04/21/23

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

04/21/23

PRELIMINARII

1. DE CE MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI? -Argumente organizaţionale, epistemice, istorice, sociologice, psihologice, manageriale.

2. Delimitări conceptuale: planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, intervenţie, situaţie de criză.

3. Dimensiunile managementului clasei de elevi/grupei de studenţi: ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională, inovatoare.

04/21/23

OBIECTIVE:

Să argumenteze necesitatea cunoaşterii şi abordării clasei de elevi ca grup educaţional.

Să detalieze rolurile cadrului didactic, ca manager al clasei de elevi.

Să descrie dimensiunile managementului clasei de elevi.

04/21/23

1. CLASA DE ELEVI este un lucru necesar? ... Dar obligatoriu?

Unii spun că NU:– Ivan Illich – Deşcolarizarea societăţii (1971)

Accesul liber la obiectele educative (muzee, biblioteci) Dreptul fiecăruia de a preda (oricine poate deveni

profesor) Dreptul de instruire (de a participa sau nu la “întrunirile”

de la şcoală) Dreptul fiecăruia de a-şi alege mentorul

– Fenomenul homeschooling (UK)

Unii spun că DA... argumentaţi!

04/21/23

Cum devine OMUL OM... Cum are loc SOCIALIZAREA...

Cum se conturează PERSONALITATEA... Cum se formează identitatea

(EUL...SINELE...) Trebuinţe sociale: de aparteneţă, de

afirmare, de recunoaştere, de valorizare Cum devenim AUTONOMI...

04/21/23

Clasa de elevi:

vine în întâmpinarea satisfacerii trebuinţei de COMUNITATE şi a exprimării sentimentului de APARTENENŢĂ!

Este un microunivers social, diferit de altele (familia, grupul de prieteni).

Loc al experimentărilor sociale şi al socializării de nivel mezo-.

04/21/23

(continuare)

Educaţia, în spaţiul şcolii, se face în colective de elevi (încă din antichitate!).

Subiectul supus influenţelor educative este plasat într-un mediu relaţional şi interacţional, atât în plan orizontal (cu colegii), cât şi în plan vertical (cu profesorii adulţi).

Cadrele didactice au nevoie de o înţelegere atât a individului (unic), cât şi a grupului de indivizi, de o desfăşurarea a activităţilor specifice şcolii luând în consideraţie specificul grupului educat.

04/21/23

Leroy subliniază rolul factorului relaţional în educaţie:

"...copilul fiinţa umană, situat într-un anumit mediu, este profund influenţat de acesta (factor relaţional); comportamentul său diferă după cum trăieşte solitar sau în colectiv şi depinde, într-o mare măsură de natura relaţiilor cu partenerii. Maturizarea nu aduce decât potenţialităţi pe care interacţiunile sociale trebuie să le actualizeze".

04/21/23

ESEU DE 5 MINUTE:

"Interacţiunile sociale condiţionează dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ale şcolii şi rezultatele sale: relaţiile elevului cu profesorul şi colegii influenţează foarte mult evoluţia atitudinilor, a conduitelor şi a cunoştinţelor învăţate"

(Wittmer,J.,"Pour une revolution pedagogique",Paris,PUF, 1978)

04/21/23

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI:

Domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază:

– perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi – structurile dimensional-practice ale acesteia

(ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă)

în scopul facilitării intervenţiilor cadrelor didactice în situaţiile educaţionale concrete, prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale.

04/21/23

2. ROLURILE CADRULUI DIDACTIC:

Planificator Organizator Comunicator Conducător Coordonator

Îndrumător Consilier Motivator Controlor Evaluator

04/21/23

Acţiunile şi intervenţiile pedagogice ale cadrelor didactice sunt de natură managerială.

Managementul este o caracteristică a oricărei activităţi organizate dar şi a oricărei acţiuni ce tinde către eficienţă şi eficacitate maxime, prezintă o serie de trăsături şi funcţii comune, identificabile şi într-o analiză efectuată asupra clasei de elevi.

04/21/23

Managementul în educaţie şi managementul în activităţile economice

În activitatea educaţională este esenţială relaţia dintre “fabricant” (cadrul didactic) şi “produs” (elev, clasă de elevi). Nu există maşini care se interpun între fabricant şi produs.

Dimensiunea calitativă primează în educaţie. “Produsul” nu poate fi descris în cifre exacte, deoarece este un sistem caracterizat de sinergii, de schimburi dinamice cu mediul, de reglare şi autoreglare proprie. În plus, are şi el responsabilităţi în propria formare.

Rebuturile în educaţie sunt de altă natură decât în activitatea economică de producţie: analfabetism, incompetenţă, delincvenţă, inadaptare.

04/21/23

3. DIMENSIUNI ALE MCE:

ERGONOMICĂ PSIHOLOGICĂ SOCIALĂ NORMATIVĂ OPERAŢIONALĂ INOVATIVĂ

04/21/23

1. DIMENSIUNEA ERGONOMICĂ A CLASEI DE ELEVI SE REFERĂ LA:

1. Dispunerea mobilierului în clasă

2. Vizibilitatea în sala de clasă

3. Pavoazarea sălii de clasă

04/21/23

MOBILIERUL ŞCOLAR:

Reprezintă o parte importanta a bazei tehnico-materiale a învăţământului şi este compus dintr-o serie de piese de mobilă folosite în mediul şcolar, ca suporturi conexe, în scopul îndeplinirii unor obiective educaţionale.

