surâsul bucovinei nr 1 (11) ianuarie 2016

7/25/2019 Surâsul Bucovinei Nr 1 (11) Ianuarie 2016

http://slidepdf.com/reader/full/surasul-bucovinei-nr-1-11-ianuarie-2016 1/76



SURÂSUL BUCOVINEIREVISTĂ DE ISTORIE, LITERATURĂ ȘI UMOR EDITATĂ DE CENACLUL

„NECTARIE” DIN VAMA - SUCEAVA

Coperta 1: "Teiul lui Mihai Eminescu" - pictur ă GABRIELA CUCINSCHICoperta 3,4: fotografii DANIEL POPEL și PAUL BRAȘCANU Caricatur ă și elemente grafice: NICOLAE PETRACHE

u colaborat la realizarea revistei:

SORIN COTLARCIUCIOAN ABUTNĂRIŢEIEMILIAN MARCUMIHAI ȘTIRBUANDREEA DUȚĂDAN TEODORESCUVALENTINA BECARTANGELA BURTEACONSTANTIN IORDANGHEORGHE SOLCANION AFLOREI

VASILE DIACONCORNELIU CARPGHEORGHE PATZACASIAN BALABAȘCIUCROLAND F. VOINESCUMARIAN CĂLINESCUOLGUŢA LUNCAŞU TRIFAN NINA GONȚALUCA CIPOLLAMIHAI BURDUJAALENSIS DE NOBILISANICA FACINAGHEORGHE VICOLCONSTANTIN MĂNUŢĂFLORENTIN CAUCGHEORGHE BÂLICIION DIVIZALUMINIȚA IGNEADAN NOREAVASILE POPOVICIVASILE CRISTEA

TRAIAN NISTIRIUC - IVANCIUAURORA SÂRBUMIHAELA GRIGOREELENA PEIUION VASIUVASILE LARCOMARIA GRĂDINARUVIOLANDA BRATUSIMONA IVANIOAN MUGUREL SASU

DIRECTORDR. SORIN CONSTANTIN COTLARCIUC

REDACTOR ȘEFIOAN MUGUREL [email protected]

ISSN 2344-620XISSN-L 2344-620X

Tehnoredactare: DORIN STEHNIOV

Opiniile autorilor se încadreaz ă în libertatea deexprimare iar r ă spunderea pentru con ț inutulmaterialelor revine, în exclusivitate, semnatarilor. Rug ăm să ne trimite ț i textele corectate, noi nu ne

ermitem modificarea acestora.

Mul ţ umim Primăriei şi Consiliului Local Vama pentru sprijinul acordat activit ăţ ii noastre.

Tipografia PIM Iași



Cu f trece, maidin corolcontabilize

primăveriMomentul

perioadăîncheie rol

poate astaexistenţa,cu care au

pun la socoa entităţiinostru, nitemporalul

pot fi aşe

Indiferentmembrilor publicate asau de păreexpire per exigenţa aanalizei,conţinutulucând au ur fost pomencolegialacolegialărecunoaşter

porţile suflîncât şi alţi prin aceasta poată creaconvingeriîn calea lipvenind odavor rămâne

prezinte curechile ce

barieră, de putem spumai ales o

de alte ideaîntr-un colţde apartenesă se simtăde a atragenu putem aînainte delumina. ABucovinei”şi până încolaborator la autori diautori străi

prin prietecare legătumulţumirea

in calenda

iecare anade câte o

cu car ză număru

ămase fiecn care respalendaristicl, musai ap

ace parte die a însumafost cheltuiteală, aceste pirituale pei nu aui. Faptele şizate la te

dacă au acenaclului „u beneficiati avizate, c

ioada detorului, duin partea

i rândurilorat pe câte uite în şedinândrie a

nu înseaea meritul

etului propr i să poata a, desigur du

legăturaasemănătoasei de comă cu viitoru o tribună creaţia, să-şorlalţi, valodata asta îne că se bumenii pe c

luri al noilomai îndepăr nţa la un gr la locul lui.e a tinerilorccepta ideeaa părăsi asapărut şi îconform pl

prezent, s-ai, ne bucurăn afara grai. Revista aii noştri, şirile de sufl provenită

r, o ultimă

careetală

sel de

ruia.ctiva

îşiare şi dorin programulconcluziilee zilele. Sea sunt şi răcare o îmbdefectul d rezultateleelia anulu

ărut sau Nectarie” s de recenzile care vorestaţie laă care vocititorilor

revărsate pn podium, tţe, ocazie cuturor menă infatui cuiva ca

iu prin scriea acces laă o activita

ntre cei ce, realizânnicare pe

l. Şedinţeleare să permi verifice,area cuvintecalea singuură, dar sere fluxul ti

r generaţii,tat al plajelo p în interio Nu a fostinteresaţi de existenţeiociaţia, va

acest annificarii. D depăşit ci că am pri

iţelor ţării,fost şi va fi

pe alte contet se dezvdin rezult

SUR

il ă…

ţa, poate necare ne ghiasupra eficintimenteleân în acea

răcăm cu fie a fi slor sunt cele care urm

urmează, c scriu, celei, articole ci aşteaptă săcare le su forma obi

mai întâe pagini. Atlul şi autor u care a în brilor. Mâre, ci nre îşi des

, în aşa m universul ste selectivă,

preocupă astfel o baare o întreoastre au f

tă fiecăruiaascultând

lor scrise.ătăţii, de caconfruntăereţii, inter

inde să-i plr, este construl căruia fieglijată acţi literatură şicelui ultim,trebui să srevista „Su la primul nra de o suit şi materi

ba chiar şidifuzată, căinente, ocazltă şi ne ctul lucrulu

ÂSUL BUCO

1

voia,eazăenţeiu se

partezicul pusecare

ează.

ărţiledejaiticeli se

puneectuli, atuncil au

floritdria

umaihide

surăău şisă sei şirierăărimst şisă-şi prinaltă

e nuu eaesate

sezeituităcareuneaartă,care

tingărâsulmăr

ă deal dede lare şi

ie cueazăi cu

adeacti

per pecanifi ni

cevcul„Suce pesteevitacescon

prorefefi g

nicifelu

oa

INEI

ărat bineitate, există

ect, dar estecât mai mu balismul priciodata satis

Invităm, c de spus, înare, să nu oâsul Bucovarte a ţării smai impor m politica,tea au spatiura cu novarea, peirilor explicsite cu uşur

aceştia nui de a luptaCe urmeaz

enii vor fi a

E AnPe m

VinuColi ZăpeŞi ur Cu pCînd

SubCu cSe-aO br

E AnÎn ţăŞi roPe ră Şi ur În AŞi ştiAdu E AnDe laSe-nŞi ne

ăcut. Desi loc pentru perfectibil,lţi. Nu nevitorilor defăcut.

această ocversuri sau

colească painei”. Nu vu a lumii tr ant decât esportul, tex

ile lor de af imeni. Nu

această caite la sex, sinţă de cei a

rebuie neapcu lipsa deva fi nou,

eiaşi, nu ne

E Anul

ul Nou şi gr asa încărcat

-n pahare-ndele de gîn

zile dau buzătorii curtealugu-n brazodrăsleşte l

raporii semre urătoriide-n geamzdă-adîncă

ul Nou şi gr na mai demdul tot în nonile-nflorite

ătorii toţi cuul Nou se-a

u că sufletulă de la ei lu

ul Nou, la g colindele arupă-n grîulzideşte-n cl

ur, ca înai bine, ce

are şanse d propumem pe margine

azie, pe toţiîn proză, înina primitom întreba

ăieşte. Ceeaventualeleele cu carairmare şi nu

considerăle, a porno le lăsăm acmatori de a

ărat criticaţiomunicare.an, festival,schimbaţi, d

Ioan

Nou

îu-i încolţit!de lumină,

et s-a înăspuri ni se-ani

a în fereştine-o-nconjoă-n clipele ccrima pe-af

inţelor din pe colindă,um urătorii

iarna să se-a

îu-i încolţitlt adusă-n

aptea de argine apasă.

teamă şi miruncă în tăc strămoşilormină şi pute

eam – luminuse către seîncolţit cîte

opotul de ce

E

oricare altăa ce nu este

e a mulţumiimposibilul,nu va putea

cei care ausunet sau înre a revisteie nimeni înce ne uneşteiferenţe. Săter religios, ne dorim a necesară

grafiei şi aolo unde poa ceva, deşi

, sunt multeconcurs, daar aceiaşi.

ugurel Sasu

it,nă.

arăereşti,ară.

ag,

trag prindă.

asă,nt

ter,redin cere.

a greaară.o steaară.

ilian Marcu



SURÂSUL BUCOVINEI

2

SORIN - CONSTANTIN COTLARCIUC

IN MEMORIAM – MIHAI EMINESCU

Ȋncepând cu anul 2011, “ZIUA CULTURII NAȚIONALE” este legată de data naşterii poetuluide geniu, reprezentativ al spiritualităţii neamuluinostru, fermecător întrupat de Adrian Păunescu:

Ȋntr-o lume relativă,Mai avem un nume sfânt,Eminescu-i România,Tăinuită în cuvânt.

El Moldovei îi e fiulȘi Munteniei nepot,L-anfiat întreg Ardealul,Eminescu-i peste tot.

MARATON CRONOLOGIC: BIOGRAFIE. STUDII.

PUBLICAȚ II. COMENTARII.

Extrasul din registrul mitricilor pentru naştere şi botez pe anul 1850 al bisericii cu hramul AdormireaMaicii Domnului(Uspenia), din oraşul Botoşani,arată astfel:

- Nr. Curgător: 3- Data naşterii: 15 ghenari- Data botezului: 21 ghenari- Numele pruncului: Mihail- Numele, prenumele şi starea părinţilor:

Gheorghe Iminovici, căminar şi Raluca Iminovici(Iuraşcu), căminăreasă

- Locul naşterii pruncului: Botoşani- Numele şi prenumele naşului: Vasile Iuraşcu,

stolnic- Iscăliturile preotului, naşului şi părinţilor- România, Grefa Tribunalului Botoşani, grefier

G. Calino.Gheorghe şi Raluca Iminovici au mai avut zece

copii: Șerban (1841-1874); Nicolae (1843-1844);George (1844-1873); Ruxandra (1845, moartă decopilă); Ilie (1846- 1862); Maria (moartă la 7 ani);Aglaia (1852-1906); Henrieta (1854-1889); Matei(1856-1929); Vasile (mort la 2 ani).

Mihail îşi petrece copilăria în Botoşani, şi laIpoteşti, unde căminarul Iminovici îşi cumpărase,încă din anul 1848, o moşie. Fostul profesor de

limba română al lui Eminescu, R. I. Sbiera,consemnează: “Bucovina natală şi în specialCernăuţul, au fost locurile unde Eminescu şi-a trăit omare parte a copilăriei sale”.

Tatăl său l-a trimis pe Mihail la Cernăuţi, de lavârsta de şase ani, ca să urmeze clasele primare aleȘcoalei greco-orientale “National-Hauptschule”, pecare le-a terminat în iulie 1860, fiind clasificat, lafinele clasei a IV-a, al cincilea între 82 de elevi. Ȋnseptembrie 1860 şcolarul Iminovici intră la liceul“Ober – Gymnasium” din Cernăuţi, până în aprilie1863.

De la profesorul R. I. Sbiera ne-au rămasinformaţii pertinente şi preţioase: “Ȋn primii doi ani amers Mihail mersul racului. Ȋn clasa I-a a obţinut, înambele semestre, o medie generală bună, fiindclasificat în primul semestru al 11-lea, între 69, iar însemestrul al II-lea, al 23-lea între 66. Ȋn clasa II-a

primi atât în semestrul I cât şi într-al doilea o mediegenerală rea, clasificat fiind în cel dintâiu al 59-leaîntre 72, iar într-al doilea abia al 62-lea între 73.Astfel rămase Mihail Iminovici repetent în clasaII-a. Primul semestru al anului şcolar următor,1862-1863, îl încheie M. Iminovici în clasa II-a cu omedie generală bună, ca al 7-lea între 59 de elevi.Ȋntr-al doilea semestru însă, începând din 16 April1863, M. Iminovici n-a mai mers la şcoală şi nu-lmai aflăm prin cataloagele liceului din Cernăuţ.Suntem în drept a afirma că, plecând de Paşte, acasăla România, M. Iminovici nu s-a mai întors în acelaş

an şcolar la Cernăuţ”.“La finele anului 1864 şi începutul anului 1865M. Iminovici studia în particular la Cernăuţ, cuscopul de a da cândva , la liceul de aici un examen,ori chiar bacalaureatul (Maturitatsprufung). Cauza

pentru care M. Iminovoci nu şi-a ajuns scopul, a fostdată de predilecţiunea lui extraordinară pentru teatru,el s-a luat după trupa de teatru a d-nei FanniTardini, aflată în turneu la Cernăuţ, dar a fost prinsde tatăl său şi silit să-şi continuie studiile.

Anul 1866 este o dată însemnată în vieaţa poetului, căci atunci dânsul şi-a publicat întâile poezii şi tot atunci şi-a schimbat, mai bine zis i s-a

schimbat, numele de Iminovici în Eminescu. Ȋlgăsim pe Mihail Iminovici la moartea lui AronPumnul, întâmplată l-a 12/24 ianuarie 1866, iarăşi înCernăuţ, ca elev particular în clasa V-a gimnazială şi

bibliotecar supraveghetor al bibliotecii lui A.Pumnul, unde publică pentru prima dată o poezie “La mormntul lui Aron Pumnul”, în broşura“Laecrimioarele învaeţaeceilor gimnaeziaşti de-nCernaeuţi, la mormântul prea iubitului lor profesoriuArune Pumnul”.

Ȋn numărul din 25 februarie-9 martie1866 alrevistei “Familia”apare poezia “De-aş avea...”sub

semnătura Mihai Eminescu, datorită redactoruluicare a romanizat terminaţia slavă “ovici” înterminaţiunea “escu”. Naşul literar al poetului este



SURÂSUL BUCOVINEI

3

Iosif Vulcan, care îi mai publică poeziile: “Dinstrăinătate”, “La Bucovina”, “Speranţa”, “Misterelenopţii”. Ȋn primăvară Eminescu părăseşte Bucovina,călătorind prin Transilvania (Blaj şi Sibiu) şi trecemunţii venind la Bucureşti, unde scrie poeziile“Mortua est!”, “La o artistă”, “Ondina”, “Lida”.

Ȋn 1867 este angajat la Teatrul de vodevil, casufleor în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi în cea a luiMillo-Pascaly. Face cunoştinţă cu marele I. L.Caragiale, care-l descrie astfel: “Era o frumuseţe! Ofigură clasică, încadrată de nişte plete mari nrgre; ofrunte înaltă şi senină; nişte ochi mari; un zâmbet

blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânttânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil

predestinat durerii, pe chipul câruia se vedea scrisulunor chinuri viitoare”.

Ȋn 1868 face turnee la Braşov, Sibiu,Timişoara, Arad, Oraviţa, Baziaş, Giurgiu şi

continuă colaborarea cu revista “Familia”,a“naşului” Iosif Vulcan ( “La o artistă”, “Amorul uneimarmure”) şi concepe romanul “Geniu pustiu”,denumit iniţial “Naturi catilinare”. La sfârşitul luniiseptembrie este angajat sufleor al Teatrului Naţional,şi îşi face prima fotografie în atelierul pictorului-fotograf J. Tomas din Praga, denumită de G.Călinescu “astrală”.

Ȋn 1869 Eminescu scrie “Junii corupţi”, “De-aşmuri ori de-ai muri”, “Doi aştri”, “Unda spumă”,“Când priveşti oglinda mărei”, “Din nopţi tăcute”,“Replici”, “E îngerul tău ori umbra ta?”, “Venere şi

madonă”, “Locul aripelor”, “De ce să mori tu?”,termină traducerea “Artei reprezentării dramatice” alui Rotscher. Poetul întrprinde turnee, ca sufleor, cutrupa Pascaly, la Iaşi, Cernăuţi şi Botoşani.Împrejurările în care Eminescu a părăsit teatrul suntdestăinuite în “Memoriul” întemeiat pe spuselecăpitanului Matei Eminescu. “Dupe multe stăruinţe

bătrânul iminovici isbuteşte să înduplece pe tânărulactor, să meargă până la Ipoteşti. Apucat aici, Mihain-a mai putut scăpa, fiind sechestrat formal, ţinutnumai în cămaşe şi în ismene, până ce a plecat trupalui Pascaly din Botoşani. Morala şi multele mustrări,ce se descărcau necontenit de la toţi ai familiei, l-au

determinat în fine pe Mihai să renunţe la vieaţa deactor şi să declare că doreşte să studieze filosofia. Lafinele anului 1869, petrecea Eminescu deja înViena, ca student regulat auditor, înscris laUniversitate, şi ascultă filosofia practică, istoriafilosofiei, metafizica aristotelică, dar şi lecţii dedrept şi de medicină. Lecturează intens din Platon,Kant, Schopenhauer, Fichte, Rousseau, Confucius,Spinoza, Hegel, Zoroastru, Buddha, Schiller,Buchner, Cantemir, Ricardo, Goethe, Shakespeare,Homer, Ovidiu, Tibul şi Terenţiu.

La 1 ianuarie 1870 îl vizitează pe Alexandru

Ioan Cuza, aflat în exil la Dobling, iar în ConvorbiriLiterare din aprilie publică “Venere şi Madonă” iarîn august “Epigonii”.

Ȋn 1871 apar în “Convorbiri literare”poeziile“Mortua est!”, “Ȋnger de pază” şi “Noaptea”, şi facecunoştinţă cu Veronica Micle. Pe 15 august ia partela comemorarea aniversării a 400 de ani de lasfinţirea Mănăstirii Putna, alături de Ioan Slavici,A.D.Xenopol, Ciprian Porumbescu. Participă laconstituirea Societăţii Academice Social-Literare“România Jună”.

Ȋn 1872 scrie “Sărmanul Dionis”, “Mementomori”, “Ȋnger şi demon” şi “Floarea albastră”.Eminescu părăseşte Viena, la sfârşitul anului 1872,fără a lua nici o diplomă universitară, mergând laIena şi la Berlin. La Berlin a figurat ca studentregulat înscris, din decembrie 1872 până în iulie1873, ascultând: logica, bazele filosofiei, criticafilosofiei Hegeliene, concepţia istorică, istoriaEgiptului, istoria nouă, ştiinţe naturale, optimism şi

pesimism politic. Scrie variante la “Luceafărul”,

“Călin”şi “Proletarul”. Pentru că ştia nemţeşte, în paralel, Eminescu s-a angajat ca secretar laAgenţia diplomatică românească din Berlin, până înaprilie 1874.

Ȋn ianuarie 1874, Titu Maiorescu îi scria luiEminescu dacă ar primi să vină ca profesor defilosofie la Universitatea din Iaşi, cu condiţia să-şi

pregătească şi să-şi dea doctoratul în filosofie.Traduce “Critica raţiunii pure” de Imanuel Kant. Ȋnaprilie Maiorescu este numit Ministru al Instrucţiunii

publice şi dispune un ajutor financiar de 40 galbeni pentru Ioan Slavici, student la Universitatea din

Viena, iar 1oo de galbeni lui Mihai Eminescu, pentru depunerea doctoratului şi teză, cu condiţia săînapoieze ministerului aceşti o sută de galbeni. “Cufirea lui, Eminescu nu s-a putut hotărî să treacăexamenul de doctorat, Maiorescu l-a numit atuncidirector al Bibliotecii Centrale din Iaşi,( 1 sept.1874-1 iulie 1875), apoi revizor şcolar,( 1 iulie1875-1 iunie 1876). La căderea guvernuluiconservator, Eminescu este înlocuit iar fostulministru e dat în judecată de Cameră pentrudeturnare de fonduri, prevenitul Maiorescu a comiso adevărată risipă de bani ai Statului, dând cuîmprumut banii publici şi cu termen nelimitat la

favoriţi de-ai săi. Iată fapte care nu sunt de loc sprefala ţării noastre, pe Eminescu şi pe Slavici să-i laşi

pe drumuri, iar pe un Titu Maiorescu să-l tratezi ca pe un hoţ de cai.”

Ȋn februarie 1875 apare “Făt Frumos din tei” în“Convorbiri literare”, iar la 1 iulie e numit revizorşcolar peste districtele Iaşi şi Vaslui, la propunerealui Maiorescu. Ȋl ascultă pe Ion Creangă la ocosfătuire a învăţătorilor şi îl îndeamnă să scrie.Creangă îşi aşterne pe hârtie povestea “Soacra cutrei nurori”, pe care o trimite la “Junimea”, unde afost un adevărat entuziasm la citirea ei.

Ȋn 1876 publică în “Convorbiri literare”:“Strigoii”, “Melancolie”, “Crăiasa din poveşti”,“Lacul”, “Dorinţa”. La 13 august moare Raluca,



SURÂSUL BUCOVINEI

4

mama poetului, şi scrie elegia “O, mamă...”. Durereadestituirii din funcţia de revizor şcolar o aflăm dinscrisoarea adresată Veronicăi Micle: “Canalialiberală a nimicit ideile ce mi le făurisem despreviaţă! De acum am rămas fără o poziţie materialăasigurată, purtând lovitura morală ca o rană, care nuse mai poate vindeca, voi fi nevoit să reiau toiagul

pribegiei, neavând nici un scop, nici un ideal, suntun om pierdut pentru societate. Posteritatea nu vreausă afle că am suferit de foame din cauza fraţilor mei.Sunt prea mândru în sărăcia mea. I-am dispreţuit şiacest gest e prea mult pentru un suflet care nu s-acoborât în mocirla vremurilor de azi”. Este numitredactor la ziarul “Curierul de Iaşi”, unde stă până întoamna lui 1877, când îşi dă demisia. Din octombrie1877 este redactor la ziarul conservator “Timpul”dinBucureşti, până în 1883, când se înbolnăvi de nervi.

Ȋn martie 1878 publică în “Convorbiri literare”:

“Povestea codrului”, “Povestea teiului”,“Singurătate”, “Departe sunt de tine”. VeronicaMicle îi face două vizite la Bucureşti.

Ȋn 1879 apar în “Convorbiri literare” poeziile: “O, rămâi”, “ Freamăt de codru”, “ Revedere”,“Despărţire”. La 4 august moare Ștefan Micle, soţulVeronicăi. Poetul deplânge pierderea şi-imărturiseşte Veronicăi dragostea: “Văzându-te, amştiut că tu eşti singura fiinţă în lume, care în modfatal, să determineze întreaga mea viaţă”.

Ȋn 1880 apar primele semne de oboseală şiistovire fizică, senzaţia îmbătrânirii. Publică în

“Timpul” articole şi studii ce abordează problemelestringente ale actualităţii contemporane:independenţa, libertatea, patriotismul, xenocraţia,demagogia.

Ȋn 1881 publică primele patru “Scrisori”în“Convorbiri literare”: la 1 februarie “Scrisoarea I”,la 1 aprilie “Scrisoarea II”, la 1 mai “Scrisoarea III”,la 1 septembrie “Scrisoarea IV”.

La 24 aprilie1882 citeşte în şedinţa“Junimii”poezia “Luceafărul”. Veronica Micle îiscrie: “Ȋntreabă-mă dacă sunt în lună sau pe pământ,dacă sunt teafără sau nebună, dacă te-am urât sau teiubesc mai mult decât oricând”.

Anul 1883 este anul publicării capodopereieminesciene “Luceafărul”, a primului şi a uniculuivolum intitulat “Poesii”. Se manifestă primele semneale bolii poetului. Caragiale izbucneşte în plâns laauzul acestei veşti. Este internat la Sanatoriul Caritasdin Bucureşti al doctorului Șuţu, apoi la Casa desănătate Leidesdorf din Ober- Dobling, unde-lvizitează Maiorescu.

La 8 ianuarie 1884 moare tatăl său, Gh.Iminovici, care “era un om bătrân foarte drăguţ,glumeţ şi original”(I.L.Caragiale). Eminescu seîntoarce în ţară, la insistenţa prietenilor săi, pleacă

într-o excursie de convalescenţă în Italia. Ȋnseptembrie Eminescu a fost numit sub-bibliotecar laBiblioteca centrală din Iaşi, aceasta fiind cea din

urmă funcţie ocupată la Stat. Sănătatea, după propria-i mărturisire, “scârţâie întruna ca o moarăstricată, ba poate ireparabilă”, şi e internat îndecembrie la spitalul Sf. Spiridon din Iaşi.

Ȋn 1 iulie 1885 este publicată în “ConvorbiriLiterare” poezia “Sara pe deal”. Ȋn august esteinternat la sanatoriul doctorului Iahimovici de laOdesa.

Ȋn noiembrie 1886 este internat la ospiciul de laMănăstirea Neamţului. La 1 decembrie “ConvorbiriLiterare” îi publică poezia “La steaua”.

Ȋn 1887, la iniţiativa lui T. Maiorescu, seîntocmesc liste de subscripţii pentru ajutorarea

poetului. Pleacă la băi în Austria. Se întoarce laBotoşani, unde este îngrijit de sora sa Henrieta.

La 23 noiembrie 1888 Senatul voteazăacordarea unei pensii lui Eminescu. “Om din minen-o să iasă! Prea sunt mulţi aceia pe cari i-am jignit

spunând adevărul”, îi spunea lui Ioan Slavici.La 12 februarie 1889 este internat la spitalul“Mărcuţa” din Bucureşti. Veronica Micle va scrie:“Lumea m-a acuzat de lipsă de simţire şi umanitatefaţă de Eminescu. Vă mărturisesc sincer, nu pot să-lvăd lipsit de minte, eu care am cunoscut peEminescu în cea mai splendidă epocă a vieţii saleintelectuale ”. La 1 iunie este lovit de un nebun,Petrea Poenariu, cu o piatră aruncată cu praştia,spărgându-i capul. Pe 15 iunie, “se stinge cel maimare poet, pe care l-a ivit vreodată pământul româ-nesc” (George Călinescu). “După părerea doctorilor,

moartea a provenit din apoplexie”. Este înmormântatîn data de 17 iunie la cimitirul Belu din Bucureşti, peAleea Scriitorilor, unde i se va alătura: GeorgeCoşbuc, I. L.Caragiale, Mihail Sadoveanu, recentregretatul Adrian Păunescu. Ȋn acelaşi an moare şi

bunul său prieten, Ion Creangă, sora poetului,Henrieta, şi iubirea vieţii lui, Veronica Micle.

Lumina Luceafărului aureolează destinulnenorocit al poetului: “Ca un Luceafăr am trecut

prin lume”(Odin şi poetul). Eminescu descoperălumea ca teatru (theatrum mundi), temăfundamentală a creaţiei sale, care a dat naştere

printre altele, celebrei “Glosse”:

“Nici încline a ei limbăRecea cumpăn-a gândiriiȊnspre clipa ce se shimbăPurtând masca fericirii,Ce din moartea ei se naşteȘi o clipă ţine poate;Pentru cine le cunoaşte,Toate-s vechi şi nouă toate”.

Destinul său zbuciumat, tragic hărăzit de fatum

se aseamănă cu destinul dramatic, ostil hărăzit deistorie, al poporului din care făcea parte, pe care l-avenerat.



SURÂSUL BUCOVINEI

5

“Eminescu e o culme unde nu urci decât pentrua îngenunchea”. (Octavian Paler)

“Să se vorbească despre Eminescu e o datorie,dar, este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă... Nu

poate să ajungă vorba până la el, fără să-i superetăcerea”. (Tudor Arghezi)

Bibliografie:

G. Călinescu: Via ţ a lui Mihai Eminescu, 1969; M.Cimpoi: Mihai Eminescu – Dic ţ ionar enciclopedic,

2013; N. Zaharia: Mihail Eminescu, 1923.

Paradisul încălzirii globale

Vremelnic, omul poate fi un incurabil entuziast,dar şi tolerant în multe privinţe, cum ar fi cea legatăde standardul lui actual de viaţă. Acţiunile saleînflăcărate sunt realizate pe fondul afectiv,

emoţional, datorită forţei şi vigorii lui atitudinale. Ȋnschimb, încălzirea lui fizică se face dintotdeauna culemne de foc, cât timp acestea vor mai exista şi câts-or mai putea fura. O variantă “salvatoare”ar păreasă fie accentuarea încălzirii globale, care ne face săne întrebăm an de an: Unde ne sunt iernile dealtădată?

Cândva, magistrala de gaz metan care trebuiasă ajungă până în staţiunea turistică Vatra-Dornei,s-a oprit brusc în aşazisul oraş minier, Frasin. Nu amînţeles de ce până în anuul 2004, când m-am dumirit

pe deplin. Comuna turistică şi culturală, Vama, se

întinde pe o lungime de aproape zece km,majoritatea terenurilor fiind proprietăţi particulare private, neafectate de braţul stalinist alcooperativizării forţate a agriculturii. Avândcalitatea administrativă de consilier local înlegislatura 2004-2008, am dus, alături de colegii meişi de primarul Dorin Preutescu, munca de lămurire a

proprietarilor de teren, ca aceştia să accepte trecereaconductei de gaz prin livezi, păşuni şi fâneţe, înciuda pagubelor provocate de buldozere şiexcavatoare. Ȋn general, oamenii şi-au dat seama de

beneficiul de a avea conducta de gaz la poartă sauchiar până în casă la bucătărie, dacă localitatea se

racorda la magistrală în urma efectuării reţelei dedistribuţie, conform promisiunilor decidenţilor. Toţiam fost înşelaţi de un sistem mitoman, asemănătorcu acela de tristă amintire, de care cu sacrificiiumane am scăpat parţial, şi nici în ziua de azi, dupămulţi ani de aşteptare, nu avem mari speranţe. Ce semai poate face? Solicitările consătenilor mei se ţinlanţ, proprietarii de pensiuni agroturistice se chinuieîngrozitor în perioadele de vârf ale Paştelui,Crăciunului şi Anului Nou, instituţiile publice localeaşteaptă ca iarba de leac mult râvnitul gaz, care ar fio mană cerească pentru întreaga suflare a

comunităţii. Demersurile mele, în calitate deconsilier local actual, începute în urmă cu patru aniîn biroul managerului societăţii de distribuţie “Ten-

gaz”din Câmpulung-Moldovenesc, ing. MihaiPauliuc, au rămas fără ecou. Am reuşit să-i punfaţă-n faţă pe cei doi conducători de instituţii,

primarul comunei Vama, Nicolai Baltag, şimanagerul noii societăţi ”Nova-gaz”, Mihai Pauliuc,în două rânduri, dar negocierile s-au soldat nedecis,în coadă de peşte, dacă nu chiar cu un regretabileşec. La începutul anului 2015 am strâns zeci desemnături de la cetăţeni, pe liste cu nume, prenumeşi adresă, pentru susţinerea cauzei, şi le-am ataşatunei cereri adresate oficial Primăriei Vama şiConsiliului Local. Răspunsul pertinent al actualului

primar Nicolai Baltag este legat de un proiect maivechi al Consiliului judeţean Suceava, de dezvoltarerurală, plătit de primăria noastră cu bani grei de laguvern, derulat pe o perioadă de peste doăzeci deani, timp în care nu pot fi făcute învestiţii de utilităţi

publice în comuna Vama. Probabil că doar

parlamentul, guvernul şi preşedenţia, prin jocul lorstrategic, aşa-zis, de glezne, sau Mama Omida, nemai poate da vreo nădejde în rezolvarea favorabilă aacestei dorinţe ”aprinse”, devenită o himeră sau ocertă iluzie.

Ȋntre timp, toată lumea se încălzeşte cucombustibili solizi, geambaşii de lemne de foc, şi nunumai, genetic puşi pe furat, o duc minunat şi nesfidează prin cele nesfârşite păduri fără de copaci.Și ca să fie ei mai cu moţ, în timp ce guvernul scadeTV-aul şi impozitele, sau se ieftinesc carburanţiilichizi în benzinării,”silvicultorii”, printr-o hotărâre

anapoda, au scumpit preţul la metru ster de lemn defoc cu 20%. Până una alta, având câte puţin dinsimţul detaliilor, dar fără a avea o atitudine defetistă,

propun o variantă ajutătoare de încălzire a spaţiuluiamniotic din domiciliul conjugal. Să se recurgă înmod sistematic la cultura unor anume plante erbaceedin familia leguminoaselor, răsfăţata fasole pitică cuaere de mare fandosită, la concurenţă cu replica eiagăţătoare, de pe araci (harăgi), tradiţională pe lanoi, şi propovăduită de ceva vreme ca o alternativănaturală a produsului farmaceutic erotic, viagra.

Exilat în subconştientul universului meu, pecare mi l-am creat ca o reacţie de apărare, în care

anticorpii îmi sunt credinţa, bunul simţ şi dragosteafaţă de semeni, mă alătur marelui istoric NicolaeIorga, care perora într-un discurs catilinar:”Dacă aitrăit fapte istorice ai obligaţia să le păstrezi în formaîn care ţi s-au întâmplat ţie”. Cum, noi toţi, facem

parte din istorie, ea fiind un cumul şi o rezultantă aistoriilor noastre, cei care am trăit faptele petrecuteavem datoria să le imortalizăm, de obicei, prin scris.Dar ignoranţa şi ipocrizia din unii oameni încearcăsă ascundă, să deturneze sau să falsifice istoria, dupăinterese meschine, individuale sau de grup, politice,ori, chipurile, ce ţin de securitatea noastră, şi să nu

creadă în adevărul istoric.Existenţa noastră, încercată de fel de fel desituaţii limită cu lumea înconjurătoare, care au costat



uneori preconştiinţaurmătoarementalităţi,

psihologiaoamenii încurată şiademeniţimaterialesufletelor,lipsa unoram fi doarde sex, şiEste o taucadavrul icelor care

bunăstarea permanenti

Paradia păcatelor asemănatîncântătoar comparat cBinele AbIdentificarehit al muzsugestiv: ”trimitere vanu cumva,ne-a mai ră

uri inimagispiritului, c

rintr-un ancare refl

umană. Paestraţi cu inevanitoasăde iluziil pământene,n păcat. Aşaspiraţii înarobii trupull gurii careologică piecompetenţezic că ne clor şi a aează la put

sul hărăzit o, călăuzit du o grădin desfată pr

u Paradisulolut, şi aca cu Diviniicii rock dClasa munlabilă şi astdoar aceast

as !?

abile, lasăare se transamblu deectă discipadisul penteligenţă e, în contr înşelătoa scufundafi fariseu s

lte de dezvi care are ncere de mâdere de vr i, reavoinţeonduc, darcoliţilor care.

mului lepăd simbolulă mitică, avirea şi suf Etern, acollo unde ţ

atea. Nu den anii 197citoare mezi. Mă între speranţă,

Sorin Cons

SUR

urme adânsmit generadei, conceplina moralcare şi-l dste viaţa sist cu inde ale trăţi în soă nu spun cltare şi pro

evoie de haincare şi băme, ca săi sau ignor urmăresc ne-i susţin

at de povaraaţiunii divi cărei privletul. El po unde domlul supremgeaba un câ0, avea unge în Para contrariat,ecină cu ut

tantin Cotla

ÂSUL BUCO

6

ci înţiilorţii şiă şiresc plă,

iviziiirilor

nulă, îngres,ne şitură.

disecanţeiumai

şi-i

greae, eeliştite fieşteeste

ntec,titlu

dis”,dacăopia,

rciuc

PU

MU

obi

și asecr convoi

terit proiintela fimaidoStrâ

poliluasudcadiuniîmpvari

popvarirămvariloca

161Buc

plaînfr ale

autBuc

preînloia

seoaFlo

INEI

IO

EGĂTIR IRII BUC

A. SITUALUI RĂZB

ct de negoci

striecii, auete referitoa de vreun pța populațieAstfel, c

oriul Bucovecte cu car rală a duca

nele anuluiamplu de

inației rusemtorilor și

În vedereaico-militarîn calcul șl Bucovineul unor dise 1915),eună cu o s

ante de celație major

antă preveânând în dante, Austrilități, păstrâ

de localitățiovina. Treburi urmau angerii Putentantei.Realitatea

ritățile miovina unilecție împod constanitate față deÎn aceste c

flau atât eleni de rânddor. El a fo

AN ABUT

A ȘI REAVINEI C

IA BUCOI MONDI

ÎRăzbofost tr operațocupatîn treoctom1914-i1916).

provinere între ma

redactat dire la viitor incipiu de di bucovinen toate căinei, Rusiacter secret,

tului (unul916). Ele f instituire ati în Romârientului M

atragerii înl Puterilorunele ced

i) în favoacuții cu cainisterul deerie de expeare a părțitar româneaea cedarecat 245; ca se obligad 174; a tr

să fie cedatuie să prefi puse în ailor Central

războiuluilitare austregim detriva romât de trădarestat, coroanndiții, pe li

itele politic. Excepțiet în perman

NĂRIȚEI

IZAREAREGATU

INEI ÎN TIL

timpuli Mondial,ansformatăuni milită temporari rânduririe 1914,

anuarie 19Începând c

cia românearile puteri.

erse planur l Bucovineirept interna.

promisesȚaristă a î

de ocupar n ianuarie 1ceau parteinfluenței

nia, Zonaijlociu.

ăzboi de paentrale, Auri teritorialea Vechiulracter secre Externe dți militari, a

i româneștiscă) a Buco a 90 dnform cele să dea R eia variantă

și 174 să ficizez faptulicare doarde către fo

era însă criece instateroare, î

ilor, bănuiți, iredentismă și împărat.sta principal

e și intelecu putea facență urmărit

CTULUIROMÂN

MPUL PRI-

PrimuluiBucovina aîn teatru deare, fiinde către ruși,

(septembrie-noiembrie

5 și iunie anul 1915,

scă deveneatât rușii, câ

i și proiecte, fără a țineional sau de

Românieintocmit trei i anexare915 și douăintr-un plansau chiar aalcanilor, a

tea bloculuitro-Ungariae (părți dini Regat. În (din 5,7,8

e la Viena, realizat trei(zonele cu

vinei. Prima localități, de a douamâniei 118

prevedea ca

e păstrate înl că acesteîn condițiilețele militare

totul alta,uraseră îndreptat cu și învinuiți și lipsă de ilor suspecți

uale, cât șie nici Iancui acuzat de



SURÂSUL BUCOVINEI

7

filoromânism, asupra sa planând chiar pericolularestării.

În luna mai 1915, liderul naționalist primeavizita profesorului N. Tcaciuc - Albu, care îi aduceaun mesaj din partea preotului Atanasie Gherman.Esența mesajului era că România va intra în războide partea Antantei și că ar fi bine ca marele patriotsă se refugieze în Regat. Iancu, cavaler de Flondor, arespins propunerea vechiului său prieten și i-a daturmătorul răspuns (după părerea mea destul deelocvent): "...Mai am și răspunderi nu numai față demine și de familia mea. Eu stau în văzul tuturor.Ceea ce fac are repercursiuni în multe direcții. Deaceea nu pot face ce mi-ar plăcea sau ar fi îninteresul meu imediat și personal. Trebuie să măgândesc și la alții...și la viitor."

Conștient că responsabilitatea față de propriiconaționali impune sacrificii, Flondor nu va înceta

să le facă. Astfel, riscându-și libertatea și chiar viața,el a încercat să trimită în România, lui IonelBrătianu, un "Memoriu Privitor La FruntariileBucovinei". Documentul a fost interceptat deautoritățile austriece și a constituit principalul "capde acuzare" în procesul ce i-a fost intentat la Liov șicare s-a desfășurat între anii 1916-1918. În ciudafaptului că a avut domiciliu forțat și a fostmonitorizat atent de către autoritățile austriece,Iancu Flondor și-a păstrat contactele cu românii dinafara Bucovinei.

B. SITUAȚIA DIN BUCOVINA ÎN PERI-OADA 1917-1918În perioada cuprinsă între anii 1917-1918,

viitorul Bucovinei a stat sub numele incertitudinii.Pe fondul slăbirii imperiului dualist, dar și arevoluției bolșevice din Rusia, ucrainenii vor încercasă-și creeze un stat propriu. Astfel, în vara anului1917, deputații acestora din Parlamentul de la Viena

propuneau crearea unei provincii autonome proprii,subordonată Curţii de la Viena. Statul preconizat deucraineni urma să cuprindă, pe lângă GalițiaOrientală, teritoriul Bucovinei și al Rusieisubcarpatice. În timpul tratativelor de pace de la

Brest-Litovsk (noiembrie 1917-februarie 1918),Ucraina Vestică a fost recunoscută formal de cătrePuterile Centrale, Bucovina urmând a fi încorporatăacestei provincii. Imediat după semnarea convențieidin 9 februarie 1918 - numită de primarul Vienei -"pacea pâinii", Austria s-a grăbit să ridice prețul devânzare a Bucovinei la 42000 de vagoane de grâu șialte alimente. După încheierea păcii de la București(7 mai 1918), România era obligată să cedezeAustriei ținutul Hotinului, o parte din județulDorohoi și Dornele românești, până la Broșteni.Unitățile militare ale Vechiului Regat au fost retrase,

făcând loc trupelor de ocupație austro-ungare,vândute pe mâncare ucrainenilor (februarie 1918).

