SUPORT DE CURS

Calificare: Instalator instalaii tehnico sanitare i de gaze Nivel 2

1

2

Cuprins: M1- INSTALAII N CONTEXT INTERDISCIPLINAR .....................................pag.4 M2 - UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA INFORMAIEI ...........................................................................................pag.7 M3- MATERIALE DE INSTALAII I PRELUCRAREA LOR pag.15 M4 PLANURI DE INSTALAII ..pag.20 M5 SISTEME EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU AP ..pag.28 M6 INSTALAII INTERIOARE DE AP pag.37 M7 INSTALAII DE RIDICARE A PRESIUNII APEI .pag.45 M8 INSTALAII DE CANALIZARE .pag.52 M9 INSTALAII INTERIOARE DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE ..pag.60 M10 PERFORMAREA INSTALAIILOR N CONSTRUCII .pag.63

3

M1- INSTALAII N CONTEXT INTERDISCIPLINAR 1.1. Noiuni generale de construcii i instalaii. Alctuirea instalaiilor Trecutul, prezentul i viitorul construciilor Una dintre primele preocupri ale oamenilor a fost cea legat de asigurarea condiiilor de trai i, n primul rnd, a unor condiii de locuit ct mai sigure. Locuina este locul n care oamenii i petrec peste jumtate din timpul disponibil i de aceea, n decursul istoriei, aceasta a fost permanent perfecionat pentru a rspunde ct mai bine necesitilor zilnice. S- a ajuns pn la a se compara funciunile locuinei cu funciunile corpului uman. Una dintre cele mai bune alegorii n acest sens propune urmtoarele paralele: Alegoria om- construcie Om Sistemul osos susine corpul Sistemul muscular Protecia exterioar ( pielea) Susinerea (tlpile picioarelor) Diafragma abdominal Sistemul locomotor Contactul vizual cu lumea exterioar ( ochii ) Sistemul de alimentare Sistemul circulaiei sanguine Sistemul excretor, de evacuare a produselor de dezasimilare Sistemul nervos Sistemul respirator Termoreglarea organismului nclmintea ( cizmele ) Haine, paltoane, blnuri ( pentru protecia termic ) Cureaua de la bru Plria Fardul Construcie Structura de rezisten susine construcia Ziduri de compartimentare i nchidere a construciei Tencuieli vopsitorii Fundaia ( talpa construciei cea care transmite solului greutatea ) Planeele care mpart construcia pe vertical Elementele de circulaie ale construciei ( scri, ascensoare, dispozitive de orientare a construciei ) Ferestrele Uile Reelele de alimentare ( ap, gaze, agent termic etc. ) Instalaiile de canalizare Instalaia electric, calculatorul locuinei Instalaia de ventilare Instalaia de aer condiionat Hidroizolaia de sub nivelul solului Izolaia termic a cldirii Grinzile de centur Acoperiul construciei Zugrveala

Omul a creat permanent construcii ( cuiburi n copaci, case, piramide etc. ). Construciile s au dezvoltat paralel cu dezvoltarea economic i social a omenirii n trei mari cicluri sau valuri : - societatea agricol ( primul val); - societatea industrial ( al doilea val); - societatea informatizat ( al treilea val). n toate cele trei mari cicluri construciile au fost considerate ca parte important a activitii i culturii umane. 4

Primul val este nregistrat la nceputurile societii agricole cnd fiecare familie era responsabil pentru construirea spaiilor de locuit, a adposturilor pentru animalele de munc, a magaziilor pentru pstrarea alimentelor etc. Profesia de constructor a aprut mai trziu, la nceputurile istoriei scrise, atunci cnd a crescut considerabil cererea de lucrri de construcii ( n special piramide, temple, canale etc.) Sunt recunoscute ca rezultate excepionale ale geniului uman cele apte minuni ale lumii antice care reprezint apte monumente de arhitectur de dimensiuni, soluii constructive i tehnici de realizare greu de explicat chiar i n zilele noastre. Al doilea val de dezvoltare social a generat o nevoie urgent de construcii, n general de o arhitectur rar, att pentru producia industrial, ct i pentru necesitile servirii acesteia ( locuine, ci de comunicaie etc.) S au perfecionat tehnicile de ventilaie, nclzire termic i fonic, s-au introdus noi materiale i s-au elaborat noi soluii constructive. Se consider c dup al doilea rzboi mondial s-a construit n lume mai mult dect n orice perioad anterioar. Al treilea val al dezvoltrii societii imprim noi dimensiuni i activiti n construcii prin perfecionarea important a instalaiilor aferente construciei i subordonarea funcionrii acestora unui calculator care controleaz pornirea i oprirea instalaiilor de ventilaie i nclzire, utilizarea optim a formelor de energie n funcie de solicitri i variaia preului, controlul automat al iluminatului, sistemul automat ed paz, sistemul automat de prevenire i stingere a incendiilor etc. O astfel de construcie este numit n prezent cas inteligent . Tendine n activitatea de construcii Modificrile n activitatea de construcii n ceea ce privete tipul, mrimea, forma i numrul construciilor n urmtorii 25-30 de ani, pentru rile dezvoltate, sunt provocate, conform specialitilor, de urmtorii factori: a.Factori de populaie - numrul populaiei crete foarte ncet, se menine sau chiar scade n unele ri dezvoltate datorit, n exclusivitate, scderii ratei natalitii ( n ultima sut de ani numrul mediu de copii pe o familie a sczut de la 8 la 2); - populaia urban cunoate influene contradictorii- crete ca urmare a raionalizrii agriculturii, scade ca urmare a posibilitilor sporite de lucru la domiciliu, datorit informatizrii, fapt ce permite instalarea n afara oraului, unde spaiul este mai mare, mediul este nepoluat i costul vieii mai redus; - populaia mbtrnete ca urmare a creterii duratei medii de via i descreterii relative a numrului tineretului; - mrimea gospodriilor i componena familiilor scade ca urmare a reducerii numrului copiilor, independenei mai timpurii a acestora, tehnicilor contraceptive, precum i ca urmare a creterii numrului avorturilor. b.Factori economici Prin trecerea la societatea informatizat se vor produce modificri substaniale n economie. Locul agriculturii i industriei clasice va scdea continuu n avantajul serviciilor publice, comerului i tehnologiei informaiei. Pericolul omajului i creterea timpului liber vor scdea cererile de construcii de locuine, dar i cererile de lucrri de ntreinere i reparaii ( care vor fi ealizate n mare msur de locatarii ce au mai mult timp la dispiziie). c.Factori legai de mediul construit Actualul mediu construit este o parte important a avuiei naionale din fiecare ar. Se trece lent de la realizarea de construcii noi la activitatea de ntreinere i modernizare a construciilor existente. 5

