ANoNTW LANE

Traducere din limba englezd' Justina Bandol :

GHEATA NEAGRA,

CAPITOLUL 1

Lumina soarelui scdpira pe oglinda apei, trimi!6nd mici

fulgere orbitoare in ochii lui sher:lock. El clipea des 9i se strS-

duia s5.9i lini pleoapele mijite drept pavizd.

Bircula se legina leneg in mijlocul t11...............1u! in jurul lui, chiar

de la mal, terenul acoperit de ierburi se indlla peste tot, presS-

rat ici-colo cu tufiguri gi pSlcuri de copaci. Lacul pSrea s5 se afle

in mijlocul unui ceaun verde, peste care se agternea capacut

cerului albastru firi Pati.Sherlock gedea la prov5, cu spatele la ap5. Amyus Crowe

st5tea la pupd, gi greutatea luifScea barca s5 se lase mai ad6nc

in partea aceea gi capStul lui sherlock s5 se ridice u9or. Ameri-

canul linea in manS'o undil5 din trestie de zahSr; intinsS peste

margine,a bSrrcii. De un fir sublire legat de vSrful undilei atarna

un ,rno. de pene ce plutea pe suprafala apei: o momeal5 care

unui pegte flsm6nd ar fi putut s5-i pari o musc5'

intre cei doi, pe fundul bircii, se afla un cog gol de trestie'

- De ce n--a!i adus decAt o undild? intrebd Sheriock cam

bosumflat.

- N-am venit la o partidi de pescui! ii r:ispunse cordial

Crowe, cu ochii la mornealS, chiar daei aga pare. Am venlt s5-Ti

arSt ceva ce-!i va fi de folos in via!5.

And rew

- Ar fi trebuit s5-mi inchipui, mormdi Sherlock.

- Degi aga-mi fac rost 9i de masa de seari pentru mine 9iVirginia, recunoscu americanul. Ca de obicei, incerc sd impu;cmai mulgi iepuri dintr-odatd.

- Si eu trebuie doar si ldncezesc aici, intrebd Sherlock, gi simi uit la dumneavoastrd cum vd prindefi pegtele pentru cind?

- Pdi cam aga, z6mbi Crowe.

- gi c6t o si dureze?

- Hm, depinde.

- Depinde de ce?

- Depinde dacd sunt sau nu un bun pescar.

- $i ce v-ar face sd fili un bun pescar? intrebd Sherlock, gtiindc5-i dd apd la moard lui Crowe, dar neputdnd sd se opreascd.

in loc sb rdspundd, americanur inv6rti cu dibicie murinetade alamd cu m6ner de os de Ia capitul undifei, trdg6nd firulinapoi. Smocul de pene folosit drept nadd sdltd din api si ri.mase suspendat in aer. Picdturi sc6nteietoare curgeau de pe elin lac' crowe smuci undila cdtre sine. Firulii zburi pe deasupracapului, ;i, pref de c6teva clipe, momeala pdru o patd neclarice traversa aerul. Apoi, pescarul azvarli din nou undila ?nainte,gi smocul de pene ii trecu peste cregtet, ?nchipuind un opt marepe fundalul cerului albastru, si lovi oglinda apeiin alt loc dec6tinainte, pleoscdind ugor pi improgcAnd stropi. Cu un zAmbetin collul gurii, Crowe il urmiri cum plute;te pe lac.

