suport curs excel

96
APLICAŢIA DE CALCUL TABELAR – MICROSOFT EXCEL Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. O aplicaţie de calcul tabelar este un program specializat în prelucrarea datelor organizate sub formă de tabele. Facilităţi oferite de aplicaţia de calcul tabelar Excel: introducerea datelor se poate face manual sau automat (preluate dintr-un fişier), calculele matematice, chiar de complexitate ridicată, sunt efectuate cu uşurinţă, datele pot fi reprezentate sub formă grafică, utilizarea macrocomenzilor. În Microsoft Excel, un fişier de lucru (workbook) reprezintă un fişier în care se stochează şi prelucrează date. Acesta poate conţine mai multe foi de calcul, ceea ce permite organizarea a diferite tipuri de informaţii într-un singur fişier. Foile de calcul (worksheet) se utilizează pentru listarea şi analiza datelor. Datele pot fi introduse pe mai multe foi de calcul simultan şi se pot face calcule cu datele din mai multe foi de calcul în acelaşi timp. Graficele create cu ajutorul datelor dintr-o foaie de lucru pot fi introduse pe aceeaşi foaie sau se pot plasa într-o foaie diferită. Numele foilor de calcul apar în partea de jos a fişierului de lucru. Pentru a trece dintr-o foaie în alta se selectează de aici o anumită foaie. Numele foii de calcul active la un moment dat apare cu caractere îngroşate (bold). O foaie de calcul este compusă din celule distincte, în care se pot înscrie diverse valori. Într-o foaie de calcul, fiecare coloană este identificată prin litere, începând cu A, iar fiecare linie prin numere, începând

Upload: dani-karmy

Post on 07-Dec-2014

276 views

Category:

Documents


40 download

TRANSCRIPT

Page 1: Suport Curs EXCEL

APLICAŢIA DE CALCUL TABELAR – MICROSOFT EXCEL

Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. O aplicaţie de calcul tabelar este un program

specializat în prelucrarea datelor organizate sub formă de tabele. Facilităţi oferite de aplicaţia de calcul

tabelar Excel: introducerea datelor se poate face manual sau automat (preluate dintr-un fişier), calculele

matematice, chiar de complexitate ridicată, sunt efectuate cu uşurinţă, datele pot fi reprezentate sub

formă grafică, utilizarea macrocomenzilor.

În Microsoft Excel, un fişier de lucru (workbook) reprezintă un fişier în care se stochează şi

prelucrează date. Acesta poate conţine mai multe foi de calcul, ceea ce permite organizarea a diferite

tipuri de informaţii într-un singur fişier.

Foile de calcul (worksheet) se utilizează pentru listarea şi analiza datelor. Datele pot fi introduse

pe mai multe foi de calcul simultan şi se pot face calcule cu datele din mai multe foi de calcul în acelaşi

timp. Graficele create cu ajutorul datelor dintr-o foaie de lucru pot fi introduse pe aceeaşi foaie sau se

pot plasa într-o foaie diferită. Numele foilor de calcul apar în partea de jos a fişierului de lucru. Pentru a

trece dintr-o foaie în alta se selectează de aici o anumită foaie. Numele foii de calcul active la un

moment dat apare cu caractere îngroşate (bold).

O foaie de calcul este compusă din celule distincte, în care se pot înscrie diverse valori.

Într-o foaie de calcul, fiecare coloană este identificată prin litere, începând cu A, iar fiecare linie prin

numere, începând cu 1. La intersecţia unei linii cu o coloană se găseşte o celulă a cărei adresă este

dată de litera coloanei şi numărul liniei (exemplu: A3, H5, B20).

LANSAREA APLICAŢIEI

Click pe butonul Start Programs Microsoft Office Microsoft Excel

SALVAREA UNUI DOCUMENT EXCEL

Foaie1 este foaia de calcul activă

Celula A1

Page 2: Suport Curs EXCEL

Meniul File (Fişier) Save (Salvare) se specifică numele documentului în secţiunea File Name

(Nume fişier) şi locaţia în care va fi salvat, în secţiunea Save in (Salvare în) click pe butonul Save

(Salvare).

Dacă se doreşte asigurarea securităţii datelor atunci salvarea registrului se va face cu parolă astfel: în

fereastra Save (Salvare) după ce se specifică numele registrului şi locul pe disc unde va fi salvat se

accesează meniul Tools (Instrumente) General Options iar în noua fereastră apărută se

specifică o parolă (pentru deschidere sau modificare) click pe OK click pe butonul Save (Salvare).

DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT EXCEL EXISTENT

Meniul File (Fişier) Open (Deschidere) în secţiunea Open in (Privire în) se caută documentul în

folder-ul în care a fost salvat se selectează fişierul click pe butonul Open (Deschidere).

Page 3: Suport Curs EXCEL

OPERAŢII CU FOILE DE CALCUL

Foile de calcul se pot redenumi, şterge, copia, muta, se pot

insera noi foi de calcul sau se poate alege o anumită culoare

pentru foi.

Pentru a realiza una dintre aceste operaţii se execută click pe

foaia de calcul asupra căreia se doreşte să se facă modificări

din meniul afişat se alege opţiunea dorită.

Dacă se alege opţiunea Mutare sau copiere (Move or copy), va apărea următoarea fereastră:

Se specifică fişierul Excel în care se va realiza copierea/mutarea în

secţiunea To Book ( În registrul), iar în secţiunea Before sheet

(Înaintea foii de calcul) se alege foaia de calcul înaintea căreia se va

face copierea/mutarea sau se alege opţiunea (move to end) dacă foaia

va fi copiată/mutată pe ultima poziţie în registrul de calcul.

Opţiunea Create a copy (Creează copie) se bifează doar în cazul

copierii. La mutare, această opţiune rămâne nebifată.

Pentru a grupa mai multe foi de calcul se ţine tasta CTRL apasată şi

apoi se execută click cu mouse-ul pe foile care vor fi grupate. Pentru a

anula gruparea anumitor foi se execută click dreapta pe una din foile din grup şi se alege opţiunea

UnGroup Sheets (Anulare grupare).

INTRODUCEREA DE INFORMAŢII ÎNTR-O CELULĂ

Page 4: Suport Curs EXCEL

Click asupra celulei în care se vor introduce datele se introduc datele click în altă celulă sau se

apasă tasta Enter.

Într-o celulă se pot introduce texte, valori numerice, date calendaristice, valori monetare etc.

INTRODUCEREA AUTOMATĂ A DATELOR CARE SE REPETĂ SAU A SERIILOR (AutoFill)

Dacă se doreşte copierea în mai multe celule a unei valori ce se gaseşte într-o anumită celulă

se procedează astfel: se selectează celula al cărei conţinut va fi copiat se poziţionează cursorul

mouse-ului în colţul din dreapta jos al celulei ţinând butonul stâng al mouse-ului apăsat se

deplasează mouse-ul în direcţia dorită (dreapta sau jos).

Seriile sunt şiruri de valori numerice sau texte care se găsesc într-o anumită ordine. Exemple

de serii: 1,2,3,4,5,.... ; 2,4,6,8,.....; 100,90,80,.....; luni, marţi, miercuri, ....

Pentru generearea unei serii se procedează la fel ca în cazul introducerii automate a datelor, dar de

această dată se vor introduce primii doi termeni ai seriei se selectează ambele celule se

poziţionează cursorul mouse-ului în colţul din dreapta jos al celulei ţinând butonul stâng al mouse-

ului apăsat se deplasează mouse-ul în direcţia dorită (dreapta sau jos).

INTRODUCEREA COMENTARIILOR

Se selectează celula căreia i se va asocia comentariul meniul Insert (Inserare) Comment

(Comentariu) (sau click dreapta pe celulă Insert Comment) va apărea o căsuţă de text de

culoare galbenă în care se va introduce textul comentariului.

Pentru modificarea textului comentariului: click dreapta pe celulă

Edit Comment

Pentru ştergerea comentariului: click dreapta pe celulă Delete

Comment

Pentru afişarea/ascunderea comentariului: click dreapta pe celulă

Show/Hide Comment

UTILIZAREA INSTRUMENTLUI DE VERIFICARE ORTOGRAFICĂ

Meniul Tools (Instrumente) opţiunea Spelling (Verificare ortografică) sau se apasă tasta F7 sau

click pe butonul din bara de instrumente se alege limba dicţionarului în secţiunea Dictionary

Page 5: Suport Curs EXCEL

language se parcurge foaia de calcul, iar pentru celulele în care există greşeli de ortografie se va

afişa o fereastră în care sunt afişate cuvinte din dicţionarul limbii în care se face corectarea, cuvinte

care ar putea înlocui cuvântul eronat. Utilizatorul poate alege unul din cuvintele propuse şi apoi apasă

pe butonul Change sau nu alege nimic şi apasă pe butonul Ignore.

UTILIZAREA ŞABLOANELOR

Pentru crearea unei foi de calcul se pot folosi şabloane predefinite sau se pot crea unele noi.