Restaurarea stăpânirii austriece în ducat nu aadus cu sine și ameliorarea stării de spirit tensionatedin rândul populației bucovinene.

C. RAPOARTELE SECRETE ALEAUTORITĂȚILOR MILITARE AUSTRIECE

Rapoartele privind comportamentul principalelor naționalități ale provinciei, din varaanului 1918, vin să ne confirme aceste realități.Analizând separat atitudinea românilor, rutenilor,

polonezilor, germanilor și evreilor, rapoarteleîntocmite de către comandantul jandarmiloraustrieci, Eduard Fischer, ne oferă date extrem deinteresante, în ciuda caracterului lor deseorisubiectiv și partizan.

Cu o nedisimulată satisfacție, generalul Fischerafirma că în rândul "inteligenței" românești - înmajoritate predispusă spre trădare, iredetism și

iloialism - se observă oarecare liniștire a spiritelor,mai ales după pacea de la București. El a precizat,totuşi, că sentimentele naționale ale elitelorautohtone din Bucovina erau doar adormite, încondițiile în care reprezentanții lor continuau să seîntâlnească în secret și sperau în îndeplinireaidealului unității naționale.

Apelând la declarațiile deputatului GeorgeSârbu, membru atât al Parlamentului de la Viena câtși în Dieta Bucovinei aflăm că: "În Cernăuți și înBucovina în anul 1918 mai rămăseseră foarte puținiintelectuali români, iar greutatea acelor zile de

pregătire a Unirii au apăsat foarte greu pe umeriilor." Tot din spusele deputatului Sârbu mai știm căîncă de la sfârșitul lunii septembrie 1918,intelectualii români din Cernăuți au început să seadune pentru a se consulta asupra evenimentelor cese prevedeau iminente. Inițiativa a pornit de la

profesorul universitar Sextil Pușcariu - care tocmaise întorsese de pe frontul italian.

Locul acestor întâlniri secrete (după raportul luiFischer) aveau loc în locuința doctorului IsidorBodea de la Spitalul de copii, fiind situată la

periferia orașului și era ferită de ochii jandarmiloraustrieci, un alt grup de intelectuali se adunau în

casa lui Dori Popovici. Printre cei care veneau laaceste întâlniri secrete pot fi enumerați: SextilPușcariu, Dionisie Bejan, Mihai Hacman, Al.Popovici, Vasile Bodnărescu, Gh. Sârbu, L.Tomoioagă și mulți alții.

Revenind la rapoartele secrete, se poate observacă în opinia șefului jandarmeriei austriece înBucovina, doar 5% din populația rurală româneascămanifesta predispoziție spre filoromânism șiiredentism antiaustriac, în vreme ce în rândulintelectualității procentul era de 95%. După ce

prezintă atitudinea fiecărei naționalități, Fischer

concluziona că privind calmul relativ alnaționalităților din Bucovina,acesta nu era altceva



SURÂSUL BUCOVINEI

8

decât liniștea dinaintea furtunii ce avea să sedeclanșeze în toamna anului 1918 în tot imperiul.

D. ACȚIUNILE DIN LUNILE OCTOMBRIEȘI NOIEMBRIE 1918 ȘI REALIZAREA UNIRII

Înclinarea balanței ostilităților pe frontul devest în favoarea Antantei a accentuat criza politicădin interiorul imperiului dualist, grăbindu-i sfârșitul.Autoritățile centrale de la Viena își pierduseră oriceautoritate asupra naționalităților, în ciudaîncercărilor de reorganizare sau a modificărilorguvernamentale. Procesul de descompunere alAustro-Ungariei devenise însă de neoprit. Îndisperare de cauză, împăratul Carol I a lansat la 16octombrie 1918, manifestul "Către Popoarele MeleCredincioase", care legaliza federalizarea imperiuluiși transformarea lui într-o comunitate de state"independente". Documentul a provocat reacții

diferite printre naționalități, însă majoritatea lor audecis să-l respingă. Dacă apelăm din nou ladeputatul Gh. Sârbu vom afla de la el date și acțiunice privesc direct Bucovina și românii bucovineni însituația creată în imperiu. Iată ce declara deputatul:"La trei zile după publicarea manifestului, adică la19 octombrie 1918 la hotelul Rezidenz din Viena aavut loc o consfătuire secretă a reprezentanțilorromânilor din Bucovina și Transilvania. Printre cei

prezenți au fost: Iuliu Maniu, fost deputat înParlamentul Ungar și prim ministru al României;Miron Cristea - fost episcop de Caransebeș și

patriarh al României; Teofil Simionovici - fostdeputat în Parlamentul de la Viena, în DietaBucovinei și vicepreședinte al Senatului României;George Grigorovici - fost deputat în Parlamentul dela Viena și senator al României și George Sârbu -fost deputat la Viena, în Dieta Bucovinei și secretarde stat în cabinetul Iancu Flondor.

La întrunire s-a discutat problema românilordin toate punctele de vedere și s-a concluzionat căunirea tuturor românilor într-un singur stat naționaleste unica soluție. Prin urmare, prima hotărâre

pentru unirea provinciilor locuite de români, adică aBucovinei, Transilvaniei și Basarabiei cu România

s-a luat la Viena, la 19 octombrie 1918, la hotelulRezidenz. După consfătuire fiecare am plecat în

provincia noastră pentru a aduce la cunoștiințăhotărârile luate. Am venit la Cernăuți și l-aminformat pe Iancu Flondor, iar acesta a începutimediat acțiunile pregătitoare zilei de 27 octombrie1918".

În ședința Parlamentului de la Viena din 22octombrie 1918 și ultima a acestui organism, înnumele Consiliului Național Român format dindeputații Iuliu Maniu, Miron Cristea, Isopescul-Grecul și Grigorovici ș.a., deputatul G. Grigorovici a

avut curajul ca, în plenul ședinței, să înfrunte pretențiile expuse de renegatul român NicolaWasillko. Tot la 22 octombrie, ziarul Glasul

Bucovinei, scos cu această ocazie - în articolulmanifest nesemnat, dar scris de Sextil Pușcariu, searăta ce vor românii bucovineni:"Vrem să rămânemromâni pe pământul nostru strămoșesc și să neocârmuim singuri, precum o cer interesele noastreromânești. Nu mai vrem să cerșim de la nimenidrepturile care ni se cuvin și în schimbul jertfelor desânge aduse în acest război, jertfe mai numeroase șimai dureroase decât ale altor popoare, PRETINDEMca împreună cu frații noștri din Transilvania șiUngaria cu care ne găsim în aceeași situație, să ne

plăsmuim viitorul care ne convine nouă în cadrulromânismului și CEREM - să putem aduce laCongresul de Pace, aceste postulate ale noastre prinreprezentanții aleși de noi înșine din mijloculnațiunii noastre."

Acest manifest poartă data de 11 octombrie1918 și este semnat de 14 persoane: Gh. Băncescu,

Isidor Boca, V. Bodnărescu, Oc. Gheorghian, MaxHacman, C. Homincă, V. Marcu, Al. Procopovici,Eudoxiu Procopovici, Sextil Pușcariu, Gh. Șandru,Valentin Șesan și Al. Vitencu.

Punerea în practică a acestui măreț deziderat aîntâmpinat însă multe și grele dificultăți, determinateîn principal de existența mai multor grupări îninteriorul taberei românești, dar și de situația încăincertă atât a Austro-Ungariei cât și a României.

Între 20-27 octombrie, liderii autohtonilor bucovineni au purtat negocier,i încercând să ajungăla un acord asupra mijloacelor și căilor de urmat

pentru îndeplinirea aspirațiilor naționale. Înțelegereas-a produs la 17 octombrie, dată la care IancuFlondor s-a întors în fruntea românilor dinBucovina. Revenirea sa a determinat "scoaterea din

joc" a lui Aurel Onciul și a deputaților ezitanți de laViena, care după ce se declaraseră Consiliu

Național, se erijau ca fiind unicul for de conducere șinucleu al viitoarei Constituante. Românii bucovineniaflați în țară, strânși în jurul lui Iancu Flondor șiSextil Pușcariu alături de conaționalii lor din refugiu(cu sediul în Iași), au refuzat să fie conduși de un

politician atât de controversat precum Aurel Onciul.Organizarea autohtonilor într-o adunare națională

constituantă, care să le reprezinte cu adevăratinteresele, a fost decisă de către Iancu Flondor, încondițiile în care, la 18 octombrie, ucrainenii îșiconstituiseră și ei consiliu național pentru Galiția șiBucovina, la Lemberg. Iancu Flondor a înțeles căamenințarea politică și militară a rutenilor nu puteafi contrabalansată decât prin solidarizarea tuturor

păturilor sociale românești și printr-o acțiunemilitară și energică. În acest context, la 27 octombrie1918, se desfășoară la Cernăuți, la inițiativa aceluiașiIancu Flondor sprijinit de Sextil Pușcariu, o mareadunare a românilor bucovineni, care adopta o

rezoluție (moțiune) în patru puncte:"1. Reprezentanții poporului din Bucovina,întruniți astăzi în ziua de 27 octombrie 1918 în



SURÂSUL BUCOVINEI

9

capitala Bucovinei, se declară, în putereasuveranității naționale, Constituanta a acestei țăriromânești.

2. Constituanta hotărăște unirea Bucovineiintegrale cu celelalte țări românești într-un statnațional independent și va purcede spre acest scop îndeplină solidaritate cu românii din Transilvania șiUngaria.

3. Spre a conduce poporul român din Bucovinași a-i apăra drepturile și spre a stabili o legăturăstrânsă între toți românii, Constituanta numește unConsiliu Național format din 50 de membri. AcestConsiliu ne va reprezenta prin delegați și laconferința de Pace, și în afară de el nu recunoaștemnimănui dreptul de a hotărî sau trata asupra

poporului român din Bucovina.4. Constituanta respinge cu hotărâre orice

încercare ce ar duce la stirbirea Bucovinei, dorește

să se înțeleagă cu popoarele conlocuitoare."Documentul din 27 octombrie 1918 areprezentat cadrul programatic și de acțiune aleeforturilor lui Iancu Flondor de realizare a UniriiBucovinei cu România.

Textul rezoluției adoptate la Cernăuți de cătreConstituanta românească va fi trimis guvernuluiRomâniei la 2 noiembrie 1918, odată cu cererea deacreditare a lui Vasile Bodnărescu, semnată de IancuFlondor (președinte) și de Radu Sbiera (secretar).Răspunsul guvernului a fost promt, călduros șiîncurajato,r dar nu promitea nici un sprijin concret

bucovinenilor. Situația era din ce în ce maicomplicată în Bucovina, iar Consiliul Naționalcondus de Iancu Flondor părea să aibă puține şansede izbândă. În acest context atât de complicat și deimprevizibil, liderul mișcării naționale a românilor

bucovineni a dat dovadă de curaj și consecvență,refuzând orice compromis legat de integritateaBucovinei. Întâlnirea sa cu guvernatorul austriac al

provinciei (Joseph Rudolf, conte von Etzdorf) din 4noiembrie 1918 este mai mult decât relevantă înacest sens. La ora 10 dimineața, Iancu Flondor s-a

prezentat în casa lui Alexandru Hurmuzachi, însoțitde Aurel Țurcan, I. Stârcea și guvernatorul.

Negocierile au eșuat, orice variantă propusă deguvernator a fost respinsă de liderul românilor

bucovineni. În cele din urmă, contele Ertzdorf a fostinformat că fruntașii autohtoni ceruseră intrareaarmatei române în Bucovina, din următoareleconsiderente: restabilirea ordinii și siguranței în țară,stoparea tulburărilor provocate de bandele înarmateale ucrainenilor și maghiare aflate în retragere, dar și

pentru prevenirea bolșevizării populației. În decursulaceleiași zile de 4 noiembrie 1918, VasileBodnărescu ajungea la Iași cu misiunea expresă de aobține intervenția neîntârziată a armatei române în

Bucovina. Decizia de intrare a trupelor române înBucovina s-a luat abia în data de 6 noiembrie 1918,odată cu demiterea guvernului Marghiloman și

înlocuirea cu generalul C. Coandă. Punerea ei înaplicare s-a prelungit, fapt ce a produs o puternicăîngrijorare în rândul Consiliului Național. În ziua de9 noiembrie trupele generalului Zadik au ajuns pealiniamentul: Ceahor, Cuciurul-Mare, Mihalcea. La11 noiembrie, ora 09.00, primele trupe românești seaflau deja la periferiile orașului Cernăuți.Comandantul Diviziei 8 Regale, generalul Zadik esteîntâmpinat de către Iancu Flondor.

Începând cu ziua de 11 noiembrie, românii bucovineni au preluat efectiv conducerea provincieiiar pe 12 noiembrie 1918 Consiliul Național s-aîntrunit în ședință publică și a votat Legeafundamentală provizorie asupra puterilor țăriiBucovinei.

Aceasta stabilea că puterea executivă în provincie urma a fi deținută de un Consiliu alSecretarilor de Stat, cu rol de guvern provizoriu.

Odată stabilită componența guvernului, I.Flondor a prezentat programul de guvernare cecuprindea toate domeniile de activitate a unei țări.Manifestând toleranță și abilitate în negocierile cureprezentanții naționalităților, Iancu Flondor a reușitca aceștia, în mare parte, să accepte unireaBucovinei cu România. Astfel la 28 noiembrie 1918a avut loc Congresul General al țării, unde eforturileși sacrificiile lui Iancu Flondor vor fi încununate desucces prin hotărârea Congresului de "unirenecondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile eihotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu

Regatul României."Revenirea Bucovinei la trupul țării și succesullui I. Flondor în începlinirea acestui ideal, au

provocat un deosebit entuziasm în rândul populațieiromânești din fostul ducat austriac. Dar, greulrefacerii și integrării provinciei în structurile stataleale României intregite însă abia atunci începea.

col. (r.) Ioan Abutnări ț ei

Bibliografie:

Mihai Iacobescu: Bucovina, în ”Istoria Românilor” / Evolu ț ia

românilor bucovineni între anii 1821-1919; Nicolae Tcaciuc

Albu: O amintire despre Iancu Flondor, în volumul ”Iancu

Flondor - Eroul Bucovinei”; Radu Economu: Iancu Flondor

(1865-1924); Nicolae Ciachir: Din istoria Bucovinei (1774-

1944); Sextil Pușcariu: Memorii; Aurel Turcan: Misiunea mea

pe lâng ă guvernul Etzdorf; Mihai Ștefan Ceaușu: Iancu

Flondor, Omul politic și opera sa.



DESPR

Vasileşi cultur ă , ArgumentCuvânt de î

Un mXX. Publicîn anul dede câtevaregretatul iIacobescuCheptea dEuropeanăcuvinte car lui Vasile

pentru a purămase într

certă valoaacribia cu csale desprecare au devşi istoricii

precum: Cspaţiul buc

până laEmigrărileintegrării

privind viaSocietăţiSocietatea

societăţi).economice

parte, tema pentru ceicare au mide fapt penmarele rapcapitol suvorbeşte îMemorandşedinţa dinurmat de cinvitaţilor,orientale Gîncepând ccronicală e

E CĂRȚN

EMILLI

Diacon, BEditura Tipheorghe B

ncheiere i

siv op deă Vasile Diaraţie 2012,ume de retoric Gh. Bşi Cercetăt la Centr – Academe evidenţiazDiacon, câ

ne în valoar -o umbră ac

e, s-a remar are a scris ş istoria încenit un ade preocupaţinsolidareavinean, Lueclanşareadin Bucovucovinei îna culturală îulturale bacademică

Diverse bucovinenica unor căr reocupaţi dlitat pentrutru reîntregit, se bucur stanţial şi

carte şimul lui A28 martie

rerea de coCondica cr emene cu atu anul de positurei pa

LE PRIȘTRI

AN MAR

covina în

Moldova, I zatu, Postfaai Iacobesc

istorie a Bcon la edituvolum recoerinţă în duzatu,Prof.r ştiinţificl de Istor

ia Românăă, atât probit şi muncae şi a evidetă. Vasile

cat de-a luni publicat mâncenată aărat reper pde această

naţionalismtele politicPrimului

ina, AspectRegatul R Bucovinacovinene.„Dacia” şi

aspecte al, pot consţi separate.viaţa Buconirea cu R

rea Români Anexeleextrem d

untevidenţircadie Dug1914 a socmvocare a şnicală a p

inentele eila Christosrochiale Ne

SUR

TENIL

CU

ex. XX – I

aşi, 2012, 7ţă Stela Cheu.

covinei dinra TipoMol

andat cititmeniu precniv. Dr.

pr. I. dr.ie şi Civili

– Filialatatea ştiinţif sisifică dţia unele asiacon, istor

gul timpuluilte dintre cBucovinei,entru cercet

temă. Calui române de după 19ăzboi Mo

e legislativmâniei, Asdupă anul 1Rolul Ju

arcăşiile.

e vieţii stitui, fiecar e un real ininei, de oa

egatul Romei de dinainacestei cărţ interesantte date de

an, prezentietăţii „Juniedinţei şi derochiei ortstra şi Slăti

1890, Corileasa, Co

ÂSUL BUCO

10

R

torie

0 p.tea,

sex.ova,rilorm :ihai

StelazaţieIaşi,

ică a pusăecte

ic de

prinărţilecărţitoriiitolec în

00 şidial,

aleecte00 (imii,Alte

cial-e înteresenii

niei,e de, un. Sespre:t înea”

listadox-oara,dicadica

croConPagDeanecinse

instaces

preFonDocMosursvolîncBucteritrăsti

al iIstoBucrealdra

dest

sem(Sc

tărâ

Condatădest chiaarbunuCondinintemonuscriiCotl

valvreo edesdeordcuunuamar

dat sunnuvVianesimre

INEI

icală a padica cronicni dinsemenea, dsitate esteart-o în car

ument detui domeniuentate Aldurile arhiviumenteleografiile lo

ei din carem dens, ser rcatele căiovina în ceiorială şi magnită în fel

toriei şi laia lui Ionovina semnatăţi istoriceatică.

Sorin-Coninului , edinată de poierea unei fi Poet şi u cultural,

stantin Cotl, în roinului, un r r autorul dare genealog sat bucstituite şi re

copilărie,esant ameografie, eseumai), contorul, ci şarciuc, al

rificat şi îne sub num

tremă precie acest roister şi denat cartea p ar fi: Crucrenegat , E lie, Origindis al tinerie deonoa capitole cle aparte saa trepidantăguranţă şiele sale

ohiei Bucşală a Paro„Jurnalul”

un real inibliografiae Vasile D

lucru pentr care solicitanahurile,

stice, Public publicare,ale şi zonal

provin. Toaos, un volule Domnul

peste 200ales din sui chip, fiind

cheremulistor aceasttă de Vasil pe cât de

tantin Cura PIM , Iaetul şi proin ţări).

orist de fosocial şi

arciuc îşi eanul meman în car în care se

ic, cât şi covinean, cuonstruite ca

eandreletec între, o carte cuepută şi mi de publi

cărui ex

paginile ple său”, radiie, Valeriuan în prefarovocare a

e nişte capita de tortur

xpozeul g le, Ursitae ţ ii mele,e,Cine suntare fiecareu chiar subi, mereu presalte multe pe auto

oaia cu filiei Ruslui Leca

eres, dar şie care a str

iacon, deve

viitorii c un interesanuarele,

aţiile, LucrăStudii ş

e, cu indicate acestea c

din care si pe care l

e ani de laa de aniu d ciuntită la

nor imperii c masivă c Diacon dăinteresantă

otlarciuc,şi, 2014, 17zatorul Val

ţă, activistchiar pol

primă taleorialistic

personaj poate regăsi

nturul, pânăîntregul

nişte adevădestinului,

icţiune, meamintiri dinterializată,cistul Sorirciţiu jurn

e care le-aografiază, sitancu, atun

ţă. Pentru acitorului, pr ole, extrem

a copil ărienitorilor ,copil ărieifuuropa liber eu! sau Răîn parte p

ecte de viitărată cu fraatrocităţi, îul-erou d

iala Frasin,oldoviţa şi

Morariu.de maximă

ăbătut-o şi aind un bun

rcetători ai pecial. Suncalendarele,ile speciale,i articole,ea precisă aonstituie un pot desluşi-a străbătuarea răpire

când a fosarele meza

. Alături dearte despreeăsura uno

pe atât de

Meandrele

8 p. Prefaţăeriu Stanc

neobosit peitic, Sorin-

tul, de astăeandrele

rincipal esteîntregul săula detaliu alsău avatar.rate amintiri

este „Unmorialistică,copilărie (şi nu doar de-Constantin

alistic este

adunat prinntetizând cuci când scrie spori doza

ozatorul şi-ae sugestive,

i, Preamblul lbumul deate, Liceul, , Milit ăria,ul şi binele,ot constituiare romane.turi, emoţii,l prinde în poveste,



SURÂSUL BUCOVINEI

11

schimbându-i şi deturnându-i de mai multe oridestinul. El spune: „ O latur ă bine conturat ă aidentit ăţ ii şi personalit ăţ ii mele în formare, încă din

primul an de liceu, a fost înclina ţ ia spre muzică. Lec ţ iile de pian învăţ ate cu doamna Frenkel, deacordeon cu Liviu Mihalache, de percu ţ ie cu tata, de

tehnica solfegiului predat ă de mama şi includerea încorul şcolii, au preg ătit terenul pentru viitorulmeloman al postului de radio „Europa Liber ă”, deunde putem concluziona, fără teama de a greşi, căSorin-Constantin Cotlarciuc, prin intermediulmuzicii, a început să simtă şi să-şi dorească gustullibertăţii, al cunoaşterii unei lumi cu adevărat libere,o lume visată şi sperată în adolescenţă. Din acestefrământări, dar şi din foarte multele experienţe,Sorin-Constantin Cotlarciuc, construieşte romanulmemorial, Meandrele destinului, o subtilă trecere înrevistă a unei adevărate provocări pe care a avut

„şansa” de a o primi prin meandrele destinului.Printre paginile, adesea suculente, cu trimiteri picante la lumea satului, ale acestui roman,descoperim multe dintre „jocurile” adolescenţeinoastre, multe dintre expresiile care dominau toatematrapazlâcurile pe care şi noi le făceam dar de scrisle-a scris, aici, doar autorul. Ar trebui să redau,

pentru acurateţea şi frumuseţea lor, aceste expresii,aceste dicţionare ale adolescenţei, pe care memoriaautorului le-a conservat, şi pentru noi, cititoriiacestei cărţi dar şi pentru generaţiile care s-au

perindar, sau se vor perinda după noi. Satul bucovinean Vama, se desfăşăşoară în toată

slendoarea dar şi grandoarea sa din paginile cărţiiaducând acel aer mistic dar şi mitic cu care suntînzestrate toate satele din Bucovina, să fiecunoscute şi re-cunoscute prin aceste Meandre aledestinului unui trăitor de aici.

Constantin Tiron,Ț inte cu învățăminte,Câmpulung Moldovenesc, 2014, 244 p. Prefață de

Mihai Batog-Bujeni ță și Cornel Udrea.

Publicarea acestei cărți semnate de actorul șiumoristul Constantin Tiron este un adevărat act decuraj. Spun că este un act de curaj pentru că am

constatat că autorul aduce în fața cititorului un gende literatură pe care îl credeam rătăcit în amintiri șide domeniul trecutului, un gen literar aruncat la ladade gunoi, aşa cum s-au aruncat atâtea lucruri devaloare din cultura română. Textele umoristice,scheciurile de bună dispoziție, erau în mare vogă învremurile trecute și erau de fapt sarea și piperul unorspectacole umoristice, a unor spectacole dedivertisment. Ele aduceau în fața spectatoruluiaspecte din viața cotidiană, aspecte care altfel nu

puteau fi spuse decât doar protejate de aceste”cortine”. Venind din tradiția vechilor reviste deumor, dintre cele două războaie mondiale, aceastătradiție, după Revoluție a devenit cumva vetustă.Repunerea în circulație a unor astfel de texte, măface să cred că poporul nu și-a pierdut umorul, și

mai ales apetitul pentru acest gen literar. UmoristulConstantin Tiron vrea să demonstreze că versurile

bacoviene sunt de mare actualitate și anume că trăimîntr-o țară tristă dar plină de umor. ”Toți cei ce vorciti acest volum de texte și scenarii umoristice,evident, știu că vor însoți lectura cu imaginea

umoristului Constantin Tiron, tonică, plină deoptimismul unui bărbat așezat în sinele său ca-ntr-ocetate cu porțile mari mereu deschise și puntealăsată” ne avertizează scriitorul Cornel Udrea, elînsuşi un umorist de excepţie. Starea naţiunii atât de

bulversată şi de precară au pus, parcă, grele zăvoară pe acest gen literar, gen în care au excelat, de-alungul timpului, în literatura română, câteva condeieextrem de agere.

Teatrul de revistă era sarea şi piperul, aşa cumam mai spus, unde se puteau strecuratot felul dealuzii, şi nu din cele mai nevinovate, trecând totuşi

de grila deasă a cenzurii. Constantin Tiron ştie, printalentul său,, să dezlege acele zăvoare şi aşa cumspune Cornel Udrea să „deschidă porţile mari şi sălase cititorul să păşească în acest tărâm al umorului”.Această carte „Ţinte cu învăţăminte” aduce în prim

plan umorul cazon, umor realizat chiar de elevii unorşcoli militare ( Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”din Câmpulung Moldovenesc, sau Colegiul Militar„Dimitrie Cantemir” din Breaza), elevi căroraautorul le aduce mulţumirile sale. Generalul maior(r) dr. Maricel D. Popa spune despre această carte:„Da, cu umorul nu este de glumit şi ContsantinTiron face dovada acestui lucru( când vă întâlniţi cu

autorul, imaginaţi-vă greutatea sa astfel: jumătateeste sensibilitate, jumătate umor). Să fim optimişti şiveseli: cu astfel de autori, umorul românesc va trăi otinerețe veșnică, pentru că el vorbește despre un

personaj unic, omul, și se raportează la viața însăși,la condiția umană„. Sunt cuvinte care aduc și unelogiu autorului, dar mai ales calității umorului pecare acesta la inserat în paginile acestei cărți.Constantin Tiron, sub masca acestei bonomii și

blajinătăți cu care te întâmpină își ascunde sarcasmul pe care știe să-l culeagă din fiecare gest, din fiecare,mic sau mare, defect, ceea ce îi ajută la punerea în

pagină a unui ”Umor la cote înalte!” cum spune titlul

comentariului lui Vasile Larco. Autorul ConstantinTiron știe și ne învață și pe noi cum că „Menssana…in umore sano” și că toate scheciurile nu suntaltceva decât ”Jonglerii…jonglerii”, piese umoristicenumai bune de descrețit frunțile.

Sorin Cotlarciuc, Iluzii, doar iluzii… Editura PIM, Iași, 2015, 114 p. Prefață de Lucian Per ț a, postfață de Horia Zilieru cuprinzând o ” scrisoaremică , de afec ț iune valaho-moldavă”.

Debutând cu volumul de epigrame Fa ț anevă zut ă a lumii, Sorin Cotlarciuc ar fi putut ușor fiinclus în rândul umoriștilor dar el a virat imediat , înurmătoarele volume, spre ”poezia mare” dar și spre

proză. A publicat între timp volumele: Lumea pe



SURÂSUL BUCOVINEI

12

clape de rondel, delicatese umoristice, Inflexiunilirice, Pelerinul și Meandrele destinului, volume caredevoalează o paletă largă de exprimare, lirică șiepică, demonstrând că autorul este un scriitor serios,sever și mai ales, productiv. Încă din deschidereavolumului cu acele considerații poetice, Sorin

Cotlarciuc își face simțită intenția de a fi polemic, dea intra, cumva, în haina scrisorilor eminescienespunând: ”Nu văd o ieșire din impas, atâta vreme câtvom avea miniștri ai Culturii din diverse medii deafaceri sau pe unii care stăpânesc aproximativ limbaromână”. Cu siguranță că sunt întru totul de acord cucele spuse și mai ales cu modul de a se administracultura în zilele noastre.. autorul mai spune: ” Poeziaclasică, adevărată și neschingiuită, se scrie tot mairar, fiind o absență în plus ”pe albastrul crizei desacru”, chestiune cu care iar mă simt solidar cuSorin Cotlarciuc. Lucian Perța constată, în prefața sa

că Sorin Cotlarciuc prezintă cititorului un volumsatirico-umoristic, hâtru intitulat ”Iluzii, doariluzii…” unde ” Catrenul clasic, sonetul, dar șiversul alb se dăruiesc cititorului într-o revărsare demetafore, epitete și comparații canalizate toate pegeneroasa temă eminesciană a epigonismului”.Conștient de faptul că „Pornește pe un drumanevoios/ (cu)/ Caleașca visului vrăjită ( Scrisoarea Icătre Mihai Eminescu) autorul reactualizeazămotivul scrisorilor eminesciene, satirizând actualiiactualii epigoni ce ” prin mesajul lor cel dat culustru/ Cu patimă în glasuri nechezânde,/ Ignoră artafără nici un mustru/ Se-ascund abil sub false ”măști

râzânde”. De biciul ironic,mânuit cu multă abilitatede Sorin Cotlarciuc nu scapă , mai ales politicieniiactuali, cărora autorul le impută dezastrul care acuprins România. ”Flămând de scris” SorinCotlarciuc constată în poemul Învierea din cenușă: „Cu-nfrigurare am ajuns la tine,/Ating limanul celneexplorat/ Nu știe nimeni cât am implorat/ Și cedorință/nfierbântată-mi vine.// Asediul virginal,nevinovat/ Din urma unor căutări de sine/În mrejele

Nirvanei își menține/ Extazul feciorelnic complotat.”Pentru el toamna este cenușie, aluzie și la situațiadin țară, dar ”Sub poala brazilor umbroși/ e maresărbătoare-n sat” pentru că dincolo de toate relele

românul își face timp și chef să se și bucure. Asta nesugerează, în mare măsură, poeziile lui SorinCotlarciuc , starea de viață continuă, cu bune și curele, cu tristeți și cu bucurii pentru că în fond nutrăim decât o singură dată și trebuie să trăim fiecaremoment important.

SorinCotlarciuc, Pelerinul, sonete euharis-

tice, Editura PIM , Iaşi, 2014, 132 p.

Având un model de excepţie în scriereasonetelor sale prin Mihai Codreanu (poetul esenţelortari, gravate în sonete marmoreene, bazaltice), SorinCotlarciuc îşi încearcă harul, anume în matricea

propusă de marele înaintaş. Într-un subtil, “Preludiueuharistic”, un fel de adevărată devoalare a profesiei

sale de credinţă, pe care îl postează în carte imediatdupă cele două sonete ale maestrului, SorinCotlarciuc îşi expune, lapidar, motivaţia care l-adeterminat să practice această formulă lirică, şi maiales de a scrie sonete, în mare majoritate cu oasemenea tematică. Pornind în motivaţia sa de la

aura mistică din ţinutul magic al Bucovinei, acolounde se găsesc vestitele şi de nepreţuit mănăstiri,Sorin Cotlarciuc vrea să ne convingă de faptul cădemersul lui este binevenit şi nu putem să nuacceptăm aceasta. El menţionează în Prologul dinaceastă carte cum că: „ Omul trebuie să se întoarcă

pe calea cea adevărată, calea filosofică ce dăsufletului desfătarea eternă. Fiecare individ îşi poateexersa spiritul şi să-l purifice. Sufletul îşireaminteşte cele contemplate înainte de naşterea sa,iar la moarte nu se stinge, el este nemuritor”.Convins de puterea cuvântului de a tămădui răni ale

sufletului, Sorin Cotlarciuc scrie în această carte,sonete bine ticluite, sonete corecte și coerente cu un profund accent mistic, dar și cu suficiente trăirilaice, exact așa cum este lumea în sine, cât laic atâtamistic, pentru că omul, în esența lui, trebuie sătrăiască. „Acei căzuţi azi în păcate grele” spuneSorin Cotlarciuc „Uşor plutesc pe finele acorduri” elştiind că este „ fin stilist pe câmpul poeziei” pentrucare „veghează al meu înger, nu adoarme,/ Panseazăvisele prea fracturate,/ În roua dimineţilor scăldate/Vrând optimismul meu să nu se sfarme”. Notaludică, de multe ori ironică şi chiar autoironică se

poate lesne observa în multe dintre sonetele

cuprinse în această carte, sonete scrise cu har şi multmeşteşug, pentru că Sorin Cotlarciuc a ştiut să+lcitească temeinic şi mai ales cu folos pe mentorulsău, Mihai Codreanu. Ceea ce reuşeşte în mod cutotul special Sorin Cotlarciuc prin aceste sonete esteaceea că în nota de sacralitate ştie să introducăexistenţa omului real, viu şi mişcător şi de aici şiacea notă de ironie pe care adesea o strecoară înconţinut chiar dacă aşa cum spune:” În mine port unneatins blazon/De nobil călăreţ în şa, ecvestru,/ Ce-afost cândva maratonist, ecvestru...”. El se lasăcucerit ca o cetate fără de apărare atunci când „Ispito,-s uluit de-mi ieşi în cale/ Suavă în întreaga ta

splendoare...” dar nu se lasă „ Să nu te pierd te-am prins şi c-o atelă,/ Că-s hotărât să mă însor lanoapte,/Să fiu legat pe veci de-o imortelă”. Se poateremarca şi puţin frivolism în comportamentul sau de

posibil cuceritor şi asta cu toată vraja corolei de plete a zânei care este „Păstrată în ierbare speciale”.Ieşind puţin din canoanele impuse de euharistie şi

păşind pe tărâmul lumii laice Sorin Cotlarciuc nedovedeşte pri aceste sonete că este un abil mânuitoral versului clasic, al rimelor bine alese în cele maimulte dintre cazuri şi care ştie să păstreze o anumecoerenţă a întregului.

Emillian Marcu



Cella

În pr admiratori

la Muzeul prof. dr. LComplexul

prezentat-ospecificândurmă, ladoamna diValentinaltele, că, "Fiecare imtranscender orizont al

lucrurilor cfaţă fiind uIaşiului".

Paul Sşi fost elemulţumitformat încântăreţ, i-recitat din

Profesmembru a

preşedinteAsociaţiei

vorbit desacesteia,simezelesubliniat c

poeziei şi adintre slujituna dintr credincioasdescifra însusţinea cădupă cumversuri a

poezia esteun rafinat asufletului

MIH

egoiescu: Expozi

ezenţa unuai artelor,

nirii din ccrămioarai Muzeal N pe poeta şcă o văzusacău, într-rector a luiucă, dum

... artistul eagine-tabloue a realităţiisperanţei,

are contează profesor şi

obolevschi,v al profeentorului să perioadaoferit "diri

reaţiile dumrul unive

l Uniuniial Filialei "

ulturale Pr

re artistaaterializateălii Muze

ă "Cella N picturii. Şioarele vredn puţinele

ă anumitoropera domnmuzica estm menţion

doamnei N

sora geamărtist care şti"consumato

I ŞTIRB

"Euritmiiie de pictu

i firesc iercuri, 16

pitala spirittratulat - diaţional "Moi pictoriţa prima datăn alt muzet cuvântul

nealui mete un fel de creată deimediate, tr

al bucuriei,

foarte mul un artist d

actor la Teaoarei Cellau; cităm: "..espectivă".găi" ultimulneaei.sitar dr.Scriitorilor

Constantino Basarabi

omagiatăîn cele 40lui Unirii.

egoiescu eu o doamn

ice ale acestdin Rom

principii piei sale. Da sora bunăt şi la lans

egoiescu la

ă a picturii.a juca interului" de

SUR

albastre" -ă

are număeptembrie

ală a Romrector geneldova" din Iella Negoi

, cu ceva tiu frumos.criticul de

ţionând, p minune a lel e de fa

ecerea într- al comun

, doamna ai calitate îna

trul "Lucea Negoiescu. Domnia sa

În calitat său disc, a

Ion Berghidin Mol

tere" din I şi Bucovin

i despre ide picturi d Dumnealte o doam oarecare, cor aripi de sânia care

care le pă marele Ma poeziei, area plachet

Casa Ar

Doamna răligent pe str rumos. Îi

ÂSUL BUCO

13

de015,

niei,al alşi, a

escu, p înupăartă

intremii.

pt on alt

icării

ci deltă al

ărul", i-am-a

deoi a

a –ova,

aşi a- a

deilee pei aă a

i unaflet,este

utemozartoi –

ei deatei,

ânenelerăm

sănDo

sup(ucr doavisaSabPaşineg

peşi-nînaide l

penict

priv

"Cae

mo

Sabmet

pictsugîncesfinnu sapu

acenoa

îndştiumar tablrădmusunusc

poaved

fără proaccscrumaşidetemăr tablfemdoun ţ

BrăiIstr me

INEI

tate şi putenului, nu dÎntr-o maarealismulainean) sau

na Cellat frumos.n Bălaşa, relor Pierduţită. Mai aleaestru în

pauzele pete de exangă Univesru a accentral şi influ

ind "Talazu

scada". " ,,P frescă lateelele"spuneAsemeni ln Bălaşa, dfore vizuarile sale.rat, obligân

puturi (matiei etc.), spugerează "r de soare,

a am ales atre, Moldov"Cânteculmn spre mce dorea a

ină, m-am gului. Partit

cini, poateicii printe- care inite, vibrantee simbolizare contextu

voie de "abilelor sir ntuată şitând trecututia albastră poate unirminată priii de realulurile doa

inine şi tenia sa vine,inut exotic p

lei misterite, şi pe cicul de exce

re de creaţice lipsă!".ieră propr contempor

americanulegoiescu îici influenţalizatorul sa Univesit că doamna

perioda încare mi leene la Bibliitate, îl urma zicerilen ţ ele, nu ştl", "Spre

ntru grupulal ă , eu amdoamna Ci Jim Wa

oamna Celle, pentru"Perla'', dedu-mă să-mernitatea, ae prezent (tundul''?!) s fâr şit de d

eastă pictua Literară nării'' mi s

ditaţie, spr tista să sugândit la mura, jumătatconstitui leorzile arc

ţial puteauca o vioarălegătura cu tematic, m

devăratul''ene. Realite prezenţal sau viitor necuprinscă aceast separarea

isip al cotidnei Negoi

ele acvaticedupă cum sentru mulţi

ase care lntemporanu pţie Virgil

e! Căci de

ie, aducânnilor Oleim Warren,săşi, îmbie

stilului pi perbelor freţii din Iaşi, Negoiescuare eram şiermiteam coteca de Ştream pictânele în legăt

iu cum altfeare" sau "

de studen ţ i fost cea calla Negoiesren, Olega Negoiesc transmiteexemplu,

i alunece gâtomul primferă, roată,au spre viitum infinit

ă pentru co. 3 / 2015.e pare cel

visare. Făereze prin altitudinea sea din apă, aătura întreşului -gen

fi simple fi. Jumătatea... eternitatetafora picta

cântec altea acesteifeminină -l, priveştelui mării. E metafor infinituluiianului. Preescu sunt. Probabil,ingură recuintre noi ce

a născut şl nostru oăzeşu şi pe

talent, slavă

poate cu Shuplyak expoziţia şila gândit şi

ctural al luisce din Salanu poate fi

l-a cunoscu eu student,ând învăţainţe Socialed. Mai mult,ură cu stilul l poţi spuneTornada" şi

care se afl e i-am adusu.

Shuplyak şi a apelat lamulte prin

atâtea mi-andurile spreordial, aurasoare - câter (existenţă,). Poate de

erta revisteimai potriviă a vrea săceastă temămnificaţiilosemeni uneiînceputurile

eratoare dere vegetale

de deasupraa. Având înt ă aminteşte

ării, cel alsupoziţii e

copila care,urioasă subte curajoasă –curiozitatealbastru alominante în personajeleşi pentru căoaşte, dintr-ilalţi, ţinutul

i pe Panai de cultură,lţii.



