tinutul bucovinei

8/3/2019 Tinutul Bucovinei

http://slidepdf.com/reader/full/tinutul-bucovinei 1/45

1

Din tainele Bucovinei



Din tainele Bucovinei

Romna Stdent Tor - program na]ional de redescoperire [i promovare a valorilor patrimoniu-lui natural [i cultural, proet oordonat de Pal Borda[

Foto copertã:Slv Mate



Din Tainele Bucovinei - 4 5

Bucovina este un simbol nu numai pentru spiritualitatea româneascã, dar ºi pentru frumuseþea naturalã a locurilor

ºi încãrcãtura în fapte istorice. Combinaþia între peisajul pitoresc, valorile ar tistice unice în lume ºi modul de viaþãtradiþionalist au creat o puternicã identitate culturalã care a transformat zona într-unul din cele mai vizitate locuridin România. Deºi este greu de acceptat, ºi aici lucrurile se schimbã, totul este privit acum prin prisma resurselorpe care acest loc le oferã; bucovinenii þintesc cãtre o viaþã modernã, care pe de o parte a crescut conºtiinþaacestor valori ºi pe de altã parte a erodat fundamental aceastã culturã. Schimbarea destinaþiei produselortradiþionale de la uzul caznic cãtre piaþa suvenirurilor a revitalizat procesul creaþiei ºi a salvat de la dispariþieaceste preocupãri, noile materiale ºi tehnologii au crescut eficienþa ºi au sporit gradul de confort, patrimoniulnatural a început sã fie valorizat prin reperele sale culturale, estetice mai mult decât prin resursele materiale º .a.Existã însã o mulþime de lucruri care au rãmas neschimbate, prin care Bucovina ne oferã ºi astãzi un spectacoluimitor oferit de acesta combinaþiei între natura ºi om. Incursiunea documentarã a tinerilor fotografi ai Clubuluide Artã Fotograficã din Casã de Culturã Studenþeascã Bucureºti ne aratã forþa celei mai puternice resurse aBucovinei, oamenii. Abordat pe de o parte sub forma unui reportaj care dezvãluie aspecte din viaþa acestora,meserii strãvechi, munca la câmp ºi în pãdure, meºteºugurile artei populare, ºi pe de altã parte prin realizareaunor fotografii iconice ale peisajului natural ºi cultural al Bucovinei, materialul ne prezintã o imagine frumoasã a

Bucovinei, în care tradiþia este încã puternic prezentã.Felicit pe toþi participanþii acestui proiect care ne oferã încã un motiv de a sprijini activitãþile tinerilor orientatecãtre descoperirea, promovarea ºi conservarea valorilor noastre autentice.

Sorn MOLDOVANVepreºednte al Atortãþ Naþonale pentr Sport º Tneret

Bucovina stands as a symbol not only by its typical Romanian spirituality but also by the natural beauty of its

lands and treasure of historical events. The blending between the picturesque landscape, the artistic values,unique in the world, and the traditional lifestyle have forged a powerful cultural identity, which transformed thearea in one of the most visited places in Romania. Although it is hard to accept it, things are changing here, too;everything is resource related when it comes to valuing this place; the people of Bucovina aim at a modern lifeand this fact has risen the awareness of these values, on the one hand, but has fundamentally worn down thelocal culture, on the other hand. The change in designation of the traditional products, from the domestic useto the souvenir market, has revitalized the creation process and prevented these trades from disappearing, thenew materials and technologies have increased the efficiency and the comfort, the natural patrimony beganto be valued more by its cultural and estetique side than by its material resources. Nevertheless, there are stilla lot of things left unaltered, by which Bucovina keeps staging for us until today a wonderful show offered bythis particular blending between human and nature. The documentary exploration of the young photographersfrom the Photographic Art Club at the Students’ House of Culture in Bucharest shows us t he force of the strongestresource of Bucovina, its people. Approached as a reportage revealing aspects of their life, old trades, workingin the field and in the forest, the popular art handicrafts on the one hand and, on the other hand, as an iconic

vision represented in pictures of the natural and cultural background, the work succeeds in presenting us abeautiful image of Bucovina, where the tradition is still strong.I do congratulate all the participants in this project, which offers us one reason more to support t he youth activitiesoriented towards the discovery, promotion and preservation of our authentic values.

