STIVUITOARE

1. NOŢIUNI GENERALE1.1. DEFINIŢIE: Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare”,

sunt utilaje de transport şi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către deservenţi stivuitorişti autorizaţi de către ISCIR conform prescripţiilor tehnice

fig.11.2. CLASIFICARE:1.2.1. după modul de acţionare principală a roţii motoare

- electrostivuitoare – energia electrică necesară funcţionării motorului electric de curent continuu al acţionării principale este furnizat de un acumulator reîncărcabil

- motostivuitoare - energia electrică necesară funcţionării motorului electric de curent continuu al acţionării principale este furnizat de un generator de curent continuu antrenat de un motor cu ardere internă. La rândul lor pot fi:

a) motostivuitoare pe benzinăb) motostivuitoare pe motorinăc) motostivuitoare pe gaz

1.2.2. după tipul constructiv- stivuitoare cu contragreutate- stivuitoare cu furci retractabile (fig 2)- stivuitoare cu furci laterale (fig. 5) - stivuitoare cu catarg retractabil (fig 3)- cărucior călăreţ elevator stivuitor- cărucior călăreţ elevator nestivuitor

1

Fig 2

fig. 31.2.3. după modul constructiv al roţilor

- roţi cu pneuri gonflabile- roţi cu bandaje pline în formă de pneuri- roţi cu bandaje pline- roţi cu bandaje metalice

1.2.4. după locul de comandă- stivuitoare cu conducător purtat (fig 1)- stivuitoare cu conducător pietonal, cu proţap (timonă) ,transpalet

1.2.5. după poziţia deserventului faţă de sarcină (furci)- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta deserventului

1.2.6. după felul catargului- simplex (catarg într-o treaptă)- duplex (catarg în două trepte)- triplex (catarg în trei trepte)

1.2.7. după înălţimea de ridicare- cărucior neelevator- cărucior elevator la înălţime mică (nestivuitor) (fig 4)- cărucior elevator la înălţime medie (stivuitor şi nestivuitor)- cărucior elevator la înălţime mare (stivuitor şi nestivuitor)

1.2.8. după organul de prindere a sarcinii- stivuitor cu furci- stivuitor cu platformă

2

- stivuitor cu alte sisteme de prindere

fig 5

fig 4

3

Elemente componente ale

stivuitoarelor1.Şasiu

2. Contragreutate

3. Punte motoare

4. Punte directoare

5. Catarg

6. Placă portfurcă

7. Braţ de furcă

8. Volan

9. Apărătoare de protecţie a conductorului

10. Şasiu şi piese anexe

1.3. DESCRIERE DETALIATA a principalelor tipuri1.3.1. MOTOSTIVUITOARE

Acţionarea se face cu motoare cu combustie internă, fapt ce îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare, pe drumuri uzinale special amenajate. Ocazional, cu respectarea regulamentului de circulaţie se poate deplasa şi pe drumurile publice. În cazul lor, pantele şi rampele de acces sunt mai mari decât la electrostivuitoare.

Motostivuitoarele au în general contragreutate şi datorită vitezei mari de deplasare au conducător purtat pe scaun sau cabină de comandă, prevăzute cu centură de siguranţă/

4

Motostivuitoarele au de regulă catarg simplex, iar organul de prindere furci. Gama de capacitate este cuprinsă între 0,6 – 40 tone. În mod curent se produc între 1-5 tone.Cele mai uzuale tipuri fabricate sunt cele :- cu furcă frontală, conducător purtat, şezând pe scaun- cu furcă frontală şi conducător pieton (acţionarea se face de la timonă)- cu furcă laterală

1.3.1.1. Motostivuitoare cu contragreutate. Sunt cele mai răspândite, se pretează la operaţiuni atât în hale, depozite cât şi în aer liber putând circula şi pe drumuri care nu necesită amenajări speciale. Au următoarele părţi componente:- motorul de acţionare - şasiul motorului – o construcţie sudată din profile laminate sau cheson cu

rolul de a susţine întreaga construcţie a motostivuitorului- mecanismul de deplasare poate fi de două tipuri

o pe principiul autovehiculelor : motor, ambreiaj, cutie de viteze, diferenţial al roţilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline

o pe principiul electrostivuitoarelor în care motorul termic antrenează un generator de curent continuu care alimentează motorul electric de antrenare prin diferenţial la roţi

Roţile directoare, motoare, sunt amplasate în spate în dreptul contragreutăţii realizând o mai bună manevrabilitate şi atacarea unor curbe cu raze mai mici. Direcţia este hidraulică. Frânarea se realizează cu frâna de picior (frâna de serviciu) şi cu frâna de mână (de parcare, de siguranţă)

- mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulică şi se compune din o catarg , cu posibilitate de înclinare faţă de cca. 1-3º pentru

preluarea sarcinii şi în spate cca 3-12º pentru asigurarea unei bune stabilităţi a sarcinii pe furci

o suportul de furci sau traversa pe care sunt montate furcile, execută mişcarea de ridicare-coborâre pe catarg fiind deplasată prin intermediul unor lanţuri articulate , acţionate de cilindrii hidraulici

La unele tipuri constructive suportul de furci este cel care poate bascula „faţă-spate” şi se poate deplasa „stânga-dreapta” cu câţiva cm.

- instalaţia hidraulică. Toate mişcările cinematice legate de sarcină sunt sânt acţionate de elemente hidraulice. Se compune din:

o rezervorul de ulei hidraulic cu filtru de uleio pompă volumetrică acţionată de motorul termic sau cel electric de

acţionare principalăo conducte şi furtunuri de presiuneo distribuitoareo cilindrii hidraulici de acţionareo ventile de comandă a cilindrilor hidraulici servovalve, o supape de siguranţăo dispozitiv de limitare a vitezei de coborâre în cazul spargerii

furtunurilor- instalaţia electrică este alimentată de la o baterie de acumulatoare şi un

generator de curent (alternator sau dinam) Se compune din:o electromotor de pornire a motorului termico generator de curent

5

o circuitul de iluminare şi semnalizareo releul de reglare a tensiuniio siguranţe electriceo acumulator

- contragreutatea – are rolul de a asigura stabilitatea la răsturnare a motostivuitorului mai ales în timpul deplasării cu sarcina. Este formată dintr-un bloc turnat de fontă montat în partea din spate a motostivuitorului

- postul de conducere poate fi o cabină închisă echipată sau un loc deschis prevăzut cu protecţie. În ambele cazuri trebuie asigurată o vizibilitate bună pentru stivuitorist şi să conţină toate organele de comandă. Acestea trebuie să fie uşor de identificat sau marcate corespunzător, să fie dispuse astfel încât să permită o manevră sigură şi rapidă, amplasate în afara zonelor periculoase

1.3.1.2. Motostivuitoare cu furci laterale (catarg retractabil)

Sunt utilizate îndeosebi la manipularea sarcinilor cu lungimi mari, ridicarea şi stivuirea realizându-se cu ajutorul furcilor iar transportul făcându-se cu sarcina aşezată pe platforma motostivuitorului. Alcătuirea lor este asemănătoare cu a motostivuitorului descris mai înainte:- motorul de acţionare - şasiul are o caracteristică aparte în sensul că motorul, cabina şi

contragreutatea sunt montate în partea stângă a direcţiei de mers, platforma de transport catargul retractabil şi furcile pe partea dreaptă

- mecanismul de deplasare este realizat pe principiul autovehiculelor, roţile directoare fiind amplasate în faţă

- mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulică, catarg cu furci retractabile, sarcina putând fi ridicată şi stivuită în afara şasiului