Şabloanele sunt utile pentru a uşura activitatea utilizatorului. Aplicaţia Excel pune la dispoziţie o serie de

şabloane care cuprind mai multe domenii de utilizare: rapoarte de cheltuieli, formulare de comandă,

bugetul familiei etc.

Deschiderea unui şablon predefinit se realizează astfel: meniul File (Fişier) New (Nou)

din meniul din partea dreaptă, din secţiunea Templates (Şabloane) se alege opţiunea On my

computer (dacă dorim să alegem un şablon al aplicaţiei Excel instalate pe calculatorul nostru),

Templates on Office Online (dacă dorim să alegem un şablon disponibil pe net pe pagina Office) sau

On my web sites (dacă dorim să

alegem un şablon de pe un anumit

site).

Dacă alegem opţiunea On my

computer în fereastra Templates

alegem tab-ul Spreadsheet Solutions

(Modele foi de calcul) alegem

şablonul dorit OK se introduc

datele în şablonul respectiv.

Page 6: Suport Curs EXCEL

Excel permite crearea propriilor şabloane. Astfel, pentru ca o foaie de calcul să fie salvată ca şablon

trebuie să alegeţi opţiunea Template (Şablon) în caseta de text Save as type (Tip fişier). Extensia

noului fişier va fi .xlt şi va putea fi folosit ori de câte ori este necesar.

De obicei, şabloanele realizate sunt destinate altor utilizatori decât cei care le realizează. Deoarece

corectitudinea introducerii datelor este esenţială, proiectantul şablonului trebuie să aibă în vedere

aspectele legate de validarea datelor.

Se selectează celula sau celulele pentru care se face validarea datelor meniul Data

Validation (Validare) se selectează criteriul de validare dorit în pagina Error Alert se scrie

Page 7: Suport Curs EXCEL

mesajul de alertă la apariţia erorii pentru atenţionarea utilizatorului asupra condiţiei impuse se

introduce un mesaj în pagina Input Message OK.

CREAREA FORMULARELOR

PENTRU VALIDAREA DATELOR

La introducerea datelor în foile

de calcul, deseori suntem puşi în situaţia de a introduce aceleaşi valori în mai mulet celule. În aceste

situaţii, opţiunea Data Validation ne vine în ajutor. În loc să introducem aceleaşi valori de mai multe ori,

putem folosi liste ascunse (drop-down list / combobox). În acest fel, putem să selectăm valoarea dintr-o

listă şi să trecem la următoarea înregistrare.

Dacă dorim să creăm următorul tabel în care penrtu fiecare student trebuie să alegem disciplina

şi nota obţinută la disciplina respectivă.

Page 8: Suport Curs EXCEL

În coloanele D şi E vom scrie elementele ce vor crea listele ascunse din coloanele B şi C.

Se selectează coloana B (click pe litera B) meniul Data Validation (Validare) în fereastra

Data Validation se fac următoarele setări: în secţiunea Allow (Se permite) se alege List (Listă), iar în

secţiunea Source (Sursă) se selectează domeniul D2:D6 OK.

După aceasta, când se va introduce un student, în

coloana Disciplina se va alege varianta dorită dintr-o

listă. În aceeaşi manieră se procedează şi pentru

coloana Nota.

Se observă ca atunci când selectăm celula B1 apare

de asemenea lista drop-down. Pentru a nu mai apărea, se selectează celula meniul Data

Validation în secţiunea Allow se alege Any Value OK.

Deplasarea într-o foaie de calcul se realizează fie cu ajutorul mouse-ului poziţionând cursorul mouse-

ului pe celual dorită şi efectuând click, fie cu ajutorul tastelor de deplasare (tastele săgeţi).

Comutarea între mai multe registre deschise se poate face:

a) cu ajutorul mouse-ului – se execută click pe simbolul registrului dorit din bara de task-uri

Page 9: Suport Curs EXCEL

b) cu ajutorul tastaturii – se ţine tasta ALT apăsată şi apoi se apasă tasta TAB până când se ajunge la

aplicaţia dorită.

MODIFICAREA DIMENSIUNII DE VIZUALIZARE A FOII DE CALCUL PE ECRAN

a) click pe combobox-ul Zoom din bara de instrumente de unde se alege

dimensiunea dorită

b) meniul View (Vizualizare) Zoom (Panoramare) se alege dimensiunea dorită

BLOCAREA (ÎNGHEŢAREA) COLOANELOR ŞI RÂNDURILOR

Uneori se doreşte deplasarea în cadrul foii de calcul astfel încât întotdeauna să fie vizibile

anumite linii de început şi/sau anumite coloane de început ale foii. Pentru a defini numărul liniilor şi

coloanelor care nu vor participa în procesul de defilare a foii ( adică rămân „îngheţate”), se va selecta o

celulă meniul Window (Fereastră) Freeze Panes (Îngheţare panouri). Zona situată deasupra şi

în stânga celulei selectate desemnează regiunea îngheţată a foii de calcul.