Sorn MOLDOVANVepresdentTe Natonal Atorty for Yot and Sports

Bucovina - Þara Fagilor Bucovina - The Beeches Land

Cuvânt înainte Intro




Mia GheorGhe Mia GheorGheAºezatã în imediata apropiere a Mãnãstirii Humor ºi construitãde curând, biserica troneazã pe dealul comunei ºi poate fi vãzutã

ºi din Turnul lui Vasile Lupu, aflat în incinta Mãnãstirii Humor.

Viaþa monahalã în Bucovina nu înseamnã doar rugãciune ºismerenie, ci ºi activitãþi zilnice, cum ar fi strânsul fanului.

Strânsul Fânului Biserica Nouã-sat Mãnãstirea Humorului




Aa MăgureAnu Piş IordAn

Cu cãruþa la pãdure

Ceaþa ridicându-se într-o dimineaþã de varã pecolinele Dealului Bodea (1073m), la sud de

municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Fãrã cãruþa nu se poate concepe viaþa de la þarã. Cu cãruþa semerge la sapã, la cules, la pãdure, la târg, la nuntã ºi oriundemai au oamenii vreo treabã. ªi Vatra Moldoviþei ca ºi întreagaBucovinã este plinã de cãruþe, semn cã, oamenii de aici, muncesc.

Dealul Bodea




raa dInescu dia drăguInLocalitate de munte din judeþul Suceava, aºezatã în lungul Vãii BistriþeiAurii într-un cadru natural de un farmec aparte. A fost nominalizatã ºi

distinsã cu titlul de “Cel mai frumos sat din România”.

În cadrul mãnãstirii Humor, un bãrbat îmbrãcat în costumpopular admirã Turnul lui Vasile Lupu. Construit în anul 1641,turnul avea un rol defensiv, în încãperile de la etaj putându-serefugia apãrãtorii Mãnãstirii Humor.

Turnul din Mãnãstirea Humor Casã tradiþionalã din Cârlibaba




ciia Pa raa dInescu

Mãnãstirea Suceviþa Mãnãstirea Suceviþa

Mãicuþã intrând în atelierul de straie mãnãstireºti.De la începutul veacului al XVI-lea, pe valea râului Suceviþa, între

dealuri, sunt aºezate, o bisericã din lemn ºi o schivnicie.Documentar, mãnãstirea este atestatã la 1586 ca rezultat al

iniþiativei mitropolitului Gheorghe Movilã.

Mãnãstirea Suceviþa, peretele de nord, exterior. Fresca, realizatã între1595-1596 de Ioan Zugravul ºi fratele sãu, Sofronie, ilustreazã “ScaraRaiului”, în care este redatã încercarea omului de a pãºi spre perfecþiune,lupta dintre bine ºi rãu, dintre ordine (îngerii) ºi haos (diavolii).




diaa eneA B PoPescu

Cabana Giumalãu Pietrele Doamnei, Munþii Rarãu (1651m)

Probabil cã aici se gãsesc cei mai primitori cabanieri din România! Lacabana Giumalãu ceaiul e pe foc de îndatã ce la marginea pãdurii îºi

fac apariþia primii turiºti. Aflatã la înãlþime (1641 m), cabana reprezintão destinaþie sau un popas spre trecerea cãtre Masivul Rarãu.

Legenda spune cã Doamna Maria, soþia domnitorului Moldovei, PetruRareº (care ºi-a adãpostit familia aici în vremuri de restriºte), se urcadeseori pe stânci ºi scruta orizontul în aºtepterea soþului, astfel încât aufost denumite Pietrele Doamnei.




Miai ŢuŢu si călIn

Meºter popular încondeind ouã

O veche tradiþie pãstratã vie de bucovineni, o formã de artãmereu de actualitate. Ouãle încondeiate sunt o mãrturie a

datinilor, credinþelor ºi obiceiurilor pascale, reprezentând unelement de culturã spiritualã specific româneascã.

O adevaratã comoarã a culturii populare româneºti,meºtesugul închistrãrii ouãlor este o ar tã tradiþionalãprecreºtinã, fiind strâns legatã de arta broderiei ºi adecorurilor care se gãsesc pe costumele naþionale.

Încondeiatul ouãlor




Axa Ion Vai VerzeAnu

Tradiþie

Toamna este momentul când toate roadele muncii sunt stransepe lângã casã. Fânul este uscat pe câmp ºi apoi urcat în ºurãpentru a-l avea aproape în timpul iernii. Printr-o deschizaturã

micã, acesta este tras apoi chiar în grajd, la vite.