- instalaţia hidraulică asemănătoare ca la cele precedente având în plus elemente necesare deplasării pe orizontală a catargului cu furci

- instalaţia electrică este similară- postul de conducere este de tipul cu vedere panoramică (atât frontul de

lucru cât şi drumul în momentul deplasării) 1.3.1.3. Cărucior călăreţ

Sunt utilizate pentru transportul containerelor mari. Se compun din:- motor de acţionare de regulă motor diesel

6

- şasiul specific acestui tip este o construcţie sudată compusă din două grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul, pompele hidraulice, cabina de comandă, mecanismul de ridicare şi picioarele căruciorului

- picioarele căruciorului au montate roţile mecanismului de deplasare, echipamentul electric

- mecanismul de ridicare acţionat hidraulic prevăzut cu gheare speciale asigură o înălţime de ridicare de 0,5-0,6 m. Sunt tipuri care asigură şi stivuirea caz în care înălţimea de ridicare poate ajunge la 5,5 m

- mecanismul de deplasare este cu transmisie hidraulică „două câte două” ceea ce permite înscrierea în curbe cu raze mici şi deplasări în diagonală toate roţile fiind motoare

- instalaţia hidraulică are aceleaşi componente de bază - instalaţia electrică cuprinde demarorul motorului diesel, dinamul, bateria

de acumulatoare, circuitul de comandă cu electroventile, circuitul de iluminare şi semnalizare

- cabina de conducere are vedere panoramică situată între cele două grinzi ale şasiului

1.3.2. ELECTROSTIVUITOARE

7

Acţionarea este electrică. Sursa de energie este constituită dintr-o baterie de acumulatoare fapt ce îi conferă o autonomie limitată, pe distanţe scurte în incinta depozitelor, gărilor, aeroporturilor. Datorită lipsei noxelor sunt utilizate în spaţii închise nefiind necesare măsuri speciale de epurare a gazelor ca în cazul motostivuitoarelor. Deosebim mai multe tipuri constructive:

1.3.2.1. Electrostivuitor cu furci frontale sau cu contragreutateSunt cele mai răspândite. Caracteristic este faptul că au catargul, furca şi sarcina situate în afara şasiului respectiv a poligonului de sprijin. Stabilitatea, pentru a nu se răsturna o conferă contragreutatea. Capacitatea electrostivuitoarelor este în general 0,5-3 tone cu înălţimi de ridicare 3,2-3,3 m asigurând suprapunerea a patru palete de 1 m. Elementele constructive sunt:- şasiul , o construcţie sudată pe care sunt amplasate mecanismele de

ridicare, deplasare, instalaţia electrică, locul de comandă, comenzile de acţionare şi contragreutatea

- mecanismul de deplasare prevăzut cu roţi motoare (faţa) şi roţi libere (spate) .Puntea din faţă este antrenată prin intermediul unui reductor de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare, cu servomotor. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu două frâne de picior (de serviciu, de urgenţă) şi de mână (de siguranţă, de parcare)

- mecanismul de ridicare poate fi simplex sau duplex, în cazul al doilea cilindrul de ridicare este cu două pistoane

- instalaţia electrică similară la toate autostivuitoarele- instalaţia hidraulică este compusă din rezervor cu filtru , lichidul hidraulic,

pompa hidraulică, distribuitoarele, conducte, furtunuri, cilindrii hidraulici, supape.

- postul de conducere este de tip ergonomic 1.3.2.2. Electrostivuitor de vagon

Au două înălţimi de ridicare: una de 1,2-1,5 m pentru stivuire în mijloace de transport la care catargul nu atinge înălţimea plafonului acestora permiţând intrarea electrostivuitorului în interior şi a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuire în afara mijloacelor de transportDin punct de vedere al poziţiei deserventului avem două variante- cu conducător purtat (şezând sau în picioare) - conducător pieton Este o combinaţie de stivuitor cu furcă şi transpalete

electrică având o turelă motrice pivotantă ce acţionează pe o roată cu poligon de sprijin pe 3 puncte. Direcţia se imprimă prin pivotarea manuală a turelei cu ajutorul timonei. Tabloul de comandă este amplasat pe turelă. Frânarea sau defrânarea se realizează prin manevrarea în poziţie verticală sau orizontală a timonei

1.3.2.3. Electrostivuitor cu proţapAcest tip are furca în interiorul poligonului de sprijin. Longeroanele prevăzute cu roţi sunt ieşite în afara construcţiei. Fiind un ansamblu cu gabarit mic, poate fi folosit în spaţii cu dimensiuni reduse de manevră şi pardoseli cu portanţă redusă.Dezavantajul lor este că nu pot fi folosite dacă longeroanele pot intra sub stivă sau numai pentru manipularea paletelor tip ladăSe construiesc în două moduri

o cu lonjeroanele apropiate adică în dreptul furciloro cu lonjeroane depărtate, plasate în afara furcilor

8

1.3.2.4. Electrostivuitor cu furci retractabileEste o combinaţie între stivuitoarele cu furca frontală şi cele cu proţap. La acest tip de electrostivuitor furca are posibilitatea de a culisa înainte şi înapoi între lonjeroane, în timpul deplasării sarcina fiind plasată în interiorul poligonului de sprijin.Dezavantajul este dat de diametrul mic al roţilor rezultând un consum de energie mărit Funcţie de tipul mecanismului de ridicare poate fi:

o cu un cilindrul plungero cu un cilindru plunger cu două pistoane coaxialeo cu un cilindru cu trei pistoane coaxiale

Acest tip de electrostivuitor se compune din:- şasiul executat din elemente sudate de tipul lonjeroane depărtate pe care

sunt amplasate mecanismele de deplasare, ridicare, de deplasare a catargului, locul de conducere, comenzile, instalaţia electrică, contragreutatea

- mecanismul de deplasare este prevăzut cu roţi având bandaj de cauciuc sau contilan. Sunt variante cu puntea din faţă motrice sau cu puntea din spate motrice. Antrenarea roţilor se face prin intermediul unui mecanism reductor de către un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Direcţia se realizează cu servomotor de regulă tot electric. Frânarea se face cu frâna de picior-de serviciu şi cu cea de mână - de parcare

- mecanismul de ridicare/înclinare poate fi realizat în variante simplex, duplex sau triplex are prevăzut un mecanism de deplasare pe orizontală a catargului cu furci. Catargul poate fi înclinat înapoi pentru a asigura stabilitatea în timpul deplasării

- instalaţia electrică poate fi executată în două variante cu comanda prin controler sau prin impulsuri

- instalaţia hidraulică este similară cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate

- postul de conducere este de tip ergonomic1.3.2.5. Electrostivuitor cu furci laterale

Au şasiul de formă dreptunghiulară, cu un sistem de longeroane în mijloc, pe care lucrează un catarg retractabil (amplasat perpendicular pe axa longitudinală). Are un gabarit redus oferind un avantaj dar prezintă dezavantajul că pot depune sarcina numai într-o singură parte a sensului de mers. Mai nou sunt stivuitoare la care ansamblul portfurcă poate fi rotit lateral şi dispus perpendicular pe axa longitudinală a stivuitorului atât pe partea stângă cât şi pe partea dreaptă

1.3.2.6. Electrostivuitor cu furcă, manual cu conductor pietonalSunt cele mai simple, translaţia pe orizontală se realizează manual, iar ridicarea la înălţime a încărcăturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au lonjeroanele plasate sub furci sau lateral. Sunt destinate depozitelor cu rulaj redus, descărcarea mărfurilor din mijloace auto