Operaţia de „dezgheţare” a panourilor se realizează astfel: meniul Window (Fereastră)

UnFreeze Panes (Dezgheţare panouri).

DIVIZAREA ECRANULUI

Se selectează o celulă meniul Window (Fereastră) Split (Divizare) . Divizarea se va face în

stânga şi în partea de usus a celulei selectate.

Anularea divizării: meniul Window (Fereastră) Remove Split (Anulare divizare).

De exemplu, dacă selectăm celula E5, devizarea se va face astfel:

Page 10: Suport Curs EXCEL

ASCUNDEREA RÂNDURILOR ŞI COLOANELOR

Se execută click dreapta pe numărul rândului/litera coloanei ce va fi ascuns/ă se alege opţiunea Hide

(Ascundere).

Pentru reafişarea rândului/coloanei se selectează rândurile/coloanele ce încadrează rândul/coloana

ascuns/ă click dreapta Unhide (Reafişare).

COPIEREA / MUTAREA CONŢINUTULUI UNEI CELULE ÎNTR-O ALTĂ CELULĂ A ACELEIAŞI FOI

DE CALCUL SAU A ALTEI FOI DE CALCUL ACTIVE SAU ÎNTRE REGISTRE

Selectarea datelor

Selectarea unui grup de celule: click asupra primei celule din grup se ţine butonul mouse-ului

apăsat se deplasează mouse-ul spre ultima celulă din grup se eliberează butonul mouse-ului.

Selectarea unei coloane: click pe litera coloanei.

Selectarea unei linii: click pe numărul liniei.

Selectarea unei foi de calcul: click în colţul stânga sus (vezi figura).

Page 11: Suport Curs EXCEL

Copierea coţinutului unui grup de celule în alte celule din aceeaşi foaie de calcul sau în altă foaie

de calcul

Se selectează grupul de celule click dreapta pe selecţie Copy (Copiere) se selectează foaia de

calcul în care se va face copierea se selectează grupul de celule destinaţie click dreapta pe

selecţie Paste (Lipire).

Obs. Se poate folosi orice metodă de copiere studiată anterior.

Mutarea coţinutului unui grup de celule în alte celule din aceeaşi foaie de calcul sau în altă foaie

de calcul

Se selectează grupul de celule click dreapta pe selecţie Cut (Decupare) se selectează foaia de

calcul în care se va face mutarea se selectează grupul de celule destinaţie click dreapta pe

selecţie Paste (Lipire).

ŞTERGEREA UNEI CELULE SAU A UNUI GRUP DE CELULE ADIACENTE, A UNEI LINII, A UNUI RÂND

Ştergerea conţinutului unei celule/grup de celule

Se selectează celula/grupul de celule se apasă tasta Delete (Ştergere).

Ştergerea unei celule

Click dreapta pe celulă Delete (Ştergere) se alege una

dintre opţiuni (deplasarea celulelor spre stânga, deplasarea

celulelor în sus, ştergerea întreului rând sau a întregii

coloane).

Ştergerea unei linii

Click dreapta pe numărul liniei Delete (Ştergere).

Page 12: Suport Curs EXCEL

Ştergerea unei coloane

Click dreapta pe litera coloanei Delete (Ştergere).

INSERAREA DE RÂNDURI/COLOANE

Inserarea unei linii

Click dreapta pe numărul liniei unde va fi inserată noua linie Insert (Inserare).

Inserarea unei coloane

Click dreapta pe litera coloanei unde va fi inserată noua coloană Insert

(Inserare).

MODIFICAREA DIMENSIUNILOR LINIILOR / COLOANELOR

a) Click pe marginea dreaptă a coloanei se ţine butonul mouse-ului apăsat se deplasează

mouse-ul spre dreapta (pentru mărire) sau spre stânga (pentru micşorare) până se ajunge la

dimensiunea dorită se eliberează butonul mouse-ului.

b) Click dreapta pe numele coloanei Column width... (Lăţime

coloană) se specifică lăţimea dorită OK.

a) Click pe marginea de jos a liniei se ţine butonul mouse-ului

apăsat se deplasează mouse-ul în jos (pentru mărire) sau în sus (pentru micşorare) până se

ajunge la dimensiunea dorită se eliberează butonul mouse-ului.

b) Click dreapta pe numărul liniei Row height... (Înălţime rând)

se specifică înălţimea dorită OK.

