furi, atâta timp cât credeai \njustificarea mea?

Chipul lui Wayne se \ntunec`.

138 NELLY

– Când faci un pas hot`râtor, devii tem`tor, b`nuitor [inesigur. Vezi amenin]`ri peste tot... {i chiar pentru oproblem` de statistic`, nu voiam s` se vâre nasul \ncurriculumul meu. Simpl` precau]ie. Am subtilizat dosarul [il-am repus \n fi[ier. Astfel nu ap`rea ca lipsind, figurând pelista celor care fuseser` consultate. Dup` aceast` mic`manevr`, m-am \ntors s` te v`d.

– |n]eleg... {i \ntâmplarea a f`cut s` r`t`ce[ti nota pe caremi-a adus-o Millie adineaori.

Millie! Dac` m`car nu i-ar fi acceptat invita]ia pentru cafea!R`pitorul p`r`si parcajul prin r`spântia care ducea la

terenul viran... Sau la breteaua pentru autostrad`. Diana\nchise ochii. Dac` se hot`ra s-o [tearg`, se g`sea \n \ntregimela bunul s`u plac... Dar Wayne frân` brusc la margineaterenului viran, pe o band` de nisip pres`rat` cu iarb` uscat`.Precaut ca de obicei, nu voia s`-[i murd`reasc` ro]ile! |n jos,se \ntindea o balt` cu ap` noroioas`. F`r` \ndoial`, viitorulbazin pentru pe[ti din zona pentru pietoni. Pentru moment,pantele abrupte [i fundul negricios \l f`ceau s` semene maidegrab` cu un crater lunar!

Wayne ie[i [i se rezem` gânditor de capot`. Tân`ra femeiei se al`tur`.

– Ai vândut informa]iile noastre concuren]ei, nu-i a[a?– Celui care ofer` cel mai bun pre].– Nu po]i s`-]i calci cuvântul?– Am mers mult prea departe. Oricum, \ndat` ce \ncepi

a[a ceva...


|n ciuda frigului, pe fruntea lui Wayne ap`ruser` pic`turide transpira]ie. |[i scoase haina [i o \mp`turi \n portier`.Revolverul lovi tabla cu un zgomot \nfundat; Diana tres`ri.

– Nu te \ngrijora, f`cu cercet`torul pe un ton foarte obosit.Dac` voi folosi arma, va fi cu siguran]` pentru mine \nsumi.

– Asta nu m` \ncurajeaz`! Wayne, oare ce s-ar \ntâmpladac` te-ai opri s` vinzi informa]iile?

– Oh! nimeni nu m` oblig` s` continuu. Concuren]ii vorg`si pe altcineva... Dar, pentru atâta, nu voi fi scutit denecazuri. Brant [tie c` exist` o scurgere de informa]ii. Pân` laurm` va descoperi cine profit` de acest mic trafic, [i chiar dac`nu voi ajunge dup` gratii, nu voi mai putea s` g`sesc niciodat`o slujb` onorabil`.

– Cum a \nceput totul?|n timp ce vorbea, Diana \[i plimba inten]ionat mâna pe

partea din spate a capotei. Wayne \[i scoase batista [i veni s`[tearg` urmele degetelor. Tân`ra femeie zâmbi \n sinea ei.Micul [iretlic se dovedise eficace [i Wayne se \ndep`rt` depistol.

– Totul a \nceput acum dou` luni, când \n laborator sepresim]ea c` se va descoperi ceva important. {tii cum se\ntâmpl` \n asemenea cazuri, lucreaz` to]i ca nebunii. Nicim`car nu mai ajungeam acas`. {tiam c` eu voi g`si, eram sigurde asta! |n schimb, am cedat nervos. Gaura neagr`... Fizic,eram sigur c` rezist, sau aproape. Dar \n interior eramm`cinat, pustiit, incapabil s` m` concentrez. Nici o eficacitate.Neantul. Descoperirea m-a pierdut... {i am repro[at asta lui

140 NELLY

Mitchells: pretutindeni prea mult de la mine, m` distruseser`.|n acea clip`, m-am hot`rât s`-mi ofer o compensa]ie... Iat`toat` povestea...

– Mi se pare un caz tipic de deprimare, datoratsurmenajului.

Diana oft`, comp`timindu-l sincer. Oare ce nebunieindustrial` era informatica aceasta, care \[i devora propriicreatori? Un c`pcùn, o femeie crud` cu b`rba]ii.