1.3.3. TRANSPALETE (CĂRUCIOARE - LIZE) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontală. Braţele furcii îndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin cu ajutorul rolelor din faţă.. Furcile traversează ferestrele plăcilor inferioare ale paletelor şi ridică paleta de la sol cu 100-150 mm suficient pentru a fi deplasate pe orizontală

9

Transpaletul stivuitor este ideal pentru stocarea paletelor şi a containerelor mici în depozite sau ateliere. Clasificarea transpaletelor:a) după acţionare

o electrice – au o timonă pivotantă se construiesc în mod curent cu conducător pieton

o manuale – la care translaţia pe orizontală se face manual iar ridicarea încărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea unui mecanism mecanic sau hidraulic

b) constructivo pe două roţio pe trei sau patru roţi (două fixe, una sau două pivotante)

c) după modul de preluareo stivele sunt preluate cu ajutorul unei mici platforme, stiva este

aplecată puţin în faţă pentru a permite platformei să intre sub eao cu ajutorul furcilor care se introduc între sticlele ultimei navete

inferioared) alte criterii

o liza simplăo liza păşitoare care poate rula peste denivelări de 10-20 cm, sistemul

de rulare are în locul celor două roţi fixe, două grupe de roţi aşezate în stea care se rotesc în jurul unui ax central

o lize stivuitoare cu sistem hidraulic de ridicare asemănător transpaletelor manuale

Elemente constructive ale unui transpalet electric- antrenarea – un motor electric antrenează roata motoare prin intermediul

unui reductor cu 2 trepte. Energia este asigurată de o baterie de 24 V de mare capacitate. Viteza de deplasare este reglată electronic , poate atinge 6 km / oră

- direcţia – o timonă cu 2 manete orientează roata motrice- mecanismul de ridicare – o motopompă, cilindrul de ridicare, catarge,

distribuitor hidraulic, electroventile- deservirea – comenzile de acţionare a deplasării pe orizontală, ridicarea-

coborârea, claxonul se află pe timonă- frânarea se realizează cu o frână cu saboţi situată pe arborele intermediar al

reductorului- aparat de încărcat bateriile încorporat

1.3.4. TRANSLATOARESunt utilaje cu furcă destinate depozitelor de stelaje. Deplasarea acestora se face pe căi de rulare aflate pe sol sau suspendate amplasate între stelaje. Cabina de comandă poate fi fixă sau deplasabilă pe verticală o dată cu organul de prindere. Ghidarea translatorului se face de regulă pe 3 role, două la partea inferioară şi una la partea superioară. Sarcina de lucru poate fi de 300 – 1600 kgf. Comanda instalaţiilor se poate face de la punt fix şi de la distanţă. Constructiv distingem următoarele părţi componente:- construcţia metalică - executată sudat, se compune din şasiul inferior pe

care sunt amplasate mecanismele de deplasare şi de ridicare şi catargul translatorului pe care culisează organul de prindere şi după caz cabina de comandă

10

- mecanismul de deplasare – similar macaralelor portal, roţile motoare (în număr de două) sunt amplasate în spatele catargului pentru ca grupurile de acţionare să nu împiedice manipularea sarcinilor

- mecanismul de ridicare – realizat cu electropalane. Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o bună stivuire a mărfurilor paletizate în rafturi sau stelaje

- instalaţia electrică – se compune din echipamentul de alimentare şi racordare la sursa de curent, echipamentul de acţionare a mecanismelor, aparatajul de comandă, echipamentul şi instalaţiile de protecţie, echipamentul de iluminat şi semnalizare

- cabina de comandă – sunt de tipul închis. În cazul comenzilor de la distanţă locul de comandă trebuie amplasat astfel ca manevrantul să aibă o bună vizibilitate

1.3.5. PODURI RULANTE STIVUITOAREDeplasarea podurilor rulante se face pe căi de rulare suspendare şi se utilizează în depozite cu înălţimi de peste 6 m. Ridicarea sarcinilor se face cu ajutorul unor electropalane. Constructiv sunt alcătuite din două cărucioare dispuse în plan longitudinal al halei sprijinite pe câte două roţi metalice care se deplasează pe căi de rulare suspendate. Mecanismul de deplasare constă dintr-un grup motor electric reductor roată motoare. Pe aceste cărucioare se montează rigid ,transversal, un şasiu tip cheson sau profile laminate pe care culisează căruciorul de sarcină antrenat la rândul său de un mecanism de deplasare propriu. Pe acest cărucior este amplasat mecanismul de ridicare compus dintr-un electropalan şi dispozitivul de prindere a sarcinii.

1.4. ANTRENAREA STIVUITOARELORAutostivuitoarele aşa cum au fost descrise până acum au cel puţin 4 mari subansambluri echipamente de forţă electrică sau hidraulică

1.4.1. Sistemul de rulare / transmisiaSistemul de rulare şi sistemul de susţinere este alcătuit din - cadru şasiu legat rigid de punţi- puntea din faţă şi din spate – construcţie sudată- roţile (motoare şi de direcţie)- transmisia este rigidă fără arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator

de turaţie 1.4.2. Mecanismul de ridicare/coborâre/ înclinare a catargului este alcătuit din

o cadru fix - construcţie metalică articulată prin bolţuri de cadrul şasiu la partea din faţă între roţile motoare

o cadru glisant – construcţie sudată din profile U rigidizate la capete cu traverse. Este ghidat de 4 role care rulează pe cadrul fix fiind ghidat atât în plan longitudinal cât şi în plan transversal

o căruciorul / construcţie sudată care serveşte pentru fixarea dispozitivelor de lucru

o lanţul de ridicare / sarcina este ridicată de o pereche de lanţuri tip Flyer având un capăt legat de cadrul fix , este trecut peste o rolă legată de cilindrul de ridicare, iar celălalt capăt fixat de cărucior

1.4.3. Echipamentul electric este alcătuit dino echipamentul electric de comandăo echipamentul electric de protecţieo echipamentul electric de iluminare şi semnalizare

11

o echipamentul electric de încălzire, ventilaţie şi condiţionare a aerului

1.4.4. Echipamentul hidraulic alcătuit dino subansamblul rezervor hidraulic având în componenţă tancul

propriuzis, sorbul, nivelmetru, filtrul magnetic, uleiul hidraulico motorul sau pompa hidraulică element ce realizează presiunea de

lucru şi debitul necesar utilizării lichidului de lucru în elementele hidraulice de comandă şi de lucru

o cilindrul de ridicare a căruciorului asigură prin acţionarea pistonului împingerea sistemului lanţ/cadru glisant. Coborârea se face sub acţiunea greutăţii sarcinii şi a dispozitivului de ridicare pistonul eliminând lichidul de lucru spre rezervor trecând prin supapa de reglare a vitezei de coborâre. Partea inferioară a cilindrului este rezemată de cadrul fix

o cilindrii de înclinare asigură înclinarea cadrului fix, capătul pistonului se prinde articulat de cadru iar capătul cilindrului (fundul) articular pe cadrul şasiu

o conducte şi tuburi flexibile stabilesc legătura între elementele hidraulice

o regulatorul de debit intercalat între pompă şi distribuitoare şi permite reglarea debitului de ulei în limitele necesare

o regulatorul de presiune, menţine constantă presiunea uleiului în circuitul hidraulic

o blocul distribuitoarelor asigură comanda efectivă la organele de lucru

2. COMPONENTE DE SECURITATE2.1. DISPOZITIVE DE SIGURANŢĂ LA STIVUITOARE

Dispozitivele de siguranţă sunt elemente cu care sunt echipate instalaţiile de ridicat având rolul de a preveni avariile sau accidentele în cazul executării unor manevre greşite sau în cazul unor defecţiuni tehnice care generează pericole. Ele previn deserventul sau întrerup mişcarea mecanismului în cauză sau instalaţiaToate dispozitivele de siguranţă trebuie verificate de manevrant la începerea lucrului.Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească dispozitivele de siguranţă:

- să-şi păstreze reglajul în timp şi în diferite condiţii de mediu- să poată fi reglate uşor şi simplu- să se încadreze cu precizie în limitele tolerate- să revină la starea iniţială după încetarea cauzei care le-a declanşat- numărul pieselor în mişcare să fie minim pentru a reduce frecările,

jocurile care pot da erori în funcţionare- să fie robuste pentru a rezista în timp- să aibă gabarit redus şi greutate mică- să fie uşor de întreţinut

Principalele dispozitive de siguranţă ce echipează stivuitoarele sunt:2.1.1. Limitatoare de cursă. Echipează mecanismele stivuitoare cu excepţia celor acţionate manual. Ele întrerup automat mişcarea când se depăşeşte limita de lucru stabilită. Limitatorul trebuie să permită acţionarea mecanismelor în sens invers celui în care s-a limitat mişcarea. Distingem:

12

- limitatoare de cursă la ridicare pentru limita superioară a cursei organului de prindere

- limitatoare de cursă la deplasare pentru deplasarea înainte/înapoi sau stânga/dreapta a catargului

- limitatoare de cursă la bascularea catargului faţă/spate2.1.2. Limitatoare de sarcină , fac posibilă exploatarea la posibilităţi maxime fără pericol de avarii sau accidente. Întrerup automat mecanismul de ridicare a sarcinii în momentul depăşirii sarcinii nominale permiţând descărcarea sarciniiLa stivuitoare se utilizează supapa hidraulică care se declanşează la o suprasarcină de 10% sesizând suprasarcina prin creşterea presiunii în circuit peste valoarea reglată. 2.1.3. Limitatoare de viteză pun în acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţă la depăşirea vitezei de coborâre în limitele de 1,5-1,4 ori viteza nominalăAcest limitator acţionează prin reţinerea fluidului în cilindrii în situaţia spargerii conductelor. Sunt supape menţinute în poziţia deschisă de lucru. În corpul supapei în dreptul unui scaun o bilă este menţinută depărtat de un resort. Un opritor limitează deplasarea bilei Diafragma supapei realizează o rezistenţă hidraulică permanentă. La dispariţia bruscă a presiunii din conductă bila este împinsă de agentul hidraulic împotriva forţei resortului, bila se aşează pe scaun blocând ieşirea fluidului. Aceste dispozitive se montează direct pe cilindrii2.1.4..Paracăzătoare, sunt destinate să oprească şi să menţină pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei stabilite. Ele acţionează şi în cazul creşterii vitezei de coborâre cât şi în cazul ruperii organului de tracţiune2.1.5.Supape de reglare a vitezei, au rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei de coborâre în limite precise. Se poate obtura cu un şurub de blocare2.1.6. Supape de blocare, are rolul de a limita căderea sarcinii în cazul ruperii conductei prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre2.1.7. Supapa de siguranţă este supapa care previne creşterea presiunii în instalaţia hidraulică şi acţionează la o depăşire de 10 % a sarcinii nominale. Prin depăşirea presiunii supapa se deschide şi permite trecerea liberă a uleiului spre rezervor, presiunea scade, supapa se închide, apoi presiunea creşte şi fenomenul se repetă2.1.8. Întrerupător de securitate. Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii sau cabina au ieşit din spaţiul de lucru2.1.9. Tampoane opritori. Tampoanele sunt componente de securitate destinate amortizării şocurilor la lovire. Opritoarele limitează mecanic deplasări peste poziţia extremă de lucru. Opritoarele se prevăd cu tampoane din materiale elastice2.1.10. Piese de reazem, curăţitoare de şină. Piesele de reazem sunt destinate evitării şocurilor în cazul spargerii roţilor de rulare sau ruperii axelor, împotriva deraierii Curăţitoarele de şină asigură îndepărtarea de pe calea de rulare a obstacolelor. Se fixează la partea frontală a grinzilor şi boghiurilor în care sunt montate roţile de rulare. Pot fi din tablă sau cu perie de sârmă2.1.11. Contacte şi siguranţe electrice. Contactele se prevăd la :

- uşa cabinei,- la paracăzătoare

13

- la frâna de siguranţă- la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteză- la organele de prindere- la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare- la mecanismul de deplasare şi la cel de frânare

Siguranţele se montează grupat în zona pupitrului de comandă având valori diferite atât pe circuitul principal cât şi pe circuitele de comandă

2.2. CERINŢE MINIME DE ECHIPARE2.2.1. Motostivuitoare

- frână de serviciu cu acţionare mecanică şi frână de siguranţă la mecanismul de deplasare

- limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii- limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea faţă/spate a catargului- limitator de sarcină- cheie de contact- supapă contra coborârii accidentale a sarcinii- girofar, claxon- faruri pentru iluminat- lămpi de semnalizare a poziţiei şi direcţiei- centură de siguranţă pentru scaun- sistem de protecţie a locului de comandă cu scaun- plăcuţe avertizoare privind capacităţile maxime

2.2.2. Electrostivuitoare- frână de serviciu cu acţionare mecanică şi frână de siguranţă la

mecanismul de deplasare- limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii- limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea faţă/spate a catargului- limitator de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi şi lateral a

catargului- limitator de sarcină- cheie de contact- supapă contra coborârii accidentale a sarcinii- girofar, claxon- sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun- apărători de protecţie laterale şi frontale montate pe lonjeroanele

roţilor libere- plăcuţe avertizoare

2.2.3. Translatoare stivuitoare- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de ridicare pentru

poziţia limită a organelor de prindere şi ale cabinei- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de deplasare a

translatorului stivuitor- limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismele de deplasare pe

orizontală a organelor de prindere- limitatoare de viteză la deplasare- limitator de sarcină- tampoane şi opritori

14

- piese de reazem şi curăţitoare de şină- întrerupător de sfârşit de cursă montat înainte de opritoare- paracăzătoare - frâna de siguranţă- contacte electrice de siguranţă

3. DISPOZITIVE DE FRÂNAREStivuitoarele sunt dotate cu două tipuri de frână care funcţionează independent una faţă de cealaltă şi acţionează asupra tamburilor roţilor motrice

3.1. Frâna de serviciu sau frâna de picior este de tip hidraulic şi se compune din:- pedala de frână- pompa centrală- cilindrii de frână- plăcuţele cu saboţi- conductele pentru lichidul de frână- rezervorul lichidului de frână

3.2. Frâna de siguranţă sau frâna de parcare este o frână de siguranţă de tip mecanic şi acţionare manuală. Acţionează asupra tamburilor roţilor motoare şi se compune din:

- pârghia de acţionare- cablul frânei care acţionează asupra saboţilor de frână- întinzător

Lichidul de frână este cel indicat de firma constructoare şi nu trebuie amestecat cu alte tipuri sau alt fel de fluideVerificarea frânelor se face prin :

- verificarea nivelului lichidului de frână- uzura plăcuţelor saboţilor de frână- acţionarea pedalei de frână în timpul deplasării- verificarea frânei de mână pe o suprafaţă înclinată- verificarea cablurilor şi conductelor

4. CABLURI ŞI LANŢURI4.1. CABLURI DE TRACŢIUNE4.1.1. Construcţie. Caracteristici

Cablurile din oţel sunt ansambluri de sârme şi toroane, grupate prin înfăşurare în jurul unei inimi în unul sau mai multe straturi concentrice cu excepţia cablurilor plate care sunt alcătuite din cabluri alăturate în plan şi cusute.Cablurile au greutate proprie mică, mers silenţios, comportare bună la şoc, durată mare de funcţionare, supraveghere uşoară.Cablul se compune din:

- inimă - firul sau mănunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice în jurul căruia se înfăşoară sârmele sau toroanele şi măreşte flexibilitatea cablului

- toroane – sunt formate dintr-un mănunchi de sârme grupate prin înfăşurare în jurul unei inimi într-unul sau mai multe straturi concentrice

- sârma din oţel – care compun toroanele sunt fire trase cu secţiune rotundă din oţel cu rezistenţa la rupere între 120-180 kh/mm2. Suprafaţa for poate fi mată, zincată sau cositorită.