CĂUTAREA / ÎNLOCUIREA ANUMITOR DATE

Meniul View (Vizualizare) Find (Găsire) sau combinaţia de taste CTRL+F / Replace (Înlocuire) sau

combinaţia de taste CTRL+H în fereastra apărută se completează cuvîntul căutat şi cel cu care se va

face înlocuirea click pe butonul Find Next (Find All) / Replace Next (Replace All).

Page 13: Suport Curs EXCEL

ANULAREA COMENZILOR GREŞITE

a) Meniul Edit (Editare) Undo (Anulare)

b) click pe butonul din bara de instrumente

c) combinaţia de taste CTRL+Z

INSERAREA UNEI CELULE

Click dreapta pe poziţia unde va fi inserată noua celulă Insert (Inserare).

COMBINAREA CELULELOR

Se selectează celulele care vor fi combinate click dreapta pe selecţie Format Cells (Formatare

celule) tab-ul Alignment (Aliniere) se bifează opţiunea Merge Cells (Îmbinare celule) OK.

Page 14: Suport Curs EXCEL

Dacă dorim ca odată cu îmbinarea celulelor să realizăm şi centrarea conţinului acestora procedăm

astfel: se selectează celulele al căror conţinut va fi îmbinat click pe butonul Merge and Center

(Îmbinare şi centrare) din bara de instrumente.

SEPARAREA DATELOR DIN CELULE ÎN COLOANE

Click pe celula al căreui conţinut va fi separat meniul Data opţiunea Text to Columns se

parcurg paşii wizard-ului („vrăjitor” / asistent).

EVIDENŢA MODIFICĂRILOR

Funcţia Track Changes trebuie activată înainte de a începe evidenţa evoluţiei foii de calcul.

Dacă această funcţie nu este apelată, modificările făcute de alţii se vor integra în conţinutul foii şi nu vor

mai putea fi identificate.

Activarea caracteristicii Track Changes (Urmărire modificări) se face astfel: meniul Tools

(Instrumente) Track Changes (Urmărire modificări) Highlight Changes (Evidenţiere

modificări) în fereastra Highlight Changes se bifează opţiunea Track Changes While Editing

(Urmărire modificări în timpul editării) se completează secţiunile When (Când), Where (Unde) şi

Page 15: Suport Curs EXCEL

Who (Cine) se păstrează activă opţiunea Highlight Changes On Screen astefl încât celulele ce

cuprind conţinut nou sau editat să fie marcate corespunzător pe ecran click pe OK.

Dezactivarea caracteristicii Track Changes (Urmărire modificări) se face astfel: meniul Tools

(Instrumente) Track Changes (Urmărire modificări) Highlight Changes (Evidenţiere

modificări) în fereastra Highlight Changes se debifează opţiunea Track Changes While Editing

(Urmărire modificări în timpul editării) click pe butonul OK.

FORMATAREA CELULELOR

STABILIREA TIPULUI DE DATĂ CE VA FI INTRODUS ÎN

CELULĂ

Pentru a efectua anumite setări asupra datelor dintr-o

celulă se execută click dreapta pe celual respectivă

Format Cells (Formatare celule) tab-ul Number în

secţiunea Category (Categorie) se alege tipul de dată dorit

şi se efectuează eventualele setări click pe OK.

STABILIREA ALINIERII DATELOR DIN CELULĂ

Format Cells (Formatare celule) tab-ul

Alignment se aleg opţiunile dorite.

Se poate determina modul de aliniere al

datelor în celulă atât pe orizontală cât şi pe verticală

cât şi gradul de înclinare al datelor în celulă.

Page 16: Suport Curs EXCEL

Dacă se bifează opţiunea Wrap text, în cazul în care celula conţine informaţie ce depăşeşte

dimensiunea ei atunci textul va fi organizat pe mai multe rânduri astfel încât să se încadreze în lăţimea

celulei.

Dacă se bifează opţiunea Shrink to fit, în cazul în care celula conţine informaţie ce depăşeşte

dimensiunea ei atunci dimensiunea textului va fi redusă astfel încât textul să se încadreze în lăţimea

celulei.

STABILIREA FONTULUI DATELOR DIN CELULĂ

Format Cells (Formatare celule) tab-ul Font se

aleg opţiunile dorite.