1.2.Sisteme i uniti de msur . Aparate i instrumente de msur Forma unei relatii fizice este astfel alcatuita incat ea sa nu depinda de alegerea sistemului de unitati de masura,cu ajutorul caruia se exprima marimile fizice din relatia respectiva. A masura o marime fizica inseamna a o compara cu o marime de aceeasi natura aleasa drept unitate de masura;rezultatul operatiei de masurare este un numar (scalar) care arata de cate ori unitatea de masura se cuprinde in marimea de masurat. Marimile fizice se pot imparti in marimi fundamentale si marimi derivate;corespunzator exista unitati de masura fundamentale si derivate.Prin marimi fundamentale se inteleg marimile fizice,in numar cat mai mic,conventional alese,care servesc la alcatuirea unui sistem coerent de unitati de masura si cu ajutorul carora se definesc marimile si unitatile de masura derivate. In tara noastra este adoptat Sistemul International de unitati de masura( SI) ,care cuprinde sapte marimi si unitati de masura fundamentale.Dintre acestea,in hidraulica se folosesc primele trei marimi fundamentale:lungimea(L) ,masa ( M ) si timpul (T) Aparate i instrumente de msur Pentru masurarea presiunii fluidelor se folosesc urmatoarele aparate de masurat: -manometre cu membrana de separatie ; -manometre cu resort tubular ; -traductor pneumaticde presiune ; -manometru diferential cu tub in forma de U. Pentru masurarea temperaturii se folosesc urmatoarele aparate de masurat : -termometre cu dilatare drepte si de colt; -termometre manometrice ; -termorezistente ; -termocupluri. Pentru masurarea debitului se folosesc urmatoarele aparate de masurat: -contoare volumetrice si de viteza ; -debitmetre diferentiale si magnetice ; -rotametre . 1.3.Hidraulica i termotehnica aplicat Hidraulica este stiina care are drept obiect studiul echilibrului i miscrii corpurilor fluide (lichide i gaze ) i al interaciunii acestora cu corpurile solide. Pentru exprimarea legilor proprii , hidraulica foloseste legile fizicii lichidelor si gazelor,precum si legile generale ale mecanicii. Hidraulica cuprinde: -hidrostatica (statica fluidelor)-studiaz legile repausului fluidelor -cinematica fluidelor-descrie starea de micare a fluidelor -hidrodinamica (dinamica fluidelor) - studiaz legile miscrii fluidelor i interaciunea corpurilor fluide cu corpurile solide. Hidraulica are un pronunat caracter aplicativ deoarece ii propune s rezolve probleme practice:curgerea sub presiune a apei in conducte;curgerea prin orificii i ajutaje;calculul instalaiilor de pompare etc.Aceste probleme de repaus sau de micare a fluidelor se intlnesc la diferite tipuri de instalaii pentru constructii ,cum ar fi:instalaii interioare i exterioare de alimentare cu ap , instalaii de canalizare , intalaii de inclzire central , instalaii de ventilare i de condiionare a aerului etc.

MODUL 2 - UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA INFORMAIEI 2.1 Exploateaz baze de date

6

TIPURI DE DATE Fiecare cmp trebuie s fie de un anumit tip, pentru ca Access s tie cum s-i trateze coninutul. Tipurile sunt urmtoarele: TEXT secven simpl de caractere care poate include cifre, litere i simboluri. Un cmp text poate conine pn la 255 de caractere. MEMO text simplu, obinuit, exceptnd faptul c nu stabileti o lungime maxim de cmp, aa c poi tasta aproape orice cantitate de text (64.000 de caractere). NUMBER destinat pentru valori ntregi sau fracionare. DATE/TIME o dat calendaristic sau o or. CURRENCY un numr formatat ca o valoare monetar.

AUTONUMBER Access l completeaz automat cu numere consecutive, pentru fiecare nregistrare. YES/NO poate primi valori logice de tipul YES/NO, TRUE/FALSE sau ON/OFF. OLE OBJECT cmp capabil a primi ca valoare un obiect (ex. imagine); obiectul poate fi legat sau inserat. HYPERLINK o legtur la o locaie Web. LOOKUP WIZARD i permite s creezi o list selectnd o valoare din alt tabel sau lista de valori ntr-o caset combinat, pentru fiecare nregistrare. Este o caracteristic avansat. PROIECTAREA STRUCTURII BAZEI DE DATE Primul pas n proiectarea unei baze de date trebuie s fie analiza obiectivului urmrit. Ce informaii vei stoca? Cine le va utiliza? Atunci cnd ai o imagine clar asupra a ceea ce urmeaz s fac baza de date poi trece la pasul doi. CREAREA UNEI BAZE DE DATE Crearea unei baze de date noi se poate face utiliznd opiunile casetei de dialog Microsoft Access care apare n momentul n care lansezi aplicaia sau utiliznd comanda New din meniul File. Crearea unei baze de date prin intermediul casetei de dialog Microsoft Access presupune parcurgerea urmtoarelor etape: Lanseaz n execuie programul Access;

7

Programul afieaz caseta de dialog prezentat n imaginea urmtoare. n acest punct poi alege s deschizi o baz de date deja existent, s creezi o nou baz de date goal sau s lansezi Database Wizard. Pentru cea de a doua opiune selecteaz Blank Access Database.

date.

Se deschide caseta de dialog File New Database n care introduci numele bazei de

Apas butonul CREATE i n acest moment baza de date va fi creat iar pe ecran apare fereastra corespunztoare acestei baze de date.

Crearea unei baze de date utiliznd comanda New din meniul File presupune parcurgerea urmtoarelor etape: Alege din meniul FILE opiunea NEW;

8

n caseta de dialog NEW selecteaz pictograma DATABASE i se apas butonul OK.

n caseta de dialog FILE NEW DATABASE alege unitatea de disc i folder-ul n care vrei s creezi baza de date i specific numele bazei de date.

Apei pe butonul CREATE

Fiierele de tip Microsoft Access au extensia *.MDB. 2.2 Prezint informaiile incluznd text, numere i imagini LANSAREA N EXECUIE I NCHIDEREA APLICAIEI POWER POINT Programul Power Point 2000 poate fi lansat n execuie n mai multe moduri. n continuare sunt prezentate trei dintre acestea: utilizarea meniului Start; utilizarea barei Office; utilizarea programului din folder-ul n care a fost instalat programul PREZENTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE FERESTREI APLICAIEI POWER POINT Fereastra aplicaiei Power Point 2000 este alctuit din urmtoarele elemente:

9

Bara de titlu

Bara cu unelte unelte de standard formatare Panoul pentru rezumat Butoane de selectare a modului de afiare

Bara de

Panoul pentru diapozitive

Bara cu instrumente de desenat

Bara de stare

Tipul de prezentare

Panoul pentru nsemnri

CREAREA UNEI PREZENTRI FOLOSIND TEMPLATE-URI Dac tii exact ce doreti s spui n cadrul prezentrii n loc s apelezi la rutina AutoContent Wizard poi apela la Templete-urile care stabilesc aspectul diapozitivelor. Un Template sau ablon este un set de formatri predefinite puse la dispoziie de aplicaia Power Point care ncorporez diferite combinaii grafice, tipografice i de efecte speciale. n fereastra de dialog care se deschide odat cu lansarea aplicaiei va trebui s bifezi opiunea Design Template i s efectuezi clic pe butonul OK.