15

Cablarea este operaţiunea de împreunare a sârmelor în toroane prin înfăşurarea în formă de spire elicoidale precum şi operaţiunea de înfăşurare a toroanelor pe inima cablului. Sensul înfăşurării poate fi pe stânga (notat cu S) sau pe dreapta (notat cu Z). Cablarea poate fi:

- paralelă dreapta Z/Z- paralelă stânga S/S / nu sunt folosite la mecanismele de ridicat

având tendinţa de derăsucire- în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S- mixtă la care toroanele cu înfăşurare dreapta alternează cu

toroanele cu înfăşurare stânga Fixarea cablurilor se pateu face în mai multe feluri:Fixarea cu ochet prin matisare se face trecând cablul peste ochet şi apoi matisat pe o lungime de cel puţin 15 ori diametrul cablului dar nu mai mică de 300 mm. Prin matisare se împreunează două cabluri sau capătul cablului prin împletirea firelor sau toroanelor. Ochetul este o piesă de tablă din oţel în formă de inimă cu un canal semicircular pe lateral peste care se trece cablul.Clema este o piesă din oţel rotund în formă de U cu capete filetate care trece printr-o placă cu 2 găuri. Strângerea ansamblului se face cu piuliţe şi şaibe grower.Fixarea cu cleme şi ochet - fixarea se face prin cel puţin 3 cleme distanţa între cleme fiind de minim 150 mm sau de 6 ori diametrul cabluluiFixarea prin manşon cu pană - manşonul este din oţel turnat şi are forma plată, în manşon se introduce pana de oţet care are la periferie un canal semicircular peste care se trece cablul legat cu sârmă subţire. Datorită forţei de tracţiune pana tinde să intre tot mai adânc în manşon realizând o presiune mare între pană cablu şi manşon împiedicând scăparea cabluluiFixarea prin conus - Conusul este o piesă de forma unui trunchi de con gol în interior. Diametrul interior al bazei mici este egal cu diametrul cablului. Se introduce cablul pe la partea îngustă, se desfac toroanele şi firele pe o distanţă egală cu lungimea conusului, se îndepărtează inima cablului şi a toroanelor apoi cu un cleşte se îndoaie firele spre interior. Se trage cablul în conus, se încălzeşte conusul la cca 160 º C apoi se toarnă o compoziţie de plumb şi cositor care umple golurile dintre sârme formând un bloc compactLegătura de capăt - se asigură capetele cablului contra desfacerii prin înfăşurarea capătului cu sârmă de oţel moale în spire alăturate pe o lungime de 5 ori diametrul cablului

4.1.2. Verificări DefecteVerificarea aspectului cablurilor se face zilnic după aspect la începutul fiecărui schimb, verificarea fixării capetelor de cablu se face la două săptămâni iar verificarea amănunţită se face lunar iar odată pe an de către responsabilul RSVTIDefectele cablurilor care se scot imediat din funcţiune sunt următoarele:

- au un toron rupt sau strivit- are un nod sau ochi- este strivit sau aplatizat, este ruginit- numărul sârmelor rupte este de 10% din numărul total de sârme pe

un pas de cablare4.2. LANŢURI

Lanţurile sunt organe pentru transmiterea mişcării, solicitate la tracţiune, alcătuite din zale identice articulate între ele. În comparaţie cu cablurile,

16

lanţurile au o mai mare rezistenţă la căldură, agenţi corozivi şi prezintă o flexibilitate mai mare permiţând folosirea unor roţi şi tamburi cu diametru redus.Dezavantajele sunt: o siguranţă redusă de funcţionare, ruperea făcându-se brusc, durata de serviciu redusă, greutate mai mare, viteză de funcţionare redusă, funcţionare zgomotoasă.

4.2.1. Construcţie CaracteristiciElementele caracteristice ale unui lanţ sunt :

- diametrul sârmei - pasul - lăţimea zalei- sarcina maximă de serviciu

Constructiv lanţurile pot fi- lanţuri cu zale sudate sunt formate din zale sudate de oţel rotund- lanţuri cu eclise şi bolţuri (lanţuri GALLE) sunt formate din eclise

(plăcuţe) identice din tablă de oţel articulate la extremităţi prin buloane dispuse perpendicular pe plăci

Fixarea capetelor lanţului de o piesă sau un dispozitiv se face prin zaua de capăt care are un diametru mai mare şi este mai lată, printr-o cheie de lanţ sau inel de capăt

4.2.2. DefecteDefectele care pot apărea sunt îndoiri, turtiri, fisuri, alungiri, uzuri.Lanţurile cu zale se scot din funcţiune atunci când:

- zalele sunt îndoite, turtite, alungite- s-au întins cu mai mult de 5% în raport cu lungimea sa iniţială- uzura unei singure zale în sensul micşorării diametrului cu 20%

Lanţurile cu eclise şi bolţuri se scot din funcţiune dacă- eclisele prezintă îndoituri, lovituri sau fisuri- s-a rup una din eclise- diametrul bolţului s-a micşorat cu 20%

5. DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR5.1. Dispozitivul de prindere cu furci

Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suportul cărucior care culisează pe catarg. Distanţa dintre furci poate fi reglată, centrul de greutate al încărcăturii fiind localizat între cele două furci. Reglarea furcilor se face când stivuitorul este neîncărcat

5.2. Dispozitiv de prindere cu cârligFuncţie de distanţa sarcinii faţă de stivuitorul cu acest dispozitiv (braţ macara, cap rotativ, etc) se poate fixa cârligul în diferite poziţii ţinând cont de diagrama de încărcare a dispozitivului.Cârligul se execută din oţel forjat şi poate di simplu (pentru sarcini 0,25- 75 tf) duble (sarcini de 5-75 tf) şi cu dispozitive de siguranţă pentru a preîntâmpina desprinderea cablului din ciocul cârligului

5.3. Echipamente auxiliareGrilaje de protecţie a încărcăturii pentru prevenirea căderii articolelor mărunte să cadă în spate peste deserventExtensia furcilor folosită pentru prinderea în siguranţă a încărcăturilor cu dimensiuni mari

17

6. OBLIGAŢIILE DESERVENTULUI6.1. SARCINILE PRINCIPALE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRULUI

- să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului

- să controleze starea tehnică a utilajului şi funcţionarea componentelor de securitate

- să verifice nivelul de ulei la motor şi nivelul de ulei hidraulic- să verifice starea furcilor, căruciorului, catargului, cilindrilor,

lanţurilor- verificarea pneurilor- verificarea instalaţiei de semnalizare luminoasă şi acustică- verificarea frânelor- verificarea dispozitivelor de operare -