Un scheunat \ncântat \i f`cu s` \ntoarc` pu]in capetele. Peterenul mare, plin cu noroi, o s`geat` ro[cat` se lansa \ndirec]ia lor.

– Ro[catul!Dac` el se afla aici, Nick nu trebuia s` fie prea departe! Din

dou` salturi, câinele fu peste Diana, \i s`ri de gât, punându-[ilabele pe umerii sì.

– Da, da, cuminte... Este câinele lui Brant, explic` tân`rafemeie. Du-te [i te \mprieten[te cu Wayne, [terge-o!

Dr`gu] ca \ntotdeauna, Ro[catul se n`pusti... dar s`rindmai \ntâi pe capota Porches-ului!

– Ma[ina mea! Vrei s` pleci de acolo, animal mizerabil!Wayne se n`pusti spre câine, care, crezând c` e joc nou,

\ncepu s` se \nvârteasc` \n toate sensurile, l`sând peste toturmele labelor murdare de noroi. Inginerului \i era imposibils`-l fac` s` coboare!

Diana evalu` imediat situa]ia. Profitând de ocazie, prinsehaina lui Wayne [i recuper` revolverul. R`pitorul sù f`cucale-ntoars`. Dar prea târziu.


– D`-mi-l, Diana.– Nu.|nainta \ncet, cu mâna \ntins` spre ea.– Haide Diana, f`r` prostii.Tân`ra femeie scutur` din cap, pornind \napoi, \n direc]ia

b`l]ii de noroi, tatonând solul cu c`lcâiul, \nainte de a seaventura. Terenul se ar`ta alunecos, [i la propriu [i la figurat...

Ro[catul, coco]at \nc` pe capot`, privea scena cu interes,gata ca la cea mai mic` solicitare, s` participe la un nou joc.

– Diana, ajunge!– {tii bine c` nu ]i-l voi da, Wayne. A[ face foarte mult

pentru a te ajuta, dar nu asta.Se d`dea \nc` \napoi. Oare unde se ascundea Nick? Ar fi

trebuit s` apar` de mult!Cercet`torul \[i pierdea r`bdarea.– Diana, pentru ultima dat`...Aceasta nici m`car nu-l mai asculta, evaluând distan]a care

o desp`r]ea de iaz. Dac` ar putea s` arunce arma uciga[`destul de puternic pentru a se scufunda \n apa murdar`....

– Diana, jur c` nu-]i voi ierta asta!Furia lui Wayne nu-i l`sa de ales. Se \ntoarse [i arunc` arma

cu toate puterile. Frumoas` aruncare... Atât de frumoas`, \ncâtRo[catul nu-i putu rezista. Goni nebune[te, asemenea unuiproiectil, spre revolver [i-l prinse \nainte s` ating` balta,s`rind cu el \napoi pe margine! Un strig`t dublu \i salut`performan]a. Wayne [i tân`ra femeie se repezir` spre nouajuc`rie a câinelui, dar ea, mai u[oar`, reu[i s`-[i dep`[easc`

142 NELLY

adversarul \n ultima clip`. Ridic` arma, dar \nainte de a oputea arunca din nou, Wayne o trânti la p`mânt. Ro[catul,a[teptându-se \nc` la lucruri pl`cute, se zbenguia \n jurul lor,l`trând vesel.

– Diana! D`-mi-l \napoi!Ghemuit` peste prada sa, aceasta rezista cum putea mai

bine, convins` c` b`rbatul n-o va brutaliza. Lupta \ntr-adev`r,dar f`r` s`-[i foloseasc` realmente for]a.

– Ro[catul! Atac`, atac`!Câinele se opri din scheunat, uluit. Oare de ce i se cerea s`-[i

sperie noul tovar`[ de joac`? Mai ales atât de simpatic cum erablondul acesta \nalt!

Tân`ra femeie \n]elese c` nu va ob]ine mare succes dinpartea aceea. Adunându-[i toate puterile, reu[i s` se elibereze[i, \nainte ca Wayne s` se poat` ridica, arunc` pistolul \nnoroi.