- Un bun pescal zise el, gtie cd pegtele reaclioneazi diferitin funclie de temperaturi 9i de anotimp. Dimineafa devreme,primdvara, bunSoard, n-o sd mugte nici si-l pici cu ceari. Apae rece si abia se incdlzegte, fiindci soarele-ijos si razele lui serdsfr6ng in oglinda apei, a9a cd pestii sunt blegi. 56ngele, fiind

T6ndrul Sherlock Holmes' Ghea!a neagrd

rece gi influenlat de mediul din jur, le curge greu prin vene' Dar

agteapti un pic p6nd spre sf6rgitul diminelii sau dupi pr6nz

;i-ai si vezi cum se schimbd lucrurile' Pegtii incep sd mugte'

pentru ci soarele bate acum drept pe suprafala apei' incdl-

zind-o9if5e6ndu-iSipeeisSmaiprindSvia!5.Bineinleles,pede alti parte, vantul impinge incolo gi-ncoace stratul de api

mai caldS de deasupra, plus musculilele 9i chestiile cu care se

hrinesc ei, 9i tu, ca un bun pescar, trebuie si urmdregti migca-

rea asta. N-are niciun rost si pescuiegti unde apa-i inci rece

sauundepegtiin-aucem6nca.gitoateasteaseschimbSinfiecare perioadi a anului.

- Ar trebui si iau notife? intrebi Sherlock'

- Ai un cap pe umeri - folosegte-l! line minte ! pufni Crowe

gi continuS: larna, de pild5, apa e rece, citeodatd chiar inghe-

!atd,9i pegtiise migci lent' Triiescindeobgte pe seama rezerve-

lor pe care 9i le-au fScut din toamnS' Aga cd, iarna, pescuitul nu

e mare br6nz5. Sd vedem, ce-ai relinut p6ni acum?

- Bun. sherlock igi sistematizS repede in minte informaliile

pe care le relinuse. Primivara perioadele cele mai bune sunt

dimineala devreme 9i seara, iar iarna am face mai bine sd cum-

pirim pegte de la negustori.

Crowe r6se.

_Rezumatulebun,dariag6ndegte-teceelabazofaptelor|.

Care-i regula care le exPlicd?

Sherlock rdmase c6teva clipe pe 96nduri'

- Elementul principal e temperatura apei, 9i aceasta depinde

de cdt de fierbinte e soarele 9i de cum cade pe apd - drept in jos

sau piezis. Trebuie sd iei in calcul unde-i soarele pe ce[ si des-

coperi unde e apa cald5, dar nu clocitS, 9i acolo ai si dai de pegte'

Andrew

- Foarte corect.

Momeala sdltd pe loc, ;i americanul se apleci inainte,privind neclintit cu ochii lui albagtri spdlicili de sub streaginasp16 ncenelor stufoase inci runf ite.

- Fiecare pegte preferd o anumiti temperaturd, continui elcu voce joas5. Un bun pescar isi foloseste cuno;tinfele despretemperatura preferati de pesti raorartd cu cere despre anotimp,despre perioada zilei gi despre curenfii, alimentarea cu api girelieful lacului, ca sd-gi poatd da seama ce soi de pegte va gdsiintr-o anumitd parte a racurui, intr-un anumit moment din an.

- Toate astea sunt foarte interesante, spuse sherrock, dareu n-am de 96nd sd md apuc de pescuit nici mdcar ca amator.Mi se pare ci trebuie sd stai prea murt doar agtept6nd sd seint6mple ceva; Daci tot e vorba sd stau mai mult timp intr_unloc, prefer sd tin in m6nd o carte, nu o undild.

- Ceea ce incerc sd-gi spun, rdspunse Crowe rdbddtor, infelul meu mai de la !ard, e cd, dacd vrei sd prinzi ceva, trebuies-o iei sistematic. Trebuie sd cunogti obiceiurile prdzii si sd stiicum se schimbd ele in funclie de mediu gi de imprejurSri. gi astase aplicd in egald mdsurd oamenilor pi pegtilor. Oamenii au giei preferinfele loL locurile lor favorite, in diferite momente alezilei, gi preferinlele acestea pot sd fie una, dacd e soare, gi alta,daci ploud, sau una, c6nd le e foame, gi alta, c6nd sunt sdtui.Trebuie sd ajungi s5-!i cunogti prada dacd vrei sd anticipezi campe unde s-ar afla. $i atunci poti folosi o momeald _ precumacest simpatic smoc de pene pe care le_am legat laolaltd _,ceva din care sd nu se poatd abline sd mupte.