6.2. SARCINILE PRINCIPALE ÎN TIMPUL LUCRULUI- să circule numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu

catargul înclinat în spate- să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă- să nu efectueze porniri sau opriri bruşte- să urmărească configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta- manipularea unor mărfuri de dimensiuni mari care limitează

vizibilitatea să se facă numai prin dirijarea de către un însoţitor- viteza de circulaţie trebuie să fie redusă până la limita evitării

producerii de accidente- în cazul tendinţei de pierdere a stabilităţii (aplecare în faţă) sarcina

trebuie coborâtă imediat- se interzice circulaţia stivuitoarelor la distanţe mai mici de 0,5 m de

stive, utilaje şi instalaţii, în locuri aglomerate şi treceri înguste- să nu permită staţionarea altor persoane sub sarcină sau la mai puţin

de 2,5 m de stivuitor- transportul substanţelor toxice, explozive, etc se va face numai dacă

sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice

6,2. SARCINILE PRINCIPALE DUPĂ TERMINAREA LUCRULUI- să descarce sarcina de pe furci- să parcheze stivuitorul la locul stabilit- să aducă toate comenzile în poziţia „0”- să tragă frâna de mână- să evite parcarea în pantă , dacă nu este posibil să îl asigure cu pene- să pună catargul în poziţie verticală- să coboare furcile pe sol

7. MANEVRAREA ŞI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR7.1. MOTOSTIVUITOARE ŞI ELECTROSTIVUITOARE

Preluarea încărcăturii şi depozitarea- vă apropiaţi uşor de raft, frânaţi uşor şi opriţi stivuitorul în faţa

raftului- trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile. Turnul trebuie să fie în

poziţie verticală, manevraţi maneta de înclinare a platformei spre înainte, ridicaţi platforma la înălţimea de ridicare necesară,

18

manevraţi maneta de ridicare/coborâre spre înapoi, manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte

- eliberaţi frâna de mână- conduceţi încet- la introducerea furcilor fiţi atenţi să nu deterioraţi raftul sau

încărcătura- împingeţi bine furcile sub încărcătură, opriţi stivuitorul din mers

atunci când încărcătura atinge spatele furcilor, centrul de greutate al încărcăturii trebuie să fie între furci

- trageţi frâna de mână- ridicaţi furcile până când încărcătura stă pe furci- manevraţi maneta de direcţionare a mersului înapoi- eliberaţi frâna de mână- observaţi zona din spatele stivuitorului, mergeţi uşor în marşarier

până când încărcătura este scoasă din raft, frânaţi uşor- înclinaţi platforma spre spate- coborâţi încărcătura, manevraţi maneta de ridicare coborâre spre

înainte ţi menţineţi distanţa de la pământ- eliberaţi frâna de mână- plecaţi de pe loc conducând atent şi încet în curbele strânse

La depozitarea încărcăturii- vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos- plasaţi catargul în poziţie verticală- ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare- depozitaţi încărcătura pe raft- priviţi înapoi, daţi înapoi până când furcile pot fi coborâte fără a

lovi raftul- coborâţi furcile până la nivelul solului, basculaţi catargul spre spate

şi ieşiţi din acel loc cu stivuitorul Intrarea în liftSe permite intrarea în lift cu stivuitorul numai dacă spaţiul o permite, stivuitorul trebuie asigurat, nici o parte a lui neintrând în contact cu pereţii sau uşile liftuluiConducerea pe poduri care leagă rampele de încărcareÎnainte de a trece, stivuitoristul trebuie să se asigure că rampele sunt bine fixate şi au suficientă susţinere pentru capacitatea de încărcare. Trecerea se face foarte încet şi cu atenţieRemorcareMotostivuitoarele pot fi folosite pentru remorcare, sarcina maximă de remorcare nu trebuie să depăşească sarcina maximă indicată pe plăcuţa de sarcină

7.2. CĂRUCIOARE ELEVATOAREPreluarea şi depozitarea încărcăturii

- apropiaţi-vă cu grijă de stelaj, frânaţi uşor şi opriţi căruciorul elevator chiar în faţa stelajului, paralel şi la 30-50 cm de acesta poziţionând suportul furcilor aproximativ în dreptul europaletului

- întoarceţi stivuitorul perpendicular pe planul raftului- puneţi maneta (butonul) de direcţie în poziţia „neutră” sau acţionaţi

pedala de frână- frânaţi

19

- poziţionaţi turnul în poziţie verticală şi ridicaţi platforma cu furci- fixaţi tasta de deplasare pe „înainte” şi eliberaţi frâna- intraţi uşor cu furcile în paleţi până la baza lor, introduceţi furcile

până încărcătura se sprijină pe furci apoi apropiaţi-vă cu şasiul vehiculului cât mai mult de stelaj

- frânaţi- avansaţi cu turnul până când baza furcilor se sprijină de paleţi- ridicaţi platforma de ridicare a încărcăturii până când încărcătura a

fost scoasă din stelaj- retrageţi complet turnul înapoi- puneţi căruciorul în marşarier şi mergeţi înapoi- asiguraţi-vă că drumul este liber, daţi înapoi cu atenţie până când

încărcătura este scoasă din stivă- frânaţi- înclinaţi turnul înapoi- coborâţi încărcătura până la max. 300 mm de podea- eliberaţi frâna şi porniţi- deplasaţi-vă cu atenţie încetinind la virajele strânse- depozitarea se face pur şi simplu urmând procedura inversă- vă apropiaţi de stiva de depozitare, poziţionaţi stivuitorul, frânaţi

ridicaţi încărcătura până la înălţimea de stivuire, vă deplasaţi spre stivă, coborâţi furcile până când încărcătura stă ferm pe stelaj, coborâţi furcile astfel încât să nu se sprijine pe suprafaţa stelajului, retrageţi căruciorul, coborâţi furcile , înclinaţi turnul înapoi şi puteţi pleca

8. LEGISLAŢIE

INSTRUCŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII1. Conducerea stivuitorului se va face numai de către persoane autorizate

conform reglementărilor eleborate de ISCIR (CR5-2000, PT R3 -2003, etc).2. Conducătorii stivuitoarelor trebuie să fie apţi fizic avănd vărsta peste 18 ani.3. Conducătorul stivuitorului este obligat înaintea începerii lucrului, să

controleze starea tehnică a utilajului, să verifice sistemul hidraulic făcand probe de ridicare-coborare a sarcinii, funcţie de capacitatea stivuitorului, inclinarea catargului, sistemele de semnalizare

4. Conducătorul stivuitorului trebuie să respecte următoarele:- să nu transporte persoane în cabine, pe scările laterale, pe furci, pe

palete goale sau sarcini- să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii- să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul- să manevreze cu viteză adecvată , evitand manevrele bruşte pentru

a evita căderea sarcinii sau răsturnarea utilajului- să semnalizeze acustic intrarea-ieşirea din incinte la trecerea pe

langă persoane sau ate utilaje în lucru5. Deplasarea se va la distanţă suficientă de alte utilaje pentru a-i permite

evitarea unei coliziuni în caz că acestea franeaza sau îşi schimbă direcţia de mers.

6. Este interzisă angajarea de discuţii pe timpul conducerii sau manipulării sarcinii

20

7. Este interzisă părăsirea utilajului cu sarcina ridicată de la sol. La părăsirea utilajului se va scoate cheia din contact

8. Este interzisă ridicarea persoanelor pe furcile stivuitorului9. Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată la peste 300 mm este permisă

numai la operaţia de stivuire şi se va executa numai în faţa stivei10. Sarcina trebuie centrată pe furci la mijloc. Este interzisă ridicarea şi

transportul sarcinilor numai pe vărful furcilor.11. Este interzisă tararea cu stivuitorul a utilajelor sau sarcinilor12. Este obligatorie păstrarea distanţei de 2,5 m faţă de utilaj a personalului din

zonă şi în nici un caz sub sarcina ridicată13. Este interzisă ridicarea-coborarea sarcinii în timpul deplasarii stivuitorului14. Consucătorul stivuitorului are obligaţia de avea asupra sa autorizaţia de

conducere

9. AVARII ŞI ACCIDENTE- Orice defecţiune apărută sau observată în funcţionarea stivuitorului

impune oprirea lucrului cu acest utilaj şi anunţarea imediată a conducătorului locului de muncă sau a altei persane indicate pein Regulamentul de Ordine Interioară

- Nu este permsă reluarea lucrului decăt după înlăturarea defecţiunii şi efectuarea de probe.