– Iar tu, r`mâi aici! N-am spus „adu-l!“Ro[catul \ncremeni, ascult`tor... Wayne se ridic`. De data

aceasta, [tia c` pierduse definitiv partida.– De ce nu mi l-ai \napoiat, Diana?– Ca s`-l folose[ti \mpotriva ta?Wayne zâmbi amar.– Pe deasupra, [i un suflet bun. Vrei oare s` m` salvezi

\mpotriva voin]ei mele?– |mi pare r`u, dar am oroare s` v`d oamenii e[uând...Ochii tinerei femei se rotunjir` de uimire. Sim]ise sub

picioare... Da, p`mântul se mi[case!


– Dumnezeule! Asta ce mai este? Nu ni se va mai oferi, \nplus, un cutremur!

– Nu, s-ar zice mai degrab`... Dar ce face câinele? Nu, nuasta! Cabotin nenorocit! Am s`-]i sucesc gâtul!

Diana \[i st`pâni un hohot de râs nervos. Foarte ofensat c`nimeni nu se mai juca [i cu el, Ro[catul se dusese \mbufnats` ocupe un loc onorabil [i se instalase cu demnitate pescaunele Porche-ului, c`ruia Wayne \i l`sase portieradeschis`. |ncântat c` este din nou \n centrul aten]iei, d`dudin coad`, stropind \n trecere cu noroi frumosul sp`taracoperit cu piele moale...

Wayne alerga, cu cârpa de [ters pete \n mân`. |mpotrivavoin]ei sale, Diana zâmbi: i-ar fi trebuit cel pu]in un cear[af,pentru a repara stric`ciunile. Brusc, zâmbetul \i \ncremeni pebuze.

– Aten]ie, Wayne, d`-te \napoi!Porche-ul se cl`tina \n fa]a gropii. Pe nea[teptate, o parte a

terenului se pr`bu[ise, l`sând cele dou` ro]i din fa]` s` se\nvârt` gol. La strig`tul Dianei, Wayne se \ndep`rt`.

– La naiba! Asta trebuie s` fie din cauza tuturor lucr`rilor`stora. Au s`pat probabil prea adânc [i solul s-a destabilizat!

{ov`i o secund` [i-[i relu` \naintarea spre Porsche-ul \ncare Ro[catul \nc` trona, \ntins lene[ pe scaunul din spate.

– Poate mi-am pierdut slujba [i mi-am distrus viitorul, darnu voi l`sa aceast` ma[in` s` alunece \ntr-o balt` cu noroi!Diana, vino s` m` aju]i! Instaleaz`-te pe scaunul din spate,pentru a p`stra echilibrul!

144 NELLY

Porsche-ul amenin]a s` se r`stoarne dintr-o clip` \n alta.Ro[catul tocmai s`rise afar`, accentuând [i mai multdezechilibrul. Tân`ra femeie gândi rapid.

– Nu, nu va merge, sunt prea u[oar`! Du-te tu [i eu \]i aducajutoare.

Wayne se supuse. Toat` voin]a \i era paralizat` [i nu maic`uta decât s`-[i salveze ma[ina cea drag`.

– Dac` vrei tu, oft` acesta, a[ezându-se. Oricum, nu v`d altmijloc de a ie[i din aceast` belea.

|n acea clip`, Diana \n]elese c` nu vorbea desprealunecarea de teren...

– Nu te nelini[ti, Wayne. Totul se va desf`[ura foarte bine.Plec` \n fug`, cu seterul pe urme. Oare cât timp \i va trebui

s` ajung` la birouri? Fostul s`u r`pitor nu-[i va p`r`si ma[ina[i dintr-o clip` \n alta, solul s-ar putea pr`bu[i. Ajunse labreteaua care ducea spre parcaj. O parcursese cu Wayne \nma[in` \n cinci minute, dar pe jos ar avea nevoie... Se opribrusc. {ase jeepuri ale securit`]ii, pline ochi cu g`rzi, \naintau\n rânduri strânse! |n fruntea lor, Jay, Brant... [i Nick!

– Ei bine! Sosi]i precum cavaleria! Din \ntâmplare, \n\ntârziere.


Capitolul 11

– Diana! Slav` Domnului!Brant o cuprinse \ntr-o \mbr`]i[are reconfortant`.– Totul este bine, iubito?– La drept vorbind...– Bruta! Ce ]i-a f`cut?– El, nimic. Dar tu, e[ti pe cale s`-mi sf`râmi coastele!Brant zâmbi [i se \ndep`rt` pentru a o l`sa s` respire.Sub umorul tinerei femei, \[i imagin` f`r` greutate teama

din minutele precedente. Chipul r`v`[it al Dianei spuneadestul despre [ocul suferit... |i mângâie p`rul ciufulit de fug`.|n jupa rupt` [i cu corsajul [ifonat, i se p`rea mai frumoas` caniciodat`.