STABILIREA TIPULUI DE CHENAR

Format Cells (Formatare celule) tab-ul Border

se alege tipul de chenar dorit.

STABILIREA CULORII DE FUNDAL A CELULEI

Format Cells (Formatare celule) tab-ul Patterns

se alege nuanţa dorită.

FORMATAREA RAPIDĂ

Pentru a stabili un anumit şablon pentru celulele

dintr-o foaie de calcul : meniul Format (Formatare)

AutoFormat (AutoFormatare) se alege şablonul de

tabel dorit.

COPIEREA UNUI FORMAT

Pentru a copia formatările applicate datelor unei celule pentru o altă celulă: se selectează celula al cărei

format se va copia se apasă butonul Format Painter (Descriptor de formate) din bara de

instrumente se execută click în celula destinaţie.

Page 17: Suport Curs EXCEL

FORMATAREA CONDIŢIONATĂ

Dacă dorim ca anumite valori dintr-o coloană să aibă o anumită formatare se poate folosi

formatarea condiţionată: se selectează coloana respectivă meniul Format (Formatare)

Conditional Formatting... (Formatare condiţionată) se specifică valoarea datelor ce vor avea o

altă formatare click pe butonul Format se stabileşte formatul click pe OK click pe OK.

FORMATAREA CELULELOR ÎN FOI GRUPATE

Pentru a realiza anumite formatări simultan în mai multe foi de calcul se procedează astfel: se grupează

celulele (se ţine tasta CTRL apăsată şi se selectează toate foile dorite) într-una din foile din grup se

realizează toate formatările dorite se anulează gruparea foilor (click dreapta pe una din foile din grup

Anulare grupare).

FORMATAREA CU AJUTORUL STILURILOR

Pentru a defini un stil propriu se urmează paşii: meniul Format Style (Stil) se apasă butonul

Modify (Modificare) pentru a realiza modificări referitoare la font, aliniere etc. click pe butonul Add

(Adăugare) pentru a salva noul stil.

Pentru a utiliza un anumit stil: se selectează

celula sau domeniul asupra căruia se va

aplica stilul respectiv meniul Format

Style se alege din listă stilul dorit OK.

INSERAREA IMAGINILOR ÎN FOILE DE CALCUL

Meniul Insert (Inserare) Picture (Imagine) From File (Din fişier) / ClipArt (Miniatură) /

WordArt ....

Page 18: Suport Curs EXCEL

PROTECŢIA CELULELOR, FOILOR ŞI REGISTRELOR

Meniul Tools (Instrumente) Protection (Protecţie) se alege opţiunea dorită.

INTRODUCEREA UNEI FORMULE SIMPLE ÎNTR-O CELULĂ

Formulele permit efectuarea calculelor în cadrul foii de calcul. Când se folosesc formule, Excel

va recalcula automat rezultatul la orice modificare a valorilor numerice care participă la respectivul

calcul.

Paşii necesari pentru introducerea unei formule:

1. se selectează celula în care se va scrie formula.

2. se tastează semnul „=” pentru a începe introducerea formulei.

3. se introduc coordonatele primei celule sau click pe celulă cu mouse-ul.

4. se introduce operatorul .

5. se introduc coordonatele următoarei celule implicate în calcul sau click pe celulă cu mouse-ul.

6. se repetă paşii 4 şi 5 de câte ori este necesar.

7. se apasă tasta Enter.

Operatori matematici:

Operator Operaţia

+ Adunare

- Scădere

* Înmulţire

Page 19: Suport Curs EXCEL

/ Împărţire

^ Ridicare la putere

Formulele se pot scrie în zona de formule sau în celula respectivă.

Dacă formula se scrie în zona pentru formule: se selectează celula în care se doreşte afişarea

rezultatului se mută cursorul în zona de formule ( fx ) se scrie formula se apasă Enter sau click

pe butonul .

După apăsarea tastei Enter, în celula în care a fost scrisă formula, va apărea rezultatul.

rezultatul

Page 20: Suport Curs EXCEL

REFERINŢE RELATIVE ŞI REFERINŢE ABSOLUTE

Orice informaţie scrisă în foaie poate fi referită prin adresa celulei care o conţine. Adresa unei

celule este, uzual, formată din numele coloanei urmat de numele liniei.

Un domeniu de celule este notat prin indicarea celulelor din colţul stânga-sus şi colţul dreapta-

jos, separate prin caracterul “:”. De exemplu, domeniul dreptunghiular determinat de coloanele A, B, C

şi D şi liniile de la 3 la 7 se notează A3:D7. Dacă domeniile sunt cu structuri mai complicate, atunci se

specifică prin descompuneri în componente dreptunghiulare, separate prin virgule: A1,B2:C4,D5

reprezintă o zonă compusă din celula A1, dreptunghiul B2:C4 si celula D5.