Aceasta va avea ca efect deschiderea casetei de dialog New Presentation. Dac execui clic pe tab-ul Design Templates se vor afia opiunile pentru abloane.

10

Cnd selectezi un anume ablon n caseta Preview din dreapta vei vedea cum arat acel model. Acesta devine valabil pentru prezentarea ta n momentul n care execui clic pe butonul OK. Se va deschide o nou fereastr de dialog denumit New Slide.

n partea stng a ferestrei se afl caseta Choose an AutoLayout care-i pune la dispoziie toate machetele de diapozitive pe care le poi folosi. Pentru a selecta un model execut clic pe modelul de machet care corespunde cel mai bine cerinelor tale.Odat ales modelul execut clic pe butonul OK. n acest moment se va deschide fereastra corespunztoare unei noi prezentri.

Din acest moment macheta diapozitivului este pregtit i poi s te ocupi de coninutul prezentrii.

11

2.3 Comunic prin Internet Toate browserele au un spatiu pe fereastra lor unde este trecuta adresa paginii Web care se vizualizeaza la un moment dat. Aceasta adresa are un format special: http://www.nume.com. Http este prescurtarea de la HyperText Transfer Protocol, protocol de transfer hypertext, iar restul este adresa paginii respective, www este prescurtarea de la World Wide Web, nume este numele detinatorului paginii, iar com este tipul sau tara de origine a detinatorului paginii. n figura de mai jos este prezentata o pagina de cautare a unuia dintre cei mai cunoscuti prestatori de servicii Internet din lume, Yahoo! Adresa acestei pagini este http://www.yahoo.com. Acest prestator de servicii se bazeaza pe servicii gratuite. Cu ajutorul acestei pagini de Web puteti crea o adresa de e-mail, puteti cauta dupa alte pagini Web, care sa contina anumite cuvinte introduse de utilizator.

______________________________________________________________________________________ La ce folosete e-mail ? ______________________________________________________________________________________ Exista o varietate de situatii n care nu va puteti baza pe altceva dect e-mail. n primul rnd corespondenta obisnuita, care este de asemenea prima si principala utilizare a e-mail-ului. Astfel puteti primi sau trimite mesaje si fisiere aproape n timp real - adica instantaneu, celui/celor care doriti O alta utilitate a e-mail-ului este aceea ca poate fi accesat de oriunde. Aveti nevoie doar de un calculator legat la Internet si puteti sa va accesati casuta postala fara nici o dificultate. Acest fapt este un lucru foarte util oamenilor de afaceri care calatoresc foarte mult. Serverele de informatii sunt calculatoare care poseda diverse informatii dintr-o gama foarte larga de domenii. Puteti trimite un e-mail unui astfel de server si veti primi, dupa un anumit timp (timpul de raspuns al serverului depinde de cum este configurat) raspunsul la ntrebarea dumneavoastra. Posta electronica poate fi folosita si pentru altceva dect schimbul de mesaje. Puteti sa va nscrieti la o lista de adrese. O lista de adrese este o lista n care se trec adresele diferitilor clienti ai unei firme sau fundatii etc., care doresc sa fie la curent cu ceea ce se ntmpla la un moment dat. Astfel, cel putin odata pe zi, se trimit la adresele aflate ntr-o lista noutatile din cadrul firmei. Aceste noutati pot fi de diferite feluri: stiri, prognoza meteo, informatii bursiere, cursuri valutare etc. ______________________________________________________________________________________ Cum arat o adres de e-mail ? ______________________________________________________________________________________

12

Adresele de e-mail seamana foarte mult ntre ele. Adica se supun unor reguli. O adresa de e-mail arata astfel: nume@domeniu.com Semnul @ (se citeste "at" sau "la") mparte adresa n doua parti: n partea stnga se afla numele utilizatorului, iar n dreapta numele domeniului. Partea cea mai importanta a unei adrese e-mail este partea din dreapta pentru ca aceasta reprezinta adresa la care se afla calculatorul care detine casuta postala cu numele trecut n partea stnga. ______________________________________________________________________________________ Trimiterea de mesaje cu Outlook Express ______________________________________________________________________________________ Programul Outlook Express apartine de programul Microsoft Internet Explorer si este utilizat pentru trimiterea si primirea e-mail-urilor. Acesta se livreaza mpreuna cu programul Internet Explorer. Fereastra principala este prezentata n figura de mai jos. Aceasta este compusa din bara de titlu, bara de meniu, toolbar-ul programului si zona de lucru. Zona de lucru este mpartita si ea n doua parti mai importante: zona de afisare a directorilor, n partea stnga a zonei de lucru si zona de afisare a mesajelor, n partea dreapta. n zona de afisare a directorilor sunt trecuti toti directorii care apartin de diferite domenii. n acest exemplu avem doua domenii Local Forders si Hotmail. Zona de afisare a mesajelor se mparte n doua parti, numai cnd ne aflam n unul din directorii din partea stnga. n primul domeniu (cel de sus) se afiseaza mesajele aflate n directorul curent, iar n al doilea (cel de jos) se afiseaza continutul mesajului selectat.

1. Apasati clic pe butonu New Mail din toolbar-ul programului Outlook Express 2. Pe ecran apare fereastra pentru compunerea unui mesaj nou. n cimpul To:din aceasta fereastra se trece adresa de e-mail a celui care va primi mesajul. 3. n urmatorul cimp Cc: se trec adresele de e-mail a celorlalti destinatari. (Un mesaj poate fi trimis la mai multe persoane). Adresele de e-mail se despart prin virgula (,) sau punct-virgula (;). 4. n cimpul Subject: se trece subiectul mesajului. 5. n zona de lucru a ferestrei se trece continutul mesajului. 6. Dupa ce ati scris meajul dorit apasati clic pe butonul Send pentru a trimite mesajul. Dupa ce ati apasat clic pe butonul Send programul ncearca sa trimita mesajul dumneavoastra. Pe ecran va apare o fereastra care va arata stadiul trimiterii mesajului dumneavoastra. 7. Daca apare o eroare n timpul trimiterii mesajului aceasta este semnalata si se opreste trimiterea. 8. Daca mesajul a fost trimis cu succes atunci acesta este trecut n directorul Sent Items. Daca mesajul nu a fost trimis datorita unei erori sau faptului ca nu sunteti conectat la Internet mesajul este trecut n directorul Outbox. Pentru a trimite mesajele din directorul Outbox se apasa clic pe butonul Send/Recv , lucru care va determina trimiterea si primirea tuturor mesajelor.