– Diana, m-ai f`cut s` trec prin cel mai \ngrozitor sfert deor` din via]a mea. Am crezut c`...

Nu termin`, gâtuit de emo]ie. De data aceasta, remarc`Diana cu interes, \[i pierduse legendarul aplomb!

– Poveste[te-mi, vreau s` [tiu totul, punct cu punct! Sperc` sec`tura aia de Rondall nu te-a atins! r`cni Brant,reg`sindu-[i maniera [i glasul \n acela[i acces de furie.

– Ei bine, s` relu`m: am fost r`pit` cu ajutorul unuirevolver \ndreptat spre stomacul meu, mi-am folosit talentelede psiholog pentru a-mi domoli r`pitorul, am disputat unmeci de catch \n iarb` [i câinele t`u blestemat...

– Diana, unde este?– Ei bine, credeam c` m-a urmat...– La naiba, nu câinele! Wayne!– Ah, tocmai, s-a \ntors probabil s` se joace cu el \n...

Dumnezeule, ma[ina! {i când te gânde[ti c` venisem s` cautajutor! S` ne gr`bim!

Jay interveni cu tonul lini[titor al cuiva care nu vrea s`bruscheze ni[te bolnavi grav.

– Dar e[ti salvat`, Diana. Calmeaz`-te, noi suntem aici.– V`d c` sunte]i aici! Dar Wayne este cel care trebuie ajutat,

nu eu! |ncearc` s`-[i re]in` Porsche-ul, care alunec` \n noroi.A avut loc o alunecare de teren.

Jay desemn` câ]iva oameni.– Wayne are o arm`?– Acum, nu mai are. Oricum nu s-ar fi folosit de ea. A

\n]eles c` a pierdut partida [i singurul lucru care mai conteaz`pentru el, este s`-[i salveze ma[ina iubit`!

Un zâmbet trecu peste chipul auster al lui Jay.– Bun, ei bine, mergem s`-i d`m o mân` de ajutor...


– Las`-m` s`-i \nso]esc, patroane. A[ vrea s`-i ajut s`-l bage lar`coare pe tipul mizerabil care a r`pit-o pe mica noastr` Diana!

„Mica noastr` Diana?“ Ac]iunile \i crescuser` rapid pe lâng`Nick, buc`tarul pirat...

– De acord, Nick. Dar cu condi]ia s` nu-l faci buc`]ele! Vomavea s`-i punem ni[te \ntreb`ri, [i mi-ar pl`cea s` fie \n stares` r`spund`!

Jeepul plec`, tân`ra femeie \ncepu s`-i povesteasc`am`nun]it aventura [i Jay \i explic` \n ce fel o urm`rise de laplecarea din inima cl`dirii. |n timpul drumului, \l \ntâlniser`pe Nick, \n c`utarea seterului irlandez.

– {i practic, trebuia s` leg`m câinele, pentru a-l \mpiedicas` ne-o ia \nainte! \ncheie Jay râzând. Ne temeam s` nu-l\mping` pe Wayne Rondall la un gest fatal. Ghicise[i c` el eravinovatul, Diana?

– |n parte. Conversa]iile cu el \mi l`saser` o impresieciudat`, ca [i când observam un fel de inocen]`. Asta proveneadin dezacordul dintre vorbe [i atitudinea fizic`. Trupul are unlimbaj care tr`deaz` cele mai profunde gânduri: de exemplu,la copii, minciuna se \nso]e[te deseori cu un gest instinctiv dea-[i ascunde gura. La adult, r`mân uneori urme. De fiecaredat` când vorbea despre Mitchells, \[i netezea musta]a. Estepu]in lucru, dar m-a alertat incon[tient.

Mica trup` reveni pu]in dup` aceea, dup` ce-l scosese peWayne [i ma[ina sa din \ncurc`tur`. Ro[catul s`ri bucuros dinjeep, pentru a veni s` ling` mâna tinerei femei. Datorit` ei,petrecuse o zi formidabil`!

148 NELLY

Cu ochii pierdu]i \n gol, supradotatul p`rea complet str`inde ceea ce i se \ntâmpla.

– |ncearc` s`-l aju]i s`-[i revin`, murmur` Diana la urechealui Brant. Cred c` poate fi readus pe drumul drept, dac` i sed` o mân` de ajutor...

