”NIMIC MAI DULCE-N LUME…"PROIECT DIDACTIC

Învăţător: SVETLANA PROCOPI Disciplina de învățământ: dirigenţieInstituţia: L.T.”M. Kogălniceanu”, Chişinău.Clasa: a IV-a „C”Data: 03.09.2012Genericul: ”Ion Și Doina Aldea-Teodorovici - tribuni ai idealurilor naționale”Subiectul lecţiei: ”Nimic mai dulce-n lume…"Tipul lecţiei: de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelorVarianta lecţiei : lecţie de instruire asistată de calculator.Durata: 50 minCompetenţe: înţelegerea şi respectarea valorilor fundamentale, normelor de comportare în societate.Subcompetenţele:

1. Recunoaşterea semnificaţiei unor norme morale din sfera valorilor general-umane;2. Manifestarea afecţiunii pentru neam, grai, pământ strămoşesc, Patrie.

Obiectivele operaţionale: O1- Să identifice mesajele, informaţiile despre patrie din prezentările propuse.O2- Să manifeste interes faţă de istoria ţării în baza materialelor propuse;O3-Să descrie evenimentele semnificative ale ţării după algoritmul propus.Resurse procedurale: descoperirea, problematizarea, monologul, exerciţiul, discuţie dirijată, analiza, conversaţia, explicaţia, sinteza, brainstormingul, metoda cubului, compararea, argumentarea, întrebările, asocierea, povestirea, metoda cadranelor, PPT.Evaluare: observarea, scrierea liberă, eseu de 5 min., scaunul prezentatorului, copacul viitorului.Resurse materiale: postere, fişe, fişa de lectură, imagini cu simbolica Republicii Moldova, harta Republicii Moldova.Bibliografie:

1. Curriculum la dirigenţie clasele I-IV, 2006.2. Constituţia Republicii Moldova.3. Nina Mîndru. Ghidul dirigintelui. Portofoliu metodic clasa a IV-a. Ed. CARTIER,2010.4. Ecaterina Stratan, Alexandra Balan. Dirigenţie clasa a II-a. Ed. Poligraf-Design.2009.5. Buletin informativ nr.4/2008.

Scenariul lecţieiSecvenţele lecţiei

Timpul Obiectiveleoperaţionale

Activitatea de predare – învăţare Strategii didacticeEvaluareaActivitatea profesorului Activitatea elevului Resurse

proceduraleResursemateriale

Evocare

Realizareasensului

2min

6min

O1

O3

- Asigură ordinea şi disciplina în clasă.- Identifică evenimentele desfășurate în sala de clasă - Îi felicită :

- Bun găsit, prieteni!Astăzi este o zi frumoasă și plină de soare..

Copii-şcolari, cărţi, sărbătoare, emoţii şi potop de floare.

Un început cu noroc, voie bună, hărnicie, relaţii prieteneşti.

Provoacă la discuţie:Cu forțe noi încercați să explicați motoul: ”Nu pot vedea ceva mai dulce decât patria?”(Homer)

Propune lectura textului. Anexa 1.

Ce este patria? Cum se numește patria noastră?

ascultă

Explică părerile proprii

Descrie frumusețea ei.Compară cu ceva sfânt.Asociază cu un cuib de rândunele.Analizează istoricul tragic dar interesant.Aplică planșele pentru indicarea unor informații.Argumentează necesitatea studierii temei date la oră.

Citesc textul în gând.

Argumentează

Discuție dirijată

Metoda ”Cubullui”și GPP

Lectura.

Microfonul magic

PPT Slide 1

Planșe cu imagini despre Republica Moldova

Fișe

PPT

Observarea

În perechi

Independent

oral

Reflecție

2min

6min

5min

15min

O1

O2

O3

O1

Explicați sintagma patria e înlăuntrul nostru ?

Cum se numește sentimentul de dragoste și apartenență față de țară?

Cine sunt cei cărora le datorăm faptul că avem o patrie?

Ce au făcut ei pentru patria lor? Cum se numesc oamenii care

dovedesc prin fapte iubirea față de țară?

Numiți personalități remarcante.

Anunţă genericul lecției:„Doina şi Ion Aldea-Teodorovici – tribuni ai idealurilor naţionale”Soţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici au decedat într-un tragic accident rutier la 30 octombrie 1992 Explică sarcinile pentru lucrul în grup.

Lansează întrebările:- Ce este patria pentru voi?

- Ce este cel mai dulce-n lume pentru un patriot adevărat?

Cere completarea cadranelor, oral.

M-a impresionat Am rămas nedumerit

Am trăit emoţii de...

Am admirat...

Cuvântul profesorului.Având un teritoriu relativ mic, doar 33,8 mii

km, fără piscuri îndrăzneţe, fără întinse nemărginiri de ape, natura i-a hărăzit plaiului

nostru rare frumuseţi: câmpii alintate de mângâierea duioasă a vântului, dumbrăvi ce tresar bucuroase la cântecul păsărilor, ape

răspunsurile posibile după conținutul textului.