În compoziţia mobilierului şcolar intra – atât piesele destinate locurilor de studiu şi de învăţare ale elevilor – mobilierului personal rezervat cadrului didactic.

Din punct de vedere ergonomic mobilierul şcolar este realizat corespunzător caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor şi adecvat spaţiului de clasă, în timp ce dintr-o perspectivă didactică, acesta trebuie instalat şi reglat după obiectivele instructiv-educative ale activităţii.

04/21/23

ATRIBUTELE MODERNE ALE MOBILIERULUI SĂLII DE CLASĂ SUNT:

simplitatea funcţionalitatea durabilitatea modularitatea (după ULLICH, 1995).

04/21/23

Mobilierul în sala de clasă poate fi dispus:

În manieră tradiţională (bănci unele în spatele altora) – încurajează activismul cadrului didactic şi pasivismul elevilor, împiedică comunicarea, interacţiunea.

În cerc, oval În semicerc, careu deschis În mai multe cercuri (pe grupuri)

04/21/23

Vizibilitatea în sala de clasă:

Este o constantă ergonomică, apropiată de igiena şcolară şi presupune adaptarea spaţiului şcolar al clasei, inclusiv al mobilierului la necesităţile somato-fiziologice şi de sănătate ale elevilor.

Este condiţionată de dispunerea mobilierului în clasa de elevi (spre exemplu în funcţie de orientarea după anumite surse de lumina) şi de starea de sănătate a elevilor (deficienţe de auz, de văz, înălţime).

04/21/23

Amenajarea sălii de clasă:

Pot fi luate în considerarea variabile de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi:

– Elemente de individualizare (mascota clasei, panoul cu fotografiile reprezentative ale elevilor, expoziţii cu realizări ale elevilor, expunerea diplomelor câştigate de membrii clasei)

– Elemente de eficientizare a structurii grupale interioare prin alte elemente de mobilier decât cel de tip şcolar.

– Valori instrumentale şi valori expresive ale clasei (sloganuri, simboluri iniţiate de clasă)

04/21/23

DIMENSIUNEA PSIHOLOGICĂ:

CONOAŞTEREARESPECTAREAOPTIMIZAREA

particularităţilor individuale ale elevilor din clasa respectivă.

Se traduce în cunoaşterea:– Capacităţii de învăţare a elevilor.– Trăsăturilor de personalitate (competenţelor

sociorelaţionale) ale elevilor.

04/21/23

DIMENSIUNEA SOCIALĂ:

Clasa de elevi este un microgrup în care funcţionează legile de interacţiune socială, de influenţă socială, problematica liderilor.

Clasa de elevi este un organism unitar şi unic, pe de o parte (vezi sintalitatea grupului), pe de altă parte o microsocietate ce reflectă trăsături ale societăţii globale.

04/21/23

DIMENSIUNEA NORMATIVĂ:

Activitatea educaţională în clasa de elevi se desfăşoară după norme.

Normele sunt definite ca un ansamblu de reguli ce reglează desfăşurarea unei activităţi educaţionale.

Clasa de elevi este atât grup instituit (în care funcţionează reguli externe grupului), cât şi grup instituant (care generează propriile reguli).

04/21/23

Rolul managerial clar determinat al cadrului didactic:

modul de raportare al profesorului la cultura normativă (acesta acceptă normele implicite, le cunoaşte);

modul de realizare a impunerii normelor explicite (profesorul trebuie să ştie că uneori aversiunea elevilor nu este faţă de ideea de normă ci faţă de stilul de aplicare al acesteia);

modul de funcţionare în paralel atât al normelor explicite cât şi a celor implicite ridică o serie de probleme, dintre care conflictul normativ este cea mai dificilă pentru cadrul didactic;

04/21/23

DIMENSIUNEA OPERAŢIONALĂ:

Se referă la punerea normelor în fapt, în cadrul interacţiunilor profesor – elevi.

Normele ce funcţionează în clasă au rolul de:– A regla comportamentul, de a atenua potenţialele

surse de conflict;– A susţine un schimb de recompense care

motivează părţile contractante ale normei să rămână într-o relaţie, într-o legătură (vezi Laing, 1994).

04/21/23

Cultura implicită devine operaţională prin:

o serie de strategii de supravieţuire, care cuprind o multitudine de elemente de identificare şi de angajare cu ajutorul unor competenţe sociale, în adaptarea la exigenţele normativităţii explicite.

Profesorul trebuie să găsească modalităţi prin care să includă cultura elevilor în redefinirea culturii normative explicite.

04/21/23

DIMENSIUNEA INOVATOARE:

Jean Thomas lansează conceptul educaţie în schimbare şi defineşte inovaţia ca :

"Acea schimbare în domeniul structurilor şi practicilor învăţământului care are drept scop ameliorarea sistemului".

04/21/23

TEMĂ DE SEMINAR:

Descrieţi două cazuri de situaţii concrete ce implică relaţiile dintre profesor şi clasa cu care lucrează, fie de tip conflictual, fie de tip disfuncţionalitate, fie de tip cooperant.