– Nu promit nimic. Trebuie s` vorbeasc` despre asta cuJay... Nick te va \nso]i acas`. Sper c` interogatoriul nu va fiprea lung. |n tot cazul, sosesc \ndat` ce este posibil.

***

Dou` ore mai târziu, Diana, \mb`iat`, machiat` [i cuhainele schimbate, \[i rodea \nc` unghiile, a[teptând... Oarece f`cea Brant? De ce dura interogatoriul atât de mult?

Insuportabil vârtej. Soneria de la intrare! Dintr-o s`ritur`,fu la u[`.

– M` duc eu, Nick!Dragul de Nick... De la r`pire, ghea]a dintre ei se sp`rsese

definitiv. O invitase chiar \n buc`t`rie pentru a o \nv`]a re]etasa de pâine cu stafide!

Deschise u[a [i.... \l v`zu pe Tom Norris. Acesta zâmbi \nfa]a evidentei dezam`giri a tinerei femei.

– Brant m-a trimis. Lini[te[te-te, vor termina curând. Mi-adat asta pentru dumneata...

O scrisoare.– Iart`-m` dac` nu mai r`mân, dar pot \nc` fi de folos

acolo.


Diana se \ntoarse \n salon, examinând b`nuitoare plicul.|nc` una din acele note dactilografiate, seac` [i exact`, \nmaniera lui Brant. Contrar a ceea ce spera dup` [ocul r`pirii.|n sfâr[it, ar fi putut s` nu-i scrie deloc...

Desf`cu scrisoarea.„DianaLucrurile dureaz` mai mult decât credeam. A[teapt`-m`.Te rog,Brant“Tân`ra femeie f`cu ochii mari de surpriz`. |ntr-adev`r, era

sec [i exact, cum se a[teptase. Dar micul bilet era scris demâna lui! |n timp ce l-ar fi putut \ns`rcina pe Tom cu mesajul,alesese s`-i scrie. Cu tot ceea ce f`cea, era vorba aici de un gestdeliberat, gândit. Biletul con]inea alt mesaj, de citit printrerânduri: \n sfâr[it, \n sfâr[it, \i acorda deplin` \ncredere. Numai sim]ea pentru ea doar dorin]`, ci [i dragoste. O dragostedestul de puternic` pentru a accepta s`-i scrie, a[adar, s`-[iasume un risc: acela de a se dezv`lui, de a-[i pierde interesul...Rezerva se transformase \n mân` \ntins`, dorin]a spontan`amestecându-se cu tandre]ea. Da, era un pas important. {inu-l f`cuse cu inocen]`.

|nc` z`p`cit`, aproape ame]it` de aceast` descoperire,Diana se \ntinse pe canapea. Un zâmbet \ncântat \i flutura pebuze. |n sfâr[it, \i va putea studia scrisul! Câteva minute maitârziu, avea confirmarea a ceea ce b`nuia: foarte mult`energie, o capacitate de munc` fantastic`. Sarcasm, osenzualitate garantat` – asta [tia deja! – un sim] logic \n orice

150 NELLY

\ncercare. Un b`rbat dificil, cu siguran]`, dar sincer, loial.Chiar idealist, dac` da crezare modului \n care forma anumitelitere. Oricum, o persoan` care ac]iona \ntotdeaunaabandonându-[i principiile. Ea, care-[i f`cuse problemepentru Wayne, putea fi pe deplin lini[tit`. Dac` exista vreoposibilitate de a-l scoate din aceast` afacere, Brant o va g`si.

– Ei! Diana! Vrei s` m` aju]i s` fr`mânt pâinea?Nick \[i trecuse zâmbitor capul pe u[a salonului. Hotarât

lucru, când buc`tarul adopta pe cineva, era pentru totdeauna.– Sosesc.|mp`turi cu grij` biletul [i-l vâr\ \n buzunar, zâmbind. Un

zâmbet amuzat, foarte feminin. Scrisorile de dragoste de laBrant amenin]au s` fie la fel de originale ca \nsu[i b`rbatul!

***

– Ia te uit`! O naiad` \n gr`dina mea!Diana deschise lene[` ochii. De un sfert de or`, se sc`lda

cu voluptate \n apa c`ldu]` a micului jacuzzi pe care Brantpusese s` fie construit \n apropierea piscinei. Bulele carefrem`tau \i relaxaser` mu[chii \ncorda]i de spaimele acelei zile[i practic a]ipise. Deasupra ei, cerul \ntunecat deja, seumpluse de stele.