Scriu pe frunze decupate contribuția lor pe viitor.

Spun tot ce știu despre acești muzicieni.Audiază cântece, explică mesajul lor și cuvintele cheie.

Cu cuvintele cheie scrie un mic text.

Răspunde la întrebări

Completează cadranul.

- Elevii ascultă cu atenţie.

Completarea ”copaculViitorului”

Audiere

Eseu de 5min

Discuţie dirijată.Brainstorming.

Tehnica Cadranelor.

Foi adezive, machetaCopacul

PPT

Pe fișe se acroșează pe tablă cuv. cheie

5 postere

PPT

Independent, apoi acroșează pe tablă.

Scriu cuv.cheie:

libertate, independenţă, limba română, tricolor, conştiinţă naţională, credinţă, ideal, valoare, curaj, cântec ş.a.cooperareScaunul prezentatoru-lui

Răspunsuri orale

observareaRăspunsuri orale în lanț

Extensie

5min

1min

2min

5min1min

O2

O3

O1O2

domoale care sărută țărâna străbună, dealuri blajine ce te îndeamnă la cuminţenie şi bunătate. Poetul Grigore Vieru spunea:

La noi mai dulce-mi pareŞi pâinea din ştergar,

Şi apa din izvoare,Şi-acel cireş amar.

Mai verde e pământul,Mai scurt e lungul drum,

La noi chiar şi omătulMai cald e, nu ştiu cum.

Expune sarcinile temei de acasăDe memorat un fragment dintr-un cânteca lui Ion Aldea-Teodorovici, la alegere.

Explică despre organizarea unei mandalale despre Republica Moldova, pe parcursul lunii septembrie, unde se vor consemna prioritățile vieții sau ce e dulce cel mai mult în țară.

Argumentează mesajul poeziei.

Răspund oral

Notează.

Mesajul

Adoptă o poziție.

Sinteza

Diapozitiv.

Continuă enunțurile

Observare

Răspuns oral

Anexa 1.Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care îl răscolește pe om și, în

anumite clipe, îl ridică mai presus de existențialului și-l face să moară de bunăvoie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i va cunoaște și nu-l vor cunoaște?

Patria este înăuntrul nostru, și o ducem cu noi peste mări și peste țări, și numai când suntem departe și în singurătate ne trec fiorii amintindu-ne de unde ne-am rupt. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare ci e pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri.

Patria nu vine de la pământ, nici de la vreo lucrare a câmpului, ci din părinți, moși și strămoși. Ei, care au avut același dor, aceleași suferințe, aspirații, sunt adevărata noastră patrie!

(”Patrie și patriotism” de Barbu Ștefănescu Delavrancea) ---------------------------------------------------------------------------------------------------

Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care îl răscolește pe om și, în anumite clipe, îl ridică mai presus de existențialului și-l face să moară de bunăvoie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i va cunoaște și nu-l vor cunoaște?

Patria este înăuntrul nostru, și o ducem cu noi peste mări și peste țări, și numai când suntem departe și în singurătate ne trec fiorii amintindu-ne de unde ne-am rupt. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare ci e pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri.

Patria nu vine de la pământ, nici de la vreo lucrare a câmpului, ci din părinți, moși și strămoși. Ei, care au avut același dor, aceleași suferințe, aspirații, sunt adevărata noastră patrie!

(”Patrie și patriotism” de Barbu Ștefănescu Delavrancea)---------------------------------------------------------------------------------------------------

Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care îl răscolește pe om și, în anumite clipe, îl ridică mai presus de existențialului și-l face să moară de bunăvoie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i va cunoaște și nu-l vor cunoaște?

Patria este înăuntrul nostru, și o ducem cu noi peste mări și peste țări, și numai când suntem departe și în singurătate ne trec fiorii amintindu-ne de unde ne-am rupt. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare ci e pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri.

Patria nu vine de la pământ, nici de la vreo lucrare a câmpului, ci din părinți, moși și strămoși. Ei, care au avut același dor, aceleași suferințe, aspirații, sunt adevărata noastră patrie!

(”Patrie și patriotism” de Barbu Ștefănescu Delavrancea)

Anexa 2.Informații suplimentare

ION ALDEA TEODOROVICI s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți. Tatăl său, Cristofor

Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupație sovietică, a trebuit să se retragă din biserică, să-și ascundă în sine credința în Dumnezeu care, precum zicea Ion într-un interviu, îi dă omului putere să supraviețuiască și să devină, pur și simplu, artist, ca să nu fie persecutat de nimeni. Câțiva ani, părintele său e solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate.

De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată. Între anii 1967 și 1982 a fost membru ULCT. Mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie la "Școala medie de muzică" din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvă în 1973.

Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea Teodorovici.

Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu" din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.

Ion își duce steaua și crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin, cu care se căsătorește în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia ghitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.

Împreună cu soția sa, a militat pentru unirea Basarabiei cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română, Eminescu (pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova).

La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: "Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre".

În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.

În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională.

DESTINE. Ion s-a născut la 7 aprilie 1954, în orăşelul Leova, din Republica Moldova. A studiat la şcoala de muzică "Ştefan Neaga", apoi la Colegiul de Muzică din Tiraspol, pentru ca ulterior să urmeze cursurile Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. De altfel, era un pasionat de literatură, teatru, pictură. A fost saxofonist în formaţia Contemporanul, conducător al formaţiei DiATe, conducător artistic la Teatrul "Mihai Eminescu", compozitor. Dăruirea cu care şi-a marcat întreaga carieră i-a fost onorată de mai multe ori (laureat al Premiului "Boris Glavan", laureat al Festivalului al XII-lea al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, Artist Emerit al Republicii Moldova). Post-mortem a fost decorat cu Ordinul Republicii.

În 1981, Ion s-a căsătorit cu Doina. Fiică de jurnalist şi profesoară de limba română, Doina (născută la 15 noiembrie 1958, la Chişinău) a absolvit Şcoala nr. 1 româno-franceză de la Chişinău, iar ulterior cursurile Universităţii de Stat din Chişinău, Facultatea de Filologie, Limba şi Literatura Română. Doina şi Ion au avut un singur copil, pe Cristofor (Cristi), care avea aproape 11 ani în momentul dispariţiei părinţilor lui. Doina a fost şi

profesoară de literatură universală, şi interpretă de muzică uşoară, dar şi dansatoare în ansamblul de dansuri populare "Moldovenească". Peste ani, Doina şi Ion au format celebrul duet, care a dat spectacole în Rusia, Germania, Mongolia, Algeria, Iugoslavia, România. Pe Doina şi pe Ion românii de pe ambele maluri ale Prutului şi-i amintesc în special pentru militantismul lor. Citeam undeva că, dacă în ziua de azi se vorbeşte româneşte şi se învaţă în limba română în şcolile din Moldova, este şi datorită lor. Pasiunea pe care o puneau în tot ceea ce au întreprins în viaţa lor este, cred, neegalată. În 1991 au cântat la Marea Adunare Naţională, apoi au plecat la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună românilor: "Vin aici direct din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, să vă aduc salutul libertăţii noastre". Dar, mai presus de toate, în mai 1992, Doina şi Ion, împreună cu poeţii Grigore Vieru şi Adrian Păunescu, au cântat în faţa luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. Gândiţi-vă doar la acest gest. Sacrificaţi câteva secunde meditaţiei şi cântăriţi, într-o balanţă imaginară, importanţa lui, în comparaţie cu laşităţile prezentului.

ÎNTREBÅRI. "Poate, cine ştie, dacă n-ar fi cântat cu atâta dăruire, mai erau printre noi?! Nu se făceau atât de dragi lui Dumnezeu! Dar aşa să fie: ascultându-le glasul, Bunul se va îndura de Neamul care ne are şi-i va întinde mâna să se înalţe precum îi este menit. Aşa e de când lumea – pentru a înaripa un vis, a apăra o cauză, cineva (dar nu oricine!) trebuie să fie răstignit. Pentru aceasta se aleg cei mai buni, cei mai dragi şi irepetabili. De astă dată au fost Ei. Am pierde cel mai frumos cântec din memoria noastră dacă i-am uita!" - C. Partole, scriitoare

INIMI DARNICE. "Nu cred că vom avea degrabă alte două inimi darnice ca inimile lor. Atât de tineri şi atât de nevinovaţi erau Doina şi Ion. De ce, mă întreb, anume peste ei s-a abătut năpasta? Unde era, de ce nu era îngerul lor de pază? Un gol a rămas, un mare gol în sufletul nostru. Noi am pierdut, Basarabia a pierdut, Ţara" - Dumitru Matcovschi, poet

RENAŞTEREA. "Am plâns copilăreşte la cântecele lor, ale Doinei şi ale lui Ion. Cât mai are artişti ca Vieru, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, poporul român poate spera la o purificatoare renaştere. Ea se şi petrece" - Adrian Păunescu, poet

"Rasai" - de Doina si Ion Aldea TeodoroviciDragu-mii a te cânta,/ Scrisule venit din stele./ Orice literă a ta/ Ca pe ochii maicii mele/ Dornic o sărut.Bucură-te, scris latin,/ Că pe valea dulce-amară/ N-ai venit ca un strain,/ Ai venit la tine-n ţară/ Şi la fraţii

tăi./Refren: Răsai, răsai, răsai/ Ca grâul cel verde,/ Ca lacrima/ Răsai, răsai, răsai/ Şi nu te mai pierde,/

Iubirea mea.