13

______________________________________________________________________________________ Primirea de mesaje ______________________________________________________________________________________

1. Pentru a primi toate mesajele noi trimise pentru dumneavoastra apasati clic pe butonul Send/Recv. 2. Daca ati primit mesaje noi, directorul Inbox va fi scris cu caractere ngrosate si n dreapta sa va fi trecut ntre paranteze numarul mesajelor primite. 3. Pentru a citi un mesaj apasati clic pe directorul Inbox pentru a vedea toate mesajele primite si apasati dublu clic pe mesajul respectiv. 4. n fereastra cu mesajul se afla trecuta adresa e-mail a celui care a trimis mesajul, data n care a fost trimis mesajul, cui a fost trimis mesajul si subiectul acestuia. 5. n urmatoarea parte a ferestrei este trecut mesajul propriu-zis. 6. Mesajul curent poate fi tiparit la imprimanta apasnd clic pe butonul Print.

7. Pentru a sterge mesajul curent apasati clic pe butonul Delete. 8. Pentru a raspunde la mesajul curent apasati clic pe butonul Reply si va apare fereastra cu care se creaza mesaje cu casuta To completata cu adresa celui care a trimis mesajul, subiectul mesajului va fi acelasi cu diferenta ca se trece "Re:" de la Reply (raspuns), iar continutul mesajului va fi mesajul trimis de respectivul(a). Stergeti continutul mesajului si scrieti unul nou. Dupa care procedati la fel ca la trimiterea unui mesaj.

______________________________________________________________________________________ Trimiterea fiierelor cu Outlook Express ______________________________________________________________________________________ 1. Se procedeaza la fel ca la trimiterea unui mesaj normal, adica se apasa clic pe butonul New Mail si se scrie mesajul dorit, destinatarii si subiectul. 2. Se apasa clic pe butonul Attach. 3. Din fereastra care apare se alege fisierul care doriti sa-l trimiteti si apasati clic pe butonul Attach. 4. Fisierul apare n fereastra mesajului n partea de jos ca si o icoana cu numele fisierului pe post de eticheta. 5. Dupa atasarea tuturor fisierelor se trimite mesajul apasnd clic pe butonul Send.

14

M3- MATERIALE DE INSTALAII I PRELUCRAREA LOR CONDUCTE / ROL I PROPRIETI Conducta este un element de instalaie nchis, de form tubular, de obicei cu seciune circular, utilizat pentru transportul fluidelor. De cele mai multe ori, prin conduct se nelege ansamblul format din tubul propriu-zis, fitinguri (elementele de legtur), armturi i accesorii. Funcia elementar pe care o ndeplinesc conductele instalaiei interioare este realizarea legturii ntre armturile obiectelor sanitare i reeaua public. Cerine pe care trebuie s le ndeplineasc conductele: - Sanitare - sunt condiii elementare (din punct de vedere igienic), prevzute n norme i standarde - Economice - s fie ieftine - economii n investiii, montaj facil; - orice serviciu s fie obinut n timp minim i cu efort minim; - s se respecte criteriul calitii: orice metru de conduct de proast calitate montat n instalaie nseamn de fapt o risip de material, manoper i implicit reprezint bani irosii. - Estetice - aspectul este motivat cultural: nu necesit de obicei costuri suplimentare (un anumit tip preferat de armturi pentru obiectele sanitare, etc.). Proprietile conductelor * Etanare optim pentru fluide, siguran n funcionare; * Robustee: capacitatea de a prelua suprapresiuni, lovituri accidentale sau fore externe; * Rezisten la coroziune i la variaii de temperatur; * O suprafa intern ct mai neted (rugozitate mic, dar i un numr minim de mbinri); * Elasticitate adecvat capacitatea de a prelua dilatrile datorate variaiilor de temperatur, dar i eventuale deplasri ale elementelor de construcii i ale cldirii; * Durata de via ct mai lung; * Montaj, ntreinere, reparaii / nlocuire ct mai uoare. * Durata de via normat a unei conducte, n funcie de materialul din care este confecionat, variaz dup cum urmeaz: font 80 ani, beton armat 70 ani, plastic 5055 ani, oel 40 ani, azbociment 30 ani. Diametre nominale i presiuni nominale - Diametrul nominal i presiunea nominal constituie elementele de baz pentru normalizarea i standardizarea conductelor. - Sunt astfel normalizate dimensiunile, tipurile de fitinguri/mbinri, valorile de calcul, procedurile de producere, etc.; Dimensiunile conductelor depind de material (oel, cupru, plastic) - Utilizarea unor valori numerice specifice face posibil cooperarea pentru crearea unui standard ISO care reglementeaz n mod unitar producia de conducte i accesorii, indiferent de ar; - Diametrul nominal - DN reprezint o valoare numeric prin care se denumesc n mod unitar conductele i accesoriile acestora; - Se obinuiete ca aceast valoare utilizat pentru etichetarea conductelor i accesoriilor s fie un numr ntreg, ct mai aproape de dimensiunea real de fabricaie; - n practica curent, documentaiile tehnice dau pentru DN valori care se exprim n mm,de exemplu DN 200; - n exprimrile verbale se adaug abrevierea DN, de exemplu diametru nominal DN 10; - Se utilizeaz uzual urmtoarele trepte de DN: 8, 10, 15, 20, 25, 32, 40, 50, 65, 80, 100, 125, 150, 200; Presiunea Nominal - PN este (supra)presiunea maxim n regim de funcionare la temperatura mediului ambiant (20 C), la care este asigurat durata de via normat a mbinrilor conductelor i armturilor. 1. n literatura tehnic presiunea nominal se noteaz prescurtat PN, urmat de o valoare numeric (care exprim presiunea n 10-1MPa), adic PN 6 nseamn o (supra)presiune n conduct n valoare de 0.6 MPa; 2. Presiunea nominal este n realitate strict legat de temperatura de funcionare . 15