Maestrã popularã din satul Mãnãstirea Humorului lucreazão cãmaºã pentru fiul ei. Duminicã, la slujbã sau la sãrbãtori,oamenii din sat se îmbracã în costume populare pentru acinsti evenimentul.

Ridicatul fânului




Mia GheorGhe B PoPescu

Mãnãstirea Humor

Mãnãstirea este aºezatã într-un cadru natural de o rarãfrumuseþe, cu priveliºti sãlbatice, ºi înconjuratã de dealuri

împãdurite. Ruinele caselor mãnãstireºti dateazã din sec. XVI ºistau mãrturiea acelor vremuri ºi astãzi în curtea mãnãstirii.

Ciocanelul de toacã ne cheamã sã pãtrundem într-o nouãlume, una mai smeritã ºi mai iertãtoare, trecând pragulportalului ce face legãtura dintre cer ºi pãmânt.

Mãnãstirea Humor

D T B 22 23




Piş IordAn Piş IordAn

La cimitir Sfinþirea biserici Gheorghiþeni, din comuna Arini.

La fiecare sãrbãtoare oamenii satului intrã în cimitir ºi trecpe la mormintele rudelor, aprind lumânãri, îngrijesc florile ºi

petrec parcã câteva clipe imaginare cu cei care s-au dus.

În timpul sfinþirii bisericii, mirenii ies afarã sã se roage pentrucoborârea Sfântului Duh. Arhiereul, înconjurat de preoþi, închipuie pe Hristos, care lucreazã prin el, înconjurat de îngerii Lui.

Din Tainele Bucovinei 24 25




B PoPescu dia drăguIn

Mãnãstirea Humor Straie de sãrbãtoare

Ctitorie a marelui logofãt Toader Bubuiog, la îndemnul voievoduluiPetru Rareº, capodoperã prin pictura realizatã de echipa zugra-vului Toma din Suceava, Mãnãstirea Humor este, din 1993, una

dintre cele ºapte biserici incluse de UNESCO pe lista patrimoniuluicultural mondial în grupul Bisericilor pictate din nordul Moldovei.

Tradiþia de a purta haine populare la slujba religioasã de laMãnãstirea Humorului este încã respectatã de mulþi dintrelocalnici. Femeile din “Þara Fagilor” lucreazã costumele naþionalemanual folosind motive folclorice: spicul, soarele, frunza ºi nu înultimul rând, crucea, simbolizând credinþa în Dumnezeu.




Din Tainele Bucovinei 26 27

Vai VerzeAnu dia drăguIn

Catedrala “Naºterea Maicii Domnului” din Gura Humorului Pictura interioarã a Mãnãstirii Voroneþ

Sfinþitã de Patriarhul Daniel în august 2011 catedralaimpresioneazã prin dimensiuni: 46 de metri lungime, 26 de metri

lãþime ºi înãlþime de 53 de metri. Capacitatea totalã, cu tot cubalcoane, este de 2500 de persoane. Catedrala este luminatã de

21 de candelabre ºi 32 aplice aduse din Grecia.

O sfântã candelã aprinsã vegheazã mormântul Sfântului DaniilSihastru de unde obºtea mãnãstirii ia binecuvântarea pentruslujbe. Biserica a fost ridicatã în anul 1488 în numai patru luni ºijumãtate, ceea ce constituia un record pentru acea vreme.




oaa BrAoVeAnu Mia PetrArIu

Mãnãstirea Dragomirna

Trecerea de la timpul profan la cel liturgic. Calugãriþa batetoaca la Mãnãstirea Humorului anunþând începutul slujbei desearã. Toaca ºi clopotele sunt singurele instrumente muzicale

acceptate de Biserica Or todoxã.

Toaca

Ansamblu monahal unic situat în apropierea pãdurii Dragomirna,la o distanþã de 12 km nord de municipiul Suceava, printredealurile împãdurite ale Bucovinei. Este un complex mãnãstirescfortificat, construit în perioada 1602-1609 în satul MitocuDragomirnei, de cãtre mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei.




cai coBIlAnschI cai coBIlAnschI

Raþele Livadã

Împletirea dintre tradiþional ºi lucrativ îºi face simþitãprezenþa discretã începând cu iazurile, mici întinderi de

apã, din spatele casei. Aceastã scenã domesticã estereprezentarea unei micro-ferme de pãsãri întreþinutã de

una din pensiunile bucovinene.