Tablounei balerigeneric, înapelor. Unacest simboîntreba dacartiştilor, aPoate femereuşita copi

pustiit deactorilor caajung peochilor privşi realul daccentueazde a fi alexpunândumalul mări

pagini degrijile saunimeni nuintrinseculomeneascăacvatic fageneratoareumane. Nucare amintefirească a nmulţime dconfirmă v

predominadispuse cir pe spuseleavut o naştaplicări decâteva dece

O revmenirea săCella Negadmire creade istorie ş

păstreazăExpoziţia "

greş, poezisă visezi şidai frâu linemărginitautoare C"îmbină poistoria omedublu conţidelicat reustalacmite",

De faMussorgsk

drept la suf a le descifr

l "Pescărue, inspirat

poziţia carecon de lul. Mergândă balerina,vea stareaia de dincollaşului ei, pierderea cure-şi lasă î cenă, şi bitorilor doanumirii tab caracteristiictoriţei, în

ni-le fără vi pictează,

ersuri. Cer ecazurile d este ocol

înţeles al prin însuşi r

iliar creat de energie, lipsesc disc de viaţă,aturii. "Păpă cili vibratizual titlul t

tele persular într-un pictoriţei, reere grea, deculoare să

nii.ărsare de cdea viaţăiescu, ciţia ei, şi-a gi trăiri impoamintireaEuritmii al pe simeze,să gândeşti

ber imaginl universlla Negoie

rtrete ale unnirii cu peisnut", doamşeşte acela "Cascada",

pt, cele n) "Tablou

let şi îndea definitiv o

ul" atragesurprinsă însugereazăină focalizu gândul mupusă acel

de spirit p de pictură

oate din coiva drag. C culise trăi

alerina treb două nuanţloului. Luccile tablour sumându-ioie: o prezvând alătur

l înnorat pe care, aseit. "Moara

contribuţiolul ei, ne aoarei, dar

necesară a peisajul mde frumuseţdia" văzutăli, de la o bloului, da

naje femi balet simbmarcăm că35 de ani,

-şi aştepte

ulori a căr u doar gâni emoţiilorăsit sălaşul îrtante pentr Domnuluiastre" poat

entru că toafrumos, îndţiei, pentr artistic, cr scu. Dacăor personajaje pentru aa Cella Nei artificiu"Nori", "Pămite (nui dintr-o

nă să le vezată şi odată.

SUR

prin delicachiar momasărea-simbază şi amp

ai departe, traşi canoantrivită iposera bucuroatra, avea sune ştie, aserile propriiuia să suge: graţia danarea "La plor şi ale f reocupărilenţă feminii câteva po

ate simbolieni fiecărui", în afar ei la exis propie de mşi de vâltceleiaşi exisorii nici coea primordide departe pdistanţă oar de aproape

nine graţiolic. Bazânaceastă lucr ca după prifinalizarea

or îmbinar durilor pictcelor veni

ntr-un spaţi noi, spaţiuAl. I. C fi numită,

te lucrările temnându-te

a pătrundat de taleOleg Shu emblemati crea imagioiescu, sub

în "Stalactiădia", "Talaoar de M xpozi ţ ie",

i iar şi iar, p..ihai Ş

ÂSUL BUCO

14

teţeaentulol allifică poţie aleazei.a deletulmenicândreze

suluiisaj"lului, dară peibile

za şiom,de

tenţaediularea

tenţe paciilă şi

are ocarevezi

oase,u-neare ameleeste

areriţeii să plincareza".fără

e facsă-ţie înntatalyak

ce îni cu

til şie şiz".desterg

entru

irbu

dar jud

adr

ochi bunminreușmaidupindîmbnuîncîși

păc

dușceaț

printe î

pela r fiinnunimOricinetoat

ofer Cuamigâtevalinfo

dultutute-a

prinuitâ

pre

trim

INEI

mai importace?Cum reușesat cu căldu

. Nu mai r voința lor,e. Nu-miesc să-mifac diferenț ce tânjesc

pendența.ăcată cu 3 iă pot dez

eiat îmbrăcare locul îra.

Ce faci cân pierzi stratuă? Când lacipiu şi câşttorci? Undrum, iar sisţeaua oraşucă nu maimă ajutăănui, dar dee parte ava care mi părţile tale

it în schim poţi înloteşti decâtşi cum e

uezi exactrmaţiile şi dDar revenie obişnuiaior oamenil putea servcap sau cdu-se la t

erat sau câteTrecem laiţi înapoi to

ANDRE

m ne

îndoicoreccă ur consisupoÎn anemodatrebu

nt, pe cine

ti să-ți daira? Nu, nu

ecunosc oaar mai rău,ai cunoscescopăr doa între bine. Am problă simt de

nfinități de brăca fiind

mintea. Ca mine; vre

d te pierziri de rațiunfiecare opriigi câte unte cauţi?

emul de scui. Nu suntm planul iimeni amio vreme înea care m-

-a cerut aj bune, dărui

toate întucui cevacă a fost? C pediezi goomentul de unde le mad la oameă-ţi bei caf r pe care îii? Cine ştieâte ore aiine? Cine

mese iei pecapitolul r te părţile m

A DUȚĂ

ămuriri

m nelăeli asupratitudinii vieț

ările faptelderăm cor tate o lungui judecatăîncredem?

litate și în ci să ne lăsar trebui să

seama careai merge c

enii și nusimt că m-aocea și chiințele sau tsi rău, între

eme cu deparcă ar fi iaine. Suntă nu știuut rece, darau apa și

e tine? Cân și câștigire laşi în uiciu? Undem uitat să lrgere al apsigură că piţial. Nu suntindu-mi.oace mă siar fi pututtorul. Cu

e unor oam

necimile suespre careum îţi înghlul din stăderii? Cui iei?i, cine îţi saua? Ai putcunoşti, darce gânduri

dormit aziştie care e

zi?ugăminţi: tele bune pe

uriri șisensului șiii. Considerior pe care lecte trebuiea perioada?ar trebui să

În cee context am judecați,lăsăm să ne

zâmbet iți e lumina din

mai găsesc pierdut peul, nu mai

emerile. Nu ce vreau șiendențele șiarnă și aș firanspirată șinde mi-afierbințeala

găsesc doa

d cu fiecareetri cubi demă câte un fugi? Undeas firimiturii e conectat reconstrui,t arhitect şi

Nu sunt at a tuturor.

susţine e la recuperezini care ţi-au

fletului lor? nu-ţi maiţi nodul dinmac? Cu mai filtrezi

pune cât deea fi barman pe tine cineţi-au trecuoapte doatricoul tău

rog să-micare ţi le-a



dăruit, neştcoletul, tucum beau coară cândmă mai rec

persoane cale trimită.

Beaue albastru,că-mi potAşa cum n

poţi întrebfiindcă nucămăşii, piurăşti. Poţice le folose

Maraton

"Biblorganizeaz

prima edițila care sucultural șistrăinătate.contribuțieiIonel șiconcomitenliterare în„moldoven

parcursul cde teatru,

pentru ele

liceeni, expEditorilor,de Gen,

iind câtă neia-ţi o bereafeaua. Adu-ai văzut.

unoşti. Dacre mai au p

afeaua fărăare câtevaminti. Tumă mai po

ce fac. Şi. De ce să

ptănă-ţi puţ păstra părţilam. Îmi par

DAN TE

pigramisti de

oteca Jud, în perioa

a Festivalt aşteptaţieducaționalScopul f

deosebite aPăstorel, lt cu punecare au exsc” de via

elor trei zileoncursurii, întâlniri

oziții tematiCreatorilorateliere

oie am deşi chinuie-

-ţi aminte coi ataşa o p nu, mai crţi din mine

ahăr iar trigăurele şioţi? Ai şti

ţi saluta, aş nu-ţi voie mint? Ar n părul şi se alea, eu n rău, mulţu

ODORES

c la Festiv la Iaşi

ţeană „Ghda 25-27

lui „Teodo profesioniş, atât dinestivalului

celor doiviața c

ea în valocelat cei dță descris î au loc deze creație pale scriito

ce, prima ei Traducătrofesionale

SUR

ele. Voi plăe să-ţi amim arătam p

oză, să vezintactează cşi roagă-le

oul meu pr i-e mare.

t vreodată? cum nu mspune că enjează-ţi gune-mi că nu-mi aminteesc.

Andreea

U

lul Teodo

. Asachi”oiembrie

enii”, eveniti din domţară, cât şieste celebrați Teodor lturală ieșare a geni și a mo

n opera loateri, spectastică și litrilor invitaț

iție a Convrilor de Ficîn dom

ÂSUL BUCO

15

ti euteştirimadacătevaă mi

feratCred Nu.maiOK,lerulu măsc la

u ță

enii

Iaşi015,

menteniul

dinrareaanu,ană,rilor

dului. Pecole

erarăi cu

nțieițiuneeniul

biblmascriiliter

jurnul

priieşedegAsoBatMereciși diDupBiblcon

Cosing.dinMeMaBujUrsCotlCucPetr TeoVaj

de sBibl

reciEmi

TeolanBatSoride

NeaBibl

Aceorig

predin

Teoalte

congemol

de„Pănu

INEI

ioteconomieifestări vortori, biblioari, librari,alişti cultww.teodor Miercuri sei zile

an „Eden”stare de

ciaţiei Liter g-Bujeniţă) brii ALPIal de poezin scrierile lă deschider iotecii "Ghinuat cu "

ăchel) despConstantincrama "Wei brii ALPIifestarea dniţă, Euge, Gheorgharciuc, Emiinschi, Doonela Huldorescu, Coga, pe "bar

erviciu Proiiotecii JudeţManifestar

aluri ale foll Gnatenco.Într-un ca

dorescu şi aul Bavariei)g-Bujeniţă,n Cotarciucmulţumiregu, în urmaioteca Ro

laşi prietenine românăenţi un pach

ass-mediaPe 27 noi

dorenii de lmanifestări- ora 19.0ursului, cuuri, magiun,dovenești.

- ora 20.0

vinuri. Invtorel” (ALPai!

i și un maraaduce în faţtecari, traddistribuitorirali" senii.ro.eara, pe 2

a man găzduit uninuri, cu

are "Păstor .au susţinu și epigrami Păstorel.a făcută de. Asachi"icerile" lui

e vinurileProfir şi-agut" din Dei simpatiza la EDEN

Deutsch,Bălăcean

l Gnatenco,u Melnic, bei, Marinstantin Pr icade" fiind

cte şi Progr ene "Gh. Asa a fost pi

kistului Ra dru festiv,confratelui, scriitorii i

Mihai Hşi Vasile Lin parteaunor donaână din

din centrulGeorg Bartet cultural,germană.mbrie, înIaşi, resta

inedite, prec0: „Cămara

degustarea murături i

: Maraton

itați: memI), Marius C

ton epigrama publiculuiucători, ed de carte,menţioneaz

noiembrieifestării,Maraton ep

participareal" Iaşi (dir

în faţa pe din creații

Dan Dobodin Iaşi, pMarius Cr

e la Cramarezentat pr alul Copoulţii asociaţieau fost

Nicu Stan, VasileMihai HaivDumitru

na Teodofir, Mihaişi Mihaela

ame Culturaachi" Iaşi.gmentată şiu Ştefan şi

cu sprijineorg Barthşeni de laivas, Eugearco au priDirectoruluiii de carteFreiburg

Europei,, a trimis şiu câteva ex

ltima zi arantul EDEum:lui Păstore

de zacuștalte produs

pigramistic

rii Acaderistian „Cos

istic. Acesteuniversitari,tori, criticimanageri şi pe site-

, la finaluirestaurantul

igramistic imembrilo

ctor: Mihai

blicului un proprii, da

, managerulrogramul aistian (alias

Oprișor, ia priile vinurii.i prezenţi laihai Batog-u, Corneliaarco, Sorinas, GabrielaIvas, Alinaescu, Danaba, Vasileorariu, şe

le din cadrulcu reuşitele

ale actorului

l lui Dan(din Passau,LPI, Mihai

n Deutsch,it scrisorile

Dr. Mihaifăcute către(Germania).

ermanul de oferit celomplare la zi

Festivalului va găzdui

l”: jurizarea, dulcețuri, tradiționale

și degustare

iei Libereăchel” şi nu



V

Tre E sinÎn fi

Pe tr ca olăsat Într-se pr secatsurâsşi ce

pesteînteîntre

ArdÎn fiE-o tTu aigrăbisă cafărăalun- jert

prins ciud Cuvi

în fieşi-nCuviDardin f şi-alsprecu mZadaaurul- sinîntr-şi ad

ALENTI

ur ă ’nserar

gură pădurecare frunză

nchiuri tremintire, pradă furtu

n convoi,nd potecilee,ul tăuul prăbuşit-a extazuluiniţată toamvis şi ploi.

telele în noacare poezie,esărire... plecat aset,ţi vremelniată,când într-oă de seară -

ă într-un desat...

tele mele s

care frunzăiecare floar te!mie de într

ăcăriargă cu toaltimul dru

iros de dragrnic se zbate clipelorurătăţi abann vârtej deceri-aminte

A BECA

ea în aminti

.e-o chemare

ură-nserarenilor din noi

itate, izvoa

îmbrăţişare,ă,

pte.e-o umbră s

enea unui a

lumina

ltă privire

cântec

sting

adorată.

bări se înal

na,

ste şi soare.

donate -,cântei...

SUR

T

re

.

a,.

ele

olitară.

murg

ă

ÂSUL BUCO

16

Cos

Lup ped

poeîn,,V.ziar tem

pro presrevi

DorCer

onliLiteînarti

tăcînfllumgân

celăvie” oa

tareuimlun

me

fi în

răzb

mogânsemîntu

insp sar să val şi s

rina r omea l înv

en

INEI

Re

te-aş strân

Profesorin’’, Paşca

u’’, Iaşi, Fagogie.

ActivitateA debutatii începând

revista ,,Înupu’’, Iaşi.l ,,Orizonttică diversă ,,În spatent, astele: Incur

de dor,antes şi înDin 2013e proză şi

rar ihailrezent - vtic Vasile ADupă apar

rii, Carmeritor şi ca

ina tiparulud, apărut laÎn întreaga

lalt, nevoia, ca un balsa “Cât de se să spună:al iubirii

rea firii/ şi?” (OmarCurgerea ti

itaţie, stârniŞi iată ce sşelat ori suFiecare cu

ate şi înv

entele de” reuşescnificaţii senecos al uno„Obiectul

ira ţ ia nemăina principim ţ im puterile scânteintimentelor

fa ţ a conteeprezent ăril ne şti, agita ţ umi. Astfel ţătoarea unlui uman. (

enzie. Car

e în pumni

radul I, Li. Studii: L

ultatea psih

literară:cu poezie îcu anul 19ăţătorul’’,În 2008, a

ul’’, Paşca. În 2009,le tăcerii’’.ontinuat piuni Molda

Revista Int ziarul Orizo publică înoezie. Vicadoveanu,icepreşedinlecsandri.iţia volumu Pasat se

meleonic ai volumulditura PIM,scriere, e

de iubire, acm pentru srac şi nefe„Sunt beat,

,/ Cum ponoaptea vr hayyam) mpului ested stări contune un cita

us, timpulânt ascun

ăluie poem

revelaţie alsă devinăsibile, fărăr metafore i

care cor ginit ă a spil ă a poezieiile vie ţ ii stoate şi co omene şti pla ţ iei, împor faptelor ia acestei l este poeiversal ă şiespre artă

men Pasat

a pe roua î

iceul Teor iceul Pedag

ologie-peda

anul 19722 şi până îa Liceului

început coi, publicâa publicatDin 2010

ublicarea sve , Surâsul

rna ţ ional ă ntul, Paşcandiverse gru preşedinte a

aşcani, dine al Cenac

l de prozăvântă în spl poeziei,de poeziiIaşi, în 201istă o acut

est sentimefletul sensibricit este acmai mereu,te el să si ja sfânt ă a

motiv de înradictorii.t: dacă băiciodat ă”.

de un foc lele ca o

e poetei. „versuri pa alunecadescifrabile

espunde pritului. Subeste aceeairituale şi,orâtoare al ri ceea ceăr ăţ ia atotc ac ţ iunilor mi şi guver ia şi mairetutindeni

şi poezie –

ser ării”

tic ,,Mirongic ,,Vasile

ogie, secţia

. A publica anul 1977

Pedagogicaborarea cud texte cuvolumul deşi până în

crierilor în Bucovinei ,

de Cultur .uri literare

l Cenaclului2013-2014,ului literar-

În spateleaţiul, mereuaducând înScântei de.

nevoie de

t ca o „apăil.ela care nde vinul cel

mt ă în zor clarului de

grijorare, de

batul poate

untric, careaureolă, în

cânteile dertătoare deîn labirintul.oeziei estecest aspect,

de a ne faceîn general,

e pasiunilotrece lini şti prinz ătoare destineloarea divin

este înc prezent ă aegel)



Doamface partece nu-şi găla masa denopţile acăutată cu

aceasta (cuprindăcuvântuluiemoţie, flcreatoare.

Suflet„adâncullăuntrică. Sfiecare cuvcare ştie să

putea rămâ Aduna

se reverse/

Atunci m-risipească ie şit în luadevărat ă oamenilor/nevoie,/ pen-aveau suo felie s-ă

prive şte-m strop din sşi tăcereanu este o„fericire”,

întristare şise adună îochii lor, oeste un druderutante,adâncuri dspune Aronniciodat ă abandonat continuă acărbune şisurprinse,expresie, în

Odată pierde ter „nebunaticmască pentdiverse trurămâne sed

De e poate fi un fost acum c şi ni-i ag ăţ În timp ceiar linguriţei,”... ea, fe

„iarcochetând

Ceaiulimagini s

a Carmenin categoriaesc linişteascris, în ore be, când

febrilitate

oeta) reuşişi să traîntreaga

xul de e

mare, vrealipelor ” eiemnificativânt aduce în „împartă”e doar cu c

sem atâta s pe dinafara

m gândit/iurea,/ să e /cu suflet / şi l-am să ia fiec săturate./ Ş let destul să împart ă /în ochi! /

fletul meu?ste un răspveşnică fericăutat în a

tulburare,suflet şi-osiţi de po drept, ci urimejdii, c îndoială ş Cotruş) est satisf ăcător.Viaţa estedere, „de l

scrum”... Tsugerate cvolumul de

cu trecereaen în faţa” de altădau a-şi ascuncuri pentrucătoare.

emplu, şimotiv „să

âteva mii dem de inimă

apa dă în cl de argintmeia, înceau îmi voiu inima ta”

aburând,ugestive,

asat celordecât

le saueste

ideea,

d săsfererăire,ergie

să dăruiascde viaţă,

este poemu lumină nofără rezerveteva fărâme flet în min fiin ţ ei mel

e pot faceie şi el cuva

l meu mar şezat frure cât îi

i uite-a şa a poat ă iubi/u persoan

Nu-i a şa c” (Dărniciens Trăirea

cire. Acestara noastră

ai ales atuni arată adeara atâtor dnul în serpeu urcuşurii angoasă.

„ f ăr ă înce şi nicioun „drum flacăr ă şi

oate acesteajutorul

faţă.

timpului,iubirii şă, nevoită f de dezamăga ademeni

„cană cune amintimani / şi cu.cot, şi floriumple t ăcecă arta sedudezgoli p

... (Invitatilinguriţa

încărcate

SUR

ă lumii cevdin frămânl Dărnicie,leţea unui

, fără teama. / de ajunse neîncă păt

cu el să de folos./

e cât o draos în mijrebuie,/ cât venit unii

şi şi-au luat dorit ă. „ şi tu ai lu

). Şi aş spualături de cisentiment, este moti

ci când toaărul oglinrumuri. Viantină, cu răsşi coborâşucest drum

ut şi f ăr ă sat ă posibil în lumină

vă paie pâarderi, stări,

mijloacelo

emeia simti a gândiind să-şi pirea, recurgâ partenerul

ceai împrecât de tine culegeam

le sunt pregrea cu clinccţiei: ţ in picioar

)e argint,

de semnif

ÂSUL BUCO

17

dintareaundeufletc-ar

e să are./

u sei-amoste

loculare

cică /câte

Hei,t une cănevaumit

de

neleit îna nucruciri în( ner şit,

de, înă lasunt

de

cărilornă ond laşi a

nă” i amacii

ătite,hetul

le /

sunticaţii

prototceliubinepai

imadaccre

plinera( Îns„assă „

unuatumel

evosub

mot procân

poeintr trăi

puriînveatincu

exp vifocru(Aş

abu„do

preainsisem

cân

de tobotrecasczileiînceasu

trăiexalunudisp„sig

spir în aîn c

INEI

unde, folosie înseamnămai sensibirea, cu tevăzute, câevoie de

ina ţ ia / s nu ne maiem,/ să pee de „şovăidoar r ăt ăcir inuare ). Su ţ ite şi t ăie târguim vÎn fiecaretimp ce-a

ci când „a , şi câte-s aPoezia d-n

atoare deilă, curgândStingerea,

ive de zădriul Sine,totul devin aşternut

specţie, imilor, caretatea, gingrzite” ne oerea lor m„ suflet cu

esiei poetic “Sunt cal ul cople şito / sau pl eaptă)Poeta esteează de mare a efect multe văuarea, fără

nificaţiilor.„ Registru

, melodic, i

ot şi de toaite nute în eterninde îndărăt” şi-n spaţiarcă să mra efemeritDisponibili

ile fiind f tate, pe pali „joc al ielare în clipaur” de sprijiÎn această

tul poetei, tfara suferinţreaţie, suge

te cu subtiliviaţă, poetal, mai tumate ingred pline deine,/sau

letului meu suntem deăm , fiecar lnică” speraea nebunieiimţind, dease”, înfiptia ţ a ca la tacuvânt se sitrecut, o lintirile” sue tale”... ei Carmen

profundecalm şi, apadegradarearnicie, deătăcind pe

e o rană mul pe hârti

aginile fiinîncearcă săşia rostiriferă prospetăsoasă, totat”, muzi

, în versurila sau r ăt r uneori,/ z aia cu ca

adepta coer tafore, evitlor”, în ve

luriri. Estesalturi de

ntâlnit înronic , cân

te, în momai doresctate. Uneoriul lucrurilol protectorditeze asupţii lucrurilotăţile limbcalizate, c

erul erosuluelor”, iubir în care p.„forfecare”ecut prin f

ei, căutând,ând cu aju

ate de cătrea ales doarultos, maiientele şiîndoială: ”cragostea t

?” „dacă nolos / dac cu aripilenţă: „Ai veîn propria-i

multe or în inimă,

rabă” (Îndomt regretelcrimă ascut împărţite:

asat este s

întrebări erent, liniştitsentimentelmulte ori,coridoarele

t prea durer este unţesute cu

ă redescopi. Aşa cuţimea, fragiaşa poetaalitate şi

e ce urmeazcirea- ţ i di pada topit re păşesc

nţei discurs ermetismusuri care c preferată

pe versanţi

criere este„apatic”, c

ntele cândă-şi numel, poeta Car , departe dal solitudinra misterel. jului suntând melani, acolo unda apare miivirea îşi c

de senzaţiicul realităţide multe otorul versur

poetă. Dinn fragment,

discutabil, -stările ei

e spui? Ma este doa

încurcămnu ne ma

lui!”... cândit? / Nu...

/ dorin ţă...i, cioburileefuză totuşiiala)., cicatricelesă cu grijă

„care-s ale

iritualizată,

istenţiale ,.r constituiee luptă cucuvântului,

asă. Fiecaremotiv de

irul roşu alre emoţia,

m „ierbur litatea, prine întâmpinăestetism al

: zori/ sun de soareleragul ud.

lui liric, nul, reuşind org lin, fără

aluzia fină,i abrupţi ai

când grav,a o detaşare

ceasornicelee secundeleen Pasat se

e „furtunileii interioare,r fiinţei şi

nelimitate,olice, cânde, asemenearaculoasă şiaută un loc

alunecoase,, nu rămânei consolareailor trecerea



inexorabilăsentimentelacurateţeazbuciumulmelancolie

planul se

importante preschimbaFAUST elegământulcare îl va

„Z ăboveştePoeta

deoarece csingurul mabilitate, îconştiinţei

propria ei(meditaţii

Versu perseverenţiubirii, spsufletul par

Cinerăfaţă la so Apoimi strânga ştept să falas să gâcaldarâm/ indiferen ţ ade inimă ,/

am avut /st ăvilind sălbăticiamea./Imi

fereastra sapune/ sufl în cerul iub

Sentimulte ori,ademenitoaadevăr refu

TensiPasat, nu

particular,metafizicdeznădejdiidinamic, pechilibreze

Stărilesugestiei,manifestareexpresivita

Vă re„Scântei ddin trăirileclipă, în fie

a timpulor ce se dor expresiei

i sufletesc,şi gingăşiesibilităţii

efecterea clipeixclamă aci lui Mefialva: „Clip eşti atât de

pune accenvântul ested de mărtur şi construiereatoare, p

fiin ţă , într ritice – Aro

ile din poa de care pranţa renaenerului.u tânjeşte sre? Cine?ă gândesc

ra ţ ele inelci tu primulde şti?/Unăcându- m

/Unu, doi, t atingere a

iciodat ă cmbletul crtunii/ ce- ş

ecapăt for ţ intre luna.tul meu.../T

irii eterne.” entul ire

punându-ire, în careat, parcă, dnea liricăre o încărcă

e evidenţiau reuşeşt. Aş sunelemic, are cla timp bala sufleteştifolosind o, de tonuri,e şi rafinamcomand spr gând”, un pe care le

care împreju

i, a clipeleau statorni poetice în fiecare cstilistică.Pestetice,

asupra gîn secven ţ eel cuvântto, trebuiai care trec

frumoasă” pe preţiozi

singurul moisire a tumute un univ care-l înter ea şi rea Cotruş)

mul (Insineta dă dovterii acest

re un lima

cum să te î este tine./C as,/sau să

recător î şiaiurea în

ei, câ ţ iva şiu şii!/ Doar

urajul /să-tre alta./Ai domole şteele şi sus /“Dacă ai

rog, cobo(Carmen Pediabilului

n faţă totse răsfrân întreaga-idin poeziiltură dramati

ă o notă de s-o arun că, prinapacitatea şiţa existenţisunt trandiversitate

mbinări dent estetic.

lectură vde veţi găsi, „experimerare.

SUR

or frumoase, cuprinzâreaga gauvânt resp lângă ecooezia pro

ndirii, „d de eternit care, con

să-l piardă,e pot să-i s-tatea cuvând de comunitului interiors verbal, s

pune „întreitatea obie

are) neadă în aştepi sentimen

unde iubir

tâmpin,/cue spui?/ Oae sărut f ăr ă apasă pa ş

ciud ă./ N încă.../ O bmi s-a păr

i oprescr ămas zbaterea în

in/deschideni înainter ă-mi dragoasat)

o curteazfelul de oe tot adev

ăptură.d-nei Ca

că, şi-n felu

optimism,ce în prăptemperame

înţelepciunlă.mise pe

de formdei purtătoa

lumul de p regăsi, secntaţi” în fi

Valentina B(4 noiembrie

ÂSUL BUCO

18

e, ad în

ă airândl în

duce

rindte.”

formdarun:

ului,care,. Cuupusea şitivă.

aratătareat în

a se

să-re să să tei pemăr

ătaiet./N-

aleadoariin ţ alargde-a

stea/

delinziărul,

menl său

idulastiantu-iea să

caleade

re de

oeziienţecare

cart2015)

petr ani;spe

proi

exu petr urm

baznăstunadainte

pric

şchideo

de prevrea

Nu-ieşiDodoaSca

penLa ia făcalc

connoaînfu

Nucerşla f ri şt

bătAdesă-isatitrebchib

apetcev

INEI

Când spuiecerea orgaAnul Nouială, plină cecte de vi

eranţă. De,ecere să fie,ă şi să ţină pM-am într a poporuluruşnic din confrate. Fiiteze, iarigent, răspeapă.

Şi chiar deopătat dinarte ceva m

-a făcut-oenţa lui de!Ţinuta ves

i problemă!în lume, nunii tot lanele impro

lett O'Hararu multe dimporturi sucut furori îul acţiunile

Restaurantortabil? Sete! Ce con

riat. Încerca joci, staietor, aşteptâinal de an.. Chiar şi-att. Până lavărat, când

arunci înfacerea unuie riscat,

zui.Masa, ma

isante? Răs? Întreb p

NGELA

Reveli

Revelion,izată de oia locul Ve bucate ale

itor, cu în

este Reveliar românuasul cu voia bat adeseanostru. Int

eieraşul medcă omuladaptabilit

und răspic

n-a fost ucând în cărunţiş pent

până atunine obliga

imentară! îîi răspund

pune piedicn pantalonvizează, daa rămas utre femei. Etem maeştri toate timpi, măcar în

l, loculaude sâsâiează o noarea moarteacasă în fand un momTrebuie risunci când surmă, ceşi-aşa sunt

buzunareli moft! Dariar până la

sa festivă!nă voceae de-a dr

URTEA

nul

te gândeştienire la cuchiului An.se, cu ţinutecredere, cu

ionul! Dacăl ştie să-şi l bună!care ar filigen ţ a! a ţâ. De ce? îne lângă mi

atea aparţit, sperând

an îmbelşund, românu noaptea d

i, tot se d orie. Impor

i şopteşteeste umăr.

i. Românulşi-o cămaşă sponsorii

model di, ce dacă n, iar personarile. Meritomente de

etrecerii!o altă nete! Răspun

n-are! Joci,ţa televizont care să tat, iar rom frige puţin,

pierde? A,uţini, parcă

e altoradacă va fi b anul viito

Bucatelenui Gigi-C ptul supăr

automat la păna dintreE o noapteelegante, cu bucurii şi

e petrecere,se grijile în

nsuşirea deşnit un gândreabă grăbie ştie să sene omului

să mă şi

gat şi-a mail îşi pune

intre ani. Ia

scurcă, iatant este să

un cârcotaş.orinţa de-a

şi inventiv. recurg, iasunt plecaţi. netăgădui e româncă!

jul respectiv să luăm încumpănă.

a fi oareumerire. Od pe-un tonai o şansă!ului ca une remontezeânul ştie s tot nu se dănişte bani!

nu-i a bunăoar pentruine? Aşa că,r vom mai

or fi oarentra. Mai etă. Oricu



SURÂSUL BUCOVINEI

19

Revelionul vine după Crăciun. Important este să tedistrezi, continui eu. Muzică să fie!

E, asta mai era: muzica! Muzica cum o fi? Seaude sâsâitul de mai înainte. Eu vreau să dansez.Doar aşa s-o aşeza mâncarea, săltând în sus, în jos,la stânga şi la dreapta! Chiar nu vreau să rămână în

farfurie vreo măslină, după ce mi-am sacrificat nişteeconomii. Şi-apoi, dansul ajută digestia. Ştii, nuvreau să intru în anul cel nou constipat.

Joci, nene, joci! Strig din răsputeri. N-ai jucattoată viaţa ca pe sârmă, chiar şi-atunci când nu seauzea nici musca? Acum, de n-or fi lăutari pe poftamatale, o fi vreun DJ priceput, cât să împleteascămuzicile. Cârcota ş mai eşti, române! Asta tot de lainteligenţă ţi se trage!

***Problema e rezolvată. Confratele meu

depăşeşte toate nedumeririle şi inhibiţiile şi ajunge laRevelion. Intră ţanţoş, fiindcă aşa îi este felul, dă pe-

afară de amabilitate faţă de nevastă-sa şi ocupă cu oeleganţă desăvârşită locurile rezervate. Circumspect, priveşte în jur, să vadă care, cum, ce fel!

- A, uite şi familia Ivănescu! Îi şopteşte laureche nevasta, în timp ce se face că-l scutură uşor

pe umăr. Stai, nu întoarce capul, insistă femeia.Interesat, bărbatul începe a fremăta. Trebuie s-ovadă. Dintotdeauna îi plăcuse Ivăneasca.

Sunetul paharelor ciocnite răsună în acordulsunetelor muzicale. Lumea debordează de bucurie.Petrecerea e în toi. Farfuriile se golesc rând pe rând.

- Ce faci, dragă, de ce nu mănânci tot? întreabăfemeia.

- Nu pot, răspunde el surescitat. Nici aici nu-midai pace?- Dă farfuria mai aproape, am o pungă în

poşetă! Doar n-oi crede că las aici ceva!Bărbatul îşi scoate batista. Îşi şterge broboanele detranspiraţie. Priveşte îndelung într-un colţ al sălii,apoi se ridică. Nevastă-sa cunoaşte lecţia. Toateviaţa a fost un simandicos. Dac-ar fi fost să se iadupă el...

Bărbatul se-ndreaptă spre ieşire, îşi scoate oţigară şi-ncearcă s-o aprindă. Bricheta e moartă. Cu

privirea în jos, insistă. Nimic. Instantaneu, se-ntoarce. Ştie că nevasta e ajutor de nădejde. Nici n-

apucă să facă primul pas că lumina străvezie a uneiflăcări îi opreşte trecerea. Aprinde ţigara, trage cu putere şi împrăştie în rotocoale aproape perfectefumul.

- Tot frumos ai rămas! răsună ca un clopoţelvocea doamnei de lângă el.

- Matilda! spuse cu voce strangulată bărbatul.- Ssst! Taci, nu spune nimic. Ştiu că în seara

asta sunt superbă, ştiu că mi-ai dus dorul, ştiu că ţi-ai jucat prost cartea în ultimul timp, ştiu, ştiu, ştiu,ştiu tot. Dar mai ştiu că în seara asta nu-mi scapi.

Tase intră în joc. Tăcea şi fuma. Avea un şarmaparte. Cu mâna stângă în buzunar, iar cu dreaptaţinea ţigara într-un anume fel. Dintr-odată, părunepăsător, deşi amintirile dădeau năvală. Ştia că înnoaptea aceea nu-i va fi uşor şi trebuia să-şi joacerolul pâna la sfârşit! Matilda!

Femeia zâmbi, flutură o mişcare specială agenelor, şopti două vorbe şi dispăru, lăsând în urmă

parfumul ei inconfundabil.În ring, perechile de dansatori fremătau în

acordurile muzicii perfecte. În rând cu ei, Tase îşistrângea la piept consoarta, determinând-o să

rezoneze odată cu el. Simţea mulţumirea femeii şi sefelicita în sinea lui. Nu-şi ieşise din mână. Latinereţe era de nestăvilit. Asemenea unui torent,acoperea cu privirea-i seducătoare mulţimea,oriunde s-ar fi aflat. Eşua foarte rar, iar în seara astamusai trebuia să fie în formă.

Ultimele acorduri anunţau o pauză binemeritată, iar mâncarea aburindă de pe mese îiademeni. Tase luă câteva îmbucături, se mişcănervos pe scaun şi-şi anunţă nevasta că iese să ia ogură de aer, asigurând-o că e pe-aproape şi să nu-şifacă probleme. Femeia îi ştia meteahna. N-aveaastâmpăr niciodată, iar astfel de petreceri n-au fost

niciodată o prioritate pentru el. Doar ea păreamulţumită că ieşise la Revelion. El încerca să facăfaţă situaţiei.

Tase se îndreptă spre ieşire, sub privireaiscoditoare a nevesti-sii, apoi o luă la stânga. La adoua uşă, răsuci uşor de butuc şi intră. Matildaclocotea. Aşteptarea îi mărise pofta. Sânii eivoluptoşi, privirea seducătoare şi buzele-i cărnoase

puseseră stăpânire pe Tase. Nu-i trebui mult bărbatului să-şi simtă iubita vibrând sub încătuşareatrupului său înfierbântat. Întreaga încăpere erainundată de parfumul iubirii lor.

După un timp, bărbatul se-ntoarse în local.

Ducea după el parfumul Matildei, iar mâinile luierau pline de formele ucigătoare ale femeii care-itreziseră simţurile mai ceva ca la prima tinereţe.Păşea dezinvolt şi trăgea tacticos din ţigara aprinsăcu bricheta iubirii lui. Prin faţa sa, la doi paşi, trecuîn mersu-i legănat Ivăneasca. Înclină uşor capul,salutând-o discret, iar farmecul femeii parcă pălise.Matilda rămânea Matilda.

Îşi găsi nevasta prinsă într-o horă, îi zâmbi dela distanţă, apoi, ca orice bărbat de casă, se prinse şiel.

- Frumos Revelion! Îi strigă Tase la ureche.- Vezi? Şi nu voiai să mergi! Răspunse femeia,

tropotind cât să-i ajungă până la anul viitor. Auzi,dragă, ştii cine-i patroana?- Cine-i? întrebă nedumerit Tase.- Matilda dragă, aia care a vrut să ne despartă la

tinereţe!- Matilda? Nu ştiu despre cine vorbeşti,

răspunse bărbatul tot mai mirat.- Ei, nu ştii! Ivăneasca mi-a spus. Aia ştie tot!- Ivăneasca? Frumos Revelion! Mai venim şi la

anul, zise Tase, intrând în jocul femeii. De-asta teiubesc eu pe tine!

- Mâncarea ţi-am pus-o la pungă. O mănânciacasă, doar n-o s-o las patroanei!

- Bravo! Bravo! De-asta te iubesc eu pe tine! N-am nicio grijă când sunt cu tine! FrumosRevelion!

Angela Burtea, Br ăila



SURÂSUL BUCOVINEI

20

CONSTANTIN IORDAN

Colinde

-Să ne-adunăm în prag de sărbătoareCu bucurie, clopoţei şi cu URARE,Să ascultăm izvorul de COLINDE Venit cu STEAUA ce abia... s-aprinde!

Să vină ANUL NOU la fiecare,Cu boabe de LUMINĂ şi cu-o FLOARE,Pe fulgi de NEA să ne rostim COLINDA Că EA ne e de la strămoşi... OGLINDA

Aho, Aho, Aho copii şi FRAŢI!,URARE milenară prin CARPAŢI.MILENIULUI şi ANULUI ce vine,

URAŢI-I PACE, DRAGOSTE şi... BINE!

În ANUL ce se schimbă precum TOATE,S-avem NOROC, PACE şi SĂNĂTATE!SPERANŢA de mai bine bată TOACĂ,Iar merele REFORMEI să se... COACĂ!

Urări de ,,LA MULŢI ANI" şi fericireOcol dau LUMII întru PRIMENIRE,Şi-or trece peste NOI cu PLUGUŞORUL,Spre-a nu UITA părinţii şi... OGORUL

Când vei VEDEA iarăşi LUMINA,Să lepezi ,,obiceiul rău”,Altfel ajungi să furi chenzina,- Culmea!, din buzunarul... TĂU!

Fie,-n ANUL care vine,Prin pădure tu să treciOcrotind-o de ,,jivine”,

Nu, cu drujba... să te-ntreci.

Zic, în ANUL care vineSchimbă-ţi munca, zisă PEŞTE;LEGEA, pe acei ca tine

Nu îi iartă, îi... PRĂJEŞTE!

Să ningă de CRĂCIUN mă rog ca un MONAH,Ca să rostesc din fulgii puri COLINDE,Şi-n bradul MIRUIT de-un obicei VALAH,Semn de BELŞUG să vă aşez... MERINDE

Aş colinda–ntr- un SAT printre nămeţi,Cu NICĂ să împart covrigii- n poartă;EL zăbovind la IEZII cucuieţi,EU năduşind sub o... CĂCIULĂ spartă!

Iarăşi în BRAZI miroase a COLINDE Şi- n CLOPOŢEI dau SĂRBĂTORI năvală;An NOU de an se leagă cât cuprinde,Suind în bolţi... CLEPSIDRA MONDIALĂ!

-Vezi, pădurea o despoaieBici de vânt şi stropi de ploaie,Vara-i un morman de ghindeIar în brazi se coc... COLINDE!

S-au dus BERZELE la BINE...Suflă CRIVĂŢ peste baltăŞi-am rămas doar EU cu TINE

Şi-o SPERANŢĂ, într-o... HALTĂ!

Cu fulgi de nea-n arome de colindăTe-a sorcovit canonic anotimpul,Iar anii însemnaţi pios pe grindăÎţi amintesc cum ne consumă... TIMPUL!

Iar a nins BĂDIE peste satul tăuCu un dram de BINE şi-un pogon de RĂU Şi te-ntorci la sănii, sorcove şi BRAZI...-Ţi-a fost scrisă-n CARTE ziua cea de... AZI!

La mulţi ani, ani mulţi IOANE,La mulţi ani îţi zic BĂDIE,Închină-te la ICOANE Şi fii OM de... OMENIE!

Vin Colindele-Colinde,Lumină-ntr-o STEA s-aprinde,Altă LUME-n EA mai speră,Cu IUBIREA... efemeră!

A nins... Splendoare şi teroare....Pe sănii LUMEA-n cavalcadă,Cu ŞANSA clipei următoare

Se–ncearcă-n... fulgii de zăpadă!

Ţi-e SATUL sub omăt IOANE,Iar murgul bate TIMPUL din copită.-Să ai un AN cu ROD de milioane,De-a ne primi cu... sare şi cu PITĂ!

Te mai închini de SĂRBĂTORI IOANEPentru COPIII-n LUME rătăciţi ,Cu lacrimi sărutând ICOANE Prin anii de IUBIRE răvăşiţi!



Născut prinDe–un meşSorbind di

S–a risipit î ...Încă doinDe DOR mDurerii dânEL cântă pr

IubițÎnveȘi pl

De

IubițCu EDinSă fa IubițÎn cliSă-lCum

...ȘiÎn neCu pIubiț

or de E

har divin dier GETO–Dtr-un LUCE

n STIHURI,

ind şoptit arind în CE

d IUBIRI pr etutindeni: î

Grigore

-l pe Vieru,mântată-n gmădită (pri

eleagul din

-l pe Vieru,minescu, Păeguli pămâncă-n ceruri

-l pe Vieru, pa ce-o trăi

omenim diEl ne-a veș

acă Prutulrv și-n obiceatimă i dra-l pe Vieru,

INESCU …

n piatră carpAC şi–o sabFĂR ploai

cugetului h

urgului peşi înviindcum speran COSMOS

Vieru...

ca pe-o cartrai moldove absurd!) d

obârșii-Rom

ca pe-un franescu i cu

tene descifr n „Cenaclu-

cât se poate,, cu fantezirn, în cele-ticit în...poe

e desparte îiuri consacr oste adâncăca pe-un...