Conductele metalice i cele ceramice sunt caracterizate practic prin diametrul interior (DN/DI), iar conductele din material plastic i cele din cupru, prin diametrul exterior (DN/DE). Conductele din material plastic sunt produse pentru diferite trepte de presiune, prin schimbarea grosimii pereilor i pstrarea constant a diametrului exterior. n acest mod, fitingurile se pot utiliza n mod unitar pentru toate treptele de presiune. Diametrul exterior trebuie meninut constant (indiferent de treapta de presiune) pentru a permite o potrivire precis cu diametrul interior al pieselor de legtur. Materiale din care sunt confecionate conductele a.evi din oel n instalatii se utilizeaza teava neagra de otel si teava de otel zincata. Tevile din otel pot fi laminate sau sudate. 1. Tevile din otel au o rigiditate foarte buna, rezistenta mare la compresiune si rezistenta structurala ridicata. 2. Tevile din otel se mbina de obicei cu fitinguri filetate, dar si prin sudura sau folosind flanse. 3. Durata de viata este doar de aproximativ 1215 ani, n functie de debitul vehiculat, de caracteristicile fluidului si de calitatea acoperirii cu zinc. b.evi din font Fonta ductila este o fonta speciala n compozitia careia s-a introdus magneziu, rezultnd un material cu o rezistenta exceptionala. Ca urmare, fonta ductila a nlocuit n conductele publice fonta de presiune. 1. Prezinta o rezistenta foarte buna la coroziune, ceea ce o recomanda pentru montarea subterana; 2. Fonta gri este un tip special de fonta care contine si siliciu. De obicei, conductele din fonta gri sunt emailate sau cimentate pe interior; 3. Tuburile din fonta se mbina uzual cu mufe si garnituri de cauciuc; 4. Fonta este utilizata si n instalatiile de canalizare (fonta de scurgere); 5. Avantaje: rezista la sarcini exterioare moderate, are o buna rezistenta la foc, coeficienti de rezistenta hidraulica redusi; 6. Durata de viata este mare, s-a constatat ca tevile din fonta functioneaza fara probleme si dupa 100 de ani; 7. Dezavantaje: fonta este casanta si are greutate mare. c.evi din cupru Cuprul a fost folosit de egipteni nca din anii 2500 .e.n, iar romanii l-au utilizat pentru constructia instalatiilor de alimentare cu apa si a rezervoarelor.Tevile din cupru sunt utilizate pe scara larga n instalatii de alimentare cu apa deoarece: 1. Se poate modela si mbina usor, nu ocupa spatiu mult, are un aspect placut; 2. Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile de presiune sunt reduse (suprafata neteda); 3. Greutatea este mica, transportul si montajul se fac usor, durata de viata este mare. 4. Se mbina cu fitinguri, prin sudura. Reguli pentru proiectare: Tevile din cupru nu sunt recomandate daca apa are un pH mai mic de 6.5; Preluarea dilatarilor termice se face la fel ca si pentru conductele din material plastic; ntr-o instalatie n care se monteaza att tevi din otel, ct si tevi din cupru, cuprul trebuie montat ntotdeauna dupa otel n directia curgerii, pentru a evita pericolul de coroziune. d.evi din plumb Plumbul este cel mai vechi material utilizat n instalatiile de apa. Exista tevi din plumb de presiune si tevi din plumb de scurgere (pentru canalizari). 1. Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicatii speciale; 2. mbinarile se executa prin lipire cu aliaj de cositor; 3. Plumbul este utilizat pentru conductele de legatura la unele obiecte sanitare, pentru apele uzate radioactive sau n laboratoare, pentru evacuarea apelor uzate corozive.

16

4. Este din ce n ce mai rar utilizat n instalatiile de canalizare, iar UE a interzis folosirea plumbului n instalatiile de apa, datorita pericolului pe care l prezinta asupra sanatatii (Pb face parte din categoria metalelor grele care provoaca n timp otravirea organismului) e.Tuburi din gresie ceramic antiacid Se foloseste pentru sistemele de canalizare (montaj ngropat). Desi rezista foarte bine chimic la agresivitatea solului si la efluentii corozivi, materialul este casant. mbinarea se realizeaza cu mufe si inele de cauciuc. S-a constatat ca mbinarile realizate nainte de 1990 sunt adesea defectuoase au loc scurgeri din sistemul de canalizare. f.evi din sticl Sunt fabricate dintr-o sticla speciala (borosilicat cu slab continut alcalin) cu coefficient de dilatare termica redus. Se utilizeaza n principal pentru canalizarea lichidelor corozive n industria chimica, farmaceutica si alimentara. Sticla este foarte casanta. g.Tuburi din azbociment Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec de ciment, fibre de azbest si apa. Au greutate redusa, rezista bine la presiune, ndoire, nghet, temperaturi nalte, foc. Nu rezista la lovituri si socuri. Se utilizeaza la aductiunile de apa si la retelele de canalizare. Fibrele de azbest au o influenta negativa asupra sanatatii, pericolul fiind mortal daca sunt inspirate n plamni. h.evi din material plastic Conductele din plastic sunt confectionate dintr-un material care contine ca ingredient esential una sau mai multe substante organice polimerice. Daca este supus la temperaturi ridicate si la presiune, materialul plastic curge si poate fi usor prelucrat sub forma de tevi. 1. Avantaje: cost initial redus, greutate redusa, flexibilitate ridicata; 2. Rezistenta ridicata la coroziune; 3. Tevile pot avea lungimi mari; 4. Proprietatile sunt date n tabelul 5.2, ca valori medii la temperatura de 20C

17

Se recomanda proiectarea unitara a instalatiilor de alimentare cu apa rece si calda, daca este posibil folosind acelasi tip de material plastic pentru conducte. n ultima perioada, n instalatii se utilizeaza din ce n ce mai mult evile multistrat: 1. Combina avantajele tevilor din plastic cu avantajele tevilor metalice; 2. Suprafata interioara a tubului (material plastic) prelungeste durata de viata a conductei, fiind neteda din punct de vedere hidraulic; 3. Stratul de metal intermediar asigura rigiditatea necesara mpotriva suprapresiunilor, uniformitatea profilului, elimina dilatarile termice importante pe care le prezinta materialul plastic; 4. Stratul de plastic exterior are o functie de protectie; 5. mbinarile se realizeaza cu fitinguri din alama cu suprafata nichelata, care au o durata de viata lunga; 6. Teava multistrat are parametri tehnici exceptionali si se mbina cu usurinta; 7. mbunatateste parametrii acustici ai instalatiei (stratul exterior din material plastic are proprietati absorbante).

Materialul conductelor de apa utilizate n instalatiile interioare, conform standardului STN EN 806-1, poate fi: 1. Tevi de otel laminat; 2. Tevi de otel zincat; 3. Tevi de cupru; 4. Tevi de alama; 5. Tevi din material plastic; 6. Tevi de sticla; cu mentiunea ca pentru alimentarea cu apa potabila nu se poate folosi teava de otel neagra. Piese instalatii de apa .

