tabagismul de la statistici la practica medicala antigona trofor final

43
4 2 5 1 0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011 Tabagismul de la statistici la practica medicală Antigona Trofor Universitatea de Medicina şi Farmacie”Gr.T.Popa” Iasi

Upload: filip-raluca

Post on 26-Sep-2015

17 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

fumat

TRANSCRIPT

  • Tabagismul de la statistici la practica medical

    Antigona TroforUniversitatea de Medicina i FarmacieGr.T.Popa Iasi

  • SumarRemarci introductiveStatisticiIdentificarea problemeiSoluia problemeiPractica medicala

  • Remarci introductiveDespre fumatDespre tutunDespre tigariDespre compozitia chimica a tigarilorDespre efectele fumatului asupra sanatatii

  • Ce este de fapt fumatul?

    OBICEI? (preocupare) - deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuniA FUMA - a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun.

    OBICEIBOALAmotivatiedurata, intensitate

  • Ce stiti despre tutun? TigariPipaTrabucNarghileaTutun mestecat/prizatAltele Bidis i Kreteks

  • Ce stiti despre tigari?

  • Care este compozitia chimica a tigarii?

    Peste 4000 constituenti toxici formati prin arderea tutunului- 50 dovediti cancerigeni.Nicotina, monoxidul de carbon, compusii iritanti, gudronul.

  • Nicotina este inalt addictiva, intr-un mod similar si chiar superior addictiei drogurilor grele / puternice ca heroina si cocaina.

  • NICOTINA este un drog psihoactiv.Proprietatile addictive implica in special sistemele de recompensa(satisfactie) si memorie

  • Sistemul mesolimbic dopaminergic Nicotina actioneaza preponderent prin intermediul dopaminei.

  • Receptorii nicotinici acetilcoliniciForma cea mai raspindita este receptorul pentameric format din 4 subunitati alfa si 2 subunitati betaAlfa7- forma stabila, homomerica a nAchRLeonard & BertrandNicotine Tob Res, 2001; 3:203-22377777

  • Nivelele serice ale nicotinei in timpul fumatuluiNicotina serica creste treptat diurn si scade nocturn.Benowitz et al. Clin Pharmacol Ther, 1982; 32 : 758-764CO ppm705948342110

  • Care este compozitia chimica a tigarii?

    Monoxidul de carbon - aparitia plcilor de ateromafectiuni cardio-vasculareIritanti: bioxid de azot, fenoli, crezoli, acid cianhidricmodifica clearance-ul mucociliarinfectii respiratorii frecvente. Compusii cancerigeni:hidrocarburi aromatice policiclice,nitrosaminecancere cu diferite localizari Nicotina: vasoconstrictie, stimulare SNC

  • Care sunt efectele fumatului asupra sanatatii?Efecte pe termen scurt: Psihoactive: memoria, energia, dispoziia, emoiile, atenia, comportamentul, tulburrile de somn;Crete frecvena cardiac i presiunea arterial;Vasoconstricie periferic;Creterea frecvenei respiratoriiEfecte pe termen lung:Boli respiratorii;Boli cardiovasculare;Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare i osteoarticulare;Diferite tipuri de cancere;Scade imunitatea;Consecine negative asupra fertilitii, sarcinii i ftului.

  • Daca renunti la fumat acum :

  • Daca renunti la fumat acum :Imbunatatirea circulatieiTuse/oboseala se reducScade riscul de boli de inimaScade riscul de cancerImbunatatirea activitatii creerului 2-3 sapt.1-9 luni> 1 an10 ani15 ani

  • Statistici

  • FUMATUL IN CIFRE IN LUME o treime din populatia globului fumeaza ( 47% barbati si 12% femei )La fiecare 8 secunde un om moare datorita bolilor cauzate de fumat Aproape 50% din fumatori mor datorita unei boli cauzate de fumat si 40% mor inainte de varsta pensionarii; 22% femei si 34% barbati sunt fosti fumatori !!!

    Fumeaza mai mult cei saraci ( 800 milioane de fumatori in tarile in curs de dezvoltare )

    IN ROMANIA

    36 % dintre romni fumeaza;

    21% dintre tinerii peste 15 ani sunt fumatori zilnici

  • ADDICTIA PE GLOB- IN CIFREAlcoolul, tutunul si drogurile sunt responsabile de 8,9% din bolile de pe glob;Povara bolilor prin addictie a fost estimata la 128 milioane persoane cu speranta de viata mai mica.Costurile sociale, psihologice si materiale ale addictiei sunt mari.

  • Identificarea problemei

  • Fumatul de igarete = cea mai evitabil cauz de deces i boal Tutunul

    Obinuina de a fumaDependena de nicotinBoli cauzate de fumatEpidemia tabagismului

  • Fumatul este nocivSperana de via se scurteaz cu 5-8 ani!Dac se dezvolt boli: sperana de via se scurteaz cu 18-22 ani!!Relaie puternic doz-rspuns ntre fumatul excesiv, durata fumatului, fumatul initiat la o vrst fraged i riscurile crescute pe care le au fumtorii pentru boli grave i mortale.