Prof. Con iord

SUR

atină,ie ROMAN de LUMIN

ană.

ealuri,in APE,ţe–n valuri,şi... APROA

esc

parte

ânesc.

tenoi;tedoi”.

e,oate,zie.

căate,

rate.

tantin Iord [email protected]

ÂSUL BUCO

21

,,

PE !

nm

nepînap

butgoluită

par toagut

preceloGrărepmâ

băn ban bun joacsecercîn a

culgheerafoş

plicluiîn pnetecareunmer

mar noa

cop

mar popmar dectotdcel

păr

privaşa

INEI

G

tul face câţoi sau înaicănoasă a batunci cândcurios în to lui nou şnă, pe jos sia, roşii caum mobilar doi se iveşesc pasul,

de, în vremă mereu înii: buniculă să secul nu-l vae aşa cum vşeză respir etare. Îi plăer cu ghet

are cu multuţe ar fi fo pline de viind atunci cisi şi începai deosebit

almele bunizea cu grijăo adusese timp copilulse cu ea la b

-Bunicule,-Nu, dragu-Şi de unde-Ghinda es

e copac detră este aşeCopilul secul se uită a-Bunicule,

e face unşoi la buni

i, că nu-i pt pe nişte

eauna mă îmai mare dl, gutuiul fa

-Ia, vino îim crengilecă e înalt?

EORGHE

Doi nă zd

pă

pe para

pă piap

peiva paşi săltte, cât îi

ătrânului. Bu se uită pete părţile b interesant.e află tot feocul, roşcatdin dormi

te o bancă a bunicul înc ce nepotulfaţă. Amânândindu-seai odihneamai ţine deea el. Odat

ând uşuratea cum foşţele lui ma

, multe dint şi ele doutejie faţă dând erau răs să culeagăfie ca for

ului. Acestaşi le aşezat băiatul, ca

găsi un fenicul.

fasolea astameu, asta n

vine ghindte fructul cla noi, stejată sub un s uită în s poi la ghinddar cum seruct atât deca, de la ţateai ridicareji ce se t piedicam. Îar şi cel m fructe mul

ncoace, aicstejarului d

SOLCAN

ăvani

Buniculşesc ţinându

aleea aprocului. Bun, întâi

ântul căind încet c

oi aşezânduasfalt. În ti

aţi în stângadă voie mâunicul priv unde păşeşcurându-seE o zi că

ul de frunze precum araorul bunicşezată pe mepe să calcşi mai grăb

doi se bucucă se va puscă, nepotmână şi-l v

ajunşi la baiar nepotulesc frunzel

ro parcă av

runze şi par ă frunze răz celelalte ccolite. De lfrunzele car ă, fie culoar , la rândul salături subsă nu le iade fasolă

de ce-i aşa du-i fasole, ci?lui mai putarul. Uite,tejar.s, măsură

ă dezamăgitface că un c mic? Eură, nişte boe jos. Şi ei

ârau pe pănseamnă căai ticălos c mai mari.

cu minedeasupra

şi nepotul-se de mână

pe pustie aicul păşeştescrutând

privirea,u piciorul şi-l cu teamămpul acesta, în dreapta,na aspră şişte parcă îne; copilul see tot ce i se

lduroasă de: galbene cama, maroniilui. În faţarginea aleii.

e puţin maiit îl trage deră de ivireatea aşeza pel ştiind căa lăsa să sencă, buniculo porni în şi le ridicaând aceeaşi

că cele două boinice carere suspinau o vreme se i se păreau

e şi le duceaău, le lua, le lespede, peântul. Dupăai mare şi

e mare?o ghindă.

ernic şi maichiar banca

cu privirea.opac atât dem văzut în

stani aşa denu creşteauânt de carestejarul este pac. Mărul,

e bancă săoastră. Nu-i



SURÂSUL BUCOVINEI

22

-Da, bunicule e înalt şi uite cum fâlfâie frunzeleîn bătaia vântului. Iată, una s-a desprins şi încă una!Ce frumos plutesc până ce ajung pe pământ. Uite pecreanga aceea sus, sus de tot se vede şi o ghindă.

-Ştii ce, hai să-l facem pe stejar în minteanoastră să nu mai fie ticălos? Închide ochii şi

imaginează-ţi că în locul ghindei ar fi un bostanmare, din acela pe care l-ai văzut tu…-Ce frumos ar fi atunci da, ar fi un stejar viteaz!

Nu-i aşa bunicule?-Aşa-i! Dar ce-ai zice tu ca în locul ghindei

acelea de deasupra capului nostru să fie un bostandin acela pe care l-ai văzut tu în popuşoi? Dacă s-ardesprinde şi ar veni peste noi ce s-ar întâmpla?

-Ne-ar cădea în cap şi ne-ar strivi nici n-amavea timp să mai facem vreo mişcare.

-Şi atunci nu-i mai bine ca stejarul să facăghindă şi nu bostani?

-Ba da, bunicule, dacă ar cădea ghinda în capulnostru ne-ar durea puţin şi ne-ar trece, dar

bostanul…-Dragul meu, ştii ce? Hai să ne jucăm cu

ghinda asta!-Da, bunicule, hai să ne jucăm!-Mai întâi ne uităm la dânsa dacă e sănătoasă.-Cum sănătoasă?-Dacă nu-i crăpată, dacă are coaja tare.

Nepotul luă ghinda, o cercetă învârtind-o petoate părţile şi i-o dădu bătrânului.

-Ghinda asta e beton, e sănătoasă tun, cumspune unchiul.

-Bine dacă e sănătoasă, uite, facem o groapăaici în stratul de flori unde-i pământul mai moale, că

acum e toamnă şi florile nu se supără. Punem ghindaîn fundul gropiţei şi o astupăm.-Şi când o dezgropăm?-Niciodată.-Atunci înseamnă că am terminat jocul?-Noi l-am terminat dar ea abia de acum începe

să se joace.-Cum se joacă singură sub pământ, pe

întuneric?-Da dragul meu, dacă are apă ea încolţeşte şi cu

colţii ei sparge coaja, aşa cum fac puii de găină cândies din ou, îşi formează câteva firişoare de rădăcină,apoi o tulpiniţă firavă, firavă la început şi scoatecapul de sub pământ la lumină. După aceea dădrumul la câteva frunzuliţe şi mai firave…

-Şi cum din ghinda asta o să iasă un stejar?-Da puiule, uite vezi stejarul nostru a fost şi el

la început o ghindă.-Înseamnă că dacă pun o sută ies o sută de

stejari?-Nu dragul meu nu vor ieşi o sută de stejari, vor

ieşi câţiva care, dacă vor avea noroc, vor creşte marica şi stejarul nostru.

-Cum adică dacă vor avea noroc?-Uite vezi, pe ghinda noastră, o pasc o mulţime

de pericole. Noi o punem în pământ dar poate săvină o cârtiţă, ori un mistreţ s-o scoată din pământ şi

atunci ea se usucă şi moare dacă nu are pământdeasupra. Apoi după ce răsare, vine un animal care paşte iarbă şi, cum este ea firavă, o poate scoate din

pământ cu tot cu rădăcină sau după ce creşte maimărişor lăstarul poate fi ruptde cineva să-şi facă dinel o nuia.

-Bunicule, dar de ce sunt atâţia duşmani pe pământ?

-Pentru că Dumnezeu a făcut pământul în aşa

fel încât să răsară viaţa de pretutindeni şi oricevietate se luptă pentru viaţa ei.-Stejarul e tot o vietate?-Da. Pentru că tot ce se naşte, creşte se

înmulţeşte şi moare este vietate.-Şi omul este vietate, nu-i aşa?-Da, numai că omului i-a dat Dumnezeu

înţelepciune să le stăpânească pe toate.-Bunicule, tu eşti un fel om năzdrăvan din

poveste pentru că le ştii pe toate. Auzi, dar acolo, susîn salcia aceea bătrână din faţa noastră unde sunt maimulte crengi împletite aşa ca o minge, ce-i acolo?

-Unde?-Pe creanga aceea sus, sus!-Aha, acela e un cuib de cioară.-Cuibul e casa păsărilor?-Da, cuibul e casa lor.-Dar de ce au nevoie de casă dacă tot zboară şi

nu-i acoperită? Eu dac-aş zbura n-aş avea nevoie decasă.

-Ţine minte, data viitoare am să-ţi povestescdespre năzdrăvăniile unor pui de cioară. Acum dă-mi mâna, s-o luăm spre casă!

-Ştii tu, orice familie are nevoie de casă. Laînceput sunt două păsări şi dacă vor să aibă puiatunci îşi construiesc aşa ca omul un cuib care să fienumai al lor.

-Dar de ce-l fac atât de sus?-Ca să nu vină cineva să le strice cuibul. Cioarase ouă, apoi cloceşte ouăle zi şi noapte, fără să seridice de pe ele şi cioroiul o păzeşte şi-i aducemâncare, până ce puii sparg coaja oului cucioculeţele şi ies la lumina zilei.

-Ce frumos ar fi să fiu pasăre să pot zbura undeaş dori!

-La început nu-i chiar aşa. Ia gândeşte-te că aifi un pui de cioară golaş, abia ieşit din ou. Ce-aiface?

-Ce să fac?-Am să-ţi spun eu o năzdrăvănie de a mea. Era

o vreme când eu puteam să zbor cu puterea minţii până sus la cuibul de cioară şi să înţeleg graiul lor.

-Bunicule, şi cum puteai zbura aşa cum eştiacum până acolo?

-Ei, aveam eu aşa o şmecherie şi zburam.-Spune-mi-o şi mie ca să zbor şi eu!-Nu pot, pentru asta trebuie să creşti mare.-Totdeauna îmi dai acelaşi răspuns: Trebuie să

creşti mare!Bine, şi ce-ai auzit?-Am auzit cum cei doi părinţi le spuneau puilor

să fie cuminţi, să nu se ducă spre marginea cuibuluicăci s-ar putea să cadă din cuib şi să moară. Dar ei n-au ţinut cont ce i-au sfătuit părinţii şi se certau în

cuib mai ales după ce au început să le crească peneleau devenit mai obraznici şi se împingeau unul pealtul.



SURÂSUL BUCOVINEI

23

-Aşa cum mă cert eu cu soră-mea?-Aşa. Când veneau părinţii se plângeau unul de

altul.-Şi părinţii ce spuneau?-Le spuneau să fie ascultători că de nu…-Că de nu ce?

-Pot să păţească ceva.-Da, aşa fac toţi părinţii cu copiii lor şi nu seîntâmplă nimic.

-Ei, vezi aici n-ai dreptate, ei au păţit-o.-Ce-au păţit?-Erau trei puişori şi unul a căzut jos şi a murit.-Şi ce-au zis părinţii?-L-au jelit, s-au văietat pe limba lor păsărească

şi i-au iertat pe ceilalţi doi rămaşi.-Şi cu puiul mort ce-au făcut?-L-a găsit o vulpe şi l-a dus la puişorii ei să-l

mănânce.-Dacă puiul avea pene de ce n-a zburat?-Avea pene dar trebuia mai întâi să înveţe să

zboare aşa cum înveţi tu la grădiniţă şi mai târziu veiînvăţa la şcoală. Abia după aceea ai să ştii şi tu săzbori din cuibul părintesc. Până atunci trebuie să fiicuminte.

-Bunicule, ştii ce? Hai, să plecăm de aici pemalul apei!

-Bine dragul meu hai să mergem, numai n-o lua prea repede fiindcă ştii că eu nu pot. Hai, dacă vreitu! Ştii cum se cheamă apa asta?

-Moldova. Da de ce se cheamă aşa?-Aşa i-au pus numele strămoşii noştri.-Da de ce nu i-au pus alt nume?-Vrei să ştii?

-Da, vreau să ştiu!-Atunci trebuie să mergem în trecut, săajungem pe vremea strămoşilor noştri şi să vedemun film din vremea aceea.

-Cum adică în trecut? Pe atunci erau filme?-Nu, nu erau, singurele filme erau visele.-Chiar aşa ,bunicule, visele parcă ar fi nişte

filme. Chiar astă noapte am visat că aveam şiconduceam o maşină adevărată.

-Tu ştii cum se face un film?-Se filmează cu un aparat nişte întâmplări.-Ca să înţelegi trebuie să ştii că întâmplările

dintr-un film le face un om care scrie la început unscenariu. După aceea se aleg locurile, oamenii care

joacă în film. Acest lucru îl face un regizor care aremeritul principal în realizarea filmului. Mai sunt aceicare filmează, operatorii şi o mulţime de alţi oamenicare ajută le realizarea unui film. Tu ce ai vrea să fiiîn realizarea filmului nostru?

-Operator, bunicule, că el filmează totul..-Bine, atunci să începem! Ce-ar fi să alegem ca

loc de desfăşurare a filmului chiar apa asta şi cumalurile ei?

-Chiar ar fi frumos!-Uite cum facem întâi ne uităm bine la apă.

Spune-mi ce-ţi place mai mult la ea?-Îmi place că este limpede şi văd pietrele pe fundul

apei, îmi place cum curge repede la vale şi cumsusură parcă ar fi o muzică, îmi plac aceşti copaci

care stau pe malul apei, îmi plac peştişorii careînoată…Uite, unul mai mare!

-Bravo! Acum ştii ce facem? Ne închipuim căfacem un film. Tu eşti operatorul. Vreau să facemîmpreună un film frumos!

-Cum să nu, vreau, să facem un film frumos!

-Dacă o să ne înţelegem bine şi filmul va fiunul deosebit. Gata, eu sunt povestitorul, adicăscenaristul şi tu eşti operatorul! Atenţiune, îi dămdrumul! Motor!

-Acum în urmă cu vreo şapte sute de ani pe aicinu erau case ci numai pădure deasă cât vezi cu ochii.Poţi să filmezi asta, domnule operator?

-Da, bunicule, sunt copaci bătrâni înalţi până lacer unii chiar au căzut jos de bătrâneţe.

-Oamenii trăiau în sate mici şi răzleţe. Aiciunde filmezi tu nu erau decât animale. Mergefilmul? Ce animale vrei să filmezi tu?

-Cerbi, căprioare, urşi, lupi, iepuri, mistreţi,vulpi…

-Mai adaugă unul care trăia în vremurile acelea,un fel de vacă sălbatică ce era cea mai mare dinaceste păduri, se numea bour.

Filmezi?-Da, ştiu cum arată, am văzut într-o carte.De dincolo de munţi a pornit o ceată de

vânători de pe vremea aceea cu arcuri, cu suliţe, cu buzdugane şi au săgetat un bour care a fost numairănit şi a început să fugă, aşa rănit cum era prin

pădurea aceea. Vânătorii s-au luat după el. Mult i-a purtat, prin toate coclaurile: prin desişuri unde abiamai puteai pătrunde, prin văi, pe coaste de munte,gonea peste pâraie şi mlaştini, pe stânci golaşe şi

dealuri, prin poieni şi tufişuri…Şi acum fii atent cufilmarea! Până ce au ajuns aici în această apă care pevremea aceea era mult mai învolburată aşa cum esteea când vin ploi mari. Bourul obosit şi rănit căuta săse răcorească în apa mare şi tulbure dar o căţea de-avânătorilor întră în apă după el şi începu să-l atace.Cu ultimele puteri bourul se ridică deasupra apei şi olovi năprasnic pe Molda, căci Molda o chema pecăţea. Vânătorii au mai înfipt câteva săgeţi în bourapoi au năvălit cu suliţe şi buzdugane şi l-au răpus.Obosiţi au făcut popas pe malul stâng al apei şi auhotărât ca apa unde a fost ucisă de coarnele

bourului, Molda, să se numească Moldova.-Aha, bunicule, de aici vine numele apei.-Da, dragul meu, de aici; iar vânătorii aceia, în

frunte cu Dragoş s-au stabilit pe aceste meleaguri,Dragoş a fost voievodul care a numit noua ţară încare intraseră Moldova după numele apei şi au alescapul de bour să-l pună în stema ţării. Ai filmat? Euam terminat scenariul, cum a fost?

-A fost frumos bunicule, dar filmul meu nu-l pot arăta la nimeni.

-Dragule, strămoşii noştri erau năzdrăvani,vânau zimbri şi bouri ,dar mai năzdrăvani sunteţi voicu aparatele voastre de azi care, prin apăsarea uneitaste, puteţi să salvaţi filmul şi să faceţi replay cânddoriţi.

Gheorghe Solcan



Spiritualimulte supetrebuie să şse ocupaula asta secontroalele

Mica ciupeai, mo şule„Ai vreo sa şa!” „Aivede, nicic Caietelemulte for „alese”: „romanilorCel Bătrân

sa”, „Depcu…sentim

turtulat lade căru ţă”,neîn ţ eleg ăt Marinică,multe vorbşi nevrute.său, fost câdoar câtevaca să nu al mână toatei totul! Baciul de

povesti ore

unde le maenciclopedila el am af Simplu! „I

stoarsă şia şa câtevacite şti pe

Nu? ÎncercDacă vei gCinstit! Da Venit din

proaspăt a

dorinţa desatul aşezagraiul local

ION

L„N „desvor n-a

poţatea satuluistiţii. Potrivie, de pildă,u stânăria

pricepeau.de la Sfatul

lă! Stăpânu” Tăcere.t ă? „Cam atrei sute?”m n-o puteade teme alulări trăsnitCei doi

sunt Deceba fost înmoresiunea T nte”, „P

ele două p „Vocabulaare”. Şi listăcut cum îl cu tâlc. St

Se vede căndva învăţă: „În via ţă necăm pe

lucrurile di

la stâna aci-n şir fără s

i scoate! Pae de… buzat cum se pei un calupl învele şti î zile, după alup rând

aţi şi veţi văsi creduli, până una, atr-un ţinut îsolvent de

face lucrur în căuşulnicilor, dar

FLOREI

Vorbe

a grădiniţ ai mâncata da!” „

chizi gurabe şti cu mm mâncati spune ceva cuprinde,it uneia dincâte oi ai lain tată-n fii-o făceauPopular v

l stânii era îăspunsul n şa!” „Ai do„Cam a şa!i scoate la ce copiilore. Spicuimonducătoril Traianmântat împansilvanieimântul es

ale”, „Soaul este un ca ar putea c ştim, dar fond de vorbnele le-a cor în satulrebuie să alob”. „Dac jur ţ i se pa

uată sub Cuă se opreas

c-ar fi o banar, spuneoate ghici î de brânză tr-un ziar

are înl ătur rile imprimedea că baei câştiga

lta, la treabăcărcat de i

cele înalte

i mari, s-a oe munte.l-a învăţat u

SUR

cu tâlc

. Educatoazi diminetunci, de cmai mareine?” „Da,rea mult!

! printre altelre ele nimestână. Moro. Asta le pl

bine! Pe ateneau foarte

trebat: „Câ venea niciă sute? „ „

”. După cuapăt!e şcoală cdoar câteva

ai daciloeme ş”, „M eună cu…ua fost ume rotund

rele este oaiet de cuvintinua!

arte profund cu el, afliles de la buatal. Am sem mult ă v ai un cioc

r cuie „. Ş

rmătură îţică. Te între

dă magnetivecinul me brânză de proaspăt ă ,ata citit. Îl

ziarul umeate”. Intereiul are dren ban mai! torie şi legcoli, înarm

bişnuit repeu prea cunşor. Era ma

ÂSUL BUCO

24

area: ţă?”e nucând

darMai

e, şii nu

zeniiăcea,unci,des.

te oicum.Cam

se

onţinmai

r şiircea

bralut ă şi…

oat ă te…

, ştierute

niculicuit

oin ţă n în

i nu-

oatei de

că, o. Devaci.binela şiit şi

sant!tate!şor!

ndă,t cu

de înoşteamic

detimspreMiliund Ace

ar înca

Asădreîmbrelamar

pier pleco al S

au pSe slumleabodes

plinei.într Rar,cucom

dra jos!trebefor

Uascrăspdefurccondinun şi t

slujatât

op Înmoahazîntr de-şi-no brailăm

ceiacol spu

INEI

tatură. Celce turna î

şcoală, la vţiei, îi dăva că nu s

sta, continu bine că su

p comentarici, în miezică, „varatate. Iarna eăcăminte…iv scurte şie sau oriuni. Şi aşa es

aţi! Riscaţiă vară…nt oameni c

rins vremur imt bine aşaea occidentalace viaţadat un ousut…., dae de tâlc. O

udele, pegi… pe jo vezi unul c ii stă binunica ţ i cu

i!”. Răspu” Esteie privite î

t vă puteţi c amic mains undevaunsuri neaşuncă, foar

ile caudine.ins că ceeazile, în dr leu pe umă o geant ă d

ei pe carede simplular!” Şi-i drebarea „rte?” şi-aul oamenilchipează în seamă, lastele. Pe unnă zi, va tr sau, cinereşte pe în

pleca ţ i nuo, sus, îne ceva?

puţin aşa p pahare. Îneo doi kiloineţe unulnte ţ i cel mndu-şi drute ţ i tare cit …e munte, aş pică într-ste lungă şiasfaltică. O

răcoroase.e în ţară ste! Aşadar,ă mai aştep

are trăiesc c

grele, aşa s. Dacă ar filă, ar fi impîn linişte.

în vâr a obţinutmenii comtru a se v. Sau cu su docarul s, îl întreabrudele, cu

sul, surprinn adevăr.realul lor.nvinge! Încşugubăţ şiîn colţul

eptate. Pâne bun, de a Este unce face e bm spre ca, este întreb

iplomat, ma

ai?”. Răs, a venitau dreptate!e se întâus-o şi şi-or cu părulelepciunea,masă…rotl dintre ei î

bui să lasetie, în iad.elete: „De

s-a mai înt eruri, nu-i

ovestea vectr-o dimineetri, pe tre

burduhănoai mic omul, îi repli

t! Scurt pe

a cum îi pla joi”. Şi

panglica demătu-i mareacă eşti cure a-ţi răcoatenţie cum,aţi un an pe

u decenii în

-au obişnuitsă le faci unosibil. Se ve

eunăzi, ută. L-a îrăspunsurinică cu difizita, „înghinia. Vara,u cu şareta!

ă pe bătrâncei aprop

ător, a foste doare.i aşa este!

ercaţi!mucalit, cugurii aresă prindă

ltfel, a trecutodidactne. Şi aşa eă fiind, cuat: „De ce ni domneasc

unsul, pe crepede: „S Aşa este! plă cu s

pun mulţi. I nins den-au margindă, discut

l macină gâtotul şi să-şi Timofie,reme ce nic

ors, se ved r ău deloc

inul meu înţă, în drutele din faţa: „Am citiin lume!” .ă sec:” Îmdoi! Nu mai

ce vecinuluired că are

drum capătă. Verile sunva plecat lai creierii, o unde şi câtru a prinde

…urmă. Aşa

, aşa trăiesc.…transfer înde treaba că reporter atrebat, l-ae jumătate,cultate întret” kilometricu faetonul. Reporterul,: „ Dar cuma ţ i, cu ce

simplu: „ Pear lucrurileu un pic de

un zâmbeîntotdeaunaactualul loct prin toateesăvârşit şiste! Într-unao plasă de

u- ţ i cumper , pe mă sura

t de sec, peunt un om

fletul dupămaginaţia şivremi, carei. Mai mulţi câte-n lunădul că, într- ia bilet…încu calm, îli unul dintre

treaba c” Mai poţi



Băt ăl

În vreteritoriu c(1774), zoncea mai m

care omulcodri de peViena, decavaler deConducereȘcolii Supeîn frunteadin Austria

pădurile vicălătoriei,

produs mainteres văd

seculare (virgine şi nDupă

pentru acercetărilora cuprinsdin Bucov

pădure înFondului,OcoluluiSlătioaraconservare

posteritate.

În ur mai 1907Domeniilor

proprietăți porţiuni dede vedere a

Unula fost A. G

pentru rezeale fosteigeneraţiilevirgine și

plante alpinÎn aceDomeniilor

VASIL

ie pentru o Sl

ea când Anoscut maa montană șre parte ac

u interveni Suha Bucooment ce

Guttenberg, şi Organizrioare pentr nei delegaţ

, a vizitat îngine din acublicat la Ve uimire şit la vederea

), am cunoe-am delectace ideea rei declarateștiințifice șiuropa, respna se gânducovina. Î

lucrând lailvic Stul

n stareaacestei păd

a Congresde la Vien

a dispusorestiere să

pădure, carel vechimii șiintre iniţiatuttenberg, cvarea anumustrii, în s

viitoare car s-au luat

e rare (ca allași an 190din Viena a

E DIACO

idee: Cod ătioara

stria anexatârziu ca

i nu numai a perită de p

e niciodată.ineană se v profesorul

care condarea Silvic Cultura Soi a Asociaţ

perioada 13astă zonă. Îiena, în 189 excursioni marilor co

cut caractet la vedereaervării uno parcuri na ferite de innsabilii Foeau să rez anul 190la amen

icani șii virgină,uri seculare

lui interna, Minister a toţi pro

procedeze l ar prezentaal cercetăriirii acestei

ăruia i se daitelor porţiucopul de acterul origiăsuri pentr

umiţa)., Minister cerut Fond

SUR

ul Secular

ordul Moldfiind Buc

provincieiduri secula

Despre seca fi tiut pâniversitarcea Catedr lturii din clului de la Vei Silvicult-21 iunie 18n raportul a7, consemnştii au arăta plexe de p

ul acestor plor”. păduri sec

turale, desttervenția odului Religrve o astf , când ing

jarea pădăzând păs-au gândnealterată p

ional dinl Agriculturietarii derezervarea

interes dinștiințifice.işcări în A

torează iniţii în diferitese păstra pnal al masi ocrotirea

l Agricultului Religion

ÂSUL BUCO

25

ovei,vinara îne, în

lariină ladolf

a deadruliena,rilor

97 șiupra: „At unăduri

ăduriulareinateului,

ionarl deneriirilorureat laentru

1-25ii şimariunorunct

striaativa părţientru

elorunor

ii şiar să

stud pro pro

Slătha,Mo192

păd prinReli

peMinSlătnou

pop pro

DerderKar

Buk Slat (19

dăiDir Agr n-arinv

drerezePoi

ave par senAmevr situFon

preţ păd

cantca cdinvirgsă t

lemmitunelrefugen

star amemai

INEI

ieze probleuneri. Caus pădurileÎn anul 191

ioara, stabiliînsă dindial proble, cu ocrilor aparț

tre care igionar de pamenajameisterială nr.ioara a prim delimitare,Primul car larizând-o

esorul Anto

Urwald vo Bukowina,

athenvereiowinaer Ur ioara, în „C7).Statutul duit pânăcţiunea Ficultură şi Dmai corespcat al preîn

tul de o valrvată o supna Itcani, dAceste deu motivare că cei caretorul Conrozie Grib

u din Gurată în Slătio

dului pentr lui, cei doirea Slătioar

Ca urmareitate de 7 2ea mai vec puţinele păină, cu arboeacă prin mPentru aului din

opolitul Nee cercuri pze, cheamăral Franz

de exploatnajist, cu vîntâi să-l d

a rezervăriurmare, ASlătioara şi3 s-a făcutndu-se o sucauza izbu

a rămâneazia întocinând Ocolcest codru,atunci a d

t ca o p46 662/192t statut de r în suprafaţă a scris dîn lumea i Mühldorf,

Sl ătioara.n „Jahrbucs” (1926),älder , Ein

zernowitzer

rezervațiîn toamnandului aomenii, pende scopul

tâmpinării

rifica, oferirafaţă de 6 pe versantersuri aleîn rațiuni

au declanşastantin Coovici, care

Humoruluiara şi pe ca suma deau solicitat

a.

a acestor0 m3 materie rezervaţiuri din Cai având o vmente dificse obţine

pădurea starie Cotlar olitice libe pe excelentzech şi-i c

re. Uluit, bcea sugrutermine pe

i unor păduministraţiautna.

delimitarea prafaţă prot

nirii Primefinalizată.

irii ameului SilvicAdministra

ispus ca acetă albă. P, pădurea szervaţie, dâ de 671,11 hspre aceast bitorilor ncare a publi

in Natursc des Siebeși Die Geh NaturschuDeutschen

naturalăanului

cerut Miniotiv că pădi menit și snei invazii

nd în schim69 ha dinl vestic al GFondului Bde ordin et această aczmiuc şicumpăraser o fabrică

e, în 1930,700 000 lo cantitate

emersuri, sal lemnos, c forestieră paţi menţirstă de pestile.

aprobareaculară, s-aiuc, care, oale, nu areul amenajisere să pună

trânul şi exată de emomitropolit s

ri şi să facăFondului a

ădurii de la jată de 408lui Război bia în anulajamentuluiStulpicani,

ia Fonduluista să aparărin Deciziaculară de landu-i-se şi oa.

rezervație,turii a fosat articolele

utzgebiet in bürsgischeneimnisse de zgebiet vonTagesposte”

protejată a930, cândsterului deurea aceastaub pretextula insectelor,

pentru a fiădurile diniumalăului.isericesc îșionomic. Seiune au fos protopopul

ă de la une cheresteaau vândut-oei. În loculde lemn din

a fasonat oeea ce făceain ţară, unaută în stare 400 de ani,

exploatării apelat laligat faţă de puterea să inspectorul pădurea în

erimentatulie, încearcăă renunţe la



această ideaşa ceva n

pădure de atăiată. Czeva demisiofost elibera

În ur pădurea Slhărţile Ocoei parcele,iar în 193această păd

Cel caMinisterulschimbul pGuşuleac.

publicând a stribt (O

conferinţeaceastă acîndrăgostiţi

M.Monumentcampania șDomenii, lcă schimbu

pădure dincondițiunil

pădurea nostare de de

condiţiuni„minunataarată cu

procedat lConsecinţe

puhoaieletotodată icărei sparglei. Azi nu

În bătsecular diFacultateaiunie 1934

apel, solidGuşuleac.

În urmMinisteruluasupra schiultimul csuspendată

În ur perioada 1întreprinsăvom ține

Nectarie

Nistor eraintui că recva propun

, iar mai apu poate fac proape 40 dh conchidea. Nu a ma din funcţie.a acesteitioara, disp

lului Silvicsubparcele,

trebuiau sure.re s-a luptade Agricultădurii SlătiEl a luatrticolul Ein pădure di

ublice, adreiune numede natură.Guşuleac,

lor Naturiii adresează

26 mai 19l Codrului SPoiana Itcar impuseuă să aibă:voltare, 3. a

e vegetaţie,cascadă aâtă grabă,a trasareae au fost cu desfundaodul constr re numai sai exist ă nilia pentru s Slătioara

de Știinţe aMinistrului

rizându-se

a acestor vei de Agricmbului celas, producexploatarea

a tăierilor 29-1930, adin dispozicont de faotlarciuc ș

amestecațihizitoriul în judecător

i să se opue, întrucâte ani şi nu că dacă i se

i apucat să

iscuţii, a f ărând astfelStulpicani, ilinii somier ă înceapă t

t mult, interă şi Domeara cu o aoziţie înUrwaldgebn Bucovin

sează memoşi oameni

delegatentru Bucoinisterului

4, un memecular din Sni s-a făcute Minister 1. acelaşi aceeaşi întin

i menționeârâului luinepriceperedrumului

ă în urmat completuit în fostaa investit oi drum, nic

alvarea dejaRarăului

Universitățigriculturii

cu demersu

emente proltură şi Dr două păderea unui

pădurii secu de arboriavut loc o

ia organele ptul că îni Ministrul

în aceastătocmit la 2lui de ins

SUR

ă, afirmândngrijeşte aconcepe să ova cere aşa

facă deoar

st amenaja pata albăvindu-se în, linii parcierile masi

venind pe lii să revizu

lta, a fost5 martie 1et der Bukoa moare),

rii, antrenea de specia

l Comivina, îşi întde Agricultriu în care

lătioara cufără respec

, care cerespect, 2. acere şi 4. ac

ază că s-a diIon, ceea c şi ispravăde explo

lărgirii cascrumul, nim

cascadă, pensumă de 9 cascad ă”.vestituluis-a angajai, care adreşi Domeniil

rile profeso

teste, condumenii a reri i a opr dezastru,

lare Slătioar din codr

anchetă pede resort.

uși MitropBucovinei

problemă,noiembrietrucție ca

ÂSUL BUCO

26

că eleastăvadăeva,ce a

tă şie pelocullare,e în

ângăiască

ihai932,winaţine

ză înlitate

iuniiţeşteră şiarată

altătareaa caeeaşileaşi

struse nes-a

tare.adei,icindtru a000

odrut șisa înr un

rului

ereavenitit, înfiinda., înnală,

acălitulIon

vom1934 prin

ordexisexpl

promo

pădTod

statreze

păd pădsale492cupcare

PlaSecCod064,

iubiFradist

INEI

nanța d-saltă caz deoatarea pădÎn anulunereaumente alerea Slătioa

irescu, din liÎn anul 19t de „morvaţia a fostre, ca terenre ca perişi în limitam, s-a d

inzând Plai este şi rezePrin Legea

ului de aiunea a III-rului Secul20 ha.Acum, la uorii naturiiz Czech iugere aceas

e să binevurmărire”rii seculare

1941, Coninisteruluinaturii o sura şi 44,43mita superi50, Codrulument allimitată lade protecţietru de pr

superioară,limitat unl Todiresc

vaţie floristi5/6 martie

enajare aa – zone pr Slătioara

n secol de laduc unihai Gu ul

ă perlă a B

iască a de penală îndin Slătioar iliul de

de resorafaţă de 2ha din go

ară a codrulSecular a f aturii”, iar suprafaţă

e absolută,tecţie pe tr cuprinsă î perimetru, în suprafacă.2000, privi

teritoriuluiotejate, aria a fost m

a înființareaând pioseac, care aucovinei.

V

clara că nulegătură cu”.iniştri, la

t, declară4,24 ha din

lul subalpinui.st prins cu

din 1955,e 333 ha dei 530 ha deei laturi aletre 1 320-1e protecţieă de 44 ha,

d aprobarea

național protejată a jorată la 1

rezervației,emoriei lui

salvat de la

sile Diacon



MIHCOLA

paginile Vmaestrul previste ieșe1903-1913.în proză tCobuz, fieSadoveanu.

pasiune veși artistice

Doi pSăteanu, aliteratură, iarticole subBujor. În aepigrame,

C.B.Penel,Steuerman-M. CodreaDragoslav.

Alătur Florariu, uMihail Sanumăruluilirică,Vânămoldoveneîn 21 de v

pădurar: „ pe gură”, f de-o vară,tuberculozăîntâmplare,

pătrunse dtocmai desentimentul

Efuzirămas toată

proza sa, at balade deversuri de

Admi poetică oMihail Sad

poezia înaiCine l-aaceeași uli

CORN

IL SADOVORATOR

I

mulunerezicult

sautrecie ecol

ieții Româozei românne, modesteFoarte puțiu că a scrismai târziu c Maestrulsul, publicâle epocii. bliciști ieșe editat în 1ntitulată Arstanțiale,pr eastă revist

actori și pu

Al. RădulRodion, iarnu, C.V.

i de ace tin prietenoveanu a

10, a revistetorul, cuscă propriersuri, draglori albastr ata pe care,într-o zi de, între da fost zu

sinceritate,aceea cu

trăit și realinilor tinere viața crediingând fruminspirație pesfătare oriator al mar tia pe deoveanu a f

tașului săuuzit spunâioară, Rug

LIU CA

EANU, FONl VECHILȘENE

Mihail Sate jurnale,le pentru sstând și avura românea

Exceptândcercetător

utului cultuni cunosc a borarea iești – spriti, Mihail

ca format,i din admir

, fie sub ps adevăratula cultivatd poezii în

i, ziariștii03 o revistta, la carefesorii Ghe.ă,predomina bliciști ca:

escu, Eug.artea poetiacovia, G.

poeți, în ce vânătoar ublicat în

i Arta, o decouri din prozatorulstea curată-n ochi albdupă peregtoamnă, aouă lumârăvită cucăldură, pr atât maiat de autor.ti în versucios, și eleuseți de poeopulară, câobilă înțelelui Eminesost, dorescst și un m

moldoveand Povesteăciunea un

SUR

P

DATOR ȘIR REVIST

doveanu a f n țară și lacurt timp,nd rezonanscă. pe speci

ii pasionațral, foarte ptăzi, - în afamportantă

jinul acordSadoveanu,apărute într atorii opereiudonimulnume deîn tinerețerevistele lit

piru Prasin pentru teaau colabor Nădejde șiu eseuri, cr State Drag

Herovanu,ă era semnaTutoveanu,

olaborare ce al maest prima pagiioasă mărtuînflorita l

i, și destăi pentru o faștri, floareinări vânătăsit-o răpuări. Draijloace di

ofundă tristemoționant

ri, maestrulși vor face lzie universatece de vi

pciune.u, a căruisă amintes

nunat lecto

din țara dea codruluii dac ori D

ÂSUL BUCO

27

ndatIași,lteleță în

liștiii aiuținiră de

dint deunoraniisale. S.

ihail, cuerare

și C.ru șit cuPaulnici,mir,

dr.tă deIon

N.ului,ă aisire

imbăuindă deroșiereștiă deaticaecte,țe șieste

le-aoc înlă cutejie,

perăc că

din

sus., Peintre

sutsimimaProîn cneui

lectCre

Iași, pencultlocdeteatactiRev191speluiBerl

coladinSadIbrăGal

NeStefostartirevi

repr Geoși pl

des Națiinciînceasisrăzrăzb

scefostale lÎn aArgcareanul

Lu

apao nT. P

de a

Mihadumoș

INEI

de catarirea i suflini și adânramul întâldrul căroratată sărbăt

rile din Angă, în care Numit în 1 după ce a sru actorii slră, maestru

l programul pecialitate,ală din țaitatea săp

ista a apăr -1913, destacole comI.L. Caragiin. Număr du

borarea celoași și Bucuveanu și

ileanu, Tuction, M.țeanu, Paulerman-RodiG. Topîrc

tică polemistele din Ia i

În număru

ezentației drgescu, Mihin de melanÎn număr

his cu unonalului Mdent, actul arcat, pe caând la cooi, stagiunoi mondial.Actul, - un

ă în timpulsocotit egalui A.P. Cehnul 1919, îezi, fondea

va apare peui.Tot împreuea-bazar sÎntre anii 1

ă revista Înmească Dacopa, M. CoPe data de

ni de la naș

ail Sadoveaem un piotenire cultur

e nu poatel etern ce

ime de gânirilor scriita citit din Eare pentru

intirile di a fost de ne910, directoabilit un cli jitori ai acl a găsit cai de sală, la

Teatrul, caă, dar înămânală aut odată chidere făcumorative ple, decedat

ă număr, rer mai de seaești. Pe lângG. Topîrcor Arghezevastos, DBujor, dr. Pon, C. Aleeanu, careci teatrale

i Bucure t 9, al revi

e ieșire laail Sadoveaolie.l următor,act de teatihail Sadov întrunit toare ie eniiedia în 3întregi și

incident tranei repreze

at nmai de tv. preună cuă la Ia i rev

ntru scurt ti

nă cu G. Toptămânal,

936-1940,emnări ieșia – împreureanu.5 noiembrierea marelu

nu, noi ro omagiu, pii românești.

uita maiesdăruie te c al versuluiricești sau cinescu, auascultători,

n copilărieegalat.r la Teatrul

at de munstui vechi aoarte utilă premiere, are să oglinspecial să Național

deschider ă în două sntru cinstir în luna

vista Teatrmă condeieă cei doi coeanu, au, M. Codemostene B. Cazacu, Eandrescu.a întreținui literare c

i.tei Teatrul

pensie a au a scris un

paginile r ru iscălit deanu. Intitue calitățileaveau să iacte Zileînainte și

gicomic desntații de binagicomediil

G. Topîrceaista Însemn p,până în

pîrceanu ediîn anul 192ihail Sadovne – pe careă cu G. To

e,când se îi prozator ș

ânii suntentru opera

tatea gravă,omorilor deeminescian.ele de radio,ost prilej de alături de

ale lui Ionațional din

ă și prețuireezământ deublicarea în unei revisteească viațaaccentueze

lui ieșean.ea stagiuniiăptămâni dea memorieiai 1912 la

l, a întruniscriitorice tiducători M.

colaborat:G.eanu, Galaotez, Barburic Furtună,nimatorul at cu vervau ziarele și

, cu prilejul

tistei Atenaarticol scur

evistei s-aue directorullat Un mice dramaturgle aplaude

esele dupăupă Primul

fășurat pe oefacere – ae într-un ac

nu și Tudoări literare,ltima lună a

tează revista.eanu face săar fi dorit s-îrceanu, Gr.

plinesc 135i romancier,

datori să-ice a lăsat-o



SURÂSUL BUCOVINEI

28

GHEORGHE C. PATZA

MAJORITATE RELATIVĂ

Maestrului I.L.Caragiale, care a tr ăit ni ştetimpuri identice cu ale noastre.

Primarul Elizeu Lipiţanu se afla într-o serioasă

dilemă; două persoane influente, un medic şi un preot, solicitaseră fiecare, singurul apartament maide Doamne-ajută aparţinând primăriei şi caredevenise disponibil pentru închiriere în primuldeceniu de după Revoluţia din 89.

Preotul venit de curând în urbe, s-a înscrisimediat în partidul de guvernământ, obligându-l pe

primar să fraternizeze, însă doctorul era susţinut deopoziţie, iar farmecul său personal îi crease destulătrecere printre consilieri.

După câteva nopţi de insomnie primarul s-ahotărât: va recurge la votul secret. Ca urmare, şi-a

adunat consilierii şi le-a pus în vedere să votezeneapărat cu preotul şi, dacă este posibil, să-idetermine şi pe alţii, independenţi sau din opoziţie,să facă la fel.

În timpul acesta nici cei doi solicitanţi n-au statcu mâinile în sân; preotul a fost vedeta serii la balulfemeilor din partidul de guvernământ; jovial, cu pipaîn colţul gurii, doldora de bancuri cu popi şi

preotese, părintele Hodoroabă s-a asigurat desprijinul alor săi; medicul i-a sunat personal pe toţiconsilierii opoziţiei şi chiar pe câţiva dintre oamenii

primarului. Toţi s-au grăbit să-i promită sprijinul,votul fiind secret.

În ziua şedinţei Elizeu Lipiţanu şi-a îmbrăcatcostumul negru, compunându-şi o figură neutră.Jocurile fuseseră făcute. Nu-i rămânea decât să steadeoparte şi să aştepte rezultatul votului. Reuşise să iadistanţă faţă de eveniment şi chiar îşi permisese săglumească cu funcţionarele care aduceau cafelele şiapa minerală. Le făcu pe rând cu ochiul, s-au leatinse uşor în treacăt. Toate erau cetăţi cucerite.

Elizeu Lipiţanu avea o metodă infailibilă: lechema pe rând în biroul oval şi le punea în vedere că

principala sarcină de serviciu este aceea de a îndulciviaţa primarului în momentele sale de blândă uitare

a greutăţilor tranziţiei, iar asemenea momenteapăreau destul de des.

Pe unele le trimitea în delegaţie, apoi le suna latelefonul mobil, o întâlnire în locuri depărtate, lavreo cabană sau vreun motel. Puţine scăpaseră deinsistenţele sale şi acestea făceau parte din douăcategorii, urâtele şi cinstitele.

Slutele îşi petreceau zilele nebăgate în seamă,iar cele fidele trebuiau să se transfere cât mai repede,sau să-şi dea demisia. Şi cum în vreme de tranziţie

posturile bune sunt rare…fidelitatea nu are cine ştiece preţ.

În timp ce Luluţa Bokor îi convingea pe ceilalţiconsilieri de necesitatea votului secret, ElizeuLipiţanu se ridică de la masă, rostogolindu-şi trupul

burduhănos spre ieşire. Îşi întoarse din uşă capulcreţ, cu faţa balaoacheşă, de ţigan pripăşit în lumea

bună şi le zâmbi complice consilierilor săi, ca şi cumle-ar fi spus că el se întoarce curând, iar ei să-şi facătreaba şi să nu se lase intimidaţi de opoziţie.

Primarul se îndreptă hotărât spre toaletă şi seînchise în cabină. Cu un suspin de uşurare sedescheie la prohab şi decalotă de mai multe ori,

privind cu oarecare tristeţe la ceea ce vedea în faţaochilor. Bolile lumeşti nu-l ocoliseră şi se trataseempiric, ferindu-se ca de foc de nevastă-sa, aşa căurina greu şi cu întreruperi.

Colita îi juca feste şi se slobozea cu zgomot,scuipând drept înainte pe gresia albă. La sfârşitgemu de plăcere. Se încheie la loc şi se îndreptă sprerobinet.

-

Doctorul… Eu, unul, mă spăl pe mâini, ca

Pillat din Pont…Se spălă tacticos, îşi suflă nasul cu zgomot închiuvetă şi ieşi fără să se şteargă pe mâini.

La intrarea in sală îl întâmpină privireastrălucitoare şi supusă a Luluţei Bokor. Cu faţarubicondă, de beţivă cronică, strălucind de cremă şifond de ten, cu nasul mic şi cârn, ca un benghi pe otură, spuse cu modestie studiată:

-

Nouă la şapte pentru părintele! Avemmajoritate relativă, domnule primar…



cu neîncredcut. Zgomnestăvilit amişcare, ţiţipă neauzişită a maşîntretăiereafirme, îfrământareceşte zbor nească. Priîncruntatecerceteazăde interese,infinit, cuau venit adla muncă.neîncăpătoiureşul ime

pentru maicare gonesmăcar până

- Muzdreapta.

UşaameninţătoOdată intraa tăcerii, aameninţărila Sighet îşîn edificiuîşi simte fiholul de lazestrea adutancurile r deportare,44 penitencde execuţieorânduiri.urmeze prisău cenuşămele uneineşti.

Odatălule eşti imsuferit şi au

pentru vinadoctrinei r pereţii înalţ

ASIAN B

Prins

l

erea sălbătiotele se al timpului.tuite de cle sub picioainilor, grabdureroasă

brăcămintea necontenitl unei păsirile oamen

de griji, altepărtări ne

câteva tristumzet molcşi de dorulOraşul din pentru tot zns omenire

bun, pentr tihna şi îce îşi vor pul ? Aaa,

mică, vopsre şi o des în clădire tingurătăţii şedefinite. I

i manifestădevine deonţa înlănţuiintrare se af să ţării de cşii: 10 azi5 centre deiare,72 lagăa celor carestfel împo

istorie destşi disperar aberante vi

pătruns înediat împres pierit în înc

de a fi gânşii. Miile di mărturises

ALABAŞ

între lumi

Respiraemne că

ai mult aea refuz adul urmă dee prospeţirbore tânăr in jur pareult prea

oarbe viiunilor înco

estecă hatrăzile îngdiri înalte,rele lumii.

neorânduia zgomotel pestriţă peste careri, au dar

ilor ţintescle, rătăciteăzute, mult

e… Maşinilom, impasibde casă ceicresta Ma

buciumul şise zbate

mai frumgrădesc tratoli foamea.emorialul!

ită în grichizi cu str e pomeneştii simţi că bteriorul celi azi menir ată prizonieă greu culă panouriomunismulle psihiatricdepozit, ane de muncăau îndrăznidobită, Roinul, presărâ, umilinţăiuni asupr

oridorul carat de umb

hisorile co

it altfel dec fotografiifaptul că p

SUR

IUC

ţia întretăialămânii ce

. Se dilatămecând cuăcoare, une în umbra

. Aerul îmbn ocean stăald. Trupulraţiile lolţite de necotic în vâste, cotropiaproape suirculaţia n

tă a pedeştor, mulţime

a trecătoând şi cândl să descuiurea. Unel printre gâe fugare, hăe trec într-uil. Este auglecaţi pesteamureşuluiagitaţia lumentru mai

os, mici idnic sentime upă Primăr

, te întângere de i

într-o altă lusc te înconebrei închisa. Cine pătr rul atmosfeevăzute fiaari care etadescălecate, 63 centr hetă şi surgforţată, 93 l să se opunânia avea

nd peste poi moarte, î societăţii

e duce cătr ele celor caunismului n

ât doreau aare stau lipioporul a int

ÂSUL BUCO

29

ă dărşesc

pânăesaţstropunuiâcsitut şiab-

culuinos-tejule de bre,sfâr-rilor,a derilor,rătă- pă-

e parduri,ituiten şirst şizări, pareii. În

ult,

alurintele

ie, la

pinăimă.ume,oarări deundeei şie. Înleazăe pee deiun,

ocurinoii

să-şiorulnu-

ome-

e ce-e aumai

epţiite peat în

lagăfărăholatâtreaacei

destfemdisti

privoastraimâeduPrivteasPerosfotoadecareVinîmpfăţăatâtacesreaşspir s-anat

proestedoa

mii per se îipoali,geletrân

jertdeşi

puştotdaugruruse

pensimslăb

lacr o

bolşDu

victistodov

să-ş pottele.

INEI

rul comunisscrupule şil în care pride convingăiecare portr oameni căr

inul le-a hei, tineri sanse, ţărani,iri senine seni îmbrăca, purtătorii cruci, uneaţie aleasă,irile lor, decă despre suuloarul cefiinţa sub pgrafii. Aceiărat, au fos au trecut, c lor cea m

otrivit uneinicia şi trăde dureros atui popor.eze la locuritul cărora şntâmplat şiral este caria sa înţelemortal pen

pe ascuns,

de tineri enitatea valo potriveasc

riziei noilorărani, în la lor noroiuli înţelepţi şia lor să aperânduirea broprietatea.ăriile politi

eauna numaost educaţi.urile de pşti ale căroru a se mai, diferenţaiciune.Zidurile în

mi şi resemărturie a

evismului,nezeu. Şi sS-au adu

melor şi ceiei. De fiecdeşte a fi t

i judece cucuprinde a În celule f

nu cu voiafără Dumnirile foştilo

tor, fără să ît în parte, cra istoria le

răzit marti bătrâni,intelectual

u încruntatţi în haine ae sumanete sau armeţărani frunt dincolo deferinţă şi or uce către civirile reseoameni au

t la fel deşi moment

i mare a f entalităţi h

area. Greşe fost speranu sperat că

le lor princii-au formatnici nu seiecare popociune, prin

tru orice m perfid şi di

ucaţi în sprilor morale practic cuautorităţi.ăre sau înde pe boc

oameni în te ceea ce şlşevică: libCei care

ce au crez pe balanţaÎntre acei oşlamale ad şenile erampiedica da făcut-o d

hisorii de lnare. Fiecar

ticăloşiiloe cei carent multe ceat în ac

le ale călăilare dată celimpul. Nu

obiectivitate ploarea, nuecare docu

sa, ci târât sizeu. Nu po

r deţinuţi poncerci să atia un umil o-a fost grea

iul. Suntameni simp, preoţi,

şi gânditolese sau înau bundiţe.. Stau alătuşi cu neştiu prezent, pare ca desplule tăcereanate ale c

existat şi aeali ca şi cele pe care lst că au gâidoase, că aala pentru cţa, o greşeal va veni ciiile şi valor caracterele.oate întâmp să-şi edifi

propriul săuorală deoar abolic. Inoc

irit creştinale omului braţele goallevi, studenunţi au îngncii comunată firea auiau bine căertatea, credi-au asumat că lumeadevărului,

ameni de înuse călare

mult preanişte normmnitatea.

Sighet pare celulă a dr comisel-au contestule...eaşi clădir r, să dea s

mai onesttă în putere

faptele penle pot vedeent citit, fi

lnic de călăiţi trece prinlitici grăiescngi cu privi-agiu pentruumpănă, ia

ărbaţi, sunli ori figuriilitari. Sunre ale unotrămoşescul Unii ţin îni oameni cuori de carte.r să poves-e un destin.apasă dure-ipurilor din

u suferit cuinurile prin-au îndurat.dit, că s-au condamna

are au plăti originară aeva care săle morale înAceasta nu

la, deoarecee fiinţa prin crez. Viciulce lucrează

enţa cu care

u crezut îni-a făcut săe mişeliei şiţi, intelectu-oşat cu sân-smului. Bă-ncercat prinle va fi luainţa, familiat pieirea înse reazimăentru că aşaltă ţinută şie tancurileînsângerate ale bunuluiestul a fos

îmbibate cuvenit astăzide adepţiiat pe însuşi

e umbreleamă în faţaudecător sea oamenilo

tru că nu le toate efec-ecare obiec



SURÂSUL BUCOVINEI

30

văzut, fiecare sentiment trăit au la obârşie istorii şiîntâmplări reale din vieţile unor oameni. Fie mici

petece de hârtie, obiecte de îmbrăcăminte, ţesături, bucăţele de metal, obiecte personale uzate şi vechi,toate dau în vileag dramele celor care au pătimit şi s-au rugat cerului zi şi noapte pentru izbăvire. Acele

neînsemnate lucruri poartă încărcături emoţionalegreu de relevat. De pildă, într-o celulă găsim un ba-nal costum de haine, pe care nişte mâni grijulii demamă l-au curăţat şi l-au spălat de sânge, căci aparţi-nuse fiului ei, student, pe care l-au împuşcatcomuniştii. Este tot ce a putut face o mamă pentru arăzbuna moartea fiului ei : să lase moştenireumanităţii acele haine ciuruite de gloanţe. Mici obi-ecte de cult confecţionate din os, grăiesc despre cre-dinţa preoţior încarceraţi care nu au încetat să-lslujească pe Dumnezeu nici în închisori şi transmitun mesaj apăsător celor tineri. Versuri nenumăratecompuse după zăbrele de fier strigă despre tristeţe şideznădejde. Lanţuri grele, fixate în beton,spun despre teroare şi moarte. Foame, umilinţă,teamă, ură, durere atroce, tortură, disperare, frig,epuizare, singurătate, dor, regret şi încă multe altetrăiri închipuie zăbrelele printre care suflete chinuitenu s-au putut strecura către un liman decât părăsindlumea. Pentru cei care au pierit între zidurile groasedin cauză că au dorit o altfel de lume, pentru cei careau supravieţuit şi au ieşit după o vreme schilodiţifizic şi moral, pentru cei pentru care însăşi ţara adevenit temniţă, cineva trebuia să dea socoteală dacănu lumii, măcar cerului.Pentru bisericile prigonite,dărâmate sau pângărite cu minciună şi delaţiune,cineva trebuia să răspundă, dacă nu în faţa oameni-

lor, în faţa lui Dumnezeu. Pentru ştiinţa, cultura şitradiţiile alterate, mutilate, pentru elementara liber-tate care a fost desfiinţată, cineva trebuia să deaexplicaţii umanităţii. Dar pentru că toate acestea nus-au întâmplat aşa cum se cuvinea până acum, varămâne Memorialul de la Sighet care să aminteascăde trista rătăcire a oamenilor printre idealuri.

Pe culoarele închisorii-muzeu vizitatorii, în nu-măr surprinzător de mare pentru un muzeu dinRomânia, păşesc cu sfială şi vorbesc în şoaptă. Audcuvinte rostite cu glas uşor tremurat în spaniolă, în

poloneză, în italiană, în flamandă. Europa vine înRomânia pentru a înţelege ce a însemnat comunis-mul şi cum a fost instalat.

Într-o curte interioară paşii duc firesc spre Spa-ţiul de Reculegere şi Rugăciune, afundat în glie, subo cupolă de beton. Acolo, pe o masă a tăcerii, ceicare doresc pot aprinde o lumânare pentru sufletelecelor care au pătimit şi ale căror nume sunt gravateîn andezitul ce mărgineşte accesul. Prin deschizăturadin vârful cupolei se zăreşte cerul, uneori senin,alteori înnorat, dar întotdeauna liber. Cei ce vor ştisă-l vadă vor înţelege că în nemărginirea lui se poateajunge doar privind prin trupul crucii, prin jertfă.

La închisoarea de la Sighet nu am făcut nici ofotografie, în semn de respect. Tot ce am văzut, totce am simţit şi tot ce am gândit acolo nu poate fi

păstrat decât în suflet.Casian Balaba şciuc

ROLAND F. VOINESCU

Scrisoare către Moş Cr ăciun

Dragă Moş Crăciun,Eu de mic copil am crezut că eşti om serios, dar

te-ai făcut de băcănie în fiecare an. De mic copil, decând îţi scriu, mereu ai dat-o în bară. Chiar aşa? Şiatunci când ţi-am cerut două bomboane fondante,mi-ai adus numai una. Ca să nu-ţi mai spun că atuncicând aranjai cadourile sub ciumafaiu’ ăla deverdeaţă, care îi ziceai brad, că altu’ mai ciufulit n-aigăsit în toată piaţa aia plină de brazi, am impresia cămi-ai halit una din bomboane. Dacă aşa ai mâncat

bomboanele altora, nu-i de mirare că în toate filmeleeşti cât o huidumă.

Acum, sincer, chiar ai făcut facultatea deactorie de joci în atâtea filme? Sau ai pile la caselede film, cred că lor nu le-ai încurcat cadourile, cumam păţit eu.

Nici nu vreau să-mi amintesc cum mai târziucând am crescut, şi-am cerut şi eu ca omu’, omaşinuţă, nu de fiţe, ceva mai mic, la două uşi, darceva sport. Hai, c-am auzit că astea englezeşti,nemţeşti sunt mai scumpe. Bine! N-ai venit c-unJaguar, Aston Martin, Lotus, Porsche. Bine! Amînţeles! Da’ măcar ceva italieneşti, c-am auzit eu c-ar fi mai ieftine, adică măcar un Ferarri sauLamborghini. Nici măcar un Masserati!

Sper ca măcar de acum în colo să-ţi bagiminţile în cap şi să nu mai comiţi astfel de erori.Citeşte cu atenţie ce-ţi scriu ca să nu mai încurcicadourile. Mi-a trecut şi asta prin cap, nu cumva să-mi dus Ferarri-ul meu, altuia.

Aşa că fi atent! Vreau să-mi aduci nişte şireturiîmblănite, că-i cam frig. Mai vreau o curea cu

bretele. Vezi să nu uiţi să pui în desagă măcar două perechi de şosete cu glugă. Să cauţi până găseşti prinmagazine, să nu te aud că n-ai găsit, vreau o vestă cumâneci de piele, dacă găseşti cu piele de crocodil.Mi-ar prinde bine o pereche de şlapi de schi. Auzi,ochelari de soare am vreo trei perechi, adu o perechede ochelari de lună. E bun şi un fular cu guler înalt şicu buzunare, dar vezi să aibă buzunare şi la spate.Printre altele mai am nevoie şi de un router pentrucomunicaţie fără fir, dar să fie fără fir de mătase. Şi-mi aduci şi albumul de manele ,,Banii şi duşmanii”în Re minor, opus 23, allegretto, în cheia fa, pentru

pian şi orchestră, în interpretarea orchestrei RoyalAlbert Hall, sub bagheta dirijorului Eriksson vonMagdeburg.

Deci, dacă vilă n-ai adus, piscină nici atât,maşină nu, măcar la nişte mărunţişuri să nu teîncurci.

Dacă nici anul ăsta n-o nimereşti cum trebuiesă ştii că nici nu îţi urez la mulţi ani! Îţi urez doar

Crăciun fericit! Roland F. Voinescu



‐ Uniiîmbătrânes

păstrăm unBătrân

lunecând cacum douăiată-l aici,nu mai au o

‐ DupăDar chiar și

Se vedîncă o dată

‐ Suna Domn

prezența.fotografiile

dus... Acolzâmbitori șsucced mer

‐

Euși opt de an

Bilanțdespre ce alucru ușor.sunt pe unmai urmatcopii ai...

‐ Amreușit și a

sunt și în ziȘi tot

uimitor câtDe fapt, niinima, care

‐

Eu n puțin așa sacum am tr

Ridicaadolescentăde atunci s

‐ M-a

carieră mili

MARIAN

După pa

oameni îmb deloc...moment deul în costu

mâna pesăptămâni,

de față. Câchi pentru s atâta timp,ei, puțin ma

e prin termo ploile de lui clopoțelul,ul dirigintee ecranulacelor vre

unde s-aui lipsiți deeu, mereu...-am angajai și m-am pel este un

i făcut în ulȘi puținelee ai umblatși ce ai luc

at de trei o intrat. Am

ua de azi...și, anumit putere de ai măcar nua rămas aceu eram pre

pun notele.i firme...ă în picio, se alintă l resuscită br mutat în

tară. Am gra

CĂLINE

truzeci de

ătrânesc fr entru aceșteculegere.

negru își

a ușor, în jtotuși și-ad trăiesc îhimbări.doar ochiii lăsați...

pane cum tină.și repede, îdeschide

in stânga turi care t

dus, pesemrice frică,

la poștă.nsionat anulmoment cimii patruzlucruri de

și unde eștiat, dacă te-

ri la facultalucrat la pri

lucruri n se amăgi aeste vorbaa i, în ciud bună la

Dar am de

are, fiecarefel, vorbe

usc.București

dul de...

SUR

CU

ni

mos, iar alția din urm

ângâie cra

s. A fost ostrâns puter preună, oa

u rămas ac

amna î i iro

clasă!atalogul șiablei, se s miri unde

e, i tineriile căror po

m lucrat tre trecut...ud. Să voci de ani nucare te poțiacum, ce șcai căsătorit

te până cânărie și tot

se schimbe mintea uespre minte evidențeloatematică...enit contab

elevă redte la fel, rel

și am urm

ÂSUL BUCO

31

ii nuă să

vata,

peratle șienii

iași.

se te

facecceds-au

aceiae se

izeci

beștiestelegali ai

și ce

amcolo

ă. Eană.

, ci e...

Cellă și

vineațiile

at o

râse

la Cvecim-a

estemotdezi

cas bog

fața

facclas

salunu

plâel îlipsivorîncizgâsim

timeleumcam

por demacucsun

blâmairelecu

de tîntr

povcudaniniCaîmbfiec

reîn

INEI

Obrazniciite. Profesori

‐

Pot spuneonsiliul Judn și mi-au

distrat peUnii însă liîncadrat c

ivează absluzie...‐ Eu... Eu aică și amtă, nici maiFemeia cuîmbulzită d‐

Dar băiat

ltate, și esteă de liceeni..Camerama

tat pe toți.adă lumeag. De obiceisă și-a cont de vârstă.așeza la mge o horădări iubirilu nu vor

au devenitși-a căutat zlând pe lâneramanul nită pe unalori i oșetă cu butritoare cum și celelalted, cum seștearsă și ieze lipsa di

aietul și pix

elefon. Pe aun caiet nști și la băuchelarii pe... Suntem,ile noastreeramanul eățișat strânre cuvânt:‐ FrumusețE timpul,âlni!

‐

Desigur!

clasei proi le fac obse că am fostețean, socriicrescut eicinste... psesc. i nu cernealănța; un a

m fost tot tirămas vădsituată decâtrening roș emoție.l meu este

acum la râ.ul a ridicoia să trea

ă e și el roș părinții îșidus mama,Liceencelesă și vor si vor reder e mult pier ă-și mai a

bunicuțe. Cadarnic ună mese cu

a mai suin mese, săână ce ge

on; fata din a fost dintfete, chiar

cuvine oricndignarea nnților... Fataul pe la toa

unci ea le cmit oracol..t. Și șefa clas, când co

da, suntesunt mai

te și el nor , la despărți

a nu are vâr e timpul s

oate, peste

voacă iarvații. La felo norocoas mei au locopilul. Am

mele lor deneagră. e

ccident, un

pul o timivă. Nu su

t atunci...se oprește

aici de față,

dul lui prof

t repedecă repede

de emoțieonduc copiiși se simtecestea care

porovăi șila amintiri

dute au uitaintească fa

ea mai noroartener laâna întinsă

ortat și a lsurprindă stticulează ie brațele luitdeauna, și

dacă zâmberei bunicuțu face altc în trening r ă lumea, ce

erea să îi sc. Băieții s-sei fuge melegii o invit

tineri icurate de

ocos; ea l-are. El i-a sp

stă... plecăm!

alți patruzec

explozii deca atunci.... Am lucrait în blocul

călătorit și

pe invitațiea clasei le

cancer, o

ă... Am fost nici mai

o clipă, cu

și el a făcu

sor, și are o

âna și i-aomentul, săși că ochii îii la banchet;dintr-o datăîn curând see urmă voși poate vot, sau pur șitul că între

coasă dintrerașoveancă,, până cândăsat cameraâmb o vază

șind dintr-oe la fel de

poate la feltul le e maie, supărareava decât să

u a umblaând numere

ie câte cevau încins la

reu ocupată, insistent lafrumo i i

ât oricând. pupat și l-as, și credea

ar ne vo

de ani!...



pentru a-şiRestul deDanemarca

Acum,garsonierăamenajat îcare se aflParascheva,

permanentîn când cuEpistolia -care străluc

clar, că prace ne priveapuse. Daimortalizatcele sfinte,

Un tilegătura cudat nici un

bătrânei a îa închis occopiii mei

Bătrânlumii. De t

suferind dedeplaseze.greu, reuşecostul utilivecina: „nitot timpul,vorbeşte f lăudându-i,ocupaţi, dmamii...!”

Nu-i udar nu poat

zămislirea

Unde

asacaacuoac

cumpăra, c bani i-au, unde fuses această bătmică, cu putr-un colţ, la loc deo alta cu S

din spuseleceva de poşi trei tablesc de curăţ

ful nu are tic cu zâmbe! Probabil

în micuţelsunt soţul d p, după c părinţii lor.semn de viacremenit o

hii rostind!”

a îşi ducerei ani înco

o boală deAre o pensşte să îşi astăţilor. Dar ciodată nu

când areumos despoftând dinagii mami

ită…, pentrue uita drago

nui copil.

va… în or

O bătrânavut o famţ şi copii.i în urmămun acooniseala dşi vedeaoindu-şi un

viitor siguviaţă maiartamentulnfort unu,

banii obţindat copiilră invitaţi drânică trăieţine lucruri,e peretelecinste, o icf. Treime,vecinei ce

ană), douăuri de micinie. Se ved

p să ating cald, din vcă aţi i

tablouri, ccedat şi cop au plecat, De 11 ani,ă. Cu cinciată cu stingu ultima s

cum traiulace nu a m

icioare ceie foarte migure medic are demne plânge, nun momene familiadâncul sufl! Or avea

că o mamăstea ce creş

SUR

OLGUŢA

ş…

ică de 85 dilie frumoasCu douăzei-a sacrificard cu-o viaţă, pcei doidrum stabilr, liniştit, săună. Au vcu trei ca apoi ma

uţi, o garsoor să plece nişte priette singură îcu un micinspre răsăr ană a Cuvi candelă apai trece dincărţi - Bib

dimensiunie, cât se poa

cele trei chemuri de dntuit. Chipe stau alătuiii bătrânei.

copiii auînsă, nu auni în urmă,

erea soţului,flare: „Doa

izolată deai ieşit din

împiedicăică din car amente, hraitate. Ne siciodată nu

de deschii, despre

etului: Or finecazuri,

poate iertae în ea oda

ÂSUL BUCO

32

LUNCAŞ

e aniă, cui det, deoţul,

entrucopiiîntr-aibăndutere,

şina,

ieră.e înni...ntr-oaltarit, înoaseirinsăcândlia şi, darte de

ipurimulturileri de

ţinutmai

viaţacare

mne,

estulcasă,

să se, cuă şi

punecere,dere,opii,şi ei puii

rice,tă cu

o sa

tablvreinte

per inclocdoafiinfaţa

nicialen

mar Vizi pleavicldori

pri

care buc prino şovenam

opr EratrescocenPar încâgăletotuclar de s

uita

INEI

TRIFA

Cont Ce b

mare păcS ăru

să te ierte

U

O casă bătr lă pe mijlo

, ce paree, poartă periilor v

ţii lăsânduntestabile.ieşte, totuşime strânsă - o pisică, pragului.La o prim voce, nici

e capul, mâ

e interes, u bil deranjatcă lăsându-ană picioar

nţa vizibilăi ceva.Am contin

, la aproapetă din vops

tre crăpăturiaptă cu voca dintr-o alnţeles, că-m

Oarecum eşte pe un O

gârbovit,urânde, mută cenuşaşă pe jos,inson, într-t să nu reuşata pregătitl în jur zug a suferinţe

ărăcie şi co

e…

inuă să fieine-i când,t, să nu-i p

t-mâna, ma , tat ăl meu!

deva… înt

ânească for şi un cear

ă nu maicu demnitemii, dar şi, drept mLinişte. Si, cineva, eovrig, în b pe un ţol d

bătaie înn zgomot.âie plictisit

n colţ îmbde vizită,i cale libe

le ridicândde a-mi int

at să insis fiecare lovaua gri, scole acesteia

stinsă, răgtă lume. Mi spunea să i

itând, intru... Să fi avslab, ne

rdare de f in vatră. Îcât să-min stadiu suască să ver special prăvea un tai acestui bă pletată de s

ărin ţ i... Sfinîncă , îi avee ţ uim!a mea! Du

-un sat…

ată din douac în faţă,

i văzut var te patinai a celor cărturie, ur ngurul seste un căţenă înţelege cârpă aşez

şă, nimic.Doar căţeluldezgolindu-

ătrânit în gcu coada înră. Pisica î-se pe elea în graţii,

cu bătaia îitură, mairojită. Mi sen fel de răsşită, de băr

ai mult amntru.

în casă. Pr t în jur deărbierit,ningine. Se faţa sobeiau seamaficient de ave toată cenntru aceast

blou dezolarân, provocingurătate, d

i......! Ce

mnezeu

ă camere, cuacoperită cu

l de multătimpului, ae i-au atinsele treceriin că aici

l jigărit, cee cu o altăt cu grijă în

Nu se aude, ridicând-şişi, fără prea

ura-i ştirbă.tre picioare,i adulmecăieunând, cudoar-doar o

uşă, de peădea câte o pare că auduns. Era caat, ce parcă

dedus decâ

ivirea mi se0-85 de ani.u mâinile chinuia săera destulă

ă suferă deansat, astfelşa scoasă în. De altfel,nt, mărturietă de boală,e tristeţe, de



SURÂSUL BUCOVINEI

33

Da. De uitare…, pentru că, între timp, am făcutloc pe masă şi am aşezat pachetul cu de-ale gurii şi l-am rugat să-mi permită să-i scot eu cenuşa din vatră.După prelungite ezitări, în care am citit multă sfialăşi neîncredere, în final şi-a exprimat acordul printr-oîncuviinţare din cap şi o strângere din ochi. În acesttimp, cât am reuşit să-i fac puţină ordine, să-i aprindfocul, să-i dau puţină apă caldă să se spele, bietul

bătrân, începând să simtă atmosfera unui cămin,căldura acestuia, printr-o izbucnire în lacrimi ţinute

prea mult timp, ca o descărcare, a simţit nevoia uneideschideri şi a început să-mi povestească…

S-a născut într-o familie cu opt copii, el fiindcel mai mare dintre fraţi. În anul 1944, când trupelegermane se retrăgeau de pe frontul de Est, urmăritefiind îndeaproape de trupele ruseşti, părinţii săi, înschimbul unor alimente, au acceptat să ascundă doimilitari germani în beci. Ghinionul lor a fost să fie

descoperiţi de către ruşi. Au fost duşi, împreună cu protejaţii lor germani, pe marginea unei râpe, cu faţala aceasta, unde au fost executaţi fără milă cu rafalede mitralieră. Astfel, copil de paisprezece ani, sevede dintr-o dată, în vremuri foarte grele, cap defamilie, tată şi mamă pentru şapte copii cu vârstecuprinse între un an jumătate şi zece ani.

A muncit încontinuu, ţinându-i la un loc; peunii i-a dat la şcoli, pe toţi i-a căsătorit, ajutându-iîmpreună cu soţia sa. Întâmplarea face că toţi s-au

prăpădit din diverse motive, înaintea lui.La rândul său, a avut cinci copii. I-a crescut

cum s-a priceput mai bine, dându-i la şcoli, să nusufere şi să nu muncească la fel ca el, să nu aibăviaţă grea. Cea mai mare din fete a studiat medicina,a cunoscut un sirian în facultate, s-a căsătorit şi a

plecat în Siria. Nu i-a folosit la nimic diploma destudii deoarece, păcălită fiind că va practica, ajunsăacolo nu i-au permis să o facă. Au năpădit-o copiii şinu a mai venit niciodată în ţară. Bătrânul nu mai ştienimic despre ea.

Al doilea băiat, ajuns inginer în construcţii, ladouăzeci şi cinci de ani, aflat la mare cu nişte

prieteni, a sărit de pe nişte pontoane, s-a lovit la capde o stâncă şi a decedat pe loc. La aflarea veştii,

mama sa a făcut un A. C. V., după care a mai trăitîncă doi ani şi opt luni.

Bătrânul plânge într-una. Nu îl întrerup pentrucă îmi dau seama că are o nevoie imperioasă să sedescarce. Îşi şterge ochii şi nasul cu poala de la

pulover, partea dosnică a acestuia, gândind probabilcă este mai curată. Îi întind paharul cu apă, pentru ase mai linişti, dar în încercarea de a-l duce la gură,soarbe mai puţin de jumătate din conţinut, restulîmprăştiindu-se pe jos şi pe haine, din cauza bolii.Mai soarbe o înghiţitură şi îşi continuă povestea. Îlsimţeam hotărât să o ducă până la capăt.

Rămas văduv de la cinzeci şi patru de ani, încăîn putere, toată forţa şi atenţia şi-a îndreptat-o cătrecei trei copii: două fete, una de douăzeci şi doi deani, studentă la limbi străine, cea de a doua intrase ladrept şi avea douăzeci de ani, iar mezinul era la liceuîn ultimul an. Gândul de bază fusese la mezin.„Fetele se mărită, se duc la casele lor, dar băiatul numă va lăsa…”

Destinul, însă, este scris cu mult înainte de agândi ori a decide noi cum să ni se desfăşoareviaţa…

Anii au trecut. Fetele s-au măritat. Cea care astudiat limbi străine lucrează la o Corporaţiemultinaţională în Canada. Este foarte ocupată,sacrificându-şi familia, din lipsa timpului… „Nu ammai văzut-o de zece ani, iar cea care a terminatdreptul, a ajuns mare judecător în Timişoara. Aredosare multe. Nu are timp de nimic… Fetele mele…

sunt bine, sunt mari şi tata este mândru de ele!”Lacrimile se preling, şiroaie, pe obrajii bătrânului brăzdaţi de atâtea poveşti câte pot săîncapă într-o viaţă de om, un om pe care simţi că,strângându-l cu grijă, l-ai cuprinde în căuşul unui

pumn! Te întrebi: ude au loc atâtea probleme, atâteadureri, atâta tristeţe? Tresar! Băiatul…, dar băiatul?

Nu mi-aţi spus… nimic despre el…Cu un oftat din adâncul sufletului, de ziceai că

îşi dă ultima suflare, şopteşte: „Este închis. A fostcondamnat la zece ani de închisoare cu executare,fiind judecat pentru evaziune fiscală, asociere în

vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani...Avea o firmă de construcţii în Bucureşti. Eu tot nucred că băiatul meu a făcut aşa ceva… Nu cred! …Cineva i-a făcut-o… Mai rău e că…, că atunci cândva ieşi, eu nu voi mai fi… Dumnezeu cu mila!”

I-am lăsat pachetul ce i-l dusesem pentru amânca atunci când se va linişti. Mi-am luat rămas

bun, cu promisiunea că îl voi vizita de câte ori voiavea ocazia, plecând cu sufletul îngreunat de povarace tocmai o primisem, dar cu bucuria că am maiuşurat-o pe a acestui bătrân, care, luminat la faţă, cu

privirea unui copil ce tocmai primise cel mai preţiosdar, mă conducea cu ochi rugători, de neuitare… Cât

o fi aşteptat sărmanul să-i treacă cineva pragul, să-lasculte doar, să-l asculte şi nimic mai mult…

Nu doresc să mai văd părinţi care-şi înghitlacrimile căutând justificări, pentru că, da, dragiimei, asta fac ei. Caută justificări care să scuze în faţalumii indolenţa unor copii care i-au abandonat, carei-au uitat, care găsesc că este inutil, că este pierderede timp şi de bani, să aibă grijă de ai lor părinţi, sămai treacă, din când în când, pe la ei sau să le dea untelefon, iar aceşti părinţi continuă să le găseascăscuze şi să-i laude în faţă lumii că au ajuns oamenimari şi nu au timp....



SURÂSUL BUCOVINEI

34

Pledoaria Neuit ării

Adesea, se întâmplă să simţi că ai uitat cevasau pur şi simplu ai senzaţia unui gol în suflet, pecare nu-l poţi explica.

În acest context, începi să-ţi pui întrebări, tecercetezi sufleteşte, dorind să afli sursa. Asta fac îngeneral oamenii cu conştiinţă. Oamenii care îşi ducviaţa cu teamă de Dumnezeu, care nu doresc cadeciziile lor să-i afecteze pe semeni în vreun fel. Einiciodată nu vor uita să-şi facă griji, să-şi facăadevărate procese de conştiinţă în legătură cuacţiunile întreprinse şi deciziile luate.

Iată cum ajungem, inevitabil, să ne gândim aface legătura cu un alt aspect de care trebuie săţinem seama. O altă regulă de viaţă pe care nutrebuie să o uităm. Este vorba de acel „efect de

bumerang”. Sau legea cauză-efect. Se spune din

bătrâni că: „În viaţă, cu ce măsură dai, cu aceeaşimăsură primeşti” sau: : „Ce vei semăna, asta veiculege” ori: "Cine seamănă vânt, culege furtună",sintagme care, de-a lungul timpului, şi-au doveditadevărul ce a stat la baza apariţiei lor.

Întotdeauna am spus că: Faptele noastre suntasemenea unor fructe pe care, dulci sau amare, vaveni vremea să le mâncăm. Nu va conta, atunci, dacăne vor fi pe plac sau nu. Spun, în acest caz, să fim culuare aminte şi să nu uităm că înainte de a gândi într-un anume fel, înainte de a face ceva, înainte de a luaorice hotărâre, să-i cântărim foarte bine efectele şi să

ne luăm pe noi înşine drept măsură de evaluare, înraport cu consecinţele acţiunii.Doar aşa vom reduce considerabil riscurile unor

suferinţe inutile. Ale celorlalţi şi ulterior ale noastre.Tindem, de foarte multe ori, să spunem că

trebuie să privim doar înainte! Nu este în totalitategreşit, dar nu este nici corect. Eu aş spune să privimcătre viitor, dar fără a ne uita trecutul, fără a uitacine am fost, de unde am plecat, din mijlocul căroroameni ne-am ridicat, pentru că orice pom, pentru a

putea susţine o coroană şi o tulpină puternică şi pentru a rezista în faţa tuturor intemperiilor vremii,are nevoie de rădăcini trainice, rădăcini care rămân

la fel de puternice, chiar şi după ce tulpina şicoroana mor, rămânând mărturie a existenţei

pomului pe pământ.De asemenea, nu trebuie să uităm acele mâini

întinse de-a lungul vieţii şi acei umeri pe care ne-amsprijinit atunci când simţeam că ne poticnim. Sunttreptele scării pe care am urcat în viaţă şi dacăacestea dispar, acea treaptă din vârf nu o să mai aibăforţa susţinerii scării, aceasta devenind vulnerabilă,fiindu-i şubrezită rezistenţa iar prăbuşirea fatală.

Uneori, avem surpriza la sfârşitul zilei, privindu-ne în oglindă şi făcând retrospectiva acelei

zilei, să constatăm cu stupoare că în ziua respectivăam uitat să zâmbim.

De ce uităm să facem acest gest din ce în ce maides? Ce se întâmplă cu omenirea? De ce întâlnim pestradă oameni ce au ochii atât de trişti? Un zâmbet

poate fi motorul unei zile. Un zâmbet primit sauoferit la momentul potrivit poate constitui puterea dea lupta cu cele mai grele probleme apărute, la unmoment dat, în viaţa cuiva.

Se întâmplă, adeseori, să rămân fără cuvinteîntâlnind anumite situaţii ce par, la prima vedere,neînsemnate, dar care se dovedesc a fi deosebit devaloroase, având un impact extraordinar din punctde vedere psihologic asupra mea sau asupra celordin jur.

Astfel, în timpul unei situaţii conflictuale dintr-o familie, generată de lipsuri, soţul şi soţia, extremde nervoşi, concentraţi pe a-şi face reproşuri cu

privire la proasta gestionare a banilor, nu observă apariţia

în încăpere a fiului, un copil în vârstă de numai doianişori care se aşează pe un fotoliu din apropiereacelor doi.

Pentru puţină vreme, asistă tăcut la replicileadulţilor. La un moment dat, privindu-şi părinţii,izbucneşte într-un acces de râs cu hohote. Atenţia

părinţilor este captată de râsetele zglobii alecopilului. Îl privesc uimiţi, fără a înţelege ce seîntâmplă. Luaţi prin surprindere, îl privesc cu atenţiecăutând, parcă, motivul ce i-ar fi determinat aceastăreacţie, apoi, se privesc reciproc, după care,nerezistând, încheie conturile supărării şi izbucnesc

în râs, amuzaţi. Iată cum, inocenţa unui copil poaterezolva conflictele adulţilor, printr-un gest atât denevinovat, atât de simplu. Iată cum, uneori,zâmbetul sau o porţie de râs pot fi soluţii, cel puţinde moment, pentru a alunga necazurile şi a le facesuportabile. Ajutându-i pe cei implicaţi să serelaxeze, dându-le, astfel, posibilitatea să priveascălucrurile cu calm şi chiar să le vadă dintr-o altă

perspectivă.Zâmbiţi, oameni dragi, mai des, cu toată

inima!Priveam, de curând, un material video realizat

în România anului 1964. Pe lângă alte aspecte

sesizate legate de civilizaţie, eleganţă, curăţeniaoraşului, care-ţi lăsau impresia că imaginile vin deundeva, din viitor, ce m-a frapat în mod deosebit, aufost chipurile oamenilor. Chipuri senine, priviricalde, oamenii privindu-se în ochi fără teamă, cu

prietenie, împărţindu-şi zâmbete în timp ce se plimbau pe stradă sau erau în magazine lacumpărături. Deşi nu se cunoşteau între ei, păreau

prieteni, păreau a fi un tot, erau oameni, erau umani.Se pare că astăzi asta s-a întâmplat. Ne-amdezumanizat. Uităm, cu fiecare zi care trece, căsuntem oameni. Am devenit răi, egoişti, invidioşi,

individualişti, indiferenţi şi reci, foarte reci.