- Am inleles morala, zise Sherlock. Acum putem sd neintoarcem?

TAndrul Sherlock Holmes. Gheala

- Nu ?nc5. Deocamdati nu mi-am asigurat masa de seari'

privirea luicrowe plutipe deasupra lacului, ciut6nd ceva. odat;

ce-!i cunogti prada gi-i inveli obiceiurile, trebuie s5 te uili dupd

semnele care-i indicS prezenla. Doar n-o si se apuce sd-1i iasS

singuri in fa!5 gi si se anunle! Nu, o si se furigeze foarte atentS,

iar tu va trebui sd cauli indiciile discrete care-!i semnaleazd ci e

prin preajmi. ochii americanului se alintird asupra unei porliuni

de lac la vreo patru-cinci metri de barc5. UitS-te, de pild5, acolo!

spuse el, ddnd din caP. Ce vezi?

Sherlock Privi cu atenlie.

- Ap5.

- $i altceva?

T6nSrul miji ochii, orbit de lumina reflectatS in lac 9i strS-"

duindu-se si vadd ce vizuse Crowe. Pre! de o clipd, undeva in

mijlocul apei, o micd porliune circularS pSru s5 se ad6nceascS

ugor; ca gi cum un val mic s-ar fi format induntru, nu in afard.

Doar pentru o fracliune de secundS, insd, dupd care reveni la

normal. Dar acum, fiindcS gtia dupd ce s5 se uite, sherlock vSzu

mai multe astfel de mici ad6ncituri, momente fulgerdtoare, efe-

mere, in care suprafala lacului pSrea sd se scobeascS abia simtit.

- Ce e asto?

- Se zice cd ,,soarbe" pegtele, rispunse Crowe' Se int6mpl5

atunci c6nd pegtii - pSstr5vii, in cazul nostru - stau cu botul in

sus imediat sub oglinda apei, agtept6nd ca larvele de insecte

si pluteasci prin apropiere. in clipa cdnd au vdzut una, iau o

inghilituri de ap5, sorbind odatd cu ea 9i larva' La suprafa!5

nu se vede dec6t ad6ncitura aia, c6nd apa e suptd in jos 9i

trage larva dupi ea. $i asta, amice, ne dd de gtire unde se aflS

pdstrivu l.

neagra

An d rew

Smuci de undild, incSt momeala veni peste apd, trasi defi[ p6nd cSnd ajunse intr-o zond unde sherlock vizuse pdstriviisorbind larvele. o clipi nu se intdmpld nimic, apoi momeala seafundd deodatd sub oglinda lacului. crowe ridicd undifa, rotindin acelagi timp minerul mulinetei c6t putea de energic. Apaexplodi in sus in stropi argintii, in mijlocul cirora se zbitea unpegte cu solzi maronii. Gura i se agdgase in c6rligul ascuns inmomealS. Crowe smuci cu dibdcie de unditi in sus, gi pestelezburd pur ;i simplu pe fundul bdrcii, unde incepu si se zbatd cudisperare. TinSnd undila cu o m6nd, ca sd nu cadd in api, Croweo intinse pe cealaltd in spatele lui ;i trase de sub banchetd o b6tdde lemn. O loviturd rapidS, gi pegtele incremeni.

- Deci, ce-am invdtat astdzi? intrebd el binevoitor ?n timpce desprindea c6rligul din gura pistrdvului. cunoagte obiceiu-rile prizii, d5-ii seama la ce momeali va ,,mugca,, si care suntsemnele prin care igi indicd prezenla. Daci faci toate astea, itimaximizezi sansele s-o prinzi.

