supravegherea epidemiologica varianta 2

Introducere

Epidemiologia se ocupă cu studiul factorilor care influenţează apariţia, transmiterea, distribuirea, prevenirea şi controlul bolilor într-o populaţie definită

Introducere Termenul de epidemiologie derivă din

grecescul:epi-pestedemos-popor, colectivitatelogos-ştiinţă

Unitatea de studiu în epidemiologie este populaţia, un grup de persoane dintr-o anumită zonă geografică şi la un anumit moment în timp, care au cel puţin o caracteristică comună.

Epidemiologia poate fi împărţită epidemiologie teoretică

epidemiologie generală epidemiologie specială

epidemiologie practică metode şi metodologii epidemiologice programe de tip anchete epidemiologice programe de supraveghere programe de imunizări

Posibilităţile de aplicare în practică a metodei epidemiologice:

supravegherea epidemiologică; investigaţia epidemiologică; analiza epidemiologică; evaluarea epidemiologică.

Supravegherea epidemiologicăDef:- supravegherea este un sistem de culegere activă şi

sistematică, de analiză şi interpretare a datelor despre sănătate, date necesare pentru planificarea, emiterea, aplicarea şi evaluarea unor măsuri de intervenţie.

- finalitatea supravegherii este aplicarea rezultatelor în prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor.

Scopurile supravegherii:

descrierea fenomenelor de sănătate; stabilirea istoriei naturale a unei boli; descrierea modului de manifestare

populaţională a procesului epidemiologic a unei boli;

identificarea unor modificări survenite în organismul gazdă;

Scopurile supravegherii:

urmărirea unor modificări ale agentului etiologic cum ar fi rezistenţa la antibiotice, dezinfectanţi, chimioterapice;

verificarea unor ipoteze; prognozarea tendinţelor de evoluţie populaţională a

unei boli; stabilirea măsurilor de prevenţie şi control şi

evaluarea unor strategii noi; stabilirea priorităţile bugetare în soluţionarea unor

probleme de sănătate;

Cerinţe simplu; sensibil; cu capacitate de predicţie pozitivă, reprezentată de

cazuri reale de boală; credibil flexibil; acceptat de participanţii la un sistem de

supraveghere; reprezentativ; oportun; costuri acceptabile.

Etapele supravegherii

culegerea datelor; prelucrarea datelor; interpretarea, prezentarea şi raportarea

datelor; difuzarea concluziilor.

1. Culegerea datelor:

surse de date;

modalităţi şi sisteme de culegere a datelor;

Documentele medicale

datele de mortalitate pot fi extrase din evidenţele serviciilor de stare civilă, de medicină legală, ale oficiilor de cult, respectiv ale cimitirelor;

datele de morbiditate pot proveni din raportările oficiale asupra stărilor de sănătate, datele de laborator, evidenţele spitaliceşti, evidenţele medicale primare sau evidenţele speciale;

datele de fertilitate din certificatele de naştere; datele obţinute prin anchete epidemiologice individuale

pentru boli deosebit de periculoase şi cele obţinute în focare mai ales în izbucniri epidemice;

datele unor studii speciale (studii serologice, studii ale unor colectivităţi).

Sisteme de culegere a datelor Sistemul activ (interviu, chestionar,

observaţie) simplu, operativ, sensibil, acceptabil

Sistemul pasiv (documente medicale) lipsa contactului direct cu sursa de informaţii

Culegerea poate fi: prospectivă retrospectivă

Interviul

este o metodă de culegere a informaţiilor prin întrebări şi răspunsuri în cadrul unei convorbiri

poate fi interviu individual sau de grup. focus grup poate fi: structurat, semistructurat şi nestructurat. În cazul interviului structurat, întrebările şi ordinea lor

sunt dinainte stabilite, iar succesiunea lor este întocmai respectată.

Interviul nestructurat presupune că cercetătorul poartă discuţii libere pe o anumită problemă.

Chestionarul

este un document scris adresat unor persoane de a răspunde la întrebări care motivează culegerea de informaţii sau date pentru un studiu.