Se ducare, călcâumane: o

până şi deasta, nu uiMănăstireaArsenie Bosă-i lumineînţeleagă ro

Uitămrăutate, deîn responsmoşteniri.

judecată, d pe ultimaacoperişulcrescut laolsă ne iubi

de unde săacel nimicacoperiş, aadăpostea p

Ce arÎn via

şi reguli cesunt oamen

Emilscrie decât

Astăziadânc, în p

scrie, doarau dat vialiantul între

M-amcititoruluiVoi vorbi d

La prida, poate ficare ne-aunopţi de nne-au ţinut

paşi, care natunci cân

capete, vevegheat soînsoţit în p

primele liteviaţă şi învsiguranţă, ssă ne fie m

Când,clădim viaţlor, poatede tot, pen

pentru cop

clipă. Însă,dragii noştviaţa şi-a p

e o concured în picioaenia, bunuDumnezeu,tă să-şi trePrislop, penca. Este lae! Să-şi am

stul credinţede bună

ră. Uităm dabilităţi cu Ne uităm, pă ce, cu b brumă deub care ne-altă, învăţân ca fraţii şi

ştie sărman poate fiel acoperişuii...

ai fi de spă, sunt lucr nu trebuies

i pe care nuioran spunu un toc în

tocul meurofunzimea

despre viaţăă, despreDumnezeuhotărât, cn subiect

espre ai noşa vedere, p

, pentru cădat viaţă, ssomn, de gde mânuţă

e-au şters la ne bântuia

iţi din ponul şi vis

rima zi dere, care ne-ăţătură, fiecacrificând ti bine decâtîn sfârşit, aa prin propr ai scapă ei,ru că un păiii săi, prin

în acest mri părinţi îs amprenta,

nţă acerbă,e cele mai-simţ, respdeşi mulţică în plan

tru a mergeodă. Dumnintească vali şi a lucruricuviinţă, de părinţi, uit

fraţii, dachiar, ma

năvoinţă, nvere ce-o

a adus pe ldu-ne, cu dimic să nu

ii părinţi, săoborât decare cândv

s? Dumnezri, sunt trăir c uitate. Şirebuie să îia: “Despreuiat în lacr

şi va găsi csufletului,

, ci voi scriei care, vşi viaţă.

greu, săoarte sensiri dragi păriare cel mairagii noştrint acei oaiji, când er atunci cândrimile la pr u în somn

veşti, suntele. Ei suncoală, ne-au asigurat t

are, după ptul doar săle-a fost lor. crescut s

iile eforturi, puţin, de gri

inte continnatura firii

ment, dincepe greul. bolile se ad

SUR

un fel de camportante vctul, uitân

dintre cei crile de va

la Mormântzeu să le aj

orile umanelor sfinte!r nu uită

ăm să fim p nu uităma în sal-a dat semnmai deţineame şi undeagoste de mne despartă.

rmana mammoştenireaa era cuibul

u, cu mila!i, sunt exper

ai mult deuităm!viaţă nu semi."erneala cevaentru că n

e despre ceir fi întotde

supun atil, chiar deţi.implu subie

părinţi sunteni care au

am bolnavi,am făcut pmele căzătualaurii cu

cei carecei care purtat mâate condiţiisibilităţi, dane fie nouă

ficient câtfiecare la ca noastră, dă să-şi facă

, până în u

efericire, pAnii au tună, singură

ÂSUL BUCO

35

e pealoriu-sefac

anţăl luite şişi să

dertaşi

dede

ătură. Pene-aamă,Dar,

ă, căunuice-i

ienţeatât,

oate

maivoi

careauna

nţieilicat.

ct şi,aceiaavutcare

rimiiri orişapte

e-aue-aua la

le der, cu

bine,

ă neaselear nugriji

ltima

entruecut,tatea

îi i plic„ac

Nu, păriCar cea

INEI

vadează, iaisiţi, poate,şti bătrâni"nu sunt toţiţii la fel, da este cea m

între părinţi

Îşi cacăreiSuflede laceastimpÎşi bcu pi

pânăSufleÎn cofăcutrepet„fiicPrividinc„- Astrigcu-oînsă

bătrâ poza

Moacu c

pe pde rudin a care,

noi, copiiide prea mşi unii, poa copiii la f r, Dumnezei Sfântă relşi copil?

Uita ţ i de l

ră în spatea-i spun simte alandala,apus la răsări în derutălui, între aau singurătcătura chine

în ultima clite împăiatelţ, un trup fiuna cu poza

ă mecanic:mea…, fiicea îi trece,lo de existe trei băieţicu voce tre

urmă de mâ brazul lacri

nului ce-n bcu draga lui

tea se plimbeia nemurir tecile bătătgile sufletelilul inimilooar ea, M

Nu uită nici

Ianuarie.13.

, devenim pltele problete, uităm cul, cum nu sle!ţie pământe

me

mbralu: soartă.

it, pe cadranuli şi a nu fi.teaească,

pă.n poziţii neav de mam unei tinere

a mea…, fiiierdută,ţă.

şi-o fată!”murândă,drie,

ma-i îneacă

aţe ţinesoţie.

ă, mândră,i la gât,riter

r frânte.artea, pareodată să vin

015 / August.1

Olgu ţ a Lu

rea ocupaţi,e ce le au

totul de ei.unt nici toţi

ană decât

ericite.,frumoase,

ca mea…!”

a fi singura!

4. 2015 - Ia şi -

ca şu Trifan



Soldîn staSe ola băUnul

A suacue la ldar ccă mDoctcu

Nu pcă mcum.din nAltulde la

ambCu zîn ju

blânE tânde nopti cu-oÎi bu că a în viAl tr după

bizar ce i-şi i-a

pe lâUn aglonţMedie preacuŞi el

bucucă viaşa dîmi sşi-a sŞi al

NINA G

ă zboiul de

ţi ucraineniţiune.ihnesc şi se.cu mâna ce

erit N opera o are,oc,e folos,artă e...

orii piele i-auşchi, cu toea i-a folosina lui nu va

..aştere, i-a fo... e cu piciogenunchi în

le, de fier...mbetul pe b se uită...şi împăciui

ăr,mai 23 de aist, frumos,faţă zâmbăr curos,scăpat, că a

aţă...ilea - dinţiiun glonţ

,zdrobit într ieşit,gă o urechetul –ul încă-l arecii i-au spusa periculos,să fie scos..

e...os,ţa,

e ticăloasă cuse,

alvat-o.i, şi alţi...

NŢA

al ături...

la Bălţăteşti

refac aici,

zburată-a fo

ţii...

scos din c...t,mai fi nicic

st.arele, jos,

uze,

or.

i...

eaţă...

rămas...

-şi poartă-n

eaga parte d

...

lângă un pl,

.

um e,

SUR

,

st...

rpul lui...

ând,

buzunar,

eaptă-a feţii

mân...

ÂSUL BUCO

36

...

vifă

pedi

N

cein

pecuviHladeSo pnecâ

Puto plcaavr săUŞisănuÎntri

acAruV VundeceD

peakg

Cfiidede

pr ats-VrâUCsăcedeşivi

INEI

ţi tinere,’ de păcat...veci...truse!i, ăştia,

zi de zi,iferenţi, pa

-alături trecalte multe tţa ne petrectarul dintre

est,mult el nuldatul rus sein Doneţscstingherit,ineşte.

tin, ţarul rus estul Europnul Ecateritoată Mareauşilor să fie,a... împlinitl vază. plan rebel!n Europa ufie...mai el!acest război

is-a Putin

m prin estua... el pe-aii, îi... „îngr ea totul ca s

i, mame rusde mintea cce nu puneţnumai al vo ce lăsaţi fentru nevoianui sovietic

b-ist... bezm

ci lui de voicele lui, fără parte de răzmult de ţaran Europat de mult deciuară!i, mame rusdurile strâniţi-vă !ci numai vo

puneţi capătmistuie-n ptot prea tinerea nevinoţi!

ivi,m,eburi şi nimem...Rusia şi Uc

ai este. plimbăi prin Luga

,ei îl visează,ei celei „M Neagră...

,

icul stăpân

,egre crema

l Ucrainei elăi coldaţiapă”.

-ascundă!

e,vă este,

i stavilă unustru el că esiorii să văe preamărir

,etic?

şi de fecioride griji,oi,lor uitară...

tatăl lor bla

e,geţi.

i puteţi,unui războiezent,eate...

icuri

aina,

sc,

ri”,

orii ambula

e... „zburdă”orţi,

i război,e ?

oară,e...

i voştri nici

mată,

,

te,

.

că-i pasă,



SURÂSUL BUCOVINEI

37

Basarabie

Piesă de schimb în politici externe,vândută de unii mereu prin taverne.Ce eşti ?Colonie la ruşi ?

Mai toţi românii de aici acuma sunt duşi,alt rost să-şi caute, umili şi supuşi…

Aici veneticul deţine puterea.Tot el, veneticul, deţine şi-averea.Cum te simţi la tine acasă,când străinuls-a cocoţat şi pe masă !?

Nu-ncapinici în propria-ţi curte…şi… pleci.

Abandonate-ţi rămân, Basarabie,mormintele, pustiit sufletul,nerostite cuvintele.Plai drag,mult plâns, mereu asuprit.

Loc sfânt,Basarabia mea,te iubesc,

pământ din moşi-strămoşi,ROMÂNESC !

În Basarabia de azi

Mă bucur nespus,că-n Basarabia meade astăzi:limba română,alfabet latin,Ştefan Voedod,EminescuGrigore Vieru,Ţară -sunt cuvinte sfinte!Le rostim pe silabe,

şoptit,cu evlavie,ca pe-o rugăciune…amintindu-ne,neîncetat,anii de luptă…Au fost ani mulţi

parcurşi de noi,românii-basarabeni,

pentru a ne obţinedreptul de-a rostiaceste cuvinte de suflet,în limba noastră,strămoşească,în…Limba Română !

Gândim în limba română

Românii sunt împrăştiaţi prin lumea largă...

Poligloţi,vorbesc limbile…multe... toate.Dar oriunde s-ar afla,GÂNDESC…ÎN…LIMBA ROMÂNĂ !

Casa lor -e limba română,Cântecul lor –e-n limba română,

Visul de noapte al lor-e-n limba română,În ochii copiilor lor –Limba română !

Patria meaşi a românilorde pretutindeni –e - LIMBA ROMÂNĂ !

Românie

Românie! Nu ştiam de tine. Nu ni se spunea,că dincolo de Prutul,“apă în ştreang”,sunt fraţii noştri.

Numai minciuni învăţam la şcoală,în Uniunea Sovietică.Te-am descoperitcum eşti,abia de câteva decenii,deşi exişti aici…de milenii !

Ţi-am descoperitmunţii falnici,apele,văile,satele,oraşele,oamenii -o ţară frumoasă!

Nu plec de aici, Nicicând !Sunt între-ai mei fraţi!Sunt - acasă !

Nina Gon ţ a



O receGEO VASI

ordinul Stelcărțile și stliteraturii it

Poetul un onirosuavea un ecnarativitateUrmuz șiorfici ai a

sale, rodînvedereaz

generate premeditat siajul spdizarmoniil “Ca să dist și totu și dinla mine și l la al ț ii și la

Atunci va sunde se-asc

Nici un cos

întregului Iubirea să ne piard

Apare

poet enig revendica

ario Luzicon știin ț ei

sfâr șe ște p prefer ă pr ce d ă curaunui evant

în pagină inevitabil ă ,alte cuvint

Nietsche n Luca Cipinfinitudinimi șcare, imtransmiteemo ț ionant

nzie a poetE, căruia in

la d'Italia îndiile sale de

aliene în Ro

Un oniros

și românist realist fant ilibru al m

a oximoronVirgil Maziora ț iei f ăr al unei in simulta

de juxtap nota ț ii piritului por și al spul

ing gre șealacolo de râu

tine,alte..-n ț elegem j

unde soarel um de scen

erceptibil și

ca versuri

t clar și acatic darr ă comple

. O poezieă perfec ț iu

rin a obosimeditat im și und ă v

i amplu de

perfec ț iune fragmentultot ceea ce

umea sentiolla, f ăr ă , pivoteamature, în jormele ned .

lui şi italie 2013 i-a fograd de Cavdicate prom

ânia:

rrealist fa

l lombard st. Textele sodernit ăț ii,că între absescu și an frontiere.enioase a tonalit ă

nerea unozaice. Au stmoderner ării bru ș

mă-ncredin junge să m

curile noas adesea du

/în material

t ăinuit.

într-un cânt

cesibil, Luclin de m

e inutile ocunoa șteriea marmor cititorul.

ecabiluluierde felurit pinii. Luca

sferei, clapidar, dil spore ște viental Fiin

a excl ă în jurulrul sugestii

esăvâr șirii,

SUR

istului romât decernataler pentruovării limbii

tast

uca Cipoll ale poeticeezmin ț it în

urd amintielismul m

Formal, po s combinat ile contr

or verseteorul se afl

al amae a idilismul

ez oglinzii, uit

treă nori de fo

.”

Cipolla esiez ce- șirs poetică prin ardoaeană tip Caompozi ț iileroarea neclor interpr

Cipolla nu a

i imperfec ț ima, cazual alitatea, ceării. Poezide sentim fenomenel lor de energ impure, u

GEO VA

ÂSUL BUCO

39

n

și

estear aă ded derilor ziileoria, stive

șiă în ț ilorui:

for.

e unoatee tipre, anova sale sar ă t ări,duce

uneal, cua ce

luientalr înie ceane,

SILE

cu

ocol

tre

întâsă a

pen

LE

zbu păs

înăl

INEI

P R I

de

in joacă , mrind albatr

are-nso ţ escorabia por

e punte joscum par fiii aripile lora ni şte vâsl

ât de greoirumos cânnu-i love şt i altul f ăr ă

oetul e asee- şi râde d os pe pămâripile-i ime

Păsările suumnezeu!Pasărea c

eşte după

urând. W. S Pasărea nu să alergi d

i şi cu ce s-o Există oamru că au văz Chiar cândIERRE

Cu penelea. Acest lucrile. L. BLA

Chiar şi vu

imi. HRAN

MIHAI

S E D I

ALBATR CHARLES B

arinarii pe şi, mari pă s

, tovar ăşi d it ă pe valur

ei care sus î ţ e stângacealbe şi mari grele s-atâ

se mi şcă dr va, acum ce pliscul cuil ă îl strâm

enea cu pri să geat ă şit şi printre se l-împied

nt singura nIRCEA MI

are s-a priaceea oriAKESPEA

-ţi cade gat pă ea, apoigăteşti. H.

eni care creut oul din ca pasărea um

altuia te poru nu-l preaGA.lturii dau di

AVAKIAN

URDUJA

Z B O

OSULUDELAIRE

ord, din cânări căl ători

drum cu zbile-amare.

azur sunt şi sfioasele lasă , blerne caraghi

me ţ ul cu ar slut e şi pl ăâtul unei pibă şchiopăt

n ţ ul vastei z rin furtuniatjocuri şi

ică să mear

(Traducere

oastră legătU.s o dată îce boschetE (Henric a friptă îns-o prinzi şALZAC

că cunoscre a ieşit. H.

blă simţi că

i împodobi, ştiu oamen

n aripi pent

(Armenia)

(I)

d în când,d pe mare,

orul blând,

egi

i,ase.

pe!ând!end.

rilearg ă;căriă.

Al. Philippide)

ră cu cerul,

tr-un tufiş,, cu aripi

l VI-lea).ână; trebuie după aceea

ine pasărea,HEINE

are aripi. A.

dar nu poţii, dar îl ştiu

u a plana în



SURÂSUL BUCOVINEI

40

¤ Ideile fără muncă sunt ca aripile de struţ: te facsă crezi că poţi să zbori, dar nu te ridică în aer.THOMAS BABINGTON

¤ Când pleacă berzele spre ţările calde în stoluri,ciorile le înconjoară într-un cerc negru şi le însoţescşi ocrotesc de primejdiile drumului până departe.Când se întorc îndărăpt, ciorile arată ca soldaţii dupăluptă, zdrenţuite şi istovite, dar berzele au rămasnevătămate şi pot urma drumul lor. Este uimitoareaceastă solidaritate, întrucât ciorile par a fi

preocupate numai de firea lor. IOAN ALEXANDRU¤ E greu să înveţi să zbori ca un vultur când

profesorii tăi sunt nişte bieţi curcani. ALAN ALDA

Cunoaşte ţ i r ăspunsul? (I)

1. Prozator, dramaturg, poet, traducător, (1910-1965), născut la Udeşti, membru corespondent al

Academiei Române, laureat al Premiului de stat pentru romanul Temelia, autorul volumului de Poezii(EPL,1964),în care întâlnim poeziile:Cocorii,Cocorul alb, Albatrosul şi Zborul l ă stunului.În 1954, la Editura Consiliului Central alSindicatelor, publică romanul Pasărea de foc.

2.

Publicist de mare valoare,născut în 1881, laOprişeni,mort în 1962, la Câmpulung Moldovenesc,unde a fost director la Liceul „Dragoş Vodă” din1909 până-n 1941. A tradus din Aristofan : Norii,

Broa ştele şi P ă sările şi a scris fabula Cocoveica şivrabia.

3.

Prozator şi poet născut la Vatra Dornei, la01.12.1934, mort 12.04.2002 în Bucureşti, cu studiifilologice la Cluj. A fost redactor şef al ziarului„Zori noi” din Suceava. A debutat cu poezii înrevista „Tribuna” din Cluj, în 1956. În 1968, laEditura pentru Literatură, publică volumul de versuri

Pasărea vine la noapte. 4.

Poet de aleasă sensibilitate, născut la26.03.1937, la Tişăuţi, comuna Ipoteşti, jud.Suceava. Între 1956-1961 a urmat cursurileFacultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Al. I.Cuza” din Iaşi. A fost redactor şef al ziarului „Crainou” din Suceava. În 2001, la Editura „Junimea” din

Iaşi, publică volumul de versuri Fiecare zi e o pasăre împu şcat ă ,în care întâlnim şi poezia Aîmbr ăcat o pasăre.

5. Poet şi romancier, născut la 19.10.1947, laBrahineşti, în Bucovina de dincolo de sârmaghimpată. În 1970 termină cursurile Facultăţii deFilologie a Universităţii de Stat din Chişinău, iarîntre 1979-1982 urmează un stagiu de doctorat laInstitutul de Artă Teatrlă „A. Lunacerski” dinMoscova. Este autor a 25 de volume, membru alUniunii Scriitorilor din România şi din Rusia. Esteautorul poemului Pasăre albastr ă.

6.

Poet, prozator şi profesor câmpulungean,născutla 29.XI.1943, la Moldoviţa. Absolvent a Facultăţiide Filologie din Iaşi(1966), debutează în ziarul „Zorinoi” din Suceava, în 1959.În volumul Ora local ă,

publicat în 1995, întâlnim poeziile P ă sările negre se prefac în stele şi Asemenea privighetorii.

7.

Poet, prozator , ziarist şi publicist, născut la22.08.1939 la Zamostea , jud. Suceava. Membru alUniunii Scriitorilor din România, a debutat înCaietul de poezie, la Editura „Eminescu” în 1973. Învolumul Semin ţ e eterne, ( Ed. Militară,1990) publică

poeziile Pasărea Ibis, Vine mierla şi Gloria pă sării,iar în volumul Proba mea de via ţă (Ed.Omnia,1995),publică poeziile Viziune cu prepeli ţ e şi

Aceea şi pasăre. 8.

Pictor,născut la Fălticeni, la 12.02.1976,membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.Este absolvent al Universităţii de Arte Plastice din

Iaşi, secţia de pictură a Facultăţii de Arte Plastice.Dintre tablourile sale îl menţionăm pe cel intitulat Pasărea cu ochi de cirea şă.

9.

Poet clasicizant, iubitor al naturii, al bucolicului, al simbolurilor livreşti luate din toatemitologiile. Născut la 14.02.1928 în Valea lui Lalu(Bacău), este absolvent al fostei Facultăţii deSilvicultură din Câmpulung Moldovenesc. Erotica,tema centrală a poeziei sale, se emancipează desentimentul vinovăţiei şi se spiritualizează. Dinnumeroasele sale volume de poezie am reţinut pecele intitulate Pasărea fântână şi Pasărea de cenu şă

(1986),În volumul Un spa ţ iu de dor,( Ed.„Albatros”, 1980), găsim şi poeziile Invoca ţ ie la pă sări şi Descântec la pasărea albă.

10. Poet, prozator şi memorialist, născut la Stupca,la 14.08.1925, licenţiat (1972) a Facultăţii de ŞtiinţeEconomice din Iaşi. A suportat ani în şir opresiunearegimului comunist pentru convingerile sale politice,exprimate în versuri zguduitoare. În volumul

Fiorduri (Ed. Bucovina viitoare,2000) întâlnim poezia Pasăre măiastr ă , iar în volumul de sonete Iubiri,găsim şi titlul Ţ ipă în noapte un cocor r ănit.

(Ră spunsuri la pag. 71)

Mihai Burduja



(Din

cuviîn ucând

aud

culor aripirămâecou în unse piminedesu

şoptităcer fulgeşi-n

cândte-mdin v

păşe cu o

primnu-ţi

puter în revechşi truca-n

dar cde fr tu ce

de fr

LENSIS

olumul în pre

Lumi

te murmura brele luminle şopteşti, t

rin vis acest

ile luminii ode îngeri dii pe loc cân lui în tine s

ivers luminard mereu în

rii lumii aura, noi îl pi

d spre neani sculptate-nră trenuri oomn, lumini

Prima loc

te-ntâlneştirăţişezi cu

ârful crucii,ti în stele, d

hiul săgetat

şti secretulfie frică, unea să te-ntoa

elaţii, fărăincantaţii f

pul tău se-ndivinaţii mit

ând începi aca hulei, tece cauţi, ai

ca beznei, p

E NOBIL

ătire Be ţ iile co

na

e în cabaleii, răstignireimpane abis

e stinse lire

să-ţi parăaltare parc

gândul-fulă se-ntoarcă

e puţină beznă visătn cer în mirdem în me

t, rostirea înfrunţi de or ecundă-n gi, îi zâmbes

uin ţă

u cerul în r mbra ta tăcfalnic, în lucojit de lut

de adorare

ca un vinovversul n-arercă în păcat

oie, murmură înţeleslţă-ncet în f

ice, eres

nu-ţi mai apntorci, căinţgăsit în tine,

ima locuinţ

SUR

IS

smice)

ale

er zboară

riiă

orii

fioarăi târziirăcopii...

tinătină

t

i

muri

arţineă...

ă

ÂSUL BUCO

41

INEI

Fe sufletul tăuazur sorbitcuvintele şiar palma ta când stele pochiul se piîngenunchifiinţa ta ace să moară-nforme de ar îţi curge-n l

lapislazuli

când mă cuîn mine să tşi regăsiţi nde frumuse în rugăciundin universcoboară-nşi-mbrăţişa

Ev o insulă-i po viaţă de r să ne iubimascunşi de

înlănţuiţi ptu-mi ceri ise sparg înse urcă-n m dăm înapoi

să retrăim vcă tinereţearăbdare să

nu-i vreo sci topmodeîmbrăţişeazsă-mi amin îţi răsplătesde revenirişi ne-om în

c-un boein

eia-înger

e o mireasdin ochi de î pteşti prin-i papirus d

lâng, se tulberde -salt înt îţi vine săstui nou-ve

tine urma dipi să-nfloreoc de sânge,

dorat de su

rind aceştie culci te-aşe vom iubi-i din care cr

i spre umbraîn univers,ine, îngere,

i să ne-arun

dare din r

stie fără tinzervă cer -a

cu lene-n setectivi în b

-o plajă dinuzii, eu îţi dine galaxiiine şerpii pe

poveşti în c

ezuvii de pl, ştii, iubito,ştepte tristă

rmană tristă ce urcă înă-mă o datăesc motivul

c răbdarea cîntr-un doritoarce îmbră

, fericiţi, pe

ă purănger-mire,chi, nu gură psaltire

ură oglinziinfinitîntinziit

prihanăască-n umer mir din ran

eri

fiori etericiaştepta bisericiinii-ar evada

ta ce zboar rapantcoboară

căm în nean

ol

ei vrea bmarineluza ta

maldiveau nirvaneictiveicoane

lendare

ăcerin-are

-n gări

, nefardatăxpresşi-nc-o dată: sunt Ales

exploziimirajcaţi în frezii

fuselaj.

iă

...



SURÂSUL BUCOVINEI

42

De-am evada

nu-mi curge-n vene sânge, clorofilă prin mâini de ierburi trec tăceri de calîn ochiul verde cade o acvilămi-e trupul floare, vino doar şi ia-l

ferestrele din aripi cer creneluriresturi de umbre bandajează craniiîn aburi cresc fantome din cerneluriîn epifanii văd minuni profanii

când şerpii cască, plouă abulietresar în ceasuri karme indecisene urcă metastaza din hârtieîntre sinapse mucegai de vise

cum înspre ceţuri se prelinge seva

urcă-n firide forturi să destramecăderi din măr promite însăşi evaincestul din grădină să reclame

de-am evada din lunga amneziecare ne ţine-n noi ca-n închisorine vom muta în vise cu chiriesă fim părinţi copiilor din flori

C ǎ derea

dintr-o fărâmă de secundă du-mă

în mintea ta făcută să vibreze pe rătăciri nevrotice de lunăcând marea pune viselor proteze

ard ochi în aer şi se frâng triremeîngenunchieri se rup în cartea sfântăfulgeră şişul cu luciri pe steme

profeţi nebuni la catafalce cântă

în saturnalii divinăm păcatul până în zorii ce-nroşesc întinderinu bănuim că va veni sabatulsă micşoreze preţu-acestei vinderi

iară divinul ce-l chemăm în rugăel sufletul ni-l dă cu împrumutînspre olimp de zbori e zborul fugăde umbra ta ce-n tine a căzut

vezi în oglindă zeul, de te uiţişi printre aburi suie veşnicia

pe umeri ninşi de preoţi inuiţiîn farul stins demult, alexandria

ascuns în cute rupte de gândire

mumuri încet pe-un manuscris sanscritdin tine-ncepe-a curge-un fum subţirete pierzi în neguri. curgi în infinit.

Semnez POETUL

în dimineţi de toamnă reci faci crizeca struţu-n baobab îţi bei cafeauaiar mâinile nu scriu, ci şterg parbrizeochi plini de lacrimi. iată, dandanaua

ce-ai născocit în minte, te priveşteimploră viaţa, tandră, să o laşieşti între viaţă şi idee-n cleşteca albul în scalpare la apaşi

păşeşti spre geniu, arta-n tine râdedar sărăcia vine, maniaca...să fii profesor? tinerilor gâde?un antrenor cu vise de poplaca?

o să rezişti când treci printre erinii

când iadul drept în faţă ţi se cască?cum moartea, ploaia, răul şi veciniinu poţi alege, vina-i omenească

şi pân' la urmă toate se sfârşesc...cât inima mai bate, chiar cu-ncetulnu pot să tac sau, pus, ca să vorbescsunt libertate. şi semnez POETUL

Vis-bumerang

cu ochii-nceţoşaţi de aurore

cu trup de aburi curs din simfonii păsări de zale prinse-n nori de horevă croncăneau poemele dilii

scrise pe ceţuri de fantaştii scrimeiîn definiri abstracte şi vetusteîn timp ce-n temple saltimbancii crimeivoiau din trupul zeilor să guste

năluci căzute-n streaşina priviriicu tivul minţii-n aer descusuturcau în cer un monument uimiriiîn cinstea unui idol nevăzut

suflarea lumii-ncremenise mutăun vid în ochi de şarpe descântaferestre verzi să scuipe cu cucutădin rât de porc şi dinte de căţea

s-au pitulat de frică scribii mauri(văzând în muze harpii zburătoare)chiar în cununile ce le-au primit, de lauridar îi strângeau de tâmple, ca în ghiare...

şi dintr-odată-un vultur în carouri

scoate din sân o mierlă vorbitoareşi dându-i drumu-n cercuri de lasouritotul se-ntoarce într-un ochi. Dispare



ANICA

Sunt omu Sunt omulcare o ia însau rămâncalendarulSunt omulcare vede

în toţi semSunt omul păcălit dede vremuricare se încsă meargăspre nebucaruncătorilcu pietre...

Tim Am şters, a

orice urmă(savuramfăcându-mo altă mate Uitată în srămase acam păşit canimic nu lişi m-am susingură, înal acestui i

Recon Goale

picioareleîn iarba ce ninsori ce

poemul treal rostirii

să mă-ntor al redeştep

imagine rea celor ce-

FACINA

l drumului

acelaainteîn urmai...

acelahipul Domn

niiacelareme

păţâneazăai departeria

or la ţintă

m înlăturat

imineţii complicematică)

aţiile albeloşi cum

psearprins deodatimpul curgvor

tituire

riciinouă

ă cheamăcut

în timpul aării?

ompusăşteaptă...

SUR

ului

tător

devărat

ÂSUL BUCO

43

INEI

Îmi cmili

pe oCule

le aşîn va-olar în luPrintoateîn cule aşîn ra

pe uîn odÎngeşi m

mulţ

I O dCcimclre R utr o

Lintimse-câncio Penu

Goblen

os gânduriletru cu mil

canava de vi florile soa

z ritualicse de lutl e dus de

-apoigândurileiez tacticose subţiri

pereteaia meaunchez ca î rog

mind... ola

Refuz

agini trucat

h, nu, nu-i ue Dali!easurile şi-afrele rânjesconstruos aluepsidrafuză timpul

ămasă cu noizi pul liniştiirbe

Stare

iştea nelinişul în clepsiude-n clipad frânge echârliilor

işcătoare nai tăcerea...

Pastel

lbe fluviiaştern

ământul şi

Se destramăoveştile no

şuierând pri

metruseelui

ult

faţa unei i

ului.

e...

n tablou

înţepenit a ngite

aptea

ii sfâşiedră se-audesuspendatăilibrul

isipuri

cerul

-n fuioareţiitre ruguri

oane

cele



Ş i râu

Şi râu,argint cÎn horbmiresm

de demPleci pr curgereîntre pe

F ăr

recea ca înărea că vea

Stăteamşi întrebări pDe ce?”- pŞi cum?”-

Cu ce?”- pCine?”- peŞi când?”-Doar piatra

Şi am rămascu lacăte pe

ăşim tăcuţiu sunt colo

doar copaciioficiază lituSoarele pref n chihlimbanroşeşte arţ

albăstreştemurgul în

către Niln plânsul pr una boteaz

otava sub cieasupra De plouă cue creştet

Bate tocu degevreau-nva intrase va în

peste toE rolulîntr-uncu repeDoar spse schi

şi salcie

i salciergătorte vechi

e

ltea departeverticalăeţi

r ăspuns

r-o aşteptar curi vin din

e degete fix degetul cele inelar

mijlociuarătătore degetul c

! - mi-a răspşi nici ace

acolodegete-atârn

ace

ca într-o caneîn odăjdii dghia toamnce rodul vii

rriiărgele în preaptă zbor

elung de greă în noapteeşiaconideletele

aspete

mna la uşăte moi de plu vreau

stăpâniateeispectacoliţieectatorii bă mereu...

SUR

...urmă-i.

m:mic

l mareuns din mer ea...”

ate.

edrală

aurilor

rumbaril rândunelel

ieri

oaie

Anica Faci

ÂSUL BUCO

44

-

or

na

INEI

GHE

D DouăPe o cŞi, de-Lacri Cică iStrâmÎn al tA căz - Iară-

Zice uSoro,S-ar p Fuga hSă o ştCă de

Ne fac

C CântăLa oI-auziÎi răspCare şPe unŞi se-nPrintre CântăLa o

CântăDe-l aBroaştŞi seCe ureŞi ce v CântăLa oPatruÎmbrăÎi răspZice u

Inocen- Bun

ORGHE

ouă mierle

ierle colo-eangă stau şaseară din aile curg şi c

ri de pe-unşi fraged d

amnei fin pt o frunză-n

i toamnă, dr a , s-ar pute nu ne grătea să o păţ

ai la geamaergem spreică-un ger

e, soro, stat

ânt ă cucu

cucu-ntr-unargine de la

cu ce bucurinde-o ciocâ-a luat avâniricel de vâalţă călătoa razele de s

cucu-ntr-unargine de la

cucu-n urmacultă toţi br ele-i răspuniră:- Ce ten

che muzicaloce colosal

cucu-ntr-unargine de laulpi şi doi vaţi în hainend şi ei înul mai flă

t gustând or fi de o fri

ICOL

crângi plângurg

urg.

ăstarstejar,rfum,drum.

aga mea,a,im,m.

tan,cean,e grui,i!...

copac,c,erlie,

teare.

copac,c,

ploiioscoii,în cor

or!ă!!

copac,c;ulpoi,noi,ând.ând,

ură:tură!



SURÂSUL BUCOVINEI

45

Concert în La minor

Să fi fost după chindie,Când prin papură, uşor,A plutit o armonie,Era, cred, în La minor.

Apoi alta şi-ncă una, Nuferii au tresăritClătinând în valuri lunaPalidă în răsărit.

Şi-n lumina mişcătoare,Cu ochi mari, ca de strigoi,S-au pus, soro, pe cântareO armată de broscoi.

Se-ntreceau să cânte tareŞi se bălăceau în lac,Am văzut şi unul care

Avea gura cât un sac.Doi, pe mal, ca pe o scenă,Au cântat, soro-n duetUn imn şi o cantilenă,De nu ştiu care poet.

Şi aşa, în lunga noapte,Totu-a fost desăvârşit!Abia-n zori, cam pe la şapte,Cântecele s-au sfârşit.

Au aplaudat, se pare,Un ceas broaştele din lac

Şi-au strigat în gura mare,Fără jenă: oac, oac, oac!

În emoţia creatăCâteva au leşinatŞi mai bine de o ceată,Pur şi simplu s-au stresat!

Îţi dai seama, soro dragă,Şlagăre ce vin cursiv,Să asculţi o noapte-ntreagăE de-a dreptul ... distructiv!...

Capra

Capra-şi făcu părul „permanent”,Cu boieli se machie strident,Îşi aranjă pedichiura,Cu roşu îşi boi gura,Îşi îmbăie picioarele plinuţe,Apoi se încălţă cu săndăluţe,Şi le privi atent: două perechi !Îşi atârnă cerceii la urechi,Îşi prinse două şiruri de mărgele,Dar coada, nu ştiu cum, uită s-o spele ! ...De coarne îşi legă un voalŞi-apoi plecă iute la bal.Şi cum e de presupus,Coada şi-o ţinea ... în sus !

Puterea dragostei

Cică odată, pe-o toloacă,Ţapul se-ndrăgosti de-o vacă,Dar nu aşa, amor nebun !

Nici n-am cuvinte să vă spun !

Picioarele-i păreau de lutCând o privea în ochi, pierdut ...

Şi mai tot timpul împreună,Şi pe sub soare şi sub lună,Ţapul, un exemplar frumos,Se-alese cu un tic nervosPe care-l observă turma întreagă:În loc să behăie-ncepu să ...ragă ! ...

Profesorul de muzică

Pe-o cărare prăfuită,Pe-o cărare şerpuită

Trece-un ciocârlan cochetCu alură de poet.Moţul şi-l ţine pe-o parte,Subsuoară are-o carte,Peste trupuşorul micŞi-a pus subţirel ilic,Iar pe mijloc cingătoare,În picioare cizme areŞi, ca să fie în ton,La gât are papion.

Nu ştiu dacă aţi ghicit,Însă el a fost numitSă predea la şcoala mea

Anu-acesta muzica.Şi cum trece pe cărareCântă, cântă-n gura mare:„Nea Alecu, nea Alecu,Tunde oaia şi berbecu’ !”

Oul şi puica

Întâi, puica cea roşcatăFace oul nu prea mareÎn cuibarul din poiată,Apoi sare în picioare.

Dă o raită prin ogradăŞi strănută, şi tuşeşte,Dă din aripi, şi din coadăŞi cu zel cotcodăceşte.

Cârâie şi se zburleşte,Scurmă-n iarbă, şi-n ţărânăŞi încrucişat priveşteSpre stăpân şi spre stăpână.

Face multă gălăgieCa să fie remarcată,Astfel, toţi din jur să ştieC-are-un ou, colo-n în poiată!

G. Vicol, Vatra Dornei



C

NuÎn

ChiAc PeSăCuDe MiŞi-iDe

Tâ NaO c

CuMiCăUn

ALuUnDe

StăŞi-Lu MiSăPas

ONSTAN

Cugeta

ţi-am văzutis se-ntunec

ar dacă ar filaşi soare-a

ume nu-i o pere zorii cuţi de cerulo prăbuşire

easma cade priceput acce s-au copt

jind la visulura are o neugetare sim

asăre de

să te păstr i inima cupr nu am fost lsemn era de

tot crezut cea-ntreagă

zeu de am,ce iubirea-i

ân am fostm adunat înina sfântă-

a reclădit au lăcrimeze

ăre-am răma

IN MĂN

e simpl ă

argintul de pă lumina un

să nu mai a răsări prin

lipă de dur nd pomii s

prins în dima munţilor d

de pe-o trala care înţelşi aştrii în g

stins de petrămutată llă-n ruga c

oapte şi de

z în amintiinsă de dure prima înterară înţelep

visele-s his-a făcut căr igur, poateingura aver

e timpul de suflet veşni prag de îns

orul în furt steaua de ps de noapte

SUR

ŢĂ

e faţăei sfere;

putereeaţă?

reagaţă;

ineaţăe miere.

bulinăegerădină

nelege,tre stele!

lună

e, minune?re;

eiereiune...

ere bune; punee...

-ncercareciaerare

năe zareşi de lună...

ÂSUL BUCO

46

INEI

M-am depCredinţa înPe cer lunaÎn zi de ma

Păşesc peCăderea înPoverile di

Notate sun De crezi iuÎn simpla îFurtuna se

Aşa cum aiSă ştii atunVa adormi

Ai vrut săŞi ai lăsat îPe care tuCând plin

Suav ai fosPlângând aSpun lumii

Nimeni ca

Îţi împărtăTe-ai cheltÎn astre cre

Nu-n străluCi-n dramAu! Nu ma

De ce de viCredeţi căAş vrea săCu sufletul

Cad în eterPasărea săAm crezutEl e Creato Visez un dDe stări diMai vredni Steaua pe cRăpit e visAcesta-i dr

epărtare

rtat de oam ei nu pierede mult nurţi, de mierc

planetă er lume e fără

spate, dub în suflet cu

irea întreabtâmplare, î

anunţă şi nu

dori-o ascuci că poateîn ceruri cu

mul dur

ii în viaţă o urmă o ne

i ceru-o pote nori e făr

t precum o parnic să d

întregi şi peine, mila n-

esc şi muncit în fiecare

d că ţi-ai gă

cirea stelei îl blând de si eşti acelaşi

rum de a

nă-s pe lumumea nici ofiu în viaţăaprins mere

de mută adcânte că n-aşi cred oricârul unicului

um pe careine ochiulc sunt acum

er oftează şil nopţilor îmul de aur

nii cei tineriiciodată;

se-aratăuri ori de vi

etică, uscatde reţineri;ate de susţicretă colora

ă pe oglinziochiul dur

poţi s-o mai

să în muzeumai Dumnnoaptea în

ul durunie;ştiede azur...

ăpădievii mai pur;ntru asta juro prescrie...

a şi durereaclipăit averea

n risipăflet şi de m

ca-nainte?

r

numai euvină n-are?a o floareu de-un cur

irarefost ateu;

nd în DumnSOARE?

u-l străbati se frângela scăpătat?

se plângesânge?

către sat!

eri...

erită...

e zeu, prinzi

ezeuolizi!

nte

ubeu...

zeu



SURÂSUL BUCOVINEI

47

Soarele de la Asfin ţ it

Sunt de prieteni mereu căutatLucrul acesta oamenii îl ştiu;Pe un fir de iarbă voi muri târziuRob al luminii, veşnic neîmpăcat...

Lor, păsările să le dea poveţeLa prima oră dis-de-dimineaţă;Eu am trăit nefericit în viaţăÎn casa mea a fost numai tristeţe...

Să spună marea şi să zică vântulLa ceasul verii să fiu judecat;De o frumoasă fată de împăratPăzit de-o stea. Să-mi reneg cuvântul?

De prieteni, Doamne, sunt mereu găsitSoarele răsare şi de la Asfinţit!