- Dar cdnd o sd am eu vreodati ocazia sd v6nez ceva sau pecineva? intrebi sherlock, inteleg6nd ideile principale ale lec!iei,dar ne;tiind cum i se aplicau lui in particular. gtiu cd dumnea-voastrd afi fost c6ndva v6ndtor de recompense in America, darmd indoiesc ci eu am sd activez c6ndva in domeniul dsta. E maiprobabil sd devin bancher sau ata ceva.

Chiar in clipa c6nd rostea aceste vorbe, Sherlock simfi o pia_

trd pe inimS: ultimul lucru pe care 9i-l dorea in viatd era o slujbiplicticoasi de birou. Dar nu-gidddea seama dacd avea alternativd.

-A, viafa e plind de lucruri pe care s-ar putea sd vrei sd lev6nezi la un moment dat, zise Crowe, aruncdnd pegtele in cog 9ipundnd capacul de trestie deasupra. poate ai sd vrei sd gdsesti

16nirul Sherlock Holmes. Gheala neagra

investitori pentru o schemS financiarS nSscocitS de tine. Poate

ai si te gindegti, la un moment dat, s5-1i gisegti o sofie'

poate ai sd urmdregti pe cineva care !i-e dator. Sunt tot felul de

motive pentru care cineva ar vrea s5 v6neze pe altul. Esenlialul

rSmane acelagi. $i, privindu-l pe sherlock de sub spr6ncenele

stufoase, addugS: Pe baza experienlei anterioare, pot si spun cd

existS, de asemenea, criminalii 9i infractorii pe care s-ar putea

sd-i int6lnegti in cursul vielii. crowe apucS bine undila, zv'rli

nada inapoi peste cap, desenSnd un optin aer, 9i o av6nti apoi in

apd. $i, la urma urmei, in ultimS instan!;, vor exista intotdeauna

ciprioare, porci mistreli 9i pegti'

Cu aceste cuvinte, se lisd pe spate cu ochii pe jumdtate mi-

ji!i gi, timp de o or5, se dedici pescuitului, in timp ce Sherlock

se uita.

Dupdceincddoipe5tifurdpringi,scogidinc6rliggiaruncaliin co;, Amyus crowe puse undila jos la prova bSrcii 9i se intinse.

- Socot ci e timpul si ne intoarcem, anun!5 el' Doar daci

nu vrei sd incerci gi tu.

- $i ce si fac cu un pegte? intrebi Sherlock' Unchiul 9i md-

tuga au bucdtireasd acas5. M6ncarea mi se pune pe masd fdrd

ca eu si trebuiasci s5-mi bat capul cu asta'

- Cineva trebuie si prindd animalele din care se face m6n-

carea, spuse crowe. Si intr-o zi chiar s-ar putea sd trebuiascS

sd-1i bali capul de unde ai s5-!i iei urmStoarea mas;, z6mbi el.

sau poate vrei s-o surprinzi pe fermecStoarea doamnS Eglantine

cu un pdstrdv mare gi suculent pentru cind.

- Ag putea si i-l strecor in pat, mormdi Sherlock' A9a ar

fi bine?

- Sund tentant, rdse Crowe, dar md tem ci n-ar fi'

Andrew Lane

Lui ramele siv6sli p6nd la mal. Dupi ce legi barca de un micstdlp infipt in pdm6nt, el gi sherlock o porniri ?napoi cdtre casi.

Trebuird sd urce coasta abrupti a cdlddrii in care se aflalacul' crowe mergea inainte, stdruitor; duc6nd cogul de trestie.corpul lui masiv fdcea surprinzitor de puf in zgomot in miscare.Sherlock venea in urm5, obosit deja 9i plictisit.

La capdtul urcugului, ajunseri ?ntr-un punct unde ?n spa_

tele Ior se privdlea povdrnigul, iar inainte terenul se a;terneaplat. Americanul se opri sd-lagtepte pe Sherlock.

