\

Luis Seprilveda

POVESTEA UNEI\t

pescqruFesi a motanului,

cARE e iNvArar-o sA zsoARE

Editia a II-a

Ilustraqii de Chris Sheban

Traducere din spaniolide Lavinia Braniste

agTllUR

-/

Cuprins

PARTEAiNTAt

cAPIToLULUNU.MareaNordului """' 9

cAPIToLUloor. Unmotanmare'negrusigras ' ' ' ' ' ' ' ' 15

cApIToLUL -rnu. Se vede oraqul Hamburg' ' ' ' ' ' 23

cAPIToLUL PATRU. Sfirqitul unui zbor 29

CAPITOLUL CINCI. in ciutare de sfaturi 35

cAPIToLUL Eese . Un loc ciudat ' ' ' 43

CAPITOLUL $APTE. Un motan care le gtie pe toate ' ' ' ' ' ' 49

cAPIToLUL opr. Zorbas incepe si se tinS' de promisiuni ' ' ' b7

cApIToLULNouA.Onoaptetristi' """ 61

PARTEAADOUA

CAPIToLUL uNu' Un motan clocitor " " ' 67

cAPIToLULoor.Nueu;orsdfiimdmici''''''' i''''' 73

cApIToLULTnrt. Pericolul stl la pindi 79

CAPITOLUL PATRU. Pericolul nu le d6 pace ' ' ' ' ' ' 85

cAPIToLUL CINCI. Puiu! sau puiuqS? " " ' 95

CAPIToLUL $ASE. Afortunada, cu adevirat norocoasd ' ' ' ' ' 101

CAPITOLUL $APTE. Lecqia de zbor " " " ' 107

CAPITOLUL opr' Motanii hotirisc si incalce tabuul ' ' ' ' ' 115

CAPIToLULNouA.Alegereaomului' " ' ' '119

cAPIToLUL zgcr..O pisicd, un motan 9i un poet' ' ' ' ' ' ' '123

cApIToLULUNSPREZECE. ZboTuI " 131

CAPITOLUL UNU

Marea Nordului

- Banc de heringi la babord! strigi pesciruqul de

veghe, iar stolul de la Farul Nisipurilor Roqii primi

vestea cu un liPit de uqurare.

Zburau fSri intreruPere de gase ore 9i, cu toate cipesciruqii pilot ii conduseseri prin curenfi de aer

cald care-i ficuseri si planeze cu plicere deasupra

oceanului, simfeau nevoia si-gi recapete forfele, 9i

ce putea fi mai bine pentru ei decAt si se indoape cu

heringi?

l,

Treceau in zbor pe deasupra gurii de virsare a flu-viului Elba, in Marea Nordului. De lainllgimevedeau

vapoarele aliniate unul dupi altul, ca nigte animale

.rcvatice ribditoare qi disciplinate care-9i a;teaptllAndul pentru a iegi in larg gi a-9i alege apoi calea

spre toate porturile Planetei.Lui IGngah, o pescirugi cu pene argintii, ii plicea in

mod deosebit si se uite la steagurile arborate de catar-

gele vapoarelor, cici ;tia ci fiecare dintre ele insemna

ceva, numind aceleaqi lucruri in cuvinte diferite.

- Ce greu e la oameni! Noi, pescirugii, lipim la fel

pe tot cuprinsul lumii, ii spuse odati I(engah unuia

dintre colegii ei de zbor.

- A$a e. insi remarcabil e cI uneori chiar reusesc

si se ingeleagS, zise acesta.

Dincolo de linia coastei, peisaiul cipita nuanfe

de un verde intens. Era o pajigte enormi pe care se

zireau turme de oi plscAnd la adipostul digurilor 9i

brafele lenege ale morilor de vAnt.

UrmAnd instrucfiunile pesciruqilor pilot, stolul de

la Farul Nisipurilor Rogii se inscrise pe un curent de

aer rece gi se lansi in picai asupra bancului de heringi.