18

Armaturi pentru instalatii de apa

M4 PLANURI DE INSTALAII 19

4.1. Semne convenionale pentru instalaii GLOSAR DE TERMENI Convenional stabilit printr-o convenie; Cota - valoarea numeric a dimensiunii reperului cotat. Se nscrie la mijlocul liniei de cot, la 1-2 mm deasupra; Cota radier cota fundului caminului, Cota terenului nivelul terenului in stadiul final al lucrarilor, Desen de execuie desen definitiv ntocmit la scar, care servete la executarea produsului reprezentat, cuprinznd toate datele necesare n acest scop; Desen de instalatii mijlocul de reprezentare pentru executia instalatiilor interioare si exterioare aferente cladirilor, pe baza principiilor generale , stabilite prin standarde privind proiectarea si executarea lor, Desene de detaliu reprezentarea elementelor de amanunt care nu par destul de clare pe desenele in plan si schema, la o scara convenabila 1:10,...1:1. Desene in plan vederi ale instalatiilor la fiecare nivel al cladirii , intocmite pe planurile de arhitectura, Hasuri notari grafice conventionale pentru a pune in evidenta sectiuni prin diferite materiale, Linia de cot - este linia pe care se nscrie cota respectiv, se traseaz cu linie continu subire i se termin la unul sau ambele capete cu sgei. Se traseaz paralel cu elementul cotat la o distan de minim 7 mm de linia de contur; Plan de executie cuprinde punctele de racord, retelele subterane si legatura lor cu cladirile din teren pe care le deservesc la scara 1 ;500 sau 1 :1000, Plan de situatie cuprinde obiectul proiectat in cadrul vecinatatilor lui , cu retele existente si proiectate , executat la scara 1 :500, 1 :1000 sau 1 :5000, Profilul in lung reprezinta la scara elementele necesare pozarii in pamant a conductelor, si cuprinde cotele corespunzatoare fata de repere fixe, Proiecia ortogonal proiecia la care proiectantele sunt paralele ntre ele i totodat perpendiculare pe planul de proiecie; Proiecie reprezentarea pe un plan a unui obiect din spaiu, a unei figuri etc. Proiectie izometrica reprezentarea prin metodele proiectiei axonometrice, pe directiile axelor de coordonate ( perspectiva cavaliera), Releveu schema intocmita dupa o instalatie existenta Scheme de montaj desene cu precizarea tuturor elementelor materiale ce alcatuiesc reteaua, Schia un desen care se ntocmete cu mna liber, respectnd proporiile ntre dimensiunile piesei n limitele aproximaiei vizuale; Sectiunea reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a obiectului, dupa intersectia cu o suprafata de sectionare si indepartarea imaginara a partii de deasupra planului de sectionare; Sectiuni verticale reprezentarea elementelor verticale ale instalatiilor care deservesc toate nivelurile cladirii, Vederea proiecia ortogonal care indic partea vizibil a unui obiect.

FISA DE LUCRU Activitate de lucru individual Avand in vedere capitolul linii, culori si semne conventionale folosite in desenul de instalatii sa se completeze tabelul de mai jos cu simbolurile in litere care corespund semnului conventional STAS al fluidului transportat. Linii si culori conventionale pentru conducte care transporta fluide (extras din STAS 185/1 - 89). 20

FISA DE LUCRU Activitate de lucru individual Conform STAS 185/3 - 89 reprezentarea prin semne conventionale a arrnaturilor de serviciu folosite in desenul de instalatii tebnico - sanitare se face in plan si in schema. In tabelul de mai jos reprezentarea este facuta numai in plan, se cere reprezentarea armaturilor de serviciu in schema consultand tabelele cu semnele conventionale pentru imbinari, fitinguri si piese auxiliare.

21

Armaturi de serviciu.

FISA DE LUCRU Activitate de lucru individual Conform STAS 185/4 - 84 reprezentarea prin semne conventionale a obiectelor sanitare folosite in -desenele de instalatii tehnico - sanitare se face in plan si in schema. In tabelul de mai jos reprezentarea este facuta numai in schema, se cere reprezentarea obiectelor sanitare in plan consultand tabele cu sernne conventionale pentru imbinari, fitinguri, obiecte sanitare si piese auxiliare. Semne conventionale pentru obiecte sanitare (extras din STAS 185/4 - 84)

22

.

4.2. Planuri i proiecte de instalaii FISA DE LUCRU Activitate independenta Analizati planul de situatie de mai jos si completati tabelul:

23

Elementul reprezentat

Denumirea

Hg

24

a

CP Dn Hg He C GS CR FISA DE DOCUMENTARE Reprezentarea profilului longitudinal al canalizarii Profilul longitudinal al retelei de alimentare cu apa si al canalizarii este necesar pentru executarea retelelor exterioare proiectate pe intreg traseul acestora. Se intocmesc utilizand doua scari : - scara lungimilor 1:500 - scara inaltimilor 1:50 , mai mare , pentru a evidentia variatiile de nivel ale terenului si panta. Desenul cuprinde : sectiunea prin teren , axa caminului, caminele de vizitare, cu linia terenului amenajat, cota terenului, cota radierului, distante partiale si cumulate , diametrele, pantele si adancimea caminu Pentru planul de situatie dat in fisa sunt prezentate profilele in lung pentru : a. reteaua de alimentare cu apa intre caminele N1 si N3

25

Si pe intreg traseul N1 pana la N9 b. canalizare menajera intre C1 si C4

4.3. Desene de execuie specifice instalaiilor sanitare i de gaze FISA DE LUCRU Activitate de lucru individual Desenele intocmite in vederea execuiei instalaiei tehnico - sanitare cuprind planurile tuturor nivelurilor pe care se desfoar instalaiile precum si schema desfurata intocmita dupa regulile generale ale desenului tehnic. 1. Lucrnd cu clasa pe grupe de elevi se cere: a - pentru instalaia din camera de baie a unui closet prezentata in elevaie sa se intocmeasca schema desfurata. b - pentru instalaia din camera de buctrie a unui spltor de vase prezentata in plan sa se intocmeasa schema desfurata.

26

Instalatia unui closet: a - vedere in elevatie; Camera de bucatarie: a plan. 2. Studiati desenul de mai jos ; precizati elementele componente indicate prin cifre.

27

M5 SISTEME EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU AP 5.1. Sisteme exterioare de alimentare cu ap Scheme generale de alimentare cu ap a instalaiilor din cldiri