- În cazul producerii unor avarii sau accidente de persoane în timpul funcţionării, deţinătorul utilajului are obligaţia de a anunţa ISCIR-INSPECT IT, în raza căreia s-a produs evenimentul, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, fax, etc)

- Se vor lua toate măsurile necesare astfel ca situaţia produsă de avarie să rămană nemodificată. Dacă nu este posibil, deţinătorul utilajului va face fotografii sau schiţe ale locului avariei sau accidentului.

10. DISCIPLINA ÎN MUNCĂ Respectarea legislaţiei, a Prescripţiilor Tehnice – colecţia ISCIR, a normelor de tehnică a securităţii muncii.

1. Verificări periodice şi extinderea autorizării1.1. Persoanele autorizate, au obligaţia să se prezinte din doi în doi ani la examinarea medicală, prezentând rezultatul comisiei menţionate la pct. 1.3. Pentru âmprospătarea cunoştinţelor profesionale, persoanele autorizate conform prezentei anexe vor fi instruite periodic, odată cu instructajul de protecţia muncii, de către personalul tehnic de specialitate desemnat pentru acest scop de către conducerea agentului economic deţinător de stivuitoare, iar rezultatele instruirii periodice vor fi consemnate într-un proces verbal.1.2. Persoanele autorizate, vor fi examinate anual pentru verificarea cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice de către o comisie numită de conducerea agentului economic deţinător la care acestea îşi desfăşoară activitatea.

21

Din comisie va face parte responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI), autorizat de ISCIR – INSPECTIT.Rezultatele examinărilor vor fi consemnate într – un proces verbal de verificare. 1.3. Presoanele autorizate care nu se prezintă la examenele anuale sau în urma examinării nu obţin rezultate corespunzătoare, nu li se acordă viză anuală şi li se va interzice manevrarea stivuitoarelor.1.4. Persoanelel care au întrerupt practicarea efectivă a activităţii de stivuitorist pentru care sunt autorizate mai mult de un an pot să reia practicarea activităţii respective numai cu condiţia respectării prevederilor de la pct. 1.1 şi 1.3.1.5. Persoanele autorizate transferate de la alţi agenţi economici deţinători li se poate încredinţa manevrarea stivuitoarelor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai după efectuarea unui instructaj de specialitate şi a unei practici de acomodare de minimum 16 ore, în raport cu complexitatea stivuitorului şi numai după examinarea acestora conform prevederilor de la pct. 1.3.1.6. Trecerea de la manevrarea unui stivuitor la manevrarea unui alt tip de stivuitor, se face în urma examinării stivuitoristului de către comisia tehnică a unităţii deţinătoare, în baza unui instructaj teoretic şi a unei practici de acomodare de minimum 24 ore pe noul tip de instalaţie .Examinarea se va face de către comisia tehnică prevazută la pct. 1.7. Rezultatele tuturor examinărilor vor fi consemnate în procese verbale şi în autorizaţie, la rubricile respective.1.8. Personalul autorizat, este obligat să poarte permanent autorizaţia asupra sa, în timpul serviciului. Lipsa autorizaţiei, la verificarea efectuată de organele stabilite de prezentele prescripţii tehnice, este echivalentă cu exploatarea neautorizată a stivuitoarelor şi se sancţionează conform prevederilor legale.1.9. Carnetele de autorizare de macaragiu (stivuitorist) eliberate pentru grupa a –IV-a din vechea prescripţie tehnică CR 5-2000 rămân valabile în continuare şi sunt echivalente cu noile carnete de autorizare eliberate conform prevederilor prezentei anexe.1.10. În cazul uzurii avansate sau deteriorării accidentale a carnetului de autorizare, în baza unei cereri scrise şi motivate şi cu condiţia depunerii autorizaţiei uzate, ISCIR – INSPECT IT poate elibera un alt carnet de autorizare.1.11. Orice modificare, adăugire sau ştersătură în carnetul de autorizare făcută de persoane neautorizate sau neoperată în evidenţa unităţii ISCIR – INSPECT IT emitente şi fără semnătura şi ştampila celui care a efectuat-o atrage după sine anularea carnetului de autorizare.1.12. Nerespectarea prevederilor PTR3 – 2003, se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

2. Sancţionarea personalului autorizat2.1. Personalul autorizat în conformitate cu prezenta anexă, poate fi verificat de către inspectorii de specialitate ai ISCIR – INSPECT IT, precum şi de organele în drept din unitatea deţinătoare (conducerea unităţii, RSVTI autorizat de ISCIR – INSPECT IT, responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor de întreţinere şi revizie), la locul de muncă, în timpul exercitării activităţilor de manevrare a stivuitoarelor, cu privire la modul cum îşi îndeplineşte sarcinile şi cum aplică cunoştinţele practice şi teoretice.Verificarea se va face în prezenţa RSVTI autorizat de ISCIR – INSPECT IT şi a altor persoane competente delegate de conducerea unităţii. În cazul când în urma verificării se constată deficienţe tehnice la stivuitoare, datorate modului de manevrare, sau alte abateri care periclitează siguranţa lor în funcţionare, în funcţie de gravitatea faptelor constatate, se vor lua următoarele măsuri:

22

a) sesizarea conducerii unităţii deţinătoare pentru aplicarea de sancţiuni prevăzute în regulamentul de ordine interioară.

b) Consemnarea în carnetul de autorizare a abaterii constatate.c) Aplicarea unei amenzi, în cazul când abaterea se încadrează în legislaţia de

stabilire şi sancţionare a contravenţiilor în vigoare.d) Retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv, după

gravitatea abaterii comise.e) Retragerea definitivă a carnetului dupa comiterea a 5 abateri consemnate în

carnet.Abaterile consemnate în carnet vor fi aduse la cunoştinţa ISCIR – INSPECT IT emitentă spre a fi operate în evidenţa sa. Măsurile de la aliniatele *a* si *b* se vor lua pe bază de proces verbal întocmit de cei care constată abateri (organele indicate mai sus).Măsurile de la aliniatele *c*, *d* şi *e* se vor aplica de către ISCIR – INSPECT IT, pe baza procesului verbal încheiat de către inspectorul de specialitate al ISCIR – INSPECT IT cu ocazia verificării; măsurile indicate la aliniatele *d* şi *e* se vor face cunoscute în scris celor interesaţi şi trebuie sa fie validate de conducerea ISCIR – INSPECT IT.Deciziile de aplicare a măsurilor indicate la aliniatele *d* şi *e* pot fi contestate de către cei sancţionaţi în termen de 15 zile de la comunicarea lor, la conducerea ISCIR – INSPECT IT al cărei inspector de specialitate a iniţiat sanctionarea .2.2. Carnetele de autorizare retrase definitiv se depun la ISCIR – INSPECT IT care le-a eliberat.2.3. În cazul când personalul autorizat se prezintă la serviciu sub influenţa alcoolului sau conduce instalaţia necorespunzător, astfel încât periclitează siguranţa în exploatare, conducerea unităţii în afară de sancţiunile prevăzute în regulamentul de ordine interioară, poate propune retragerea carnetului de autorizare pe termen limitat sau definitiv; retragerea definitivă a carnetului de autorizare, eliberat de ISCIR – INSPECT IT, devine definitivă numai dupa confirmarea scrisă, transmisă de ISCIR – INSPECT IT unităţii deţinătoare care a iniţiat această măsură de sancţionare.

10. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

1. Legislaţia în vigoare privind protecţia muncii* Legea nr. 90/1996 a Protecţiei Muncii* Norme generale de protecţie a muncii – 2002* Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (nr.6)* Primul ajutor la locul accidentului * Decret 400/1981

2. Echipamentul de protecţieLa electrostivuitorul FM 14:

grilajul de protecţie al deserventului apărători laterale şi frontale de cauciuc: reduc pericolul de accidentare prin

coliziune, în special cele laterale electrostivuitorului, amplasate pe chesoanele roţilor libere, care închid practic accesul în zona roţii libere, împiedicând accidentul prin încălecare cu una sau cealaltă din roţile libere; dotare opţională.

Sistem optic şi acustic: echipează electrostivuitoarele (opţional) şi realizează semnalizarea acustică şi optică a utilajului, atunci când acesta se deplasează având selectat regimul de viteză mare; echiparea utilajului cu

23

acest sistem, precum şi cu cel descris anterior, este oportună atunci când acesta este exploatat în spaţii publice aglomerate.

La motostivuitorul R70: grilajul de protecţie al deserventului sistem optic: girofarul echipează motostivuitoarele (opţional) şi realizează

semnalizarea optică a utilajului, atunci când acesta se deplasează.3. Măsuri de prim ajutor în caz de avarii, incendiu şi în caz de accidente la stivuitoare3.1 La accidente din cauze mecanice

În cazul loviturilor sau a strivirilor, se iau imediat măsuri de dezinfectare a rănilor ce s-au produs cu materiale corespunzătoare (spirt, tinctură de iod, etc) şi se apelează la primul post de prim ajutor pentru îngrijiri.În cazul căderii de la înălţime, se va da persoanei accidentate să miroasă spirt, oţet sau amoniac ţinând – o culcată în poziţie orizontală, cu capul lăsat puţin în jos.

Se desfac nasturii şi se slăbeşte cureaua, se dezleagă şireturile de la încălţăminte. Mâna sau piciorul care se presupune a fi fracturate în cădere, se imobilizează cu proptele subţiri, susţinute de un bandaj.

Ridicarea accidentatului trebuie să se facă cu foarte multă grijă, tre – patru persoane îl vor ridica uşor, cu deosebită băgare de seamă ca să nu se producă hemoragie internă. Transportul persoanei accidentate trebuie să se facă pe targă şi printr-un mijloc de transport cu suspensie perfectă, preferabil cu ambulanţa sau salvarea.3.2. La accidentele provocate de cauze electrice

În cazul electrocutărilor, se deosebesc trei grade ale acţiunii vătămătoare produse de curentul electric:

În cazul electrocutărilor de gradul I – curentul electric provoacă numai o sperietură, un leşin sau un şoc nervos, în acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru persoana accidentată.

În cazul electrocutărilor de gradul II – curentul electric provoacă contracţia muşchilor, încât omul nu se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins.

În electrocutări de gradul III – curentul electric provoacă paralizia unui grup de muşchi producând, uneori, încetarea respiraţiei. Dacă acţiunea curentului electric durează câteva minute, încetarea respiraţiei poate provoca moartea persoanei accidentate.

Electrocutatul trebuie tratat ca un înecat sau ca o persoană asfixiată deşi nu respiră şi nu i bate inima, totuşi accidentatul nu este mort, fiind vorba numai de o moarte aparentă. Viaţa accidentatului depinde în cea mai mare parte de măsura de urgenţă cu care i se va acorda primul ajutor.

Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesită multă prevedere şi multă prezenţă de spirit. Se precizează că atingerea unui om aflat sub curent electric, fără a se lua măsuri de prevedere, este foarte primejdioasă pentru viaţa persoanei care vrea să-i vină în ajutor, deoarece corpul omenesc este foarte bun cunducător de electricitate.

Prima operaţiune în cadrul electrocutăriiconstă în: întreruperea imediată a curentului electric de la întrerupătorul principal,

comutator, etc. Tăierea firelor (conductoarelor electrice) numai câte unul şi numai cu

unelte speciale, prevăzute cu mânere izolate.

24

Îndepartarea firelor rupte şi căzute pe accidentat, cu ajutorul unui obiect nemetalic şi uscat: o scândură, un baţ sau un alt corp rău conducător de electricitate.

Dacă nu se poate întrerupe curentul electric se procedează astfel:a) la tensiune joasăSe asigură întâi o bună izolare a mâinilor şi a picioarelor persoanei care dă

ajutor, faţă de accidentat, instalaţia electrică şi pamânt. Aceasta se realizează cu mănuşi de cauciuc, sau în lipsa acestora prin înfăşurarea mâinilor într-o bucată de postav uscat, mâneca hainei sau pulpana hainei, toate acestea trebuind să fie perfect uscate; pentru izolarea picioarelor persoana care dă primul ajutor trebuie să folosească cizme de cauciuc sau galoşi, sau în lipsa acestora o scândură bine uscată.

Dupa ce s-au luat masurile de prevedere menţionate mai sus, se apucă accidentatul de părţile hainei care sunt mai indepărtate de corp (de ex: de poalele hainei). Nu trebuie atinsă încălţămintea accidentatului atât timp cât persoana accidentată se află sub curent, se recomandă să se lucreze – pe cât posibil, numai cu o singură mână (preferabil numai cu mâna dreaptă), cealaltă mână a persoanei care dă ajutor trebuie să fie liberă.

b) la tensiune înaltăSe scurtcircuitează conductele liniei aeriene, aruncând peste ele o sârma; se

pune mai întâi un capăt al sârmei la pământ, apoi se aruncă sârma peste conductoarele liniei cu care se află în atingere accidentatul.

Dacă persoana accidentată se află la înălţime, trebuie luate măsuri de preîntâmpinare a lovirii prin cădere se iau măsuri ca accidentatul să cadă pe un obiect moale (plasă sau saltea) sau să fie prins în braţe. Apoi se întrerupe curentul electric , de asemenea se iau măsuri ca accidentatul să fie legat şi apoi coborât la pamânt ca să nu cadă liber.

Fiecare secundă fiind preţioasă pentru salvarea vieţii accidentatului, trebuie să i se dea primul ajutor chiar la locul accidentului făra a se aştepta sosirea medicului. Se aşează accidentatul pe un loc izolat, de preferinţă nu pe pământ sau pe ciment. I se scot hainele care incomodează, se desfac gulerul, cureaua, fularul, bretelele; se curăţă gura de sânge sau de mucozităţi şi se scot protezele din gură. Dacă gura este încleştată se introduce între măsele, în colţurile gurii , coada unei linguri sau o scândură şi i sedescleştează dinţii cu grijă să nu i se rupă. Se indepartează persoanele care sunt prisos, asigurându-se astfel aer accidentatului. Dacă limba a cazut prea adânc în fundul gurii, ea trebuie scoasă, apucând-o cu o batistă sau cu un aparat special. După ce s-au pus în practică măsurile indicate mai inainte, se începe imediat respiraţia artificială. În acest scop se aşează accidentatul cu faţa în jos, cu o mână în prelungirea corpului şi cu cealaltă mână îndoită pe care se aşează capul întors într o parte, aşa încât gura şi nasul să nu atingă suprafaţa de reazem (podeaua). Se pune sub pieptul accidentatului un sul făcut din haine, paie sau alte obiecte moi şi uşoare să se evite fractura oaselor.

25