O sutf, douizeci de corpuri stripunseri apa ca nigte

sigefi, iar cAnd iegiri la suprafafi fiecare pescirug

tinea in cioc un hering.I

llri

Heringi deliciogi. Deliciogi gi gragi. Exact ce aveaunevoie ca si-pi recapete for;ele inainte si-gi continuezborul spre Den Helder, unde urma si li se allturestolul din Insulele Frizone.

Conform planului de zbor, trebuiau si ajungl lastrimtoarea Pas-de-Calais gi la Canalul MAnecii, undeaveau si fie preluali de stolurile din golfurile Sena giSaint-Malo, alituri de care urmau si continue cilito-ria pAni si atingl cerul de deasupra Golfului Biscaya.

Atunci au si fie cam o mie de pescirugi gi, ca unnor iute argintiu, numirul lor va creste, cici vor asi-mila stolurile din Belle ile, Ol6ron, Capurile Machi-chaco, Ajo gi Peflas. CAnd tofi pesciru;ii imputernicifide legea mirii gi avAnturilorvor ajunge in Biscaya, seva da startul marii convenfii a pesciru;ilor din MareaBaltici, Marea Nordului qi Atlantic.

Va fi o intAlnire frumoasi. La asta se gAndea Ken-gah pe cAnd didea gata al treilea hering. Ca in fiecarean, ascultau povegti interesante, mai ales cele spu-se de pesclrugii din Capul Peflas, cllltori neobosilicare ajungeau uneori pAni in Insulele Canare sau aleCapului Verde.

Femelele igi ofereau festinuri grandioase de sardinegi calamari, in timp ce masculii construiau cuiburi-le pe falezS. igi depuneau ouile, le cloceau ferite deorice ameninfare gi, atunci cAnd puilor le cregteau

,, I

primele pene, urlna cea mai frurnoasi Parte a cilito-riei: ti invi;au si zboare pe cerul de deampra Golfului

Biscaya.

Kengah tgi afundi capul ln api dupa un al patrulea

hering gi dincauzaasta nu auzi strigitul de avertizare

ce zgudui cerul.

- Pericol la tribord! Decolare de urgenqS!

Cand Kengahecoase capul dinapA se trczi singuri

tn imensitatea oceanului-

,/

CAPITOLUI, DOI

Un motan mare, negru sl gras

- Nu-mi place deloc si te las singur, spuse biieqe-

lul, mAngAind pe spate motanul mare, negru gi gras.

Apoi continul si-;i aranjeze lucrurile in rucsac.

Lua o caseti a trupei Pur, una dintre preferatele lui,

o finea, se gAndea, o scotea 9i nu qtia daci s-o punila loc in rucsac sau s-o lase pe misufi. E greu sI te

hotiriqti ce si iei cu tine invacanfi 9i ce si lagi acasi.

Motanul mare, negru gi gras il privea atent de pe

pervazul ferestrei, acolo unde se simfea cel mai bine.

I'r

\

i

- Am luat ochelarii de inot? Zorbas, ai vizut oche-

l.rrii mei de inot? Nu. Nu gtii tu cum sunt, c51ie nu-1i

place apa. Nu ai idee ce pierzi. inotul e unul dintreccle mai distractive sporturi. Vrei ni;te biscuilei? ilirnbie copilul, luAnd cutia cu biscuili pentru pisici.

ii dedu o porfie mai mult decAt generoasi, iar mo-t.rnul mare, negru gi gras incepu si mestece flri gra-

b.i, ca pentru a prelungi pl5cerea. Ce biscuili deliciogi,

t'r'ocanfi gi cu aromi de peqte!

,,E un biiat tare de treabd', se gAndi motanul cu gura

plin5. ,,Cum adici un biiat tare de treabi? E cel maibun!" se corecti dupi ce inghiqi.