Vis frumos

Sunt singur cum eram odatăCu morţii mei mereu dialogând;Viaţa-i scurtă, vremea-i depărtatăIar eu mă sting la umbra unui gând?

Noaptea prin codrii mă visez plângândDe ce-i brumată frunza întomnată;Un sunet clar din inimă venindTrezeşte steaua pururi adorată?

Te-aştept în taina lumii din cuvântPe-un drum de ţară alergând întrunaCândva am fost şi soare şi pământ

Pătruns de vraja Marelui DecorFrumos zicea Poetul; „numai una”Apare-n visul oricărui muritor.

Urechea mea

Urechea mea e fină, muzicalăCompozitorii numai ei o ştiu;Pe-un fir de iarbă voi muri târziuCu sufletul răpus de îndoială...

Am fost profesor foarte bun la şcoalăVă spun, acum, cât încă mai sunt viu;Doresc să am mai multe vieţi, să fiuPoet de geniu, neatins de boală...

Moartea-mi dă din când în când năvalăŞi nu mă lasă uneori să scriu;Dar sunt salvat de-un soare argintiuDe firea mea gingaşă şi domoală...

Urechea mea e fină, muzicală.Din depărtări adună neliniştea astrală!

Casa din stea

Iubita mea, care ai fost frumoasăŞi cine ştie, poate eşti şi-acuma;Când peste lună se aşază brumaPot să cred că mi-ai rămas mireasă?

Curge un râu mai limpede ca spumaDe vechi tenebre, în pădurea deasă;M-am hotărât să-mi construiesc o casăUnde să nu intre bolile şi ciuma?

Să te privesc din marea depărtareZicând c-ai fost pentru vecie a meaLa asfinţit îţi pun o întrebare:

A fost iubirea pură, o eroare?De sinceritate, nu te înduraVoi lua cu mine casa într-o stea!

Îngerul din vis

Sonetul trist c-o altă întrebarePe care aş vrea s-o pun întotdeauna;

Numai noaptea când răsare lunaŞi soarele apune drept în mare...

Gândurile ar prăbuşi furtuna,Cerul senin ori iarăşi mi se pare;Că nu mai sunt îndrăgostitul careLa porţi de astre rătăcind întruna?

Aş fi emigrat spre alte emisfereCuprins de dor şi dureri aprinsO muzică divină, în tăcere

Era un suflet plin de adiereCând zările aproape m-au atinsŞi cred că sunt eu, îngerul din vis?

În aceast ă sear ă

Nu-mi spune că în seara astaSinceră vei fi cu mine. Pe cuvânt;

Nu vreau să cred că nu mi-a fost nevastaRană în suflet pe un fir de vânt?

Nu răsărit ai fost ci veşnică-nserare Neînţeleasă stea a sufletului meu;Un crin murea tăcut la-nfăţişareÎnfiorat blestem ascuns de-un curcubeu?

În arbori doarme pasărea târziePe grele tâmple, răstignite-n creste;Sunt însetat de-o noapte plină de urgieBlândă lumină a stelelor măiestre...

Nu vreau să ştiu că în această searăDin iarnă-un crin se roagă pentru vară!

Constantin M ănu ță



SURÂSUL BUCOVINEI

48

FLORENTIN CAUC

Scrisoare de Cr ăciun

Să mă iertaţi că dorm acum sub cruceDar gândurile-mi zboară tot la voiE sărbătoare, bucurii v-aduce

Dar Moş Crăciun ajunge şi la noi.

Pe-aici sunt lucruri triste, sumbre,O lume mai tăcută, de tot nepăsătoare,Alei misterioase, fără palori şi umbre,E linişte, verdeaţă dar nu e nicio floare.

Pavat ne e tot drumul cu lespezi demorminteIar îngerii ne cântă intr-un şirag alaiCălcând, mereu, pe albe oseminteŞi ne-nsoţesc, cu grijă, la porţile de Rai.

Dorul de mine, ştiu, mereu v-apasăSi gândurile tot spre mine zboarăCă n-am mai dat, demult, pe-acasă…V-a aşternut, in suflet, o povară.

Şi v-aş ruga ca să-ncetaţi a plânge,De moarte, nimeni, încă, n-a scăpat.In jurul meu toţi îngerii s-or strângeSă ascultăm cum clopotele bat.

Mi-e dor de voi, de tot ce-i pe pământ,Mi-e dor de stele, de Lună si de Soare,

Da, viaţa-i lucru cel mai sfântCăci viaţa-i cea mai scumpă sărbătoare !

Eroul de pe Jiu

Tânăr, semeț ca un prinț,Își făcea intrarea-n cetate…Acuma se află-ntre sfințiDorea, precum toți, libertate!

Iubea o țară, un poporDe vină-i soarta, bat-o vina!

Nu poate fi uitat ușor,Devreme i s-a tras cortina.

Putea s-aștepte Cel de Sus,Bagajul l-a făcut degrabă;Avea aici multe de spus,Avea, în viață, multă treabă.

Scuze, motive, la ce bun? Nici nu se știe cine-a tras…Iar clopotele bat și-acum,Căci țara-i încă-n parastas.

Fii mândru între alți eroi,Primind onor după onor,Și când îți este dor de noiSă te-nvelești în tricolor.

Te însoțim mereu cu gândul,Cu ochii minții te privim mereu.Păcat că te-a dorit pământul,

Sau, poate, numai Dumnezeu.

Cu arma-n mâini, de strajă ești pe veci,În cânturi ostășești și ritmuri de fanfară.Cad anotimpuri pe-ntinsele poteci,Pe umeri de eroi doinește o țară.

De-ai prinde moartea-ntr-o capcană

De-ai prinde moartea–ntr-o capcanăS-o ții-n-anchetă, mereu trează,Cu mulţi ai face chiar pomană

Căci ai afla …cine urmează.S-o ţii-n regim de infractoareS-o legi cu mâinile la spate,Să-i pui chiar lanţuri la picioareCăci a furat pe săturate.

Să-i faci dosar de milioane,Bine-ntocmit de procuror,Să-i dai la fund vreo trei bastoaneS-ar bucura cei care”mor”.

Şi să-şi declare-ntreaga mităCa s-o condamne cinşpe ani,A fost destul cam ocolităAcum, cu ea la…Botoşani!

Ea va pleda nevinovatăŞi va vorbi cu toţi vulgar.Iar de va fi încarceratăVa vrea televizor şi bar.

Şi nu va trece-o săptămânăCă se va cere-n libertate

Motivul: comportare bunăŞi că , a scris o nouă carte…



SURÂSUL BUCOVINEI

49

Radiografii contemporane

O, Doamne, vino, Doamne, coboară pe Pământ!Să vezi că-n astă lume nimic nu mai e sfânt;Întreaga noastră viață parcă-i program de balE puşcăria plină şi mari cozi la spital…

Şi colcăie oraşul de şmecheri şi de hoţi,Minciuna e la modă, de ea profită toți ;Dreptatea se-ncovoaie, deşi e scrisă-n lege,E peste tot un haos, nimic nu se-nţelege.

Prietenul, vecinul, gata să te despoaieSă-şi crească avuţia, ca melcii după ploaie.Gem de cabane, vile, pădurile de bradVai, câtă opulenţă e dincolo de gard…

Copacii se cutremur numai când văd securea,

Pădurea sângerează de jaf,tăiată aiurea. Natura se prăvale sub fălcile de hiene Nimic nu mai rezistă, până şi marea geme.

La unii, buzunarul e doldora de bani!Ce-i mulţi minuni aşteaptă de douăşcinci de ani.Da,lumea se împarte pe două mari criterii:Săracii-maţe goale, escrocii si bancherii.

Simbol al puritătii, măria sa, ţăranulMuncea din zori în noapte, ştia ce-nseamnă banul…Acum, hambare goale, prin ele bate vântul,

Ogoarele sunt sterpe, e blestemat pământul!Mai trist, pe harta ţării dispar sat după sat,Dispare cimitirul de la străbuni lăsat.Miraţi şi trişti, bătrânii, se duc spre lumi mai buneCei tineri şi ei pleacă dar nu ştiu unde anume.

Mereu apar probleme şi viața-i mai precară,Bătrânii,chiar copiii au devenit povară.Cam mulţi suntem pe liber, nici leafă, nici câştigDe ne gândim acasă, toţi tremurăm de frig.

Cei graşi ne-mbărbătează ca va fi bine mâine

Ce facem însă astăzi , ca n-avem bani de pâine?Impozite şi taxe şi cheltuieli curente,

Nu mai vorbim de boală sau de medicamente…

La cârmă se perindă idei, val după valŞi deseori se cântă chiar marşul triumfal…Vorbe frumoase, goale , care smintesc norodulA treia zi se pare, începe iar prohodul…

Cu ochii către „ Ceruri” trimitem osanale Noi, mulţii, nevoiaşii, adică maţe goale.O, Doamne, vino, Doamne , vrem iar să te vedem,

Vrem „Oda bucuriei„ în loc de… recviem!

Amicului meu, Gore (pictor)

Eu, la talentul tău, mă-nchinCa-n fața unui steag regescCând te-ai născut era “senin”Și ai primit și har ceresc.

Cu tine-i pasărea cea bunăVisată-n zilele cu soare.Tu zămislești altă natură,Vezi altfel fulgii de ninsoare.

Sub al culorilor popasScoți frumuseți și din noroi,Iar din penel se-aude glas,Din foșnete scoți lucruri noi.

Ascuns sub aripa vrăjită,

Creează visuri, melodii,Sub pana-i de idei mânjităApar minuni cu glasuri vii.

Din infinitul sens al vrerii,La Târgu-Jiu te duse soartaȘi onorând Masa TăceriiChiar lui Brâncuși i-ai deschis poarta.

Mereu gândește și visează,Prin mintea lui trec multe, multeDar ce păcat că-l mai blochează

Fetițele cu fuste scurte…Și nu mai știu a câta oarăAvând un ochi bine format,Spunea că: „Gata!”, se omoarăDecât să intre-n alt păcat.

Florentin Cauc



Di

BÎ

CC

S DCBD

I

TCTS

ÎÎÎŞi

P

FiŞiPC

DLA

GHEOR

n volumul „O

viz

ani murdariafaceri mul

aut de urgenare ştie bine

rprizele o

in ţările iluz fandoseli,

ărbaţii se întoar fetele re

nul guver

ăiască ţara,a să furăm năiască-n veavem mere

ratele mai

i ia din casi ia şi dor, şi ia toţi cod

-mi lasă... d

oporul

ind el însuşi-a vremii co porul are mând le ridică

iteazul vân

edalii a priar, cum suntau tras în jocelui ce l-a

HE BÂL

ie şi una de ehi şinău

făcuţi de une, de cinci s

ţă procurorcum să-i sp

cidentului

iilor bete,omeală şi

orc pe motoin în merce

an ţ ilor

tricolorul!oi mult şi bii de veci po şi de la cin

are

bucuria,i libertate,rii şi câmpiaagostea de

un tezaurnştiinţă treaâini de aur...şi votează.

ut

it haiducul,grele la pur

s pân’ sub pecorat...

SUR

CI

igrame”

trişortele,

le...

resuri,ete;desuri...

e, porul,

!...

rate!

ă,

at,apucul

ÂSUL BUCO

50

Î

INEI

bunden ţă

urişti aveme frâiele dr reptate însăăci o împar

ampanie

cei ce vin lă ne cerşeasint toţi de-

-avem măc

ropor ţ ie

răindu-ne duntem dato

iranul cel dator e cel p

roustiană

insorile dei nu eşti, siorneşte cu cn căutarea

nadverten ţ

junsă în Italăcinta noase pizza-nvişa-i când e

ime ceferi

renule, maşu ţi-aş da-nă-l aduci pei să-i duci p

ortretul u

ortretul şef tă pe pereteunt fericit căcar pe lân

erioada di

n timpul cel-a fost vreuin câţi au s fost măcar

de juri şti

u miile – să ptăţii cu te este mai pu juriştii într

lectoral ă

noi cu mapcă votul iargheaţă-afar r patinoar...

in ani o parti numai c-o

viţă nouăţin cu două

sus când seur, dintre ceolinda la Ganilor pier

e fraterne

lia frăţească,tră bună rouită-i de de

ti cu poalel

te

ină mică,r-o zi toţi b Ionicăe toţi Ivanii.

ui boss pa

lui, tehuiul,într-un cui.

ă trece cuiulgă... capul l

taturii

de tot amarn om fără drâns dosare-vreunul om

ţinăei,

ţină,ei...

a

ă apa,

e,moarte;

!...

ot cerni avuţi,vernu ţ i...

âneascăsfrâu...în brâu.

nii –

tinic

i.

sar;n tom?!



SURÂSUL BUCOVINEI

51

Unui ministru

În lumea cea de falsuri plinăAşa e omul, prin hazard:Chiar dacă-l urci în limuzină,Mai dă cu oiştea în gard...

Omul politic

Nu vreau să-l laud, nici să-l criticŞi totuşi îi divulg sindromul:În firea lui de om politicAdeseori lipseşte OMUL...

Unor conducători, mai mari şi mai mici

Va scrie şi eternitateaDespre vestiţii farisei:

Au apărat fidel dreptatea,Dar au ţinut-o pentru ei...

Alesul poporului

Munca lui e numai chin,Căci lucrează, doct şi cult,Pentru neam tot mai puţin,Pentru neamuri tot mai mult!...

Ho ţ ii de buzunare

Prădalnici, şmecheri şi-aroganţi,Ei n-au nici pic de remuşcare,Căci fură, după guvernanţi,Ce-a mai rămas prin buzunare...

Drumul conducătorilor noştri spre Europa

Chiar cu Europa-n coaste,Merg de parc-ar fi miopi,C-avem drumurile proasteŞi mai dau şi ei în gropi...

Realitate

Conduşi de un regim şiret,Trăim o viaţă mult prea grea –Cu multe găuri în bugetŞi tot atâtea în curea!...

Îndemn pentru un tovar ăş

Când se face-n ţară pâineŞi-n economie – saltul,

Nu lăsa de azi pe mâine...Ce-ar putea să fure altul...

În lipsa cenzurii

Dintre-atâtea ţări sub soareDoar la noi cenzură nu-i:Despre „viaţa-nfloritoare”Spui ce vezi, dar... vezi ce spui.

M ărturisirea lacheului

În ani trăiţi fără de rostPe lângă cei ce-o duc regeşteM-am prefăcut că sunt un prostŞi-acum doar asta-mi reuşeşte...

Dolean ţă

Politica, de ani şi ani,Visăm şi ne dorim fierbinte,

Pe lângă cei ce-o fac cu bani,S-o facă şi acei cu minte...

S ărbătorile de iarnă la basarabeni

Cu-atâtea sărbători, în lung şi-n lat,O ducem bine şi ne veselim,Iar dacă ne-mbătăm cu-adevărat,

Nici la alegeri nu ne mai trezim!

Miting de protest

Ne-am adunat o sută-n piaţăSă protestăm, că nu e viaţă.Când ne-am uitat: ce bucurie!Cu securişti eram vreo mie...

Postelectoral ă

Votaţi cu inima! cu capul!Câte-un afiş ne îndemna,Dar, cum arată rezultatul,Zău c-am votat... cu altceva.

Unor parveni ţ i

E drept că lumea nu-i perfectăŞi-adeseori poţi să constaţiCă mulţi din cei ce se respectă

Nu sunt şi oameni respectaţi...

Unui şef cu mare gard ă de corp

Voi fi greşind, dar asta-mi pareLa paza ce-o văzui trăsnit:Cu cât rahatul e mai mare,Cu-atât mai greu e de păzit...

Gheorghe Bâlici



Ş tefan

În crucCu paloTu eştiTu eşti

La Chiş Ne-ai îAm cuIar fără

O Vodă N-o aştDar vaiCare-o

M ăsur

Pe-un bDin IadCăci ScSă țină-

Zicala

În Iad,MereuIar drac”Bătaia

cel Mare ş

a Ta ne sprişul ne ţii păStăpânul şiCetatea şi C

inău şi la Scercat în vr oscut prin TTine umilin

, ştim, a ta r ptarăm în zde ciocoimşteaptă de l

de sigura

oss politic r în Rai l-auaraoțchi nu-așa un… co

de acasă

n bărbat bă lovit c-unul îi spune,e ruptă din

SUR

I

Sfânt

ini cerul,ântul.

trăjerul,vântul.

ceavami credinţa,ine slava,a.

ăsplatăadar,a toatăa... ţar.

ță

putat,xpulzat,

i dementcurent!

ăușătrai,hiduș:ai!”

Binefa E alertă

NumaiFericițiAu cior

ÂSUL BUCO

52

N DIVIZ

Chi șinău

ceri în Ia

mare la șeitsândiții toți

că dracii dedit cazanele

INEI

A

faturi pen

Te vezi înÎn astă ţar Ai prins u... Să min Sunt mulţFăţarnici,Chiar cre... Să min

Socot ai tCosmopoCă eşti al... Sa min De ţară teZău, nu nÎţi dau di... Sa min

Mosc Ivan TÎn RaiDorinA mer

ani,aclamă

țiganide-aramă.

ru viitorul

vis un faraă de netoţi?n loc la mici, dar să te c

i în sferele d demagogi si că ai cevai, dar să te c

i şi chiar aiiţi şi patrioţţării salvatoi, dar să te c

mai doare- ai de idioţi partea meai, dar să te c

lul (povest

urbincă celn-a stat un cu- i un gule drept în…

preşedinte

n

ofon?readă toţi!

e susi hoţi -de spus?readă toţi!

lor,i,?readă toţi!

cot??un votreadă toţi!

nouă )

omadeas,ai în Iad,Donbas.



anti o caca pe

de vsă-țica să

dar tși frui ca

pestene în și sta

pe b

și-nvte dutu, al

cânt minucândo oa

pe ca în pisă câ

dar ucu – i vis

ce-ncândîn cu iar do Phși te-mult

glog ă

tilenă-am v un rege să t

rbe-nflăcăraină cald înle porți cu t

ești surd șinzele se scu plocade gr trăirile nespdreptăm, str

u cuminți cuze caste, da

ăluită-n ner c cu mine-ntăcerii mele

c șoptit

nea mea, s-aanii vieții îă în deșertulre-ai popula

eptul meu ste lumii de

șa coliviei-in lacăt gre

ele mi-s pasan te căuta

tu erai de mibul meu de

mă arzi cuoenix port soi iubi mere așteptata, e

ut să-ți scrie-mbrac în t

te și mierii,rele târzii,ne-n ve nic

mut și nu mură-n livezile de tăceriuse ieri.ini, spre nic

vintele-ngh fanate

stirenemurire,mire.

întâmplat si treceau p de tăcere,-o cu himer

zbate o măiubirea noas

ferecatănumit prej

eri călătoare în depărtaltă vreme c

dor neostoi

gheața nep b spuza dis, chiar dacă

erna mea m

SUR

LU

sau o eglogogă

i.

ă vezi

ăieri.

țate

viistii,

e.

astrătră,

decată.

,e,ulcușit.

sării,erăriinu-ți pot sp

inune.

ÂSUL BUCO

53

INIȚA I

ă

une,

INEI

NEA

dor sub tr

mă troienesi îmi prod

simțiri ce lse-ntorc, ce și se răzbuasemeni vâmă viscolenevoia lui a și croșetânmă pomene

un ghiocelcare sfidea te mai vis te mai vise

pe care-am pe harta vieești punctul c-am irosittemându-mdegeaba-n

mai fac azi

pierdută ea clipei repși sufletu-

pe-o insulă

dar nu mă-din visul mi sare pun

comoara m

iene

c cuvinteleuc în sufletcredeam de

rând acut re

ă iarna cătr cului pe-o r te setea con fost odată.

visări din f sc că înflor

vid de mână iarna toat

z

ca pe o Atlscufundat-oții mele atâ cardinal ca

atât amar deă de-ale iubi

area de-a

inutile, trist

ădejdea de-zi care ni s-i bolnav destrăină-i na

dur să te aleu de tot să

e rana dispa, departe-

espusevalan e,mult apuse,anșe.

muguri noiamură uscatceptului de

re de dureresc deodată,

âiere ,.

antidădin eroare,de insipidă,

e mă doare.

fericire,rii dări,intire

căutări.

florirea dat,rătăcirefragiat.

ng uitării,lecierării.i ești pe ve

.oi,

,

i.



Iubiți, voiIubiți plim Iubiți în blIubiți și câi Iubiți-vă pIubiți-vă c Iubiți-vă p

Iubiți-vă p Iubiți pe cIubiți neva Iubiți angr Iubiți s-o f Iubiți tovaIubiți pe c Iubiți cu fo

Iubiți cu p

meciv“V

Iuundisdr

de P

oameni buni,ările și cura

c și pe alese.nii puși în les

-obuziere - c cin-vă cere

-orizontală c

verticală, în

mionagii ce ssta și copiii f

și la bucată,ceți însă lată.

ășele rele car i cu multe ste

c animatoare

timă trădarea

În 24 iu

mbru al C.ice” volumoluptăți i ai ț i, Face ț i,

dintre eltihuri apare ptul încântă

La câteva

ubi ț i

etru Brumă

natura și Posce-ajută să sl

Iubiți pe nege, iubiți și câi

alibrul unudo

ă dați scrisor

toate părțile

lt spre sferel

trică permancuți de dânsa

căci viața-i s. Voi cei avuț

e v-au pus lale pe umăr, d

ce v-a-ncălz

… Dar, Nu i

SUR

D

Parodie la

lie 2015, ta

U.C., a lanele III, Vstinențe” serege ț i, Citi

. Toate sute cu vers

tor.zile după la

ul Mare din biți un kil.

ri și pe blonzinii vagabonzi

ă’ ș’doi.le-napoi.

trupești.

e cerești.

nt asfaltul.- dar cu altul

curtă, doar o, voi cei faliți

colț pe coji.ate pe daiboji

it de-atâtea o

biți pe trăd

ÂSUL BUCO

54

AN NOR

Lansa ț i o poezie de

lentatul po

at la Aquai VII. Îngăsesc poei, Scrie ț i, Bt scrise înri lungi și

sare am scr

pril.

..

.

tiți..

.

i,

tori!

Lan

Lan LanLan LanLan Lan

Lan LanLan LanLan LanLan Lan

Dar

INEI

A

etru Brumă

t constănțe

Magic “Bvolumulii intitulatete ț i și multacelași stil

rimă la mij

is o parodie.

sați un yachtați pe șantier

ați și bărcileați și aeromo

ați actrițe-ncați fetițe-ncâ

ați discursuri

ați promisiun

ați-vă de sus,ați-vă și nu fi

ați-vă cu anvați-vă-ntr-o a

ați-vă-n formați-vă! Să tra

ați spre mare

Nu lansați c

n Petru B

umărele -II, cu su Fi ț i, Ave ț i,

altele. Rep original,loc. Un stil

Lans

de Dan

luxos pe mar vapoare, poa

cu vele, plutidele, dar nu c

ezătoare, ce r tătoare în pr

fulminante c

i jenante, că

din aer, avânți fraieri, doa

ergură în zboventură, plec

ula unu, vitegi cu tunu’, al

a fără spumă

Petru Bru

umă,

aietetitlulr ăi ț i,oducvândde-a

ț i

orea

, dacă aceaste refacem dr

d sublim cua MIG-ul, spr

oluri își dorearâvnitul rol

să ajungeți

i-așa nu le re

d în spate par nu sperați s-

planat cu pand în Corfu

omani nechibte formule to

uhoi de artif

ă volumele I

vi-e marota.cu’ flota.

olta-n vânt.e pământ.

c de vis.de miss.

eputați.

pectați.

așuta.atingeți suta.

apanta.u amanta.

zuiți.nu știți.

cii-n noapte,

II, V și VII!



c

C

Mai ţică

şi cun

Maiseninşi cu

Din la

cşi tot

au

câac

că al

* Cefeu , - c

între conste Lebăda.

** Septent

VASIL

Lăsa

Lăsaţi-lO viaţă v-

că viaţa

ă luna de pee a voastră,s-ajunge

Lăsa

nd voi aveael vă spune

şi, săcă totul est

Lăsaţi-l

Mai ţ i tu minte-ne-apucase f , pe ani lu

trimitea bl

ii tu minte,ul din Cefeum pe raza lun binefăcăt

gi fioruri s-a

a valurile-nrivind aprirs pân’ la c

ai ţii tu mind cerul nop

um ai alte-nte focuri ard

onstela ţ ie din

la ţ ii-le Ursa

ional , ă , - adj.

POPOVI

i-l dracu!

dracu! E poa minţit fru e frumoasă!

cer, cu tot cştiind că nui pân’ la steţi-l dracu!

i şi bube şică viaţa e

nu fiţi trişti,o metamor

dracu! E po

tu minte uncă noapteigul, am făcină, steaua

goslovire şi

are, cerul la*, azur séptnii ne curger fluid univ

u desprins p

olburate-nsul ca pe-unuşă fioruri

e, ai vreo tr ii arde-n fo

grijorări şi ţi, dar tot de

emisfera bore

ică , Girafa, C

– Nordic.

SUR

CI

t.os

;

stele,uteţile.

oroaie,roză

foză.t.

a răcoroasă,ut un focnorocoasănoroc?

rg deschis,ntrional**, ca-n vis,ersal?

orniri rebel

eostoifoc de iele

le-n noi?

murareîntins ?se pareecuprins?

l ă a cerului, si

siopeia, Ş opâr

ÂSUL BUCO

55

uat ă

la şi

INEI

Când

simde

şi c

Şi-aşa îmi

s

’Nai

O

Şi-Ce

OCr

Şi miCă

CCât

I-aC

Şi

Îţi scriu uiubita

iar dac-o f

atât câtiar când

să bem p

Cul

âna-ntind ssă le str

să le culeginima cumarc’-aş strâ

şi tar şi go

şi rum miros de

Şi-mi vi vine ca o re

şuvoi nessă muşc c

ă-mi ostoies

Şi le cute ca să cad

sirenă de p(So ţ iei mele,

a venit lânu frânghiisirenă de pd că foarte

-a spus să-ii-o da ma voi fi stăp-i largul, c

răspuns c

m e-n poeă dragoste cât tine u

n stil ale

n mic poemea de ieri, i, şi-o fi, în

ai trăim, noveni-va zi, vnă la fund

s

re mere coaâng,in ram,

bate cu tăriege sânii tăi,

i,i,ni,ere-n pârgă.

e…vărsare-n gr ăvilit, poftă

c nesaţul.

leg.ă brume rec

rin largul Elena)

ă catargul,-am legat

rin largul,-ndepărtat.

fiu aproapea cu sareaân pe apeâtu-i zarea.

ă am o fatăie versulmea toatăiversal.

andrin

în stil alexa bita mea deraţe lin să-

i doi să ne ieni-va să min cupa cu v

te,

induri

.

,

e,,

drin,azi,i cazi,

bim,rim,enin!



SURÂSUL BUCOVINEI

56

=Gentillesse

Eu sunt poet, iubito!şi-ţi pot da tot ce vrei,

îţi dau 2-3 luceferi,dar ce să faci cu ei?

Te pot plimba în voiecu Carul mare-ori Mic, pe drumuri de lactee, prin Marele Nimic.

Îţi pot da tot ce vrei,şi soarele şi luna,

din stele câte-ţi dau,nu poţi avea nici una.

Ţi-aş da un universca să le ai pe toate,nu cum aevea sunt,cimetamorfozate.

Eu, ca poet, iubito,Îţi dau tot ce doreşti,ca om, nu pot decât -

ce sunt doar omeneşti.

Iubito, ce mai vrei,

că am promis de toate,de-ai cere veşnicia,,,aiasta” nu se poate!

Mai bine-ţi dau o floareÎn fiecare zi…

şi vom vedea noi cum ecu ,,to be or not to be”.

Povestea filelor albe

Povestea filelor albe(rămase-n răbojuri nescrise)

e trista poveste de-o varăa viselor noastre ucise.

Povestea filelor albee tot ce-am lăsat netrăit,

sincope din dragostea careîn spuza jarului s-a mistuit.

Povestea filelor albee golul, e hăul din noi,

cărarea pe care n-am încăput,să mergem în viaţ’-amândoi.

Aşa era bunica

Aşa era bunica când a tras la scară,Oprind birjarul birja, uşa deschizându-i;

Ea, coborând învoaltă şi sprinţară,Pe cei de faţă-ntr-un anume fel, privindu-i.

I-a-ntins bunicu mâna, era înseninat,Ca dup’-o ploaie cerul, când norii se răzbună;

Şi clipa, ah, clipa! Ce mult au aşteptat!Stăteau tăcuţi şi-atâte’-aveau să-şi spună.

Şi nu pot şti de-au spus ce-aveau să-şi spună,Că mai rămân nespuse, cu tine de le duci;Şi a trecut o zi, şi-a mai trecut şi-o lună,

Apoi nu şi-au mai spus. Cât a trecut de-atunci…

*****

Povestea lor mi-a spus-o vizitiu-acela,Ce-a tras la scară butca, din care-a coborât bunica;

De-o vreme, gând sihastru mă opreşte la:Din marea lor iubire, nu s-a ales nimica.

Ori, dacă musai vrem ceva să se aleagă,Bunicu s-a ales cu tata, iar tata s-a ales cu mine;

Eu m-am ales cu fiii, iar de la ei nepoţii,De-aceea poate, când îmi este rău, mi-e bine,

C-aşa e dat să fie totu-n datul sorţii.

Cânta ţ i patriarhalul

Pictorii-s de mult la ţarăşi pictează pitulici;

voi poeţii, ce-aşteptaţide-ncurcaţi treaba pe-aici!?

Ce mai staţi în burgul vost’,Bateţi strada şi asfaltul?

repliaţi-vă la ţară,

mai aproape de Înaltul

şi cântaţi patriarhalul, brazda neagră şi belşugul, puneţi rimă-n vers, măsură

şi deprindeţi meşteşugul

celor câte sunt la ţară;înfrăţiţi-vă cu glia,

cu izvorul şi-aveţi grijă:nu ucideţi ciocârlia!

Vasile Popovici



SCBL

CCCU DCAŞi

MăDeVuVr Spr Să-MăDe

PăLiaDa

Cu

Mă

CuApPePul Mi

miSeCo

VASIL

Î

-ncoloneazopacii vechiig bangul via estompat

e-am fost, ce apă mă-nsând va sosi sn înger aşter

ar dincolo, ce-mi hărăzeşcum îmi iauurc, cu împ

M ă-nscri

-nscriu în cecercul univecanul preistau spectrul l

e focul din ami ardă file-nscriu în cecercul unive

urea mea doele pervers

nu sunt înc

viaţa calc fr

-nscriu în ce

poza unui în păi muşchiu

rizont danssând perfide

se deschide

sfâşie plămâătăciră poliiabia bezmet

CRISTE

păcare

paşnic, rânşi străzile dţii mele e duzderia de

sunt şi câtţeşte cătreuprema-mbnând pe fru

e raiuri măte în ascunsanafura şi văcare, înc-o

u în cercul

rcul strâmtrs de necupric nu s-a s

ui pe lavă s

dâncuri, deeci din vec

rcul strâmtrs de necup

rneană e de m-au cupri, nu sunt un

netic peste

rcul strâmt

Sud

ger înfiptă-l verde cu pază cometescene în oc

ieptul şi vu

nii, îmi perf . Pe unde oic mă-ndrea

SUR

uri, rândurişarte. parte,ânduri.

ai ţine firulare,ăţişarete-mi mirul

şteaptă,destinul?inultreaptă.

trâmt

e ne despartins.ins,mă poarte

estins,ea carte.e ne despartins.

arte,ns.învins,

oarte.

e ne despart

ochiul stânşii încă tefeşi luceferiiul drept nă

lturul cel cr

rează cordui nordul ?tă către sud

ÂSUL BUCO

57

,

,

e

e

e.

ri,

âng.

d

l.

…

INEI

MaInf Spr Spr ToŞiMaInf FilSuVr

… Ma

DePăSă-Câ E t

UciCăGo

NeCăCâCo

Mai de

i departe…rnalul ritme mai mult şe mai viaţă,

te frunzelelepsidrele si departe, mrnalul ritm

le din vecht doar martmilor ce au

ata să zbur

i departe…

P ădurea

un timp măurea vechemi spună păd uşa viselo

istă că e tot

să crud şi nlasă munţiiaşi, cu miez

mustră cu astăm pasivid oameniit un crud

e strada ev

e strada evavele vech

Şi flori deireasma ti

n burgul pr e strajă stae strada evavele vech

Sub norii gr Creneluri sf Şi-n ceaţa v

ştern pe ca

e strada ev

arte

ai departempusi spre mai sspre mai mo

-au dusnt sparte.i departe,mpus.

a carterul răpusapus.

m spre Mar

ai departe

ucisă

vizitează-ne molid,

sul ei în şoar deschid.

mai rară,

milos,e ocară,ul lor stânco

ar pădureaşi vinovatânuind secusasinat.

ului trecut

lui trecut, pavele roa

ucegai pe ca pului pierd

sărat cu oasu oşteni de llui trecut

, pavele roa

i pe ceruri sşie vântoasemilor ploildarâm săru

lui trecut.

s,arte.

e

oapte

te

s.

ea

e

se,ut.

et.

e.

cut

ase



SURÂSUL BUCOVINEI

58

Se-ntorc t ăcu ţ i

Se-ntorc tăcuţi dintr-un trecutVechi paşi striviţi pe caldarâm,Sunt, parcă, de pe-un alt tărâmAtins cândva, iubit, temut.

Vreau zidul negru să-l dărâm,Să depăn fir de la-nceput.Se-ntorc tăcuţi dintr-un trecutVechi paşi striviţi pe caldarâm.

Când nu-s decât un bob de lutPe care rănile-l sfărâm,Prezentul doar ni-l amărâmCu anii care s-au pierdut

Şi stau uitaţi într-un trecut.

Sonata Lunii

Umbră, umbră din penumbră,Umbli palidă şi sumbră,Cu aripile golaşeRătăcită prin oraşe,Cu ochi trişti, cu ochi de mură,Strânsă-n chingi ca o armură.Fă popas în munţii negriSau albaştri, dar integri.Sus în pisc prefă-te-n goarnă

Şi tăcerile răstoarnă.Mai apoi, călcând pe clape,Când vin cerbii să se-adape,Să te-audă toţi goruniiIntonând Sonata Lunii…

Peste noi va ninge timpulCând am cucerit Olympul.

Vis sterp

Vreau să dorm, să dorm, să dormşi în vis să mă transform

Făt Frumos cu plete-n vânt,sfinx cu aură de sfânt,curcubeu stropind culori

peste munţi şi prin vâltori,stea polară sus pe cer,flacără arzând în ger,un bujor, un trandafir,candelă şoptind cu mir,

pe Acropole un zeu, prinţ sfinţit de Dumnezeu…

Dar nu sânt decât ce sânt

vechi client pentru-n mormânt!

Poem absurd

Se dezechilibrează imaginea ce-am fostCând rupe imn satanic zăgazul lumii vechi,Chitare surpă ritmul intrându-mi în urechiŞi-mi spulberă timpanul rămas în avanpost.

La bară mici schelete se mişcă giumbuşlucIar fani obezi la mese se clatină rotund.Cutremur e pe Terra, se zguduie profundTot cosmosul. Mi-e capul sub bardă, pe butuc.

Doar creierul, cu-o fibră de sol ereditar,Păstrează cu candoare un strop de vin în versŞi, prins în chingi, rezistă – uluitor demers –Visând să se întoarcă la iască şi amnar.

Reverie

Ce paşnică e marea în ceruri, cu corăbiiDe constelaţii ample sclipind ca nişte săbii,Cu dâre de lumină, spumoase căi lacteeŞi fulgerând sporadic frânturi de curcubee,Cu rare găuri negre ce îşi ascund piraţiiCe stau mereu la pândă spre rătăciţi în spaţii,Iar noi, planet-albastră, căzută-n ea, credulă,Când ştim, inteligenţii, că suntem sumă nulă,Că nu putem percepe decât secunda, clipa,

Că nu avem substanţă, nici ochiul, nici aripaŞi ne-amăgim, petale de fiinţări deşarte, Noi, urme de cenuşă, erată pe o carte…

Ce paşnică e marea în cer, dar ce furtunăPe marea de pe Terra, în lumea mea nebună!

S ărbătoare

Ne îmbrăcăm cu datini şi dorinţi,Cămăşi cu fluturi albi şi guler tare,Veşminte pentru zi de sărbătoareCând preacinstim cohortele de sfinţi.

Ne înhămăm la carul cu poveriŞi-n peşteri-mănăstiri lăsăm ofranda,Cu candele şi mir sfinţim verandaDin casele cămin de pauperi.

Şi-n seară ne întoarcem iar în noi,Pe amintirea zilei cade brumă,

Nimicnicia noastră ne consumăŞi-n noaptea ce urmează plouă ploi…

Vasile Cristea



Ce-

L

RAIAN

Depar

Cu PietreleCerul

RarăulPeste

Urcând sauÎmi intră-

şi susură aliÎn cetina

Iar drumulPrintre c

Şi îmi îTristeţ

a un popasÎncercui

isând la unIeşit, nea

Străbat acSpre vârf

De-acolÎn dor

Pe văi de viTurme de

În şopot de iEcoul sfărâ

e pe Rarău

Ce-a rătăi mângâi suTrăind de

ISTIRIU

tele, de pe

I

oamnei sfii plin de m

şi întinde-ăscoala din

II

coborând d taina inimitul, din pro

e-şi leagănă

III

şerpuieşte coline paşnic

bracă-n fr a asaltată d

IV

ă uit spre ce de păduricastel semeteptat, în a

V

m cărări cari de-ascuţit, de sus, îmri meandre

VI

s îşi aşternemunţi, albaşzvoare-şi camat în zeci

VII

, în braţe-mi

cit, nehotărâărarea şi-i aarteleatât d

SUR

-IVANCI

ar ău

ând măreţiastere,

părăţiaartere.

e pe Rarău,i răcoareafunzimi de h răbdarea.

u tandreţe,e şi moi,

museţenevoi.

estele de vala poale,şi legendar,ea cale.

e mă urcăe stânci…i aburcădânci.

splendoareatri în zări;ută culoareae chemări.

iau destinul

t, pe ape;lin suspinul, aproape!

ÂSUL BUCO

59

ău,

r,

INEI

ş

zb

d

îmbrăţ

c

la piept

d

Doli I

Lacrimi pe geamul

toamna plşi-n suflet n II

Discrete şrina pieptul

oftează-ni-n plânsul

III

Întunericîmi înfioar

iar timpul îîn suspin p

IV

Obsesi plecar

rului spre cMaladiconcent

rerii în fiec

ş vrea

I

Aş vreasă-mi curgăişarea oarb

II

Aş vrealutirea prin

a surâsul pălându-mi

din incertit III

Aş vreasă te v

braţele priratările preul tău mâng

IV

Aş vreasă pătrundă

suspinul zbuciu încercările

lasăurgător

oioasăgru dor.

oapte,i bătaie,oaptein odaie.

rece pasul,

şi treceopasul.

ă –earul sfânt…ă—areare cuvânt.

ereu

ereuîn destina norocului

ereusperanţăi tău,

păcatele

dini!...

ereuăd,

indu-miestinateietor şi sfân

ereuîn mine

tău,atdorului!...

!...

t!...



SURÂSUL BUCOVINEI

60

Amurg în toamnă

I

Îmi curge-n soartă gândul orb şi rece,

Se zbate–n tâmple viaţa ce-şi petreceSecunde în trecut, speranţe-n viitor,

Sub nori îngânduraţi de-amaruri şi de dor.

II

Îmi plânge-n paşi vântu-nserării,Pătrunde-n amăgiri foşnetul mării,

Se pleacă-n ape vidul visului,Plutind pe spaimele abisului.

III

Îmi cântă-n şoaptă trecerea spre noapte,

Dansează-n pomi toamnele coapte,Se-anunţă-n sfânta-ţi mângâiere

Aprinse-mbrăţişări, avide de plăcerei.

Regina Poeziei

I

Scăpată din strânsoarea îngustăa concretului,

Regina Poeziei, Metafora,îşi cuibăreşte destinul

în imaginaţia poetului.II

Acolo îi cântă Obişnuitului;îi transfigurează târâşul peltic

în zbor spre nesfârşitul Susşi împrăştie peste suflete

neprevăzut, culoare şi nespus.

III

Nu toţi îi percep rezonanţeleabstractului,

nu toţi îi valorificărostul metamorfozeiîn mereu noul Altceva.

Însă, doar cu a Poeziei Reginăîţi poţi măsura

capacitatea divinăde a visa

o Împărăţie,numai a ta,

în spaţiul cuceritde fantezie.

Cupidonică (X) : Vis împlinit

I

Ploua-n sclipiri de fulgere-ascuţite,

Zigzagul lor halucinant, rapid,Da semn de tunet poftei, biciuiteDe strânsul de plăceri avid.

II

Şi trăsnetul cădea copleşitorPeste înverşunarea, adunată

Prin mângâieri de şoapte şi de dor;O-mprăştia prin carnea răsculată.