Reveni la preocup`ri mai terestre, descoperindu-l peBrant, zâmbitor, \mbr`cat doar cu un costum de baie albastrumarin. Nu ar`ta r`u. Nu ar`ta r`u chiar deloc. Mai ales \naceast` ]inut`. Iat` un b`rbat c`ruia \i st`tea bine \n costum,


dar c`ruia lipsa costumului i se potrivea [i mai bine! Arunc` oprivire apreciatoare de-a lungul picioarelor musculoase, r`t`cio clip` peste [oldurile \nguste pe care se \ntindea materialulelastic al costumului de baie [i se opri pe pieptul lat, pe carese etala p`rul \nchis la culoare [i cre].

Brant nu c`uta s` i se al`ture. Contempla cu un interesneascuns ceea ce costumul din dou` piese l`sa s` se vad` dintrupul Dianei...

Ochii li se \ntâlnir`. Tân`ra femeie recep]ion` mica lic`rireamuzat` [i tandr` care f`cea atât de apropiat – [i atât denecesar – acel chip care i se p`ruse atât de sever, prima dat`...

– Ar trebui s` faci asta mai des, Diana.– S` m` cufund \ntr-un jacuzzi?– M` gândeam mai degrab` la etapa precedent`, cea a

costumului de baie.Brant trecu peste margine [i se a[ez` al`turi de ea.– |]i dai seama c` nu te-am v`zut niciodat` altfel, decât

\mbr`cat` din cap pân` \n picioare?– Dezolant, \ntr-adev`r...O trase spre el [i se \ntinser` \n apa efervescent` privind

spre stele.– Mmm... Este bine.Brant zâmbi [i o a[ez` comod pe Diana peste el, ridicând-o

ca [i când nu cânt`rea mai mult decât o bul`.– A[a este [i mai bine. Ai primit mesajul meu?– Absolut.Amândoi [tiau c` nu vorbeau numai despre bilet...

152 NELLY

– {i acum, Brant, poveste[te-mi ce s-a \ntâmplat. {i s` nuomi]i nici un am`nunt!

– Va fi ajutat s`-[i revin`.|nchise ochii, a[ez` trupul Dianei mai bine, peste al lui [i

scoase un oftat de mul]umire.– {i apoi?– {i apoi, e[ti atât de dulce \n bra]ele mele, \ncât nu

reu[esc s` m` concentrez asupra nici unui alt lucru. Oare cumvrei s`-mi amintesc toat` [edin]a, cuvânt cu cuvânt, \n timp cete ]in pentru prima dat` \n bra]e, f`r` o saltea de haine \ntrenoi? Este atât de bine!

Diana zâmbi [i-l \mbr`]i[`. Brant sim]i sânii rotunzi presa]ipe el [i morm`i de pl`cere.

– Ai dreptate, f`cu tân`ra femeie, s`rutându-l pe gât. Dar,cu cât mai repede vei termina povestea, cu atât mai repedevom putea trece la altceva...

Doi ochi de o]el str`lucir` \n oglinda apei.– Promi]i?– Promit.– Wayne ne-a dat explica]iile pe care le cuno[ti: surmenaj,

depresie. Cele dou` s-au combinat [i a cedat nervos.Tân`ra femeie \l asculta, mângâindu-i distrat` p`rul brun de

pe piept. Brant \i prinse mâna, \n timp ce i se \ndrepta spre talie.– Dac` vrei s` auzi urmarea, te sf`tuiesc s` urci pu]in...– A[adar, surmenaj, spuneai.– {i \l vom trimite \n vacan]`. Sejur prelungit, odihn` [i

psihanaliz`. Când se va sim]i preg`tit se va \ntoarce.


– {tergi totul cu buretele?– Da.– Cum vei explica asta responsabililor cu securitatea?Brant zâmbi.– Avantajul de a fi patron este c` te po]i lipsi de explica]ii.

Jay va anun]a personalul c` afacerea s-a \nchis, punct [i de lacap`t.

Diana \[i strecur` mâinile \n p`rul lui, \l atrase spre sine[i-l s`rut` u[or pe buze.