Introducerea: anchetatorul trebuie să se prezinte; să facă o succintă prezentare a temei de cercetare, a

contextului în care se face anchetarea, cine a comandat-o, cum se vor utiliza rezultatele;

să menţioneze: scopul ştiinţific; importanţa unor răspunsuri corecte; durata interviului; confidenţialitatea răspunsurilor; anonimatul; faptul că rezultatele vor fi cunoscute

să mulţumească.

Conţinutul:

utile (să culeagă informaţia de care este nevoie);

relevante (corespunzătoare temei); potrivite cu populaţia ţintă, adaptate la nivelul

cunoştiinţelor respondenţilor; să aibă o formulare neutră pentru a nu

sugera răspunsul.

Exprimarea întrebărilor.

scurte (concise); precise; să folosească cuvinte simple; să răspundă scopului/obiectivelor anchetei; să fie puse în ordine logică, de la simplu la

complex; să dea răspunsuri care se pot cuantifica şi se

pot compara cu studii similare.

Întrebările sunt:

deschise,

închise,

semiînchise

Întrebările deschise

cu răspunsuri libere. calităţi / neajunsuri subiectul nu e influenţat – răspunsul este sincer; dă libertatea de a se primi un răspuns bazat pe

memorie; răspunsurile însă pot fi incomplete (memoria

subiectului), greu de prelucrat (codificare şi analiză), pot apărea dificultăţi de exprimare sau un scris ilizibil.

Întrebări închise

cu răspunsuri preformate şi care pot fi: Închise cu răspunsuri ordonate

- pot măsura intensitatea şi frecvenţa evenimentului;- se pot prelucra statistic pentru că uşurează crearea unei variabile statistice- limitează răspunsul la unul singur;-scapă însă unele evenimente nemenţionate în chestionar.


cu răspunsuri preformate şi care pot fi: Închise cu răspunsuri neordonate

- permit o alegere mai largă a răspunsului dintr-o suită de propuneri;

- uneori este greu de a alege un singur răspuns.


cu răspunsuri preformate şi care pot fi: închise cu răspunsuri binare: da sau nu

- răspunsul este tranşant;

- se ignoră poziţiile intermediare.

Formular de evaluare a factorilor de risc pentru infecţia cu virusul hepatitic C

are transaminaze crescute? a primit o transfuzie de sânge sau produse

derivate de sânge înainte de 1992? a suferit proceduri medicale sau interv.

chirurgicale majore? are o profesie cu risc? a utilizat droguri cu adm IV? are tatuaje? are contacte sexuale întâmplătoare?

Întrebări semiînchise

cu răspunsuri preformate dar şi cu posibilitatea de a se formula un răspuns propriu.

Modul de administrare a chestionarului se poate face prin: interviu direct; telefon; poştă.

Prelucrarea datelor

prelucrarea propriu-zisă a datelor (analiză în funcţie de timp, loc, persoană);

centralizarea datelor (rate, indicatori) prelucrarea statistică

Prelucrarea propriu-zisă a datelorAnaliza în funcţie de timp

tendinţa (trend) seculară, care se referă la tendinţa de manifestare populaţională a bolii pe perioade îndelungate de timp (decenii, secole);

periodicitatea, reflectă variaţiile temporare la intervale de mai mulţi ani, în cadrul tendinţei seculare şi reflectă schimbarea raportului între imunitate şi receptivitate în favoarea celei din urmă;

sezonalitatea sau variaţia anuală, indică apariţia unor îmbolnăviri în anumite perioade ale anului;

izbucnirile epidemice

Prelucrarea propriu-zisă a datelorAnaliza în funcţie de loc

permite localizarea sursei, localizarea cazurilor după domiciliu sau după

locul unde a apărut evenimentul.

Prelucrarea propriu-zisă a datelorAnaliza în funcţie de persoană

permite analiza după sexe, vârstă, rasă, profesie, nivel al imunităţii, stil de viaţă, comportament, standard socio-economic şi cultural, antecedente turistice etc.