III

Zvâcneau, de neoprit, mişcări necontrolate,

Prin aşteptările din nopţile fierbinţi;Cuvinte frânte se cerneau, plouateSpre săvârşirea potolitelor dorinţi.

IV

Încet, încet, ecoul îşi stingea chemarea,Venea să copleşească visul împlinit

Şi îmbrăca-n senin împreunareaCu somnul blând şi liniştit.

Traian Nistiriuc-Ivanciu(Din volumul în preg ătire – AUROR Ă ÎN AMURG )



AU

Împăr

Mirific bCe mi-l sCu licurici,

Cu her Mân

AruncŞi ge

SE-n

Îndoliat, păVezi case s

C

PŞi apa clocVântSpulParc-

Suf PăduScârţ

BraziiŞi c

Iar P

În

CadIar

PrinMa

În sc

ORA S

astel de ia

ţia iernii m

sm din cart punea buniccu zâne şi cghelii de caiţi cu biciuir

ă iarna podnăprasnic

us, măritulr-un sicriumântul zacefocate în ţuumpăna fân

cer stă răstioteşte pe lesl şuieră prinerând zăpezr fi sfârşitul

letu-mi ţipăea îşi clatinâind din înctineri – verz cei bătrâniizvoarele sin nămeţii uclipiri diam

pe ele pod da-i rece şiharemuri diestuoasă şilipiri de ceti

* * *

SUR

RBU

rnă

-nfioară,

a cu poveştia odinioară,u feţi-frumo sălbatici,i de foc,e gheţurieste tot.strue nori;sub ninsoriţuri pân-latânii

gnităezi de abis hornuri,i şi fum,lumii…

nebun.ă trupul,eieturi,

i poeme –se rup.spinăriaşi;antine

e brazi.ivină,zăpezi

haină,i verzi.

ÂSUL BUCO

61

şi.

…ât,

INEI

În c

Pă

uScăl

pe-uîn

i

mieVi

odru când

urea-şi piapcetinilor de

pe cărărilede-ncet paşidate-n cercuînmiresmate cal de bora

lacrimă de r ântul, darni

drămuieşte îl miresmelundând într Fluturii mufac paradaîn risipă de

calde sau m

Şi albinele-uc conduriie dulce-n fa albastru, cdunată-n m

harnica f duce saci îndin zori, pâ

Greierii, îcu fracul

au umplutîn concert s

Multe gâzs-au înacăzând toate

unui emiUite-o bu

roşie cacu buline

nu-şi găseştÎntind mân

către-un puiaş vrea să îl

speriat, îlÎn fundul

zăresc o cîn bungeagseamănă cuPrin fereast

mă uit pee un pat de

doarme moşDeodată-că văd o b

toarce dintr-lungi fireE caierul

care a tr peste mine-când am a

am adormi

tănă obrajiiargint,ierdute,-mi afund.ri de luminăle culoringic suspinouă-n zori.c cavaler,n pocaler mister,eaga zare.lticolorimodei,culori,

ai sobre.

cărcatecu polen;guri curge...t te chem !uşuroaie,rnicăspinare,ă pică.talie

abrat,oiana,

-au dat.

e sluteorat,-n pânzarant.uruză,ocul,negre,e locul !a caldăde cerb,mângâi,

pierd.ădurii

olibă,ascunsă,-n gheb.ra micăfuriş;scânduriMăcriş.i pare

ătrână;un caiere lână.remii

ecutcodru,ormit.

,

,



SURÂSUL BUCOVINEI

62

Reg ăsire

M-am săturat azi de minciună,de râs, batjocură şi-ocări;

m-am săturat să fiu nebună pentru voi, voi toţi cei răi…M-am moleşit de plictiseală,

de ură, bârfă şi scandalşi de cei ce mă coboarăde pe-al vieţii piedestal. Nori sălbatici se adunăîn sufletu-mi nevinovat,

am s-alerg iar prin furtună,să simt că zbor iar spre înalt.

Mâinile mele, ochii mei,voi de când nu aţi mai mângâiat,

buze de fragă,

buze de dragă,voi de când nu aţi mai sărutat?Alergaţi iute, alergaţi în grabă,

prin stuful puţinelor ploi,deschideţi fereastra închisăşi sufletul înaripaţi-l în doi!

Prin perdelele nopţiiaruncă-ţi trecutul

şi lacrima şterge-ţi din ochi!Trăieşte frumuseţea albastră a clipei

şi vieţii rupte fă-i un nod,căci duioşia morţii

ne-atinge prin clipănumele rămas pe-o cruce.

Vocale de iarnă

În pădure, pe dealuri, balet fantomatic de albă ninsoare…

Pe buzele mele, pe buzele tale,sărutări ţuguiate de albe vocale.

Alb este totul,cu ţurţuri sub streşini

şi sclipiri de oglinzi în ferestre…

Ce pufos e pământul,cu dalba năframă!

Sufletul un abur lunatic emană… Ninge sălbatic ninsori deşelate,

un vârtej de zăpezispre codru se-abate…

Noi doi, mirosind a iarnă,cu stele în cetini,

într-o linişte albă…

Scrisoare de adio

Vânt ce rupe frunza din grădini,De acum, iubite, noi vom fi străini !

Vânt ce rupe pânza de catarg,Voi rupe din suflet tot ce mi-a fost drag !

Nu-mi pare rău că te-am iubit,Îmi pare rău c-ai râs de mine,M-ai răstignit şi m-ai minţit,Pe alta o iubeai, ştii bine !

Nu-mi pare rău că te-am iubit,Ai fost al dorului ursit,

Ca pe Iisus eu te-am primitÎn sufletu-mi neprihănit !

Ca pe o candelă eu te-am purtatÎn sufletu-mi îndoliat,

Ai murdărit ce-a fost curat,

Eu te-am iertat !Ai vrut să plec, adio, dragă,Şi-am plecat !

Vânt ce rupe frunza din grădini,De acum, iubite, noi vom fi străini;

Nu mai plâng iubirea destrămată-n toamnă,Va veni uitarea, ca o mare doamnă !

Nu mai plâng iubirea ce-a rămas în drum,Plâng doar amintirea, un suav parfum.

Vânt ce rupe pânza de catarg,Voi rupe din suflet tot ce mi-a fost drag,

Vânt ce rupe frunza din grădini,

De acum, iubite, vom fi doi străini !

Justi ţ ie

În braţele acestei lumi i-atâta dezbinare!...Oameni drepţi, oameni buni

se sting sub lumânare…Atâta bârfă şi dezmăţ,

atâta nepăsare, procese sunt şi judecăţi,cu martori falşi, dosare!...

Minciuna ţopăie pe buze,rânjind la buzunare,

cu toţi suntem nişte păpuşi la bâlci, printre ulcioare…

De mai există vreun om bun,ce-i luminat de soartă,îl duc la casa de nebuni

şi câinii toţi îl latră.

Aurora Sârbu

(Din volumul CULORILE INCERTELOR IUBIRI –

Editura Opera Magna – Ia şi- 2014)



Un Nu

ȘiDaȘut

Sc NeȘi tApȘi- Ce

Ne

DaȘi-În a CePaȘi r I-aChi UnO vEl

Că,La

Tin,,UDeEle,, D

Di – Vîi s

Și – D

i elev cu cavea nici re

u-nvăța ni avea compea abil din g imbare de aasta îl scote

ot cădea în si și-a luat, îcum... e pa lasă iarna...a adus zăpa

n-a fost iar lăsat, în prisfalt...gropi

cadouri i-atofi i dulciochii ce făcdat cadou car și-un cop e duce mu

iață a muncire-averi de-

astăzi, nu-icap, îi arde-

ere ț ea- i sp țânc” alint

școală nu-iii l-acuză d

irectorul no

rende nor ăeniți mai deune soacra,

ora i-a răspesigur… nu

mpeten ț e di ard, nici bol

ic - așa se ptențe digitalenți i buzu

titudinea mereu dintări de apaticet, inima-

ient la terap

primăveriiă-afară,

ă cu fițemăvară,și gropițe.

ăcut bărbat ri ce te-mbiau furori bucurie...l... făcut din

ca de-o viat, n-a stat ua surda și, s

ai trebuietihnă-o lu

ne cuvântut, cu capriciasă defel,e vicii :tru-i tembel

-soacr ă , că am îmbcu un grai r

ns, cu mier ți scap prim

SUR

MIR

italei mintale

are-e:are.

minți,dinți...

ie.

ul de 8 Mar e

flori.

ă pic, pare

imic...ânare.

l...i,

!”

ătrânit !nit…

-n glas:ul parastas!

ÂSUL BUCO

63

LA GRI

Epigrame

ie…

INEI

ORE

La co-Tot ți

ExplicIar dâȘi-n n UltimDe vreDe laZgândȘi-ai s

Stil peDe ani

Impre NumaiElevii

Pensi Nu-i pÎnfuleȘi chiaMănâ

Practi ExistăJustiți

Și-aceiSunt a

Solu i PoliticCă aiCândSoluți Unei d ProfilE unul

AplicăTocm

silierea cuă, sparge, b

ă- nvățătoar sa stă ascultrvii-ntin i...

strategie Ai ca să prinzârf, ai doarre te ,,mitit vezi ce da

agogic eficde zile are

ii bune el n atunci cândtoți… trăies narul conteasă că mai aă, chit că-ir de va prică tot!…Că

ă judiciar ă astăzi legi-i la rangul

ce-s inculphitați, când

pentru o ca este mereuuteri suprelegea e bolâ… îi legi și

oamne judel ei moral- s de femeie î

proceduraște mita ca

ărin ț iiate, deranje

a mamei, că și oftează,îi scapă-n f

NAFi ,,toți greii”o șansă:eii”din casă!

ientaimă,

lasă,intră-n clas în spaimă.

mporane-un dinte,ierbinte,i dojană,i de poman

se aplică,de belle- art

ți, la o adic mita-i ca la

rier ă politi o șansă,e la tocmeadă și-i în tr

i bagi în bo

cătore înțelege-drăzneață,

upă-o lege: precupeață

ză!-

lmă,

ță-o palmă.

,

.

,carte.

ă

lă,nsă…lă!

.



SURÂSUL BUCOVINEI

64

Consiliere juridică Constată-n mod firesc și nu se-nșală,Că unde-i lege, sigur, nu-i tocmeală;Discută pe-ndelete de greșeală,Dar șpaga ce-o pretinde-i colosală.

În litera și în spiritul legiiS-a judecat și- a fost convinsă,Că legea îi va da dreptate,- Și nu părea deloc învinsă! -Dar n-a dat mită…N-avea spate!

Un str ăin pe chatPrivirea-i feciorelnică și castă,Un bust apetisant, vizibili sâniÎi fac cu ochiul… Brusc, apăsă-o tastă!

…Dar dânsa e tiristă la români!

Ce regret ă pensionarii celibatari?Lucrează fetele în castăȘi-și vând și trupul, și-ai lor sâni,Se bucură că n-au nevastă…Da- s prea săraci și prea bătrâni.

Ochii văd, inima cerePrin lacrimi, invoca privirea-i castăȘi-o săruta pe buze și pe sâni,Ea nu părea deloc entuziastă…

Glonflabila s-a spart de săptămâni.Un vis devenit realitateVisează de atâtea săptămâniLa blonda șpilcuită și cu sâni;Dorește de nevastă blonda castă…El visul și-a-mplinit…Da-i o năpastă!

Unui ciurdar…Îi mângâie bundița și-ai ei sâni,Învăluindu-i cald privirea-i castă,Apoi i-apucă fața caldă-n mâini…Visează pe izlaz…E doar fantastă!

Ț INTE PREZIDEN Ț IALE PENTRU Ț AR Ă Vorbea de noile schimbări:,,De strâns curea”, de viață grea…Am strâns din dinți: ,,Vom prospera!”…El, minciunele, ne servea.

NEVAST Ă -MEA LUCREAZ Ă -N TURE!Plecată de acasă de cu seară,- Lucrează-n ture lungi ,,La merdenele” -O lua al meu vecin până la moară…Și-am prins-o! Îmi servea doar minciunele.

CONSENS ÎN ECHIP Ă Lui șeful- zău!- îi place tare,Să-l lauzi- că-i de acțiune!-O facem toți- în gura mare!-Și minciunelele sunt bune!

Epitaful unui conducător narcisistA condus uitând de țarăȘi-a lui glorie și-a scris,Doar la moarte-a dat-o-n bară,C-a murit ca un proscris.

Ra ț ionamente de politicieni… Bucurie cât cuprinde- E frumoasă-a noastr ă via ță! Avem încă ce mai vinde,

Cât ANAFU-i o paia ță!

Bilan ț în familia l ărgit ă Când soacra ofensat ă tinde,

,,S ă dea din gu șă” cât cuprinde, Doar nora îi mai face fa ță ,C ă-i disperat ă de-a ei via ță.

Epitaful unui conducătorA domnit fără să-i peseDe popor, an după an,Azi, istorie îi țese

Gloria de domn tiran. Metamorfoz ă Femeia- eterna poveste-De-a pururi, mereu altruistă,O doamnă- iubită când este-Soție... devine nazistă.

Femeia, eterna povesteE- atât de delicată când apare,Irezistibilă și-ațâțătoare,Eu am aflat că e o tipă tare...Atunci când a luat foc de supărare.

Frumuse ț ea vie ț ii în doiCând astăzi eu îl sărutamŞi cu tandreţe-l giugiuleam,El mi-a răspuns abia şoptit:,,M-am plictisit de-atât iubit!”

Mirela Grigore



Po

Autorul îVânzareCu condeConturân

SnoavelePlâng şiŞi se cerSub sălba VersurileApelor înFredonânPe portat Muzica r SavurândIar ecoulPe un ve Peste LuRânduriSe amestDăinuind

Dulc

Odă BucPe PămâCu pădur

Munţii fa Fiecare pCe sunt oVântul tuDăinuind Prin pădCerbii mȘi izvoar Pe drume MănăstiriCând le vBucovina,, Colt de

etul

pleteșten Toate Căr iul pe coli ad le dă culo

-nșirate-n tarâd deopotricitite parcătice narcise.

curg aidomvolburated o melodiev aranjate.

da conturulmiezul ze

se audes melodios.

e revărsatăespre poezică frenetic

pe veșnicie.

Bucovină

vinei dragitul strămoș

i de brazi şi

lnici străjui

oartă un nu legendă vieturor o spun ca mărturie.

rile alpinei boncăluie cristalineţ îl răcoresc.

le te-ncântă,ezi inima-ți Noastră sfâRai "se mai

SUR

E

țilelbere ...

năvă

a

os

e

scfagi

sc.

e,e.

c

creştentănumește.

ÂSUL BUCO

65

LENA PE

În gÎl iaSăE ca

ÎngAtâChiDeş În g

NuChiMai

AştŞi-aVoiŞi v RăsSăAcuLa r

INEI

U

La re

eamantan îu cu mine pvreau, să-lşi cum nu a

ămădesc toaor ani, prinr să încerci

i în timp s-

eamantan, îas nimic lar dacă-i gre

pun chiar si

pt s-ajungăm să mă urcînvia şi voioi avea iden

unsurile la-reau să uit,

m când treevedere pot

Eu și

Eu sun

Tu, PăEu sunTu eştiEu sunTu, miEu sunTu eştiEu sunTu eștiEu sunTu eştiEu sunTu, înt

edere

i pun de toaste totit, să-l las,m identitate

tă-amintireaoi trecuţin-ai cum să

transforma

i pun trecntâmplare

şi de mă d banale lucr

trenu-n gar la prima uşenaşte dinitate clară.

ntrebări sunsă mai rămâul o s-o ia dsă-i spun p

Tu

t cerul înste

ântul popt dulcea adi patima plăt înflorita flrosul din pet versul poe cheia melot ziua,noapte,

t visdulci şoapt

t muza dintregul Unive

te

u pot.

uiţit iubirea.

tul

areri.

ă

enuşă

vagin, nu potin locrsoanei dra

at,

lat.re,erii.are,ale.ieiiei.

,-un verss.

gi.



Ccâcâv Cşi

câv Cşicâv

luatăia

luachiluamaser

pesauorişi psăcămădar

şi p

cudrucincin une

păscin

cin

IO

Dor de

ând vi se facnd dorul gr nd râde cer niţi în Tran

ând apele secreşte pâine

nd se aud tăniţi în Tran

ând păsările-amiaza-n sand visele păniţi în Tran

Vitala

i-mi imobilţi-mi firele

i-mi şi singr şi abajurui-mi telefon ţin legăturaiciul acestaare niciodatyala chinezsoba obosităatul luaţi-l aorm în piciacă stau pu

pot debaraslăsaţi-mi atâ

osibilitatea

oemu-acestmul către oa mă coseştemă colindă

le cuvinte sări care-n ce mă alungă

mă aşteapt

VASIU

Transilvan

e sete de cuu al munţilo-n dimineţiilvania fru

prăbuşesc pa aburind pe

lăngi prin vilvania de p

se-mplinescte vrea să mdurilor ne dilvania Ro

posibilitat

l, luaţi-mi ge-mi asigur

rul covor p ce-atârnă-nl prin carecu părinţi şifrumos de r ă nu l-am uască ce o a de atâta ceşa cum e elare ca şi unin şi socotaproape de

t: un creion

e-a gândi şi

Sens

a mă mai cemeni trece pca pe-un br şi strălumi

întorc `napruri nu vor şdincolo de p

într-o prim

SUR

a

ântr v-apasărăsfrântoasă !

e stâncivatră

i adânciiatră !

în zborai rămânărână !

rădinalumina

rsantavanneorisurori

bin plut cu vin la uşă

uşă

tembel

totşi-o hârtie

de-a scrie !.

t, mă-ngânrin amiazăţ de fân ?ează ?

itii să moarăloi ?

ăvară ?

ÂSUL BUCO

66

..

s

INEI

ând pâineaeclar şi luaţrieteni de oă poezia vie

ând porumb pre-a ciugule la tribunaă poezia vie

ând anotimă zic cu voce-atâtea oriă poezia vie

ând dimineaeste oraşu-nu conştiinţaă poezia vie

DetestDetestDetestDetest

DetestDetestDetestLa do DetestDetestDetestDetest

DetestDetestDetest

Detest

Acum,În ţaraTe-aştCu ini Îmi suDistraTrec z

Spre-u

Poezia vi

burindă seaminte la c

iunde, prietţii e tot ce a

eii păcii în pi căldura aczilei necontţii e unicul

ul tânăr ne-e tare, chiar

– sau poateţii e singuru

ţa cade ca şi care iubitatrează şi liţii e ţelul m

Dispre ţ

iubirile dinminciuna celogiul rostiintruşii care

grandomanieroul care s politicieniiă ugere ce s

fricosul ce beţia de cuv persoana gr duşmanul c

sporovăialaamorul rost

poemul plic

poeţii care

pogeu s

când anor care geme ş pt iubito co

a de deznă

lă vântu-n bţiile-au rămle-nşiruite c

n apogeu fa

ţ ii

bate în desaeea ce vă spnii mei dra mai bun

alme poposstui secol dnit rostesceu sens

dună la un ldacă v-amu v-am mai

l meu vis

un abajuro rechem pede vă juru suprem...

uire

interes picioare sct mult prea-ţi intră-n c

a din belşugă ascunsare sug

unt de muls.

e dă viteazinte oarbeoasă la obra din ochi ne

fără rostt rar şi lentticos, anost,

-au talent.

ub ţ ire

alul e normi suspină,coţat pe-undejde plină.

uzunarul goas o amintir a-ntr-un stol

tastic de su

gini,

scns

ocai ziszis deloc -

rteesrte

soarbe

l

al

l,,

ţire.



de-într săşi-

îmiîi sişi-ilu însusmi-de

îmnurăam chie oeuînc e-aşi n

cânc-u

te-ntlumide ceîţi fa în cala uşi ce

în pa

pe cide caşi un

pierz cât dde ude cefioru n-aş

privide naşter

C ăr

atâta iarnă-e poeme pâeau paharulzori să-l u

înfloresc lamt de-o vren stol de visinând cărăr

eamul dinspină coala al

e dor amarnei ce-n sat

Târzi

ătrânesc şi areau să creâne însă-n ciţia-mi neşt

r dacă floridestrăbălarencă te aştepezător în un

âta de târziuu-nţeleg ce

d zi de zi pă răsărit sau

Rec

eb, Maria, pa dimineţii-

mai plângii din fânul

e apă-ţi spe bra cărui ar cocor învaţă

lma ta, ca-n

e-aştepţi pr re anotimp îde fugi cândându-te atât

n melancolide vii şi un nu dai crezlui, de parc`

rea iubito sd ironic pr -mi poţi dae-l pe hârti

ri de dor

i vine să m-` la primăvanopţii pân` plu cu iubir

tâmple ghioe însă nu î

e zburdă-nile spre casă

re ziuă bat bă-n palmac, parcă totă strigă şi

în cuvint

sta mă-ntris că e adevăontinuare tr irbită de băr

pe umeri orîntr-un fel - pe aceeaşiicul meu ţel

între cuvinr mai fi de

ântul ne m poate c-un a

hizitoriu

ână când sen ochii tăi,i-acum în sragostei, tu,

i iubirea oaore-odihne

cum să zbo

vremuri de

ivind lung sţi este dornoaptea e al de uşor ?

a ta-i fardate mergi dere niciodatăr fi inapt ?

ă te-ntreci c priu-ţi univăspunsul tă, într-un ve

SUR

ascundrăla funde iară

ceii pasă

chii mei

insoridreaptă

ai dor,-aşteaptă

teazăatazăat

să-mi cadă -

tradă

e pus

ai minte pus...

ascunde

mn şi unde clăi ?

eti

are

oveşti ?

ferească,

bastră

,apt,

glumarsacuma

s !...

ÂSUL BUCO

67

INEI

o

LUCEAF

Tu lu

DarC ă-n

De u

PRI

(Cu g

TrecVeniȘi să

Icoa SăruFaciTe dȘi la SpreÎncoLa F Adâ La b

Ce sLa F Să-l

DarTe dLa pCe f Te dLa cIar e

Să fi

ASILE

agiu Mihai

RULUI PO

inezi o lum

-o imaginevia ţ a asta vde nici lum

ȚARA DE

ândul la Mihai

nd, nu poțid din zările

săruți la Ipo

a poeziei n

i, îngenuncsemnul crucce gândul l

Luceaf ărul

Lacul cel cu jurat de faloarea-albac pornit de

ciumul din

nă-a jale unt - Frumos,ezi o dată ș

i la Plopii f ce gândul sndă și să pr ră dragoste

ce gândul zrbii ce vin s ai am u

mereu de

ARCO

Eminescu

ZIEI ROM

e-ntunecat ă

e clar surp şnic zbuciuna nu se pri

SUS

Eminescu)

să nu oprești albastre,te ști

astre.

ezi ușor,ii spre Iisus,

izvore sus.

nuferi plin,ici tei,tr ă, la suspiragul ei.

vârf de deal

eori,făr’ de egal,

i să mori.

r ă so ț ă rămâiinzi un hoț

dintâi.

burătoră se-adape, singur dor

oi aproape!

22 noiembrie

NE Ş TI

inde;at ă de!

,

2015



SURÂSUL BUCOVINEI

68

RONDEL OPTIMIST ȘI GAZELE DE ȘIST

E de-o viață dovedit;Dumnezeu ne ocrotește,Cât Pământul se rotește,Să tot fie de trăit.

Pe tot globul se muncește,Omul este mulțumit...E de-o viață dovedit;Dumnezeu ne ocrotește,

Dar de-o vreme e cumplit,Iar prezentul dovedește,Gazul unde se iveșteMai lipsește un chibrit...E de-o viață dovedit.

RONDELUL ALERGĂTORULUI

Aleargă singur pe aleiȘi-ți vei regla metabolismul,Iar de urăști sedentarismul,Precis vei reuși. Să vrei!

Nu te oprească nici seismul,Să n-ai nici teamă de poleiPe străzi aleargă, pe aleiȘi-ți vei regla metabolismul.

Să te întreacă numai ceiCe-n goană-s cu-autoturismul,Doar ăsta este mecanismul:Când nu ai bani de und` să iei,Pe străzi aleargă, pe alei!

BOUL ȘI VULPOIUL (fabul ă )

Un bou trăgea din greu la plugPe-un câmp mult prea bătătorit,Purtând povara unui jugMasiv, de vreme lustruit.

Trecând pe-acolo un vulpoi,

Îi zise scurt: - Să te ajut?Că-n loc de unul de sunt doiEfortul este mai scăzut.

- La mijloc e un vicleșug,Ceva, cred eu, exagerat,Cum o să tragi cu mine-n jug,Perfidule vulpoi roșcat?!

- Să fiu sub jug, eu nu am spus Nicicând, cum poți așa să zici?Vei trage tu, eu sunt dispusSă tot pocnesc de zor din bici.

Morala, poate orișicare

S-o afle, că-i usturătoare:Pe lângă unul ce munceșteE și acel ce biciuiește.

DRAGOSTE DE ISPAS ( fabul ă-sonet)

De Înălţarea Domnului, se spune,Că au şi caii Paştele atunciDe-aceea n-o să-i întâlnim prin lunciLa muncă puşi, ci-s liberi prin păşune.

Un armăsar ce-i priceput la punciCa un boxer, dorind a se expune,Porni-n galop spre iepe prin comuneCe nu erau în hamuri la bihunci.

Măgarul a ţinut şi el să meargăPe lângă amorez spre zarea largăŞi observând alese tinerele,

Nătângul s-a şi repezit la eleCu-a lui grimasă şi-a stricat tot rostul…

MORALA- I: Nu plecaţi la drum cu prostul!

RONDELUL COMPENSĂRII

În orice rău e câte-un picDin mult prea căutatul bunCurat ca spuma de săpun,Ori pur ca bobul dintr-un spic.

Averi că n-am cum să adun,Dușmani eu n-am, deci pot să zic:

În orice rău e câte-un picȘi din mult-căutatul bun.

Iar când atunci vreun veneticSe vrea stăpân el în cătun,Îți ia mălaiul din ceaun,De-ajungi în satul tău calic…

În orice rău, e câte-un pic?!

POPOR DE PRIPAS

Dorit-au cei cu păru-n vânt,Vecinii noștri, bată-i Sfântul,Să fim cu toate „la pământ”Și-acum ne cumpără pământul!

ENTUZIASM MARIN

Pe faleză, la agapă,Zice-un leneș înspre ziuă:Doamne, cât amar de apăBună de „bătut în piuă”!

Vasile Larco



floarea de

nu știu dacsau de tinecert este că

am ajutat-o pentru a-i dcurcubeie dcrezând căcaracteristi dar n-a fost

s-a ofilit sucând ai apă

vitraliicopil fiinddescopereacolorată

prin care pr sperând să-mângâi con dar cel maifereastra de

pe care mă poate ține c

acoloîntre două ltimpul s-acioburici în întreg

o mamăun tatăo fiicăDumnezeu

atunci am î

MARIA

ușețel s-a

de cana din

la un mome

să urce pe oespleti într-e ce ti color stfel va ieșiă iubirilor n

să fie

itut cu brațul

bucuria în

iveam la soal pot prindeturul cu ple

mult îmi plă pe casa scăcățăram cuerul într-o

umi prit să-mi a

țeles că aș

RĂDIN

îndrăgostit

care îți bei

t dat

șuviță din pn orizont paatedin starea deîmpărtășite

plin de mar

fragmentel

rentr-o culoar oapele

ceau bucățiliiurința celu

ână

ate că ferici

utea muri d

SUR

RU

itualic infu

ărul meuralel

e apatie

arete

de sticlă

e atât cât să-

e lipsă din

i care tie că

ea nu stă în

e fericire

ÂSUL BUCO

69

ia

i

tan îți sde r și pdez la pgânrătă

pânagl

îți a îmimar

eu r aviuneiochi hab

plâîntr măși ndar

mar

poe ți-aiîmi

pânloc totu

ore

dor numi-aşaîn cizv

princăut oar

cân

INEI

em

rijini întreboțile bicicletdalele se puăluindu-ți o

ima curbăurile cad suesc printr-o acolo undetinând lumil

mintești

spuneaiie, tu e ști po

âdeam ca unn cu motor i jucării imalor tăi

r nu aveamgeai și-mi uo vreme în

ascinează c știu dacă e-a restituit

ie

iei

făcut cuib ddezbraci fie când esențl în care cer

și mă locui

încrucişate

l a devenitai pot să-ţidor de tine

că imagineare musteşterâtă din iericare azi măându-l pe m

a rămas pe

mi-ai rosto

ător privireaei desenaten în mișcare altă dimens

b țesătura fi coloană soclipa se dilae într-un un

ezia

copil alergaa-mă și peinare să mă

de ce te iubdai tălpile care nu tia

loarea acelistă un nucuvântului

in amintirilare gândunui cuvânl își are înfi

ști abia de o

esuetspun mot à

ă-ţi un vulcincandesce

plimb cu tălâine

etluit în och

golit cerul p

e tricoul m iune a timpu

ăoră necunostăc respir

m și strigaine-n zborelibereze di

amoglinda bo

că am rădă

i timpe care să o

mele

t lasă pradă ptă rădăcina

clipă

ot

anţa lavei

pile goale

ii tăi

este inimă?

u

lui

cută

cerul

ezului meuini

efinească

ederii



C CeGolA vÎntr- PriveCe tMăDure În spParc

AvutCăde LumPrietȚi-aEter CeSpreMă uSă re

e mult

ult îmi lipseufletu-mi esea să reviialtă povest

sc către cealbură clipa,ângâie doa

rea, cu-aripa

ațiul vitalrs prin desti

-ai de toateri și festin,

nă și umbre,ni ce, agale pardosit, aa ta cale.

ult îmi lipseapusul de soit și-mi dorevii, cu o floa

Privesc spr Cu pulberePe toate îLe vei asc De fruntea

Și te cupriFiindu-miSă fiu ofra De-atâteaÎmi rătăceaȘi nefiinduLe înmulțe Privesc spr Ce ții pe u

Nicicând n

Și minunat

ști!te,

.

ul

.

n

, b,

ști !arescre…

octurnă

e tine, boltăde stele, cu

preună, dinnde dimine

ta eu mă ati

d cu brațeleor, de doruda unei noi

ri, în anii cm privirea p-mi toate, înam cu gând

e tine, boltăeri margini

’ai fost mai

ă, mă crede

SUR

VIO

luminatămulți sori,r-o dată,ță-n zori.

g cu teamă,

-mi subțiri, ce mă cheaiubiri.

s-au scursrintre steledeajuns,rile mele.

înstelată,de pământ.

albă, mai cu

pe cuvânt!

Rond VecinAvândȘi-a tr Lăsân IsprăvAmplVecinAvănd Pe ulițPrimejLa foPriveș

Vecin

ÂSUL BUCO

70

ANDA B

ă

ată,

lul vecinu

l meu de pe vederea sansformat ca o candelă

ii ăsteia de-aare îi dădeal meu de pe vederea sa

i nu mai estdia a fost înta sa, nu știe, cu minte

l meu de pe

INEI

ATU

Ta

Păduri nesf Poteci neuCopacii, cuÎn ruguri ce Miresme pl

Ofrandele tUn cerb ceLansează-n

Se frâng suIerburi uitaÎn peșteri îAdoarme p Cu brațeleAș vrea saȘi terminân

Să pot pres

ui meu

ste drumam stinsă,sa în scrum prinsă.

cum, extinsă,ste drumam stinsă.

fuminsă,cumatinsă,

ste drum.

Î

Ș

IÎ

S

I

lou de toa

ârșite în cal blate se scalorile parcăvor să se sc

ăcute plutes

oamnei se ladomnește-nvăzduh che

copitele cae în veaculcare se-asc frunze hai

line de-a soă ´nalț cătr

d ca un vec

himba desti

at ă frumo

ată frumoasrumoasă, dee ce e ti gele bietul Mit

treg satul șă este sportii pe la chinevine activ.

leargă pe de uliți, în sa

ar fetele, val plac ca băr

ată frumoasrumoasă deai ține-l ac

e dragul Mi

-ai prins înărind iar pâe are vre-ostrumentea

nă

-mi se-întinldă în soare,i-aprindhimbe în flo

împrejur

să culese, pădurea din

ări tot mai

ilor suriodern,nd micii fuucul etern.

arelui razee cer, urcâni kamikaze,

ne nedrepte.

să

pică !oasăcă ?

ievie

aluri

luri,at.

pică !săică.

rădinăleazul.inăă...cazul !

are.

jurdese.

i

trepte



Şi uit Nici nu podimineaţăca şi altă

degetele pedau pace aterminat cusimţi ca unnu poţi decmai repedeceea ce aiînapoi şi r încât greualtruismulambiţie, pri

Nici înaint

vezi nimicsau să teCe rost ademonstratsacrificiile,

putea, pracsuportul eatât de trecmai serioasdeclar lipsichiar amlegătură cucare mă re

lucruri bunDar şi cânfrustrare şiîmi macinăsimt ca aşce îmi stă

blândă şimomentulcâteodată.atât de ma

până nu greîncep a t

Sau să mi-suntem do buni. Spre

că vin şi zi vorbi binţi spui caata, în faţ

taste şi veium. Sau letrecutul nici punct golitt să aştepţi, să prinziost, pentrualizezi căai deosebeş

de intenţiancipiile denu vezi pr

care să te înotiveze la lr mai ave

îndeajunsambițiile, cic, face? Săoţiilor, cântor, încât vaă. Eu nu sa de raţiuneereu pornir o gândire bed. Din fer

e (sau cel pd ajung săîngăduinţă până aproautea distrugîn cale. Dasă fug u

care mă cndoielile cui încât nu psesc un pilece mai de

o ţes singur r răi. Sunteosebire de

ile în care t, dar să maâine va fi al monitorul

descărca gvei scrie re pe departe.de gânduriceva (care

iar formă şiine şi pentr i făcut atât

ti calea ceauşor intereevoi şi altea limpede

curajeze, să ptă. Care la? Adică

că suntezurile? Bute reinvented totul estefi spulbera

nt raţională, însă judeci care nu ane așezată.icire mai m

uţin aşa îmmă umplu

răsplătite c pe de a zdr e, prin ener a aş puteadeva depa

prinde. Nu privire laot avea vreon de sprijarte poves

ă. Nu sunteem buni-răicăţeii mei (

SUR

SI

E doar

e simţi parai scrii. În fitfel, te vei ai, îţi vor a

nduri careroactiv, căCeva te reţii sentimentă se întâmpl substanţă,u ceilalţi. Tea comproună de celeată, credinţmulte asemsau mai exa

te aducă lauptă? Pentr recutul nuatât de in. Şi atuncii? Din ce săun balast,la prima fu

, dar nici nmereu insti absolut n

Adică suntult pentru a

i place să c de preaobrăznicie

obi propriulia acumulatm-aş ruga srte, până

ştiu ce sine însumireacţie nor

in de la caea ce mi-e

doar buni-foarte răi-f aici poate d

ÂSUL BUCO

71

ONA IV

o chestiun

lizat.care

șeza,lerga

u îţiu aie, te, dare câtă fiiuiţi

isurilalte,a denea.

ct nu

viaţăce?ţi-a

utilece aiveziau etună

măctiv,ici oenulface

red).ultăcareEU,

ă, totă fiutrece

facsunt

malăe sădată.

. Nuoarteu un

execonţi-aoa

nudevmuşieftiauconevi

puţifoar într acţiLu

Euvăd,câteşi cfi străinuuntim

INEI

N

de timp

plu deplasine ceva, putea provenii te muş

revesteştera. Şi fărăcat, umilit.n, mai pierzcamuflat t

plimentelor,novate. În

şi să minte plăcute.o armură, îni începute,ea nu e cu

ncă lucrez l sau mai bodată uit totm nu aş fiferit, iubit,

i, pe care aji le mai a

final. Ştiu…

Ră

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10.

t, dar mi-lârâie şi ştioca o ranăă fără să te

ra şi dorinţârâieli deÎţi primeştii şi ceva tiate asteaşi ale cafel

oncluzie înimalizez ef i astfel, "î

ncerc să pr apoi să des vreau eu

a asta şi măne zis le si ce am învătiut nimic,râs sau pl

ung chiar sintesc, măigur asta!

punsuri exa

(I EUSEBIUIOAN BIL

PLATON P ION PARA MIHAI PR GEORGE B ION BELD CĂLIN GA RADU CÂ

DUMITRU

sum), căror sigur ca uadâncă, amavertizeze.

lor compureludiu, te tlecţia şi da

p ca să te înîn spateleelor asezonaerc să mă r ctele uneifăşurată" î

ivesc înaintcopăr altelesă fie. Nici

bucur că remt pe pieleţat. Şi suntu aş fi trăitâns… Dar

nu le maior salva el

E doar o

te de la pag.

) AMILARŢCHI-ALBE

RDĂUICI

PELIŢĂODEAEANUBRIEL BAL NECI

ONIGA

a dacă nu le pas în plusobservat cădică nimic

lsivă de a terezeşti lovit,că ai scăpatrebi cum s-zâmbetelor,te cu glumeeconstruiesc

perioade nu cuvinte ca, să terminneîncercate.cum vrei tu.

zultatele sea mea. Însăar punct, canimic, nu aştoate acesterecunosc, să însele într-hestiune de

40

SCU

N



Paliatimoment ptrebuie acc

a ţine seamrenunţăriidecât valotransfera uceva carecutume, astreptat şi ir

Paliatiamintiri, smomente deste nemulmult sau

ipotetice sao formă de

Călătoverticală, fifolosind priînseamnă c

În lipsimportantgol.

Vârsta

ascunde. proteja vul

În moviaţă şi con

Să nu pentru avan

Cu gel poate lupta,

Kamasnici medita

Ştiaţi c

ul „altă dntru renunţ ptate, dacă

a de faptuloate fi imează motiui viitor i

depinde deta cu riscuversibil, „ni

ul „altădatelectate înin trecut caumitor înmai puţin

iluzorii, alminţire de si

ia se poateecare are dema cale aco nu joci cin

de amintiriste să nu t

nu distru

or fi existâerabilitatea.

entul naştdamnarea la

ne jertfimtajul de a nu

ozia faţă de poate doar

tra nu se pia profundă

ă uneori şi f

tă”, adicărea impusăe poate chia

ă ceea ce r ortant, muele. Estecert şi tribvoinţa alto ca „altăciodată”.

”, presupumod ten

e să pună îrezent sautriumfalist,

propriei pene.

face pe o ales, dar dalo unde se atit.

mari, sunt prindă bă

ge sentim

nd motive

rii am primoarte.

apacitateao avea altă

singurătate plângând.

oate practicîn grup.

ricirea doar

SUR

IOA

o consolar de motiver zâmbind ş

prezintă obit mai impo metodătar probabia şi de anată” să de

e aducereaenţios, an umbră cesă prezinte,

calităţi,

rsoane. Adi

rizontală sacă vrei să a

junge pe a

une şi celerâneţea cu

ntele, doa

în plus de

it şi drept

e a gândidată.

a celuilalt

de unul si

e?

ÂSUL BUCO

72

MUGUR

COGITO

e decarefără

ectulrtante aului,mitevină,

prinunora cemai

erte,

ă tot

peungioua,

ici,sacul

le

a le

l la

cum

u se

gur,

carecăr

bân

uniimis

îndr se î

ruşi

fac

protale.

voc

uno

vednar

înaistră

refu

fiec pri

INEI

EL SASU

VII

În personaj autorul ar posibilităţ

uit prin univBărbaţii norespectul dginism? Ad

Ai grijă căgosteşti, aţelege prea

Aud clopot

Păcatele? De, pentru c

mi pare rău.Priveşte-ooacă fericir

Ascultă maa abisului a

Instituţional simple trăr

Banii negri

Să nu te uiţa atât deisism.

Este greu ste de a îuieşte să te

Banii cinstză.

Sărutul estere se strădească.

ele unei căost, ar fi vi de a se i

ersul proprimali iubesţine ponder ică misogini

e minciuni efect de bârziu.

le, înseamn

e cele pe cle pe care

i admiră-iea provenită

ea, omule,dusă la ţărm

izarea crediri omeneşti.

nu lasă urm

i în ochiifrumoasă î

ă explici cţelege des

contrazică.

iţi şi gestu

una din for ieşte să ofe

ţi fiinţeazăut să fie s

vi îl urmăr

ilor trăiri int şi respectăea. O fi astasmul „bine

spui înmerang. D

că nu bat p

are le-am fău am fost î

frumuseţeadin vorbel

ascultă atende zbaterea

nţei a adus-

contabile.

ei, oglindităncât o să

va unei pe pre ce est

rile de tan

ele de actire ceea ce î

ipostaze înu unele alesc, ori l-au

rioare.femeile, la

o formă deemperat”?

imp ce te obicei asta

entru mine.

cut îmi esten stare să le

pe care i-o sau faptele

şi vei auzivalurilor.

o la nivelul

în ei, te veiai crize de

soane care, vorba, se

reţe nu se

itate în carei doreşte să

surâsul bucovinei nr 1 (11) ianuarie 2016

Documents