– Bravo! E[ti m`rinimos, este o calitate rar`.Inginerul ridic` din umeri.– Wayne nu este decât un s`rman epuizat de prea mult`

munc`. De ce n-ar avea dreptul la \ngrijiri serioase?– Nu toat` lumea ar ra]iona ca tine. M` la[i s`-i verific

scrisul \nainte de a-l reangaja?– Bine\n]eles.Diana \i arunc` o privire suspicioas`.– Ei! Cum se face c` e[ti atât de agreabil?– Nu sunt agreabil. Dau dovad` de o l`udabil` deschidere

a min]ii, atâta tot.– Oh!– {i apoi, sunt un b`rbat practic. Tu [i meseria ta,

func]iona]i de comun acord. Dac` o vreau pe una, am mareleinteres s` o \n]eleg [i pe a doua! {i acum, ai terminat s` m`chinui cu \ntreb`rile?

– |nc` una.– Dac` trebuie neap`rat...

154 NELLY

– Vânzarea de informa]ii a cauzat multe prejudicii laMitchells?

– Nu. {i asta l-a salvat pe Rondall. Nu descoperisem \nc` ceera mai important, când a cedat el. Altfel, n-am fi pututniciodat` s`-l sc`p`m. De altfel, n-am fi sc`pat nici noi.

O sim]i pe Diana relaxându-se. De data aceasta, complet.– Mul]umit`?– Mmm.– Diana...Vocea \i era r`gu[it`.– Am putea...– Ei! Patroane! Ai cinat?Capul hazliu al lui Nick ap`ru \n fereastra de la buc`t`rie.

Brant \njur`...– Nu, n-am cinat!– Ei bine, trebuie s` fii lihnit de foame. Nu mi[ca. |]i aduc

imediat ceva!Brant ar fi protestat, dac` Nick i-ar fi l`sat m`car timp!

Lumina din curtea interioar` \i orbi: buc`tarul sosea, cu unplatou mare pe bra]e.

– Am preg`tit pâinea \n aceast` dup`-amiaz`, patroane.Diana [i cu mine! Gust` pu]in din astea. Sandvi[urile care \]iplac! {i un pahar bun cu lapte pentru a \ncheia.

Puse platoul pe marginea bazinului [i se a[ez` pe un scaun\n gr`din`, preg`tit s` a[tepte cât timp va fi necesar... Brant \iarunc` o privire ucig`toare.


– Patroane, trebuie s` m`nânci. |n]elegi, Diana, interesuleste s` fie bine hr`nit, foamea \l aduce \ntr-o dispozi]ie decâine!

Brant renun]` s` protesteze [i se supuse. Mestec` \n modcon[tiincios toate sandvi[urile [i b`u paharul cu lapte pân` laultima pic`tur`. Când termin`, se \ntoarse spre Nick, r`mas\nc` a[ezat, cu \nc`p`]ânare.

– Mul]umesc. Mul]umesc foarte mult. A fost delicios. {iacum, vrei s`-mi faci serviciul de a ridica tab`ra, b`trâne? Amo cerere \n c`s`torie, care a[teapt`...

|ncântat, Nick disp`ru. U[a de la buc`t`rie se trânti [ilumina din curtea interioar` se stinse.

Diana nu prea [tia ce s` cread` despre aceast` intrare \nsubiect: „ridic` tab`ra pân` când o cer \n c`s`torie“... Nu eranemaipomenit de romantic, ca declara]ie... Brant o trase spreel. Pe jum`tate furioas`, pe jum`tate acceptând, se supuse.

– Diana, eu...Soneria telefonului se auzi \n noapte.– Nu r`spunzi?– Se ocup` Nick de asta. Diana, eu...– Patroane! Charlie, pentru dumneata!Lumina din curtea interioar` \l preced` pe omul la toate,

cu telefonul \n mân`.– Nu este adev`rat! Spune-i c`...Tân`ra femeie \i puse blând mâna pe um`r.– Ia-l Brant. Poate este important.Buzele sale \i atinser` u[or tâmpla.

156 NELLY

– E[ti prea rezonabil`... |n regul`, Nick, adu-mi-l!– Alo, Charlie? Sper c`-]i po]i justifica apelul! Tu... Ce? Iut`?

Dac` [tiu ce-i iuta? Ai g`sit-o \n stare s`lbatic` pe insul` [i vreis` faci o industrie? Cu indigenii care te-au ciuruit cu gloan]e?Dar \n sfâr[it, Charlie... Ascult`-m`... Nu, nu vreau s` cump`rsaci de iut`! Nu, nici tapiserie! Charlie, nu-mi pas` s` [tiu dacàsta te vâr` \n belea. Descurc`-te singur cu acei canibali. Câtdespre mine, nu vreau s` te mai aud vorbind nici o secund`\n plus! Nu... Charlie, du-te...