Bucovina rãmâne un teritoriu de poveste în care numãrulde metri pãtraþi de asfalt este întrecut de cel al hectarelor de livadã. În imagine, un fragment din livada de meri de pelângã mãnãstire, simbiozã des întãlnitã în zonã. Vestite suntlivezile de la Rãdãºeni.




oaa BrAoVeAnu Vai VerzeAnu

Straie populare Spatã de razboi de þesut

Ii, cojoc, brâu lat ºi chimir de piele la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului. Muzeul este

unic în România prin modul în care a reuºit sã transpunãtradiþia popularã prin recrearea atmosferei speciale a

satului bucovinean aflat la ceas de sãrbãtoare.

Din ce în ce mai puþine case din Bucovina fac loc iarnarãzboiului de þesut. O tradiþie atestatã arheologic din sec XI º itransmisã din generaþie în generaþie este în pericol sã disparãpentru cã noile generaþii opteazã pentru vestimentaþiamodernã, considerând desuete þesãturile tradiþionale.




Aa MăgureAnu si rou

Izvor de luminã deasupra Obcinelor Bucovinene Valea Bistriþei

Formate din Obcina Mare, Obcina Feredeu, ObcinaMestecãniº ºi Obcina Brodinei, cu altitudini ce nu depãºesc

1600 m, despãrþite între ele de apele Moldoviþa respectivMoldova, Obcinele Bucovinei se remarcã prin culmi domoale împãdurite, pajiºti verzi, dar ºi chei sãpate în calcare (Cheile

Lucavei, Cheile Tãtarcei, Cheile Pârâul Calului).

Locul de baºtinã al plutaºilor, vechi negustori de lemn, iar în vremuri recente apa preferatã de iubitorii de rafting.Primii plutaºi din Europa au fost aici, pe Valea Bistriþei Aurii,plutãritul este o activitate strãveche, din v remea dacilor.




raa dInescu

si rou

Mãnãstirea Putna

Mormântul Sfântului ªtefan cel Mare

Aflat în partea de miazãzi înpronaosul mãnãstirii Putna,mormântul reprezintã pentru toþiromânii un loc de reculegere lacãpãtâiul unui mare om ºi demeditaþie la istoria zbuciumatã a

poporului nostru, iar pentru creºtini în general un prilej de rugãciunecãtre Sfântul ªtefan.

În pridvor, fresca ilustrând scena “Infricoºatei Judecaþi”a fost realizatã în perioada iulie 2001 - iulie 2010, de

cãtre pictorii Mihail ºi Gavril Moroºan. Pictura originalã amãnãstirii nu s-a pãstrat pânã în zilele noastre.




sivi Matei Vai VerzeAnu

Cerb carpatin (Cervus elaphus L.) în perioada de boncãnit Garrulus glandarius sau Gaiþa

Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, deobicei, cresc numai la masculi ºi culoarea brun-roºcatã, cu

un accentuat dimorfism sexual. Cerbii masculi sunt mai maridecât ciutele (femelele) ºi, spre deosebire de acestea, prezintã

coarne caduce. Ca ordin de mãrime, masculii au greutãþicuprinse între 180-300 kg, iar ciutele între 80-150 kg.

Poate fi vazutã în parcul din Vatra Dornei urmãrind locurile în care veveriþele ascund hrana primitã de la turiºti. Consumã începând de la hranã de naturã animalã (pui de pasãre, ouã)pânã la seminþe, fructe, insecte ºi larvele acestora. Poateimita glasul altor pãsãri sau alte sunete. În caz de pericol,atenþioneazã alte animale prin strigãte de alarmã.




ciia Preda oaa BrAoVeAnu

Muzeul Satului Bucovinean – Suceava

Piatrã din cadrul morii de apã pentru mãcinat grâuºi porumb din localitatea Mãnãstirea Humor sfârsitulsecolului al XIX – lea. Este un muzeu în aer liber din

municipiul Suceava, care pune în valoare patrimoniulcultural-arhitectonic de facturã popularã din Bucovina.

La intrarea în curtea bisericii din satul Holda, Broºteni.Locuri din Amintirile din copilãrie, ale lui Creangã, undeNicã pleacã sã înveþe ºi locuieºte în casa modestã a Irinucãi.Poate fi vizitatã Bisericuþa Muzeu “Ion Creangã”.