- Un lucru de refinut, zise el, ardtAnd spre oglinda albastrda lacului. Dacd mergivreodatd la v6ndtoare, si nu te lasi ispititsi te opregtiintr-un asemenea loc - ori ca sd admiri privelistea,ori ca sJ cercetezi terenul din jur. inchipuie-1i cum ne vede oriceanimal din pddure c6nd stim aici ?n bdtaia soarelui. suntemvizibili de la kilometri depdrtare.

Si o lud iar din loc inainte ca Sherlock sd poati rdspunde,rdscolind cu picioarele vegetalia bogati de ra nivelul solului.sherlock se mirS o clipd de unde gtia crowe incotro sd meargddin moment ce nu avea busold. Fu c6t pe ce sd intrebe, darapoi incercd sd-si dea seama singur. Nu se putea ghida dec6tdupi imprejurimi. Soarele risdrea in est gi apunea in vest,dar asta nu-i era de prea mare folos la vremea amiezii, c6ndle bdtea chiar in crettet. Si totugi a9a era? Dupd cdteva clipede 96ndire, Sherlock igi didu seama cd, la pr6nz, soarele seafla exactin crugulcerului numai la Ecuator. pentru o tard dinemisfera nordicS, precum Anglia, cel maiapropiat punct de peEcuator se afla undeva drept spre sud, a;a cd, la douisprezeceziua, soarele era, in cazul lor, mai la sud de punctul de pe cerchiar deasupra capului. probabil dupd asta se orienta crowe.

T6nirul Sherlock Holmes. Gheala neagrd

-in plus, mugchiul tinde sd creascd mai des pe.partea nor-

dici a copacilor, ii aruncd americanul peste umir. E mai umbriti

;i, de aceea, maijilavi.

- Cum faceli asta? ii strig5 Sherlock'

- Ce anume?

- S; vd dali seama la ce se 96ndesc oamenii 9i sd reaclio-

nezi exact la momentul Potrivit.

- A! r6se Crowe. E un giretlic pe care am s51i-l explic alti datS'

Sherlock nu-9i mai didea seama de c6nd mergeau prin p5-

dure, dar, la un moment dat, Amyus Crowe se opri 9i se ldsS pe

vine, pun6nd cogulalSturi pe pdm6nt.

- Ce poli deduce de aici? intrebi el'

Sherlock se ghemui aldturi. in solul moale de la poalele unui

copac vdzu o urmS micd de copitS, de forma unei inimi.

- Ci a trecut o cdprioarS? incerci el sd tragd o concluzie'

- intr-adevir, dar incotro s-a dus 9i ce v6rstb avea?

Sherlock examini urma mai indeaproape, incercind s5-9i

imagineze copita unei cdprioare' Zadarnic.

-intr-acolo? intrebd el, ardt6nd direclia pe care o indica

partea rotunjitd a amPrentei'

- Nu, in sens invers, il corecti Crowe. Te g6ndegti la o copit5

de cal, unde partea rotunjitS e intr-adevar in fa!5. Dar varful unei

urme de ciprioari e indreptat intotdeauna in direclia in care

merge animalul. lar asta e o cipri!5 t6nir5. ili poti da seama

dupd ovalurile mici din spatele copitei, care sunt lSsate de pin-

teni. Priviin jur. Uite acolo! spuse el, aplecdnd capulintr-o parte.

Vezi poteca aceea dreaptd printre ierburi gitufiguri?

Sherlock privi atent. Crowe avea dreptate - era intr-ade-

v5r o potecS, aproape invizibilS, insemnatS doar de ierburile 9i

Andrew Lane

tufigurile care se aplecau u$or de o parte gi de alta. Nu mai latdde doisprezece centimetri, aprecie Sherlock.

- Cdprioarele cutreierd toatd ziua, ?n cdutare de hrand, in-tre locul unde igi au culcugul ;i locul unde le place sd se adape,zise Crowe, incd aplecat deasupra urmei. Odati ce gdsesc untraseu ferit, il folosesc pAnd c6nd le sperie ceva. Din asta cededuci?