Apa constituie unul din elementele care condiioneaz desfurarea vieii oamenilor i intervine ca un factor determinant in aproape toate procesele tehnologice. Cantitile de ap necesare pentru satisfacerea consumului, precum i variaiile acestuia n perioada de exploatare , constituie pentru sistemele de alimentare i distribuie a apei un element fundamental de care depinde n mare msur alegerea soluiilor tehnice , privind: sursa de alimentare cu ap, procesul tehnologic de tratare a apei, transportul i nmagazinarea apei , precum i schema de distribuie a apei la consumator . Instalaiile exterioare i interioare de alimentare cu ap pentru cldirile de locuit , social culturale , industriale i agrozootehnice , comport cheltuieli de investiie foarte mari , astfel c , determinarea judicioas a consumurilor i cantitilor de ap necesare asigur i condiioneaz eficiena economic n timp a acestor investiii. Sistemul de alimentare cu ap reprezint totalitatea construciilor i instalaiilor utilizate pentru satisfacerea necesarului de ap al centrelor populate i industriale i se compune din : captarea apei, instalaiile pentru corectarea calitii sau tratarea apei , transportul (aduciunea ), nmagazinarea , pomparea i distribuia apei. Captarea cuprinde construciile i instalaiile necesare colectrii apei din sursele naturale i deci nu poate lipsi din nici un sistem de alimentare cu ap. Apele preluate din surse naturale sunt tratate n instalaiile speciale de corectare a caracteristicilor calitative ale apei pentru a corespunde scopurilor n care sunt utilizate. ntre captare i instalaiile de tratare, apa este transportat prin aduciuni sau apeducte care sunt costituite din conducte i canale. Deoarece consumul de apa din cldiri este variabil n timp, pentru compensarea zilnic a debitelor de consum cu cele de alimentare, se prevd rezervoare n care se inmagazineaz o anumit cantitate de ap. Dac relieful permite, rezervoarele de nmagazinare se pot amplasa la nlime, pentru a asigura astfel i presiunea n reeaua de distribuie . Rezervoarele sunt obligatorii n orice schem de alimentare cu ap. n centrele populate i n industrii, alimentarea cu ap este realizat printr-o reea, care cuprinde toate conductele , armturile, instalaiile i construciile accesorii necesare asigurrii transportului i distribuia apei de la rezervoare pn la cel mai ndeprtat punct de consum.. Regimul de presiune al apei din conductele magistrate (stabilit in functie de inaltimile cladirilor, de lungimea retelei, de debitele si presiunile necesare la consumatori) este asigurat de statiile de pompare orasenesti, care functioneaza interconectate in sistem. Staiile de pompare asigur ridicarea presiunii apei din conducte la valoarea necesar, pentru a fi transportat la distan i pentru a asigura presiunile necesare apei la consumatori. Staiile de pompare se prevd ori de cte ori este necesar , de exemplu: intre captare si staia de tratare a apei, dac aceasta din urm este amplasat la o cot mai ridicat decat captarea , in reeaua de distribuie etc. Staiile de pompare pot fi cuplate cu rezervoarele de acumulare a apei. Schemele caracteristice pentru alimentarea cu ap a centrelor populate i a industriilor prezint anumite particulariti i depind de: natura sursei de ap, de relieful terenului, de debitele, presiunile i calitile apei necesare la consumatori , de regimul defuncionare al consumatorilor etc. a. Surse de alimentare cu ap Apa constituie unul din elementele care conditioneaza desfasurarea vietii oamenilor si intervine ca un factor determinant in aproape toate procesele tehnologice. Sursele de apa din natura trebuie sa asigure alimentarea cu apa, din punct de vedere cantitativ si calitativ, a consumatorilor din centrele populate, industriale si agrozootehnice. Principalele surse de alimentare cu ap sunt: 28

- de suprafat : ruri, fluvii, lacuri, mri i oceane; - subterane: straturi acvifere i izvoare; apele subterane provin din infiltraia direct a precipitaiilor atmosferice , din infiltraia apelor de suprafat prin malurile permeabile ale rurilor i lacurilor i din condensarea vaporilor de ap in porii rocilor subterane. Apele subterane pot circula fie prin porii nisipurilor si pietriurilor formnd straturi acvifere continue, fie prin fisurile rocilor calcaroase formnd straturi acvifere discontinue. Apele provenite din aceste doua surse se deosebesc din punct de vedere atat cantitativ cat si calitativ. Astfel , calitatea apelor subterane permite , adesea , utilizarea lor directa ca ape potabile sau industriale , pe cand apele de suprafata necesita o tratare prealabila datorita unui anumit grad de impurificare. Numarul surselor subterane este cu mult mai mic decat al celor de suprafata si de aceea , primele sunt utilizate , in principal , pentru alimentarea cu apa potabila , iar ultimele atat pentru alimentarea cu apa potabila , cat mai ales pentru alimentarea cu apa industriala. In anumite conditii hidrogeologice, apa subterana poate iesi la suprafata terenului sub forma de izvoare, care sunt preaplinuri ale apelor freatice. Izvoarele pot fi: - ascendente, cand presiunea apei subterane este mai mare decat presiunea la iesire, stratul acvifer fiind cuprins intre doua straturi impermeabile; - descendente, cand stratul acvifer sustinut de un strat impermeabil iese la suprafata. 5.2. Surse de captare a. Captarea apelor de suprafa Ca surse de suprafata sunt folosite in mod obisnuit rurile si lacurile, intrucat celelalte surse (marile, oceanele etc.) au un grad ridicat de mineralizare si tratarea acestora ridica mult costul apei. Problemele principale ale captarilor din rauri sunt urmatoarele: amplasamentul captarii in plan si in adancime si adoptarea sistemului constructiv de realizare a captarilor. Priza se amplaseaza in locul in care sunt intrunite conditiile de calitate ale apei si de asigurare continua a debitului necesar. Deci, se va amplasa in amonte de centrele populate sau de zonele industriale, acolo unde nu sunt surse de poluare, intr-o zona stabila a albiei raului adica in zona in care se mentin adincimea si forma albiei in orice regim hidraulic de curgere a raului. Dupa adancimea apei in dreptul captarii, se disting urmatoarele captari din rauri: - captari din rauri cu adancime mare, amplasate fie in mal, fie in albie si avand caracter definitiv sau provizoriu (captari mobile); - captari din rauri cu adincime mica, care se pot realiza cu baraj de derivatie sau sub fundul raului. a.1. Captarea apei din rauri cu adancime mare Cuprinde urmatoarele elemente: priza, statia de pompare a apei brute si conductele de legatura, si se poate realiza in mal sau in albie. Captarea in mal este o constructie care cuprinde: camera de priza din beton armat, executati in cheson cu aer comprimat, in care apa patrunde prin ferestre (inferioare pentru niveluri mici si superioare pentru niveluri mari ale apei) prevazute cu gratare si vane de inchidere-deschidere; din camera de priza apa trece printr-un sistem de site, care realizeaza o prefiltrare, in compartimentul de aspiratie, de unde este aspirata de o pompa, printr-o conducta, prevazuta la capatul inferior cu un sorb pentru a evita patrunderea nisipului, a altor impuritati etc. Captarea in albie este indicata cand la nivelul apelor minime raul are o adincime suficienta pentru amplasarea prizei in mijlocul albiei . Pentru protectia prizei contra gheturilor, a plutitorilor etc., se amenajeaza o constructie din beton armat numita crib. Apa patrunsa in priza este condusa printr-o conducta, sifonata intr-o camera (put) colectoare. Amorsarea conductei sifonate care are panta continua, catre camera colectoare, se face cu ajutorul unei pompe de vacuum. Din camera colectoare apa este aspirata cu ajutorul pompelor ca si la captarea in mal. b. Captarea apelor subterane 29

Captarile de ape subterane se clasifica dupa dimensiunea principala a dispozitivului de captare in: captari verticale (prin puturi) si captari orizontale (prin drenuri si galerii). Captarile prin puturi se adopta in cazul straturilor freatice situate la admcimi mai mari de 78 m, iar captarile orizontale in cazul straturilor freatice de grosimi mici (de 2 3 m), aflate la adancimi de 7 8 m sub nivelul terenului. b.1. Captri cu puuri Puturile sunt constructii pentru captarea apei subterane, a caror dimensiune principal este situata pe verticala; se folosesc pentru straturi de adancime mare, in care grosimea stratului de apa este de cel putin 3 m; dupa modul de execute se disting: puturi sapate, puturi forate si puturi infipte. Puturile sapate se construiesc din beton, prin metoda chesonului deschis si sunt prevazute la baza cu un cutit metalic sau din beton armat de forma inelara.

Captare in malul raului

a cu pompe cu axa orizontala; b cu pompe cu axa verticala; 1 nivelul minim al apei cu asigurarea normata; 2 nivelul maxim al apei cu asigurarea normata; 3 nivelul apelor mari, anuale; 4 constructji de captare; 5 statie de pompare; 6 fereastra inferioara cu gratar si vana; 7 fereastra superioara cu gratar si vana; 8 camera de priza; 9 site; 10 camera de aspirate ;11 rezervor de vacuum; 12 pompa de vacuum; 13 pompa centrifuga cu axa orizontala; 14 pompa centrifuga cu axa verticala; 15 electromotor; 16 sorb; 17 clapeta de retinere: 18 robinet de inchidere; 19 ventil de siguranta.

30

Puturile forate au diametru mic (0,100,60 m) si sunt alcatuite din coloane tubulare de otel (peretele putului si coloana filtranta). Peretele putului forat are forma telescopica, iar coloana filtranta trebuie sa aiba o lungime corespunzatoare grosimii stratului acvifer. In cazul mai multor straturi acvifere se monteaza un filtru in dreptul fiecarui strat exploatat. Coloana filtranta este prevazuta cu orificii prin care patrunde apa. La partea superioara, putul este prevazut cu un camin cu capac de acces si conducta de aerisire. Prin camin trece conducta de aspiratie a apei la pompa. Puturile infipte sunt de constructie metalica si au diametrul foarte mic (0,0250,060 m). La partea inferioara au un sabot care se infige in sol prin batere cu soneta. Puturile infipte se folosesc pentru debite foarte mici, captate din straturi aflate la mica adincime (cel mult 4 m), iar extragerea apei din put se face cu pompa. b.2. Captri orizontale prin drenuri i galerii Drenurile si galeriile sunt constructii pentru captarea apei subterane a caror dimensiune principala este pe orizontala, si pot fi: drenuri si galerii interceptoare , cand directia lor formeaza un front perpendicular sau oblic fata de directia curentului subteran; drenuri si galerii radiale, cand acestea converg catre o camera colectoare a captarii. Drenurile sunt nevizitabile, iar galeriile sunt captari vizitabile; ambele se adopta insa in cazul straturilor acvifere freatice de grosime mica (sub 2-3 m) si aflate la adancime mica in sol (sub 7-8 m). Tuburile de drenaj se executa din beton si sunt prevazute cu orificii pentru patrunderea apei, denumite barbacane. Tuburile se asaza la baza stratului freatic, intr-o transee executata cu pereti verticali sprijiniti cu palplanse (batardou) si umpluta cu material filtrant. Spre deosebire de puturi, care au numai rolul de a capta apa, drenurile si galeriile au atat rolul de a capta apa, cat si de a o transporta catre camera colectoare; de aceea ele se monteaza cu panta catre camera colectoare. Pentru controlul functionarii se prevad camine de vizitare la distanta de 50 m unul de altul la drenuri, si la 150 - 200 m la galerii vizitabile. Camera colectoare se executa de forma unui put sapat fara barbacane, cu fundul etansat cu un dop de beton si prevazuta cu organe de inchidere si dispozitive de masurare a debitelor pentru fiecare ramura de dren racordat la ea. 5.3. Staii de tratare a.Condiii de calitate ale apei potabile i industriale Apa necesara alimentarii instalatiilor din cladiri trebuie sa aiba o anumita calitate, exprimata prin ansamblul proprietatilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice etc. Calitatea apei este diferita in functie de scopul in care este utilizata. Astfel, pentru consumul menajer, pentru prepararea produselor alimentare, pentru adaparea animalelor etc., apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate, pe cand apa necesara pentru racirea agregatelor, pentru spalarea materialelor etc., poate fi nepotabila, dar trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de tehnologia de fabricatie. Proprietafile fizice principale ale apei sunt: tulbureala, culoarea, temperatura, conductivitatea electrica si radioactivitatea. Tulbureala sau turbiditatea apei se masoara in grade pe scara silicei, un grad de tulbureala corespunzand, prin comparatie, unei emulsii etalon avand 1 mg pulbere de silice fin divizata. Apa este potabila daca are cel mult 5 grade de tulbureala. Inversul tulburelii este limpezimea sau limpiditatea apei. Culoarea apei se exprima, de asemenea, in grade si se determina prin comparatie cu o solutie etalon in scara platino-cobalt. Solutia care contine 500 mg platina si 241 mg cobalt la 1 dm3 de apa distilata sub forma de cloroplatinat de potasiu si clorura de cobalt hidratata, reprezinta etalonul de 500 de grade de culoare. Treptele scarii culorii se deduc din aceasta solutie, prin diluare, un grad de culoare corespunzand la 1 mg de platina la 1 dm3 de apa distilata. Temperatura apelor naturale variaza in functie de provenienta lor (de suprafata sau subterana), dupa clima si anotimp. Astfel, apele subterane de mica adancime (10-30 m sub nivelul terenului) au temperatura cuprinsa intre 8 si 10 C, iar pe; masura ce adancimea creste, temperatura creste cu cate 1 C la fiecare 33-35 m (gradientul geotermic). Apele de suprafata au temperaturi cuprinse intre 0C 31

(iarna) si 25-26C (vara) urmarind, in general, variatia temperaturii aerului atmosferic. Apa potabila trebuie sa aiba o temperatura cuprinsa intre 7 si 15 C. Conductivitatea electrica este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric. Conductivitatea electrica a apei creste odata cu continutul ei in substante dizolvate. De regula, se determina rezistivitatea electrica a apei care este inversul conductivitatii. Variatia brusca a rezistivitatii indica aparitia unei surse de infectie a apei. Proprietatile chimice ale apei se exprima cu ajutorul urmatorilor indicatori globali: reziduul fix, reactia apei, duritatea, substantele organice si continutul in gaze. Compozitia chimica a apei se determina prin analiza chimica cantitativa si calitativa. Continutul de substante in suspensie (mg/l), exprima gradul de impurificare a apei cu substante solide insolubile. Reactia apei este in functie de substantele minerale si organice dizolvate si poate fi: acida, alcalina sau neutra. Calitativ reactia apei se poate determina cu ajutorulul reactivilor (fenolftaleina, metiloranj etc.) care schimba culoarea solutiei dupa tipul reactiei. Cantitativ, reactia apei se elimina cu ajutorul cologaritmului concentratiei ionilor de hidrogen in 1I apa, notata cu pH; daca pH=7 reactia este neutr, pH>7 reprezinta reactia alcalina si pH