Poarta bucovineanã




Mai BIrjAru

dia drăguIn

Scheul D. Nistor

Fierarul comunei Ciocãneºti, mândru de atelierul moºtenitde la tatãl sãu ºi de elementele principale ale fierãriei,

foiul ºi nicovala, care au o vechime de aproape 100 deani. În prezent fierarii ºi potcovarii, meºteºugari nelipsiþi

odinioarã din satele româneºti, sunt tot mai rari.

În Ciocãneºti, meºteºugul de apune potcoave cailor s-a pãstratneschimbat din moºi strãmoºipânã în zilele noastre, forjarea

potcoavelor ºi potcovirea cailor fiind una dintre cele mai importante îndeletniciri ale fierarilor.

Potcovitul cailor




cai coBIlAnschI ciia Preda

Muzeul Satului Bucovinean

Nu poþi trece pe lângã curcanii albi fãrã sã le faci ofotografie ºi sã le dai “bunã ziua”. În verdele închis,

plin, al peisajului bucovinean, curcanii din imagine seplimbã maiestuoºi, dominând cu prezenþa lor.

Îþi rãmãne doar sã apeºi declanºatorul.

Casã de la Cacica, aflatã în zona etnograficã Humor, din anul1900, reconstruitã în 2002. Acoperiºul este construit în patruape, având învelitoare din draniþã de brad bãtutã în rândurisuprapuse pe fiecare dintre acestea ºi douã fumãriþe pe parteadin faþã, pardoseala este din lut stabilizat.

Prin ogradã




Piş IordAn Vai Va

La stânã Stâna Dealu Negru (Vatra Dornei). Caº la dospit în comarnic

La jumãtatea lui septembrie stâna coboarã (“au începutcerbii sã umble”, ne spune baciul Gheorghe). Focul ardetoata ziua, trebuie spalate toate vasele, strânse lucrurileºi urcate în cãruþã, se pun proptele la geamuri ca sã nu

intre zapada înãuntru...

Adãpostul stânei poate avea mai multe încãperi: una în care „se încheagã” ºi se doarme - prevãzutã cu vatrã sau laiþã, celariul în carese depoziteazã ustensilele ºi materialele necesare diferitelor activitãþispecifice, ºi comarnicul, un fel de cãmarã în care se depoziteazãcaºul lãsat la dospit ºi alte produse rezultate din închegarea laptelui.




raa dInescu Piş IordAn

Drumeag din Moldova Suliþã La stânã

Localitate menþionatã în anul 1490, în inima Obcinilor Bucovinei, având un relief exclusiv montan, având culmi nufoarte înalte, dar de o frumuseþe aparte, care îndeamnã ladrumeþii. Cele patru rezervaþii naturale ºi herghelia de cãi

huþuli sunt tot atâtea atracþii ale zonei.

Toate vasele spãlate sunt puse la uscat, curtea stânii e plinãde lucruri care sunt scoase pe rând pentru a fi pregãtite deplecare. Sezonul s-a încheiat ºi urmeazã un lung drum cãtrevale.




dia drăguIn dia drăguInPãstrarea tradiþiilor este, poate, unul dintre cele maiimportante lucruri pentru oamenii din Ciocãneºti. Prin arta

þesutului în stative, folosind fire de lânã ºi bumbac într-ocromaticã discretã a culorilor vegetale, sunt realizate

compoziþii decorative de un rafinament artistic special.

În þinutul bucovinean, calul - mândria stãpânului, ajutã lastrângerea fânului pentru întreaga gospodãrie. Primeleinformaþii scrise despre calul Huþul le gãsim în lucrarea Hipica(1602) a lui Dorostjanski, care face prima apreciere cu privire laoriginea sa în vechile forme sãlbatice de cai din Carpaþi.

Iþele rãzboiului de þesut Strângerea fânului




Piş IordAn raa dInescu

Satul Vama

Aºezatã între cele douã râuri, Moldova ºi Moldoviþa, localitateacu numele sãu iniþial de Vama-Moldoviþa a îndeplinit rolul de

localitate de vamã între Principatul Moldovei ºi PrincipatulTransilvaniei. În 8 octombrie 1408 apare menþionatã într-un

privilegiu comercial în care se stabileºte cã toþi negustorii care vor duce mãrfuri în Moldova trebuie sã plãteascã taxe vamale.

Herghelia exista încã din 1788. Calul Huþul are un temperament vioi, esterezistent ºi foarte docil, fiind folosit la cãlãrie, tracþiune ºi port–samar.Numele rasei provine de la cuvântul românesc „hoþul“, atribuit ca ometaforã calului care se strecoarã aºa de bine pe cãrãrile strâmte demunte, în condiþii de teren accidentat, ziua ºi noaptea, în deplinã siguranþã.

Iepe ºi mânji la herghelia Lucina




si călIn B PoPescuSe aflã în sud-estul Obcinei Mestecãniº, la o altitudinede 1096 metri peste care se realizeazã legãtura între

Depresiunea Dornelor ºi Depresiunea CâmpulungMoldovenesc, poarta de trecere între Transilvania ºi Moldova.

Timpul îºi lasã amprenta asupra ctitoriei omului, dar natura reuºeºtede fiecare data sã ne surprindã cu veºnica ei întinerire. Legendaspune cã Brânduºa era fata cea mai micã a împãratului Florilor. Estefloarea care simbolizeazã sentimente puternice ºi devotament.

Pasul Mestecãniº Poiana brânduºelor




raa dInescu oaa BrAoVeAnuªurã, grajd ºi casã din comuna Cârlibaba, localitate de munte dinjudetul Suceava, aºezatã în lungul vãii Bistriþei Aurii într-un cadrunatural de un farmec aparte. În apropiere se regãsec Bila Lala -

rezervatie forestierã ºi Piatra Tibãului - rezervaþie geologicã.

Închinând în liniºte, în naturã, departe de ochii turiºtilor.Este ora 7.00 ºi înãuntrul bisericii cãlugãrii participã laslujba de dimineaþã. Viaþa cãlugãreascã începe în zori.

Gospodãrie de munte Schitul de cãlugãri Ioan Botezãtoru




Miai ŢuŢu Piş IordAn

Otavã

O scurtã oprire înainte de a porni spre sud. Balada Mioriþa, un felde „Cântarea cântãrilor” a tagmei oierilor, tinde sã devinã o banalã

poveste care începe cu repetativul basmelor „A fost odatã ca nicio-datã ...”. Fiindcã oieritul însuºi va deveni poveste.

Dupa ultima coasã fânul a fost strâns ºi fãcut cãpiþe înapropierea casei pentru a-l avea la îndemânã iarna. Lasfârºitul verii, otava este folositã verde, pentru a hrãnianimalele când nu sunt scoase la pãºune.

Transhumanþã în Bucovina




ciia Preda diaa eneA

Chilia lui Daniil Sihastrul Cetatea de Scaun a Sucevei,

Aflatã într-o zonã împãduritã de pe valeapârâului Viþãu în apropierea localitãþii Putna.... Sub o râpã stearpã, pe un râu în spume/

Unde un sihastru a fugit de lume...”(D. Bolintinenu).La mânãstirea Voroneþ se aflã ºi astãzi

piatra funerarã a vestitului Daniil Sihastru.

Fort construit pe un pinten terminal, la o înãlþime de 70 m faþã de lunca Sucevei.Cetatea beneficia de un sistem de fortificaþii puternice, precum ºi de sprijinul întãriturilor de la Zamka, ºeptilici, Burdujeni ºi Salcea. În anul 1476 sultanulMahomed al II-lea, supranumit ºi cuceritorul Constantinopolului, a fost nevoit sã seretragã în mod ruºinos din faþa acestui monolit.




ciia Preda si rou

Biserica Mãnãstirii Suceviþa Mãnãstirea Arbore

Legenda spune cã, pentru rãscumpãrarea a cine ºtiecãror pãcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli,

timp de treizeci de ani, piatra necesarã construcþiei.Documentar, mãnãstirea este atestatã la 1586

ca rezultat al iniþiativei mitropolitului Gheorghe Movilã.

Latura de miazãzi a bisericii. Ctitorie a Hatmanului Luca Arbore,mãnãstirea este una din cele cele mai faimoase cinci biserici dinBucovina pictate exterior. Deºi construcþia începe în aprilie 1503,frescele sunt realizate de cãtre meºterul moldovean DragoºComan din Iaºi abia în anul 1541.




Mia GheorGhe ciia Prutescu

Catedrala Naºterea Maicii Domnului din Gura Humorului Uºa Bisericii din satul Horodnic de Sus. Broascã þiganeascã

Dupã 20 de ani de obstacole ºi sacrificii din parteacredincioºilor, Catedrala ajunge sã fie sfþinþitã în 2011, de

cãtre Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Din turla catedraleivegheazã o picturã cu Iisus înconjurat de arhangheli.

Încuietoare ºi cheie realizate de fierar prin deformareametalului încãlzit. Bucãþi mai mari de metal sunt aduse laforma finalã prin prin lovirea repetatã cu ciocanul.




sia PorojnIcu ciia Preda

Sala de bal din mina de sare Cacica

Localitate suceveanã, important centru situat la intersecþiaprincipalelor trasee turistice din Bucovina. În zonã existãºi acum case de locuit care pãstreazã o arhitecturã cu o

vechime de mai mult de 100 de ani. Este cunoscutã îndeosebipentru obiectele de ceramicã neagrã create aici.

Denumitã ºi “Sala Ing. Agripa Popescu”, primul director general al Regiei Monopolurilor Statului, se aflã laadâncimea de 37 metri, la capete având 3 balcoane sãpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole.

Casã tradiþionalã din Marginea




gabi MArIAn Axa Ion

Fârdea Gheorge, localnic din Satul Gheorgheþeni Cheile “Moara Dracului” din Munþii Rarãu

Incursiune spre Codrii Seculari de laSlãtioara. Deºi foarte anevoios deparcurs, aceste chei te ademenesc

cu un peisaj montan care-þi taierãsuflarea (ideal pentru cãutãtoriide frumos, fotografi ºi nu numai):

pereþi de calcar impunãtori, aproapeverticali, pe care stau cocoþaþi diferiþiarbori; stânci cu forme interesante ºi

un pârãu ce-ºi face loc printre chei cunumeroase mini-cascade.

Localnic îmbrãcat în port popular cu ocazia sãrbãtorii de sfinþirea bisericii din Dorna Arini.Frumuseþea portului popular dinBucovina a fãcut înconjurul lumiicu diverse ocazii, peste tot fiindadmirat ºi premiat.




În apropiere de Pietrele Doamnei ºiCabana Rarãu se aratã o priveliºtemaiestoasã în care soarele, parcã

ascuns dupa acele stânci, conferã ofrumuseþe aparte locului. Un astfel

de moment te duce cu gândul laimaginea Marelui Canion.

Cusut sau þesut pe pânzã de casã. Îmbinarea culorilor reflectã rafina-mentul, creativitatea ºi dinamismuloamenilor locului. Trebuie apreciatcã bucovinenii se mândresc cu costu-mele lor naþionale ºi îi putem vedea,ºi în zilele noastre, duminica ºi desãrbãtori, îmbrãcaþi astfel la bisericã

gabi MArIAn t nIcolAu

Costum tradiþional Dimineaþã de septembrie în Masivul Rarãu




În ultima zi petrecuta la munte, înainte de iernat, la stâna de oi de

pe Dealul Negru, Vatra Dornei.Ustensile specifice aflate la intrarea

în adãpostul stânii: recipient pentrulapte ºi învelitoare pentru caº.

Lemnul a fost folosit la apropaeorice. Dulgherii fãceau casele,ºura, grajdul, poarta ºi gardul,tâmplarii - mobilierul (lada dezestre, masa, patul, laviþa, blidarul,coveþile, lingurile, rãzboiul de þesut,roata, fusul ºi furca pentru tors), iar dogarii - poloboace ºi ciubere.

oaa BrAoVeAnu ciia Prutescu

Acoperiº din ºindrilãBidon pentru lapte




ciia gruIA Piş IordAn

Mocãniþa Mocãniþa

Calea feratã cu ecartament îngust de la Moldoviþa a fostconstruitã în 1888 pentru transportul lemnului. Acum este

folositã în scop turistic având un traseu de 14 km, dus-întors.

Constritã în 1917, la uzina Krauss Muenchen, are un ecarta-ment de 760 mm, 60 CP si o viteza maximã de 15 km/h.La fiecare pornire mecanicul trebuie sã umple vagonetul culemne ºi cãrbune, sã punã apã în rezervor ºi sã ungã cu uleitoate articulaþiile.




laviia huŢAnu Plaiuri din apropiere de Vatra Dornei. Legenda pãstratã înmemoria Dornelor încã de pe vremea întemeierii statuluiMoldovei leagã numele locurilor de o dragoste tragicã

a lui Dragoº Vodã, întemeietorului Moldovei, care s-ar fi îndrãgostit de pãstoriþa Dorina.

În trecut utilizate pentru transportullemnelor, în prezent o atracþieturisticã importantã a comuneiCiocãneºti. Pentru a se respectatradiþia ca pluta sã circule pe Bistriþa

Aurie, foºti plutaºi ºi-au reluatmeseria din tinereþe.Fâneþe

si călIn

Construcþia unei plute pe râul Bistriþa




O poartã veche din lemn,þesãturi tradiþionale ºi o

bisericã se oglidesc în sticlaunei ferestre aparþinând unei

case moderne. Douã lumi carestau într-un echilibru ºubred,

una dominatã de confort iar alta de legãtura cu natura.

Fereastrã cu detalii în stil gotic dela mãnãstirea Humor. Mãnãstirilebucovinene sunt unice în lumenu numai datoritã frescelor exterioare care povestesteauenoriaºilor întâmplãrile biblicedar ºi pentru inovatia în planularhitectural ºi îmbinarea stiluluibizantin cu ornamentele gotice.

B PoPescu B PoPescu

Mãnãstirea Humor Reflexie




Axa Ion si rouMãnãstire din satul Fundu Moldovei, ridicatã recent lângão construcþie mai veche. Ca peste tot, cur tea unei mãnãstiri

înseamnã ordine, curãþenie ºi griã pentru frumos.

Gardul ºi biserica Vatra Dornei

Este strãbãtutã de râul Dorna, care curge cãtre margineaurbei unindu-ºi apele repezi cu ale Bistriþei Aurii. Aici a fostprimul centru al descãleãtorilor din þarã de peste munþi.Pânã in anul 1595 nu se vorbeºte nimic de Dorna, dar astanu înseamnã ca ea nu a existat. Dupã 1775, documentelerelatau despre suferinþele de sub stãpânirea austriacã.




t nIcolAu si călInMonument ridicat în 1908 de cãtre Fondul BisericescOrtodox Român Bucovina din Cernãuþi cu sprijinul

localnicilor din Pojorâta. A fost distrusã în Primul RãzboiMondial ºi apoi refãcutã în 1947.

Tãrâm de basm ºi legendã, pãdurea a fost consideratã o strajãnaturalã a Moldovei. Locuita încã din vremuri stravechi degeto-daci, numele de Bucovina provine de la apelativul slavoncare înseamnã „pãdure de fagi”.

Crucea de pe Vârful Giumalãu Codrii Bucovinei




ciia Prutescu Mai BIrjAru

Vase din lut

În drumul sãu de la materie la obiect, într-un atelier deceramicã de la Marginea. Îndeletnicirea olãritului are o vechetradiþei în localitate. Ceramica produsã aici este unicã pe plan

internaþional prin culoarea neagrã rezultatã în urma arderii,precum ºi prin modelarea unor forme tradiþionale specifice.

Într-un colþ de Bucovina. Pe prispa unei case tradiþionale,cãrþile ºi caietele ºcolare întruchipeazã truda noilor generaþiide a menþine echilibrul între dificultãþile vieþii la þarã ºiimportanþa propriei educaþii.

Cãrþi pentru învãþãturã

Epa Romna Stdent Tor - BucovinaClubul Studenþesc de Arta Fotograficã al Casei de Culturã a Studenþilor Bucureºti

Brno POPEScucãtãln ciOcâRLAN

clad cOBiLANSchicrstna cela PREDA



crstna-cela PREDAcrstan GRuiA

crstan PRuTEScuEml BuRDu{EL

Dan VELEADana ENEA

Dora Mara DR~Gu{iNGabrel MARiAN

ion Alexandr-NicOLAELavna ionela hu}ANuLan c~LuG~REScuM`d`lna GhEORGhE

Marana BORDA{Mars crstan BiRjARu

Ma ÞuÞuMrea PETRARiu

Oana BRA{OVEANuPal BORDA{

Petrºor iORDANRala DiNEScuSlv MATEiSorn c~LiNSorn RO{u

Stelan POROjNicuTeodor NicOLAu

Valentn VERzEANu

Casa de Culturã a Studenþilor Bucureºti

COLEGIUL SILVIC “BUCOVINA”CÂMPULUNG MOLDOVENESC

C. E. UNESCO Pro NaturaPrim`ria SuceavaConsiliul Jude]ean Suceava

Proiect derulat de Casa de Culturã a Studenþilor BucureºtiMinisterul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,



Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret

www.ccs.ro

tinutul bucovinei

Documents