Diana \ntrerupse brusc comunicarea. Era de preferat sèvite ce era mai rù! Brant zâmbi.

– Unde eram?– Cred c` agenda ta prevedea o cerere \n c`s`torie pentru

sfâr[itul acestei zile.– Foarte exact. Ei bine, ce spui?– Despre ce?– Despre ceea ce vorbeam.– N-am vorbit \nc` despre nimic, cu exactitate.|n cazul \n care credea c` scap` atât de u[or, se \n[ela! Era

ceva s` prime[ti un mic bilet scris de mân` [i s`-l ridici la rangulde declara]ie de dragoste, dar prefera s` aud` clar cererea \nc`s`torie. M`car pentru a fi sigur` c` nu avea halucina]ii.

– La naiba, Diana, nu face pe proasta. Vreau s` nec`s`torim [i o [tii foarte bine!

– Vrei s` te c`s`tore[ti cu mine? {i pentru ce motiv?Va vorbi, chiar dac` va trebui s`-i smulg` cuvintele unul

câte unul...


Privirea calm` a tinerei femei trecea peste el ca oprovocare. Brant zâmbi [i o cuprinse \n bra]e. Merita s` aud`acele vorbe atât de greu de rostit. Greu, deoarece era primadat`. Dac` spera s-o fac` pe aceast` femeie minunat` s` intre\n patul s`u [i \n via]a sa, era de preferat s` se hot`rasc` s`vorbeasc`...

– Diana, iubito, te vreau numai a mea, pentru a \mp`r]itotul, pentru a deveni cealalt` jum`tate a mea. Eu, carecredeam c` nu voi avea niciodat` nevoie de nimeni, am nevoiede tine. Dai sens existen]ei mele, iubito.

|[i cufund` privirea cenu[ie ca o]elul \n adâncul ochilortinerei femei, pentru a descoperi acolo tulburare, candoare,vulnerabilitate... dragoste. Se st`pâni s-o s`rute. Trebuia mai\ntâi s` termine.

– Dar mai presus de toate, dragostea mea, vreau s` teiubesc. Ceva \n tine m` tulbur` [i m` provoac`, \n acela[itimp. Niciodat` o femeie nu mi-a inspirat o asemenea dorin]`.Dar mi-e team` s` \ntind mâna, s` iau ce m` tenteaz` atât demult. Nu mi s-a \ntâmplat asta niciodat`, Diana, ]i-o jur.Trebuie ca tu s` vii spre mine, trebuie...

Ea \i ap`s` un deget tremurând pe buze.– Nu spune mai mult, iubitule. Te voi lua de so]. Cu fericire.– De ce?Diana sim]i c`, la fel ca ea, avea nevoie s` [tie.– M-ai crede dac` ]i-a[ explica faptul c` am g`sit \n sfâr[it

un subiect de grafologie bun [i c` aceasta justific` oricesacrificii?

158 NELLY

|ncercase s` glumeasc`, dar vocea o tr`da. Brant zâmbi [i oleg`n` u[or.

– Nu. A[ gre[i.– Ai avea dreptate. M` c`s`toresc cu tine pentru c`

reprezin]i ceea ce caut dintotdeauna. Vreau s` m` trezesc \nfiecare diminea]` \n bra]ele tale, vreau...

El o opri cu un s`rut.– Brant, mâine vreau s` m` trezesc lâng` tine.Acesta se \ndep`rt` pu]in [i privirea lui o ardea.– Nu. Te iau pentru toat` via]a, nu doar pentru o noapte.

S` a[tept`m s` devii doamna Brant McAllister.Diana \[i puse capul pe um`rul lui.– Ai oare un avion?– Da. |n sfâr[it, societatea \mi pune unul la dispozi]ie...– {i acest avion, ne va putea duce la Las Vegas, sau la Reno?– Când asta?– |n seara asta?– Da, iubito, este posibil.Vocea lui Brant era r`gu[it`, iar zâmbetul Dianei \i

r`spunse, la fel de promi]`tor ca o diminea]` de prim`var`.– |n acest caz, ce a[tept`m?

Sfâr[it


tara portii de aur

Documents