  • Fumul de igar este periculos Tutunul i fumul de igar conin o mulime de poteniale toxine incluznd oxidani, compui organici, metale toxice i metale tranzitive care pot cauza inflamaie i boal pulmonar.

    S-a demonstrat c tutunul i fumul de igar conin endotoxin, un potenial mediator al inflamaiei cilor aeriene.*

    * Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.

  • Efectele complexe ale fumatului asupra sntii omuluiEfectele biologice ale componentelor chimice din fumul de igar: monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritaniRiscurile pentru boli Organele int (boli respiratorii, cardiovasculare)Dependena nicotinic: aspecte sociale i comportamentale, aspecte psihologice

  • FUMATUL ESTE O PROBLEMA DE SANATATE

  • Fumatul/ Consumul cronic de tutun O boal? Ce fel de boal? Cine se ocup? Care este abordarea?

  • O BOALA INREGISTRATA Cei mai multi din fumatorii de tigari obisnuite devin dependenti fizic si psihic, continua fumatul si intimpina dificultati in a renunta la fumat.Dependenta tabagica (WhO ICD 10)Dependenta nicotinica (APA DSM IV)

  • DA, Fumatul este o boal!Tabagismul cronic (denumiri echivalente - dependena de tutun sau dependena nicotinic) - o boal cronic- F 17.2Aceast afeciune trebuie recunoscut de orice medic practician care asist fumtori.

  • O boal cronic Luare n evidenUrmrire periodicTratarePrevenirea recidivelorReluarea tratamentuluiMentinerea abstinentei tabagice

  • Soluia problemei

  • Cine se ocup?Medicii de familiePneumologi, medici din alte specialitati care au absolvit module de curs de management al tabagismului.

  • Cum se abordeaza?Condiie patologic cronic cu implicaii medicale, psihologice, sociale, comportamentale, economice.Specialistul in sevraj tabagic va urma un modul de specializare multicomponenial. Abilitile de comunicare sunt utile.

  • Cum se nva?GHIDUL SPECIALISTULUI N RENUNAREA LA FUMAT ( 2008 )Ghid elaborat de grupul de lucru al Seciunii Tabacologie din Societatea Romn de Pneumologie

  • Practica medical

  • IDENTIFICAREA PACIENILOR CU TABAGISM CRONICRecomandm identificarea de rutin a fumtorilor la toate nivelele de asisten medical din Romnia i nregistrarea statusului de fumtor ca un semn vital n documentele medicale. Screeningul clinic al fumatului crete rata de succes a interveniilor pentru renunarea la fumat. ( Nivel de dovad A)

  • FISA DE DETERMINARE A STATUSULUI FUMATULUI

    STATUS FUMATOR:FUMATI?: DA/NUDA (de cel putin 6 luni) = FUMATOR- Numar pachete an (nr. de tigari/zi, nr. ani de fumat)- - Consum actual (nr. tigari/zi)- - Momentul primei tigari a zilei- - Tentative de renuntare anterioara-NU: - Niciodata (

  • DEFINIREA I FORMULAREA DIAGNOSTICULUI DE DEPENDEN NICOTINIC Medicii practicieni care acord ngrijiri persoanelor identificate ca fumtori trebuie s considere consumul de tutun o boal cronic recidivant i s recunoasc consumul de igarete ca simptom principal al bolii.

  • INTERVENIA TERAPEUTIC ESTE OBLIGATORIE PENTRU TOI PACIENIIOrice fumtor identificat prin consult medical trebuie s primeasc asisten medical adecvat n scopul opririi fumatuluiIdentificarea i sftuirea fumtorilor pentru a renuna la fumat trebuie s fie nsoit de evaluarea motivaiei pacientului de a opri fumatul la momentul respectiv (Nivel de dovad C)

  • Recomandrile grupului de lucru Tabacologie Orice fumtor care nu reuete s renune la fumat prin voin sau n urma sfatului minimal antifumat trebuie s aib acces la un cabinet de consiliere intensiv pentru renunare la fumat unde va putea fi asistat de un specialist instruit n acest domeniu. Asistare terapie farmacologica + consiliere.

  • Follow-up

    Recomandm supravegherea perioadei de terapie a dependenei nicotinice prin minimum 2-4 vizite de control i monitorizarea procesului de renunare la fumat.

  • Validarea biochimic a abstinenei Validarea statusului de fumtor printr-un test al monoxidului de carbon (CO) n aerul expirat.

  • Vindecarea = AbstinenaRezultatul final atingerea i meninerea abstinenei tabagice Raportarea de ctre pacient a unui consum ntre 0-5/ igri/ zi n cursul perioadei de 6 luni de la oprirea fumatului , mpreun cu rezultatul negativ al testului biochimic al CO definesc abstinena tabagic la vizita final a tratamentului

  • Va multumesc