Acesta este modul de referinţă relativ. Adresa celulei referite este stabilită prin poziţia relativă

faţă de celula de unde se face referinţa. Adică, dacă suntem în celula C1, o referire la A2 înseamnă

celula situată cu două coloane la stânga şi cu o linie mai jos. Atunci când se copie informaţia în alte

celule, referinţele relative sunt copiate cu semnificaţia lor. Adică, dacă în exemplul anterior copiem din

C1 informaţia în celula D3, atunci referinţa la A2 se va copia ca înţeles, deci va deveni B4 (celula care

se poziţionează faţă de D3 în aceeaşi configurţtie cum era poziţionată A2 faţă de C1).

Modul de referinţă absolut este indicat prin plasarea caracterului $ în faţa părţii (părţilor)

absolute din adresă. De exemplu, $A$1 reprezintă celula A1 indiferent de unde este referită; $A1

reprezintă celula situată pe coloana A (referită absolut) şi în linia interpretată relativ din locul unde se

face referinţa; A$1 reprezintă celula situată în coloana interpretată relativ faţă de locul unde se face

referinţa şi pe linia 1 (indicată absolut).

Exemplu:

referinţe relative referinţă absolută

REFERINŢE LA FOI DE CALCUL

O referinţă la o celulă dintr-o altă foaie de calcul decât cea activă se face în următorul mod:

nume-foaie!adresă-celulă.

Exemplu:

Page 21: Suport Curs EXCEL

O referinţă la o celulă dintr-un alt registru de calcul se face astfel:

[nume-registru]nume-foaie!adresa-celulă.

Exemplu: =[Reg1.xls]Sheet1!A1

În situaţia în care nu referinţa nu este luată automat, Excel va afişa o fereastră în care puteţi selecta

registrul din care face parte celula referită.

FOLOSIREA FUNCŢIILOR

Funcţiile sunt formule predefinite care efectuează anumie operaţii (suma, maximul, media mai

multor valori etc.).

Introducerea unei funcţii într-o celulă

1. se selectează celula în care va fi scrisă funcţia.

2. se tastează semnul „=” pentru a începe introducerea funcţiei.

3. se scrie numele funcţiei urmat de o paranteză deschisă.

4. se selectează grupul de celule.

5. se închide paranteza (opţional).

6. se apasă tasta Enter.

OBS. Funcţiile pot fi scrise, la fel ca şi formulele, în zona de formule.

Exemple de funcţii

Funcţia Operaţia

sum Suma valorilor din celulele selectate

product Produsul valorilor din celulele selectate

max Maximul valorilor din celulele selectate

min Minimul valorilor din celulele selectate

average Media aritmetică a valorilor din celulele selectate

Introducerea funcţiei pentru calculul mediei

Page 22: Suport Curs EXCEL

După apăsarea tastei Enter, în celulă se va afişa rezultatul.

COPIEREA FORMULELOR/FUNCŢIILOR

Selectaţi celula care conţine formula click pe punctul de selectare (colţul dreapta jos al

celulei) până când cursorul mouse-ului ia forma + se ţine butonul mouse-ului apăsat se

deplasează mouse-ul până când se acoperă întregul grup de celule se eliberează butonul mouse-

ului.

rezultatul

Page 23: Suport Curs EXCEL

DENUMIREA CELULELOR ŞI A GRUPURILOR DE CELULE

Uneori este mai comod să folosiţi denumiri mai uşor de recunoscut pentru celule. Folosind

pentru celule denumiri mai uşor de reţinut, formulele vor deveni mult mai logice şi mai uşor de folosit.

Denumind celulele, operaţiile de decupare, copiere şi mutare a blocurilor de celule devin mult mai uşor

de efectuat.

Page 24: Suport Curs EXCEL

Se selectează celula meniul Insert (Inserare) Name (Nume) Define(Definire) se specifică

numele dorit click pe OK.

Pentru a denumi un domeniu de celule, efectuaţi paşii următori:

- Selectaţi domeniul de celule pe care vreţi să-l denumiţi. Asiguraţi-vă că toate celulele se găsesc

în aceeaşi foaie de calcul. (Nu puteţi denumi celule şi domenii de celule care se află în mai

multe foi de calcul.)