Centralizarea datelor (rate, indicatori) INDICATORI DE FRECVENŢĂ INDICATORI DE MORBIDITATE INDICATORI DE MORTALITATE INDICATORI SPECIFICI PENTRU BOLILE

INFECŢIOASE INDICATORI ÎN FOCARUL DE BI INDICATORI PROFILACTICI TERMENI CARE EXPRIMĂ STAREA DE

SĂNĂTATE SAU BOALĂ TERMENI CARE EXPRIMĂ CONSECINŢELE BOLII

INDICATORI DE FRECVENŢĂ

Incidenţa – nr de cazuri noi de boală. Formula de calcul:

IC=numărul de cazuri noi dintr-o anumită boală de-a lungul unei perioade de timp/totalul populaţiei expuse la risc

poate fi exprimată sub forma: la 1000 sau 100000 locuitori etc

Incidenţa rujeolei în judeţele Mureş şi Harghita comparativ cu România, în intervalul 1996-2007

0

50

100

150

200

250

300

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Anii

Incid

enţa

- % 0

00 lo

cuitori

Mureş Harghita România

INDICATORI DE FRECVENŢĂPrevalenţa- nr. de cazuri vechi şi noi de boală. Formula de calcul:

P= nr. de cazuri existente dintr-o anumită boală la un anumit moment în timp/totalul populaţiei expuse la risc

poate fi şi ea exprimată sub forma: la 1000 sau 100000 locuitori etc

INDICATORI DE MORBIDITATE

rata de atac primar rata de atac secundar. incidenţa specifică prevalenţa.

specifică. profesională.

INDICATORI DE MORTALITATE

rata brută a deceselor decese pe cauze letalitatea fatalitatea.

Letalitatea – nr. de decese de o boală raportat la totalul de decese şi se exprimă la %.

Fatalitatea – nr. de decese de o boală raportat la 100 de bolnavi de aceeaşi boală existenţi în evidenţele speciale şi arată gravitatea bolii.

INDICATORI SPECIFICI PENTRU BOLILE INFECŢIOASE contagiozitatea - viteza de răspândire a

agentului cauzal de origine biologică (virusuri, protozoare) de la o persoană bolnavă la org. receptiv.

difuzibilitatea - viteza de răspândire a bolii într-o populaţie eterogenă ca receptivitate.

sezonalitatea periodicitatea

INDICATORI ÎN FOCARUL DE BI depistare - exprimă perioada de timp scursă

între primele semne de boală şi depistarea de către medic.

izolare - perioada de timp scursă între depistare şi izolare.

INDICATORI PROFILACTICI

indicele de depistare vaccinală: - indică cât la % din copii planificaţi pentru vaccinare au fost vaccinaţi.

indicele fondului imunitar sau nivelul de protecţie care indică cât % dintre persoanele vaccinate au titru de anticorpi protectivi.

Evoluţia acoperirii vaccinale cu vaccin VVR în judeţul Sibiu în perioada ianuarie 2003 - ianuarie 2008

97.48%99.38%

96.76%94.62%

87.67%

67.29%

95.26%97.41% 96.31%

99.45%

84.29%

97.09%97.03%97.74%96.12%

99.12%99.62%97.68%

94.84%

88.23%92.28%

94.37%

60.00%

65.00%

70.00%

75.00%

80.00%

85.00%

90.00%

95.00%

100.00%

105.00%

ian.2003 iulie2003 ian.2004 iulie2004 ian.2005 iulie2005 ian.2006 iulie2006 ian.2007 iulie2007 ian.2008

U R

Acoperirea vaccinală antirujeolică pentru judeţele Mureş şi Harghitaîn perioada 1996-2007

92

,5

94

,5

96

,7

98

,8

95

,6

95

,6

97

,8

98

,2

95

,8

77

,4

96

,7

96

,9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Mureş Harghita

Aprecierea imunităţii postvaccinale incidenţa prevalenţa cicatrice postvaccinală dozarea titrului de anticorpi eficacitatea vaccinală

TERMENI CARE EXPRIMĂ STAREA DE SĂNĂTATE SAU BOALĂ

ani potenţiali de viaţă pierduţi (APUD)- nr. de ani pe care o persoană, un grup de persoane sau o populaţie îi are de trăit între anumite vârste până la sfârşitul vieţii. Pierderea se datoreşte unei morţi premature de orice cauze (accidente, boli).

speranţa de viaţă – nr. de ani pe care o persoană sau un grup de anumite vârste speră că îi va trăi în condiţiile în care persistă aceeaşi rată de mortalitate.

ind. DALY – ani de viaţă pierduţi prin deces prematur şi ani trăiţi în incapacitate de o anumită severitate şi o durată specifică.

TERMENI CARE EXPRIMĂ CONSECINŢELE BOLII

deficienţa - pierderea unei structuri sau funcţii anatomice, fiziologice sau specifice a org. după o boală.(deviere de la normalitate).

incapacitatea - restricţie sau lipsa posibilităţilor de a desfăşura o activitate normală, pentru un individ

handicapul - inegalitate socio-economică a unei persoane ce limitează îndeplinirea rolului acesteia în societate.

Elemente de biostatistică

Bernard Shaw

Eternitatea a fost creată pentru ca să am timp să învăţ germana

...sau ca să învăţăm biostatistică

De ce avem nevoie de statistică?

Vrem să tragem concluzii cât mai valide din cantităţi limitate de date.

Diferenţele importante sunt deseori mascate de variabilitatea biologică şi/sau imprecizia experimentală

Mintea umană excelează în găsirea de tipare şi relaţii, dar tinde să generalizeze în exces.

Calculele statistice extrapolează de la eşantion la populaţie

În cercetarea biomedicală se presupune că populaţia este infinită, sau cel puţin foarte mare în comparaţie cu eşantionul nostru.


Control de calitate

O fabrică de cămăşi: se extrage la întâmplare un eşantion din întreaga populaţie de cămăşi, iar concluziile legate de calitatea eşantionului se extrapolează la toată producţia.


Sondajul politic

Se extrage la întâmplare un eşantion de votanţi, iar rezultatul se extrapolează la întreaga populaţie de votanţi


Tipuri de variabile

Variabila = orice calitate, caracteristică sau constituent al unei persoane sau lucru, care poate fi măsurat

toată cercetarea medicală = studiul relaţiilor dintre variabile

cercetătorii medicali sunt interesaţi de studierea fie a asociaţiilor, fie a diferenţelor dintre variabile.

Variabile nominale variabile sub formă de nume sau alte simboluri

reprezentînd categorii ce nu pot fi ordonate una în raport cu cealaltă

numele, grupa sanguină, sexul, rasa, culoarea ochilor, diagnosticul etc.

variabile dihotomice (binare, bimodale) = variabile ce nu pot lua decât două valori

mort/viu, fumător/nefumător, prezent/absent, normal/anormal - DA/NU

Tipuri de variabile

Variabile ordinale variabile ce sunt clasificate în mai mult de două

categorii şi la care există o ordine naturală între categorii

evoluţia, stadializări, clasificări, scoruri etc.

Tipuri de variabile

Variabile cantitative continue

variabile cu un număr potenţial infinit de valori de-a lungul unui continuum

înălţimea, greutatea, TA, vârsta etc. discontinue (discrete)

variabile ce pot fi descrise numai prin unităţi întregi ce nu pot fi măsurate în intervale mai mici decât unitatea

AV, nr. copii etc.

Tipuri de variabile

Variabile nominale tabel de frecvenţă (frecvenţa observaţiilor pe

categorii) grafic: bare, plăcintă modul (categoria cea mai frecventă)

Tipuri de variabile - statistică descriptivă

Distribuţia pe oraşe a cazurilor incluse în studiu

BRASOV

BUCURESTI

CLUJ

IASI

SIBIU

TARGU MURES

TIMISOARA

98 (60%)

11 (6,7%)

3 (1,8%)

10 (6%)

13 (8%)

23 (14%)

6 (3,7%)

Variabile ordinale tabel de frecvenţă, mediana, modul utilitatea mediei este discutabilă

(intervalele dintre categorii nu sunt egale ca mărime)

deseori, media este furnizată - se presupune că intervalele scalei sunt egale sau, cel puţin aproximativ egale


Clasa NYHA

Frecventa Frecventa relativa

Frecventa cumulata

I 50 % %

II 70 % %

III 60 % %

IV 30 % %

TOTAL 210 %

23,8%

33,3%

28,6%

14,3%

100%

23,8%

57%

85,7%

100%

Variabile cantitative măsura tendinţei centrale (media, mediana,

modul) măsura dispersiei (deviaţia standard,

varianţa) distribuţia normală


Prelucrarea statistică

Statistica descriptivă

Statistica inferenţială

Statistica descriptivă

Criterii Normalul ca obişnuit

Anormalul asociat cu boala

Anormalul ca tratabil

Normalul ca obişnuit

valorile care apar mai frecvent sunt valori normale

valorile care apar mai rar sunt valori anormale

normalul este domeniul ce se extinde de la media aritmetică a valorilor frecvente, la care adăugăm sau scădem 2 deviaţii

Indicatori de tendinţă centralăIndică mijlocul distribuţiei

media mediana modulul

Indicatori ai variabilităţi

Indică dispersia valorilor amplitudinea variaţia deviaţia standard DS eroarea standard ES=DS/√N coeficientul de variaţie (DS/X ×100)

MĂSURI DE DISPERSIE

Coeficientul de variaţie. dacă CV este sub 10% atunci populaţia poate fi

considerată omogenă; dacă CV este între 10%-20% atunci populaţia poate fi

considerată relativ omogenă; dacă CV este între 20%-30% atunci populaţia poate fi

considerată relativ eterogenă; dacă CV este peste 30% atunci populaţia poate fi

considerată eterogenă.

MĂSURI DE DISPERSIE - aplicaţii

intervalul SX 1 conţine circa 68 % din observaţii intervalul SX 2 conţine circa 95 % din observaţii intervalul SX 3 conţine circa 99 % din observaţii.

Intervalul de confidenţă (IC)

estimările care le facem la un eşantion au variaţii largi

trebuie văzut cât de apropiată este estimarea de valoarea de bază

aceasta se poate face prin calcularea IC gama de valori din jurul estimării mediei care va include cu o probabilitate adevăratele valori ale populaţiei ţintă

are două limite, o limită superioară şi o limită inferioară

IC pentru medie

N=100 de muncitori expuşi la pb X= 90 ng/ml DS=10 IC=95 % t=1,96

IC=X±t×DS/√N

IC pentru medie

IC=X-t×DS/√N=88,04

IC=X+t×DS/√N=91,96

INFERENŢA STATISTICĂ

testarea ipotezelor valoarea p erori de tip I(α) şi de tip II (β)

Testarea ipotezelor

Se încearcă să se determine cât de probabil este ca diferenţa observată între două eşantioane sunt datorate întâmplării sau sunt diferenţe reale

H0- nu există nici o diferenţă semnificativ statistic între indicatorii care caracterizează eşantionul şi cei ai populaţiei ţintă, sau nu există asociere între două variabile.

H1- există o diferenţă semnificativ statistic

Valoarea lui p

nivelul obişnuit a lui p este de 0,05 dacă valoarea lui p este mai mare de 0,05 se

acceptă ipoteza nulă H0

dacă valoarea lui p este mai mică de 0,05 se acceptă ipoteza alternativă H1

Erori de tip I(α) şi de tip II (β)

Eroarea de tip I(α) – decizia de a respinge ipoteza nulă, când aceasta este adevărată (un tratament nou se consideră conform dg. standard mai eficace, când de fapt are eficienţă egală cu tratamentul standard)

Eroarea de tip II (β)- decizia de a accepta în mod eronat ipoteza nulă, când aceasta este falsă (tratamentul nou este cu adevărat eficient, dar se consideră ineficient).