Zorbas, motanul mare, negru gi gras, avea motive

{irarte intemeiate pentru a gAndi astfel despre biiefe-Iulcare nu numai ci-gi cheltuia banii din alocagie pe

biscuilii aceia delicioqi, dar ii gi pistra mereu curaticutia cu nisip gi-l educa, vorbindu-i despre lucruri im-portante.

Petreceau multe ore impreuni pe balcon, privindIorfota neconteniti din portul Hamburg, gi biiegelulii zicea, de exemplu:

- Vezi vaporul 5la, Zorbas? $tii de unde vine? Vine

tlin Liberia, care e o fari africanl foarte interesanti,intemeiati de oameni care mai ?nainte fuseseri sclavi.('ind o si mi fac mare, o si fiu cipitan pe un mare

,/

velier gi o mi duc in Liberia. $i tu o sivii cu mine, Zor-bas. O si fii un motan de mare excelent. Sunt sigur.

Ca tofi blielii din port, gi el visa la cil5torii in giriindepirtate. Motanul mare, negru gi gras il asculta gi

torcea, gi sevedea gi el la bordul unui velier ce brizdamirile.

Da. Motanul mare, negru gi gras simfea o mareafecliune pentru biiat gi nu uita ci lui ii datoraviafa.

Zorbas ii era indatorat chiar din ziua in care ple-case de acasi, pirisind cogul pe care-l impirtea cu

cei gapte fra{i.Laptele mamei lui era cildug qi dulce, dar el voia

sivadi cum sunt cipSlAnile de peqte pe care oameniidin pialS le dSdeau pisicilor mari. $i nu se gAndea siminAnce el singur una - nu, avea de gAnd s-o tArascipAni-n cog, iar acolo si miaune la fralii lui:

- N-o mai stoarcefi devlagl pe biata noastri mami!Nu vedefi cAt a ajuns de slabi? MAncafi qi voi pegte, ciasta e hrana pisicilor din port.

Cu cAteva zile inainte si piriseasci el cogul, mamalui ii mieunase foarte serioas5:

- E;ti iste! gi vioi, asta e foarte bine, dar trebuiesi ai griji gi sI nu iegi din cog. Peste o zi, doui o sivini oamenii gi vor decide ce e de ficut cu tine gi

fralii tei. O si vi puni nume simpatice gi o si vI dea

'sl

\

rk, rnAncare. Asta e sigur. Avefi mare noroc ci v-afirr.iscut intr-un port, fiindci in porturi pisicile suntrrrbite gi protejate. Singurul lucru pe care-l doresco.rrnenii de la noi este si finem gobolanii la distanfi.l).r, fiule. E mare noroc si fii pisicl de port, dar tutlcbuie si ai griji, fiindci tu ai ceva care !i-ar putea

,rtluce necazuri. Daci te uili la fralii tii, o sI vezi citofi sunt gri sau dungafi, ca tigrii. in schimb, tu te-ainirscut negru-negru, mai pufin pata asta albi de sub

lrarbi. Unii oameni cred ci pisicile negre poarti ghi-

rrion, aqa ci ai grij5, fiule, gi nu iegi din cog.

Dar Zorbas, care pe-atunci era ca un bulgirag de

cirbune, a pirisit cogul. Voia si vadi gi el cum e o

c'ip5lAni din aia de pe;te. $i, in plus, voia si vadi unpic lumea.

N-a ajuns prea departe. in timp ce mergeavesel cu

coada leapini si vioaie spre o tarabi de pegte, a trecutpe lAngi o pasire mare ce mo!5ia cu capul intr-o par-

te. Era o pasire foarte urAti gi cu o gugi enorml sub

cioc. Deodati, pisoiul negru simfi cum pimAntul ii.rluneci de sub labe gi, firl si infeleagi ce se intAm-pli, se trezi ci se di peste cap in aer. Amintindu-;iunul dintre primele lucruri inviqate de la mama lui,ciuti un loc unde si aterizeze in patru labe, dar sub el

il a;tepta pasirea cu ciocul larg deschis. Cizu in gqafoarte intunecati gi care mirosea ingrozitor.

Ilrg