- Ci prada tinde sd-9i pistreze obiceiurile daci nu e de-ranjatd? rispunse Sherlock precaut.

-Foarte corect. Sd nu uifi astal C6nd cauti un om cdruia_iplace sd tragS la m5sea, ia cr6gmele la r6nd! Dacd-i plac curselede cai, verifici hipodromurile! in plus, toatd lumea cdldtoregteintr-un fel sau altul, apa cd vorbegte cu birjari 9i cu controlorii debilete - s-ar putea ca vreunul sd ;i-l aminteascd.

Crowe se indreptd de spate, lui cogul de jos 9i o porni dinnou printre copaci. Sherlock venea dupd el, arunc6nd intrunapriviriin jur. Acum, cd americanulii ardtase dupd ce si se uite,vedea pe pim6nt tot felul de urme: unele de cdprioard, dediferite mirimi, altele lSsate evident de alte animale - poateporci mistrefi, poate bursuci, poate vulpi. Distingea de aseme-nea ciriri prin vegetaTia de la sol, pe unde ierburile ;i tufelefuseserd deranjate de trupuri in migcare. Ceea ce p6nd atuncirdmdsese invizibil pentru el devenise deodatd evident. Acelasipeisajii oferea mult mai multe de vdzut.

Ajunserd la Conacul Holmes abia dupi inci o jumdtatede or5.

-Aici trebuie si ne despdrlim, zise Crowe. O sd reludmm6ine de unde ne-am oprit. Mai am c6te ceva sd te invit desprecum se ia urma si se v6neazd.

TAndrul Sherlock Holmes. Gheala neagrd

- Nu vreli si intrali pulin? ilintrebd Sherlock. A9 putea s-o

rog pe bucitdreasi si ne faci nigte ceai, 9i una dintre servi-

toare ar putea sd vd curele pegtii de mSruntaie 9i de oase.

- Foarte amabil din partea ta, zise Crowe cu glasul lui sonor.

Cred ci am si profit de aceastd ofertS.

Parcurseri impreund aleea cu pietrig care ducea p6ni la fa-

fada impresionanti a regedin{ei Holmes. De data asta Sherlock

fu cel care mergea in fa!5.

Deschise uga de la intrare fdri sd mai bat5.

- Doamnd Eglantine! strigd el cu indriznealS.

O siluetS neagri se desprinse din umbra de la baza scdrii

gi veni cu pagi neauzili spre el.

- Buni ziua, domnigorule Sherlock! rdspunse intendenta cu

vocea ei uscatS ca fognetul frunzelor toamna. S-ar zice cd socotegti

casa aceasta mai degrabi un han dec6t regedinla familiei tale.

- lar dumneavoastri s-ar zice sd vi socotili mai degrabd

membrd a familiei dec6t a personalului, ripostd t6nirul cu glas

inghefat, dar cu inima zbit6ndu-i-se in piept. Domnul Crowe va

lua ceaiul cu mine astdzi. Vi rog sd dali dispozilii sd fim servili.

R!mase in agteptare, negtiind daci intendenta avea s5-i

respecte porunca sau s5-l expedieze cu vreo vorbi tiioasS. Avu

senzalia ci nici ea nu gtia prea bine, dar, dupi o clipd, femeia

se intoarse gi o porni firi o vorbS spre bucdtirie.

Sherlock simli brusc nevoia imperioasS. si impingd lucru-

rile pulin mai departe, s-o intir6te pulin pe cea care i9i diduse

at6t de mult silinla s5-i faci viala neplScuti in ultimul an.

- Ah, adiugd el, fic6nd semn cStre cogul de la picioarele lui

Amyus Crowe, gi domnul Crowe a prins nigte pegte. Fi!i, vi rog,

amabilS 9i punelis5 fie curSlat de oase gide mSruntaie!