Testul student

Se aplică când se doreşte să se aprecieze că diferenţa dintre mediile a două eşantioane diferite este semnificativă sau se datoreşte întâmplării

H0 H1 P=0,05 test parametric test nonparametric (test Mann Whitney) Testul ANOVA (Kruskal Wallis)- 3 sau mai multe

eşantioane

Testul chi pătrat

permite aprecierea asocierii între două variabile (factor de risc boală)

H0

H1

P=0,05 testul Ficher

Corelaţia şi regresia

se pot aprecia natura şi puterea asocierii dintre variabile

corelaţia exprimă gradul în care 2 variabile se schimbă una în legătură cu cealaltă

coeficient de corelaţie r test parametric Pearson

coeficient de corelaţie r test nonparametric Spearman

domeniu de variaţie -1 +1

Coeficientul de corelaţie

r între -0.25 şi 0,25 = o relaţie slabă sau de loc între variabile

r între 0.25 şi 0.50 (sau -0.50 şi -0.25 -0.50) = un nivel de asociere acceptabil

r între 0.5 şi 0.75 (sau -0.75 şi -0.5) = un nivel de asociere moderat către bun

r între 0.75 şi 1 (sau –1 si -0.75) = un nivel de asociere bun sau foarte bun

Regresia

este modelul matematic după care se poate preciza o variabilă în legătură cu o altă variabilă

legătura dintre doza unui medicament şi răspunsul bolnavilor (nr. de vindecări)

1. doza zilnică 1U- nr. de vindecări 5 cazuri



Funcţii de regresie Liniare y(nr. de vindecări)=bx (doza)+a Neliniare Multiliniare

Variabilăcantitativă

Variabilăordinală

Variabilădihotomică

distribuţienormală

distribuţienonnormală

testeparametrice

testenon-parametrice

Mann-Whitney U,Wilcoxon

Interval detimp

Regresielinearămultiplă

Log rank

Regresielogistică

Modelullui Cox

X2

Fisher exact

Corelaţie(coeficient Pearson)/regresie

Corelaţie(coef. Spearman)

Comparaţia a2 grupuri


Test F (ANOVA)

Corelaţia a 2 variabile înacelaşi grup

Corelaţia a 2 variabile înacelaşi grup



Kruskall-Wallis

Student (t)

Interpretarea şi prezentarea datelor

Interpretarea se face în funcţie de tipul de date pe care le avem, ţinând cont de eventuale erori (bias, factor de confuzie). Pentru BT se vor specifica factorii structurali ai procesului epidemiologic a îmbolnăvirii în cauză. Concluziile supravegherii sunt foarte importante de ele depinzând măsurile ce trebuiesc instituite.

Prezentarea datelor

poate fi de tip arhivar (înregistrarea amănunţită a evenimentelor sanitare), prezentare care să permită comunicarea pe anumite aspecte-cheie; de tip tabular permite cuprinderea în amănunţime a datelor; de tip grafic sau hartă, prezintă datele sub formă sintetică.

Distributia cazurilor de rujeola in functie de luna debutului rash-ului, in perioada august 2004-martie 2006,

Romania

0

200

400

600

800

1000

1200

Nr. cazuri

Raportarea datelor

În sistemul de raportare a datelor sunt recunoscute 4 nivele: nivelul local, nivelul zonal, sinteza naţională şi raportarea la OMS.

Difuzarea concluziilor

se face către un auditoriu mai larg se face prin publicarea, prezentarea unui

articol prezentare orală

Evaluarea programului de supraveghere epidemiologică se realizează analizând calităţile şi atributele sistemului:

sensibilitatea; reprezentativitatea; oportunitatea; flexibilitatea; simplitatea; accepabilitatea; costul.

supravegherea epidemiologica varianta 2

Documents