- Executaţi clic pe caseta Name din stânga barei cu formule

- Introduceţi numele domeniului folosind cel mult 255 de caractere. Denumirile admise pot să

conţină litere, cifre, puncte şi sublinieri, dar nu şi spaţii. De asemenea, o cifră nu poate fi folosită

ca prim caracter în denumirea unui domeniu.

- Apăsaţi tasta Enter.

- Pentru a vedea lista care conţine denumirile domeniilor, executaţi clic pe săgeata de derulare a

casetei Name (de pe bara de formule).

ÎNLOCUIREA UNEI FORMULE CU VALOAREA EI CALCULATĂ

Se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă Edit Copy Edit Paste Special

se alege opţiunea Values click pe OK.

CALCULE CU MATRICI

Matricile sunt domenii dreptunghiulare de formule sau valori pe care Excel le tratează ca fiind

un grup. Unele funcţii şi formule care lucrează cu astfel de elemente returnează rezultate care sunt

plasate în mai multe celule. Altele, deşi prelucrează matrici de valori, pot furniza un rezultat afişat într-o

singură celulă.

Pentru a introduce o formulă de tip matrice se parcurg următoarele etape:

1. Se selectează domeniul care va conţine formula de tip matrice.

2. Se introduce formula.

3. După introducerea formulei se apasă combinaţia de taste <Shift> + <Ctrl> +

<Enter>.

Foaia de calcul următoare conţine un exemplu cu datele care sunt introduse într-o factură:

Numele celulei apare în caseta Name

Page 25: Suport Curs EXCEL

Pentru a calcula totalul în coloana D se pot folosi şi metodele anterioare (în celula D4 se introduce

formula =B4*C4, care apoi se copiază în celelalte celule din coloana D). În locul acestor formule se

poate introduce o singură formulă, valabilă în tot domeniul D4:D6, care va ocupa mai puţină memorie.

Pentru a calcula totalul utilizând formule de tip matice:

1. Se selectează domeniul D4:D6.

2. Se introduce în linia de formulă, formula = B4:B6*C4:C6

3. Se tastează combinaţia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.

În bara de formulă, formula va fi afişată între acolade {}. Fiecare celulă a domeniului D4:D6 conţine

aceeaşi formulă. Acoladele simbolizeză că formula este o matrice şi că domeniul matrice trebuie să fie

tratat ca o entitate unică. Nu se pot introduce linii sau coloane în acest domeniu după cum nu este

posibilă ştergerea componentelor sale sau editarea unei singure celule. Formula nu multiplică valorile

din două celule, ci valorile din două matrici, B4:B6 şi C4:C6, făcând corespondenţa corectă a

elementelor acestora B4*C4, B5*C5, B6*C6.

Rezultatele sunt plasate în celulele matricei D4:D6 selectată anterior.

Domenii de tip matrice se pot utiliza şi ca argumente la funcţii. Funcţiile cu argumente de tip

matrice se introduc la fel ca şi formulele de acest tip.

1. Se selectează un domeniu de dimensiuni corecte.

2. Se introduce funcţia specific`nd domeniile de celule asupra cărora operează.

3. Se apasă combinaţia <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.

De exemplu, dacă în exemplul anterior trebuie calculat totalul general fără a calcula totalurile parţiale, în

celula D7 trebuie introdusă formula {=SUM(B4:B6*C4:C6)}.

Introducerea se termină cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter> pentru ca formula să fie considerată ca formulă

de tip matrice.

În mod uzual domeniul utilizat pentru introducerea formulelor sau funcţiilor de tip matrice trebuie

să fie corect selectat. Dacă domeniul de tip matrice selectat este prea mic, nu se pot vedea rezultatele;

dacă este prea mare, celulele care nu au fost utilizate vor conţine mesajul #N/A.

RECUNOAŞTEREA ERORILOR STANDARD ASOCIATE FORMULELOR

Page 26: Suport Curs EXCEL

Unele formule, în loc de returnarea unei valori, afişează constante de erori. Principalele

constante de erori sunt prezentate în tabelul următor:

Constantă de eroare Cauza erorii###### Datele sunt prea late pentru a încăpea în coloană

#NULL! Se utilizează o intersecţie nulă(vidă) de regiuni de celule, de exemplu =A1:B1 B3:B4

#DIV/0! Se împarte cu zero o valoare, de exemplu =A1/ 0

#VALUE! Se utilizează operatori care au valori incompatibile, de exemplu în formulă se adună un număr cu un text

#REF! Se referenţiază o celulă inexistentă (de exemplu o celulă care aparţine unei foi de calcul care a fost ştearsă).

#NAME? Se utilizează un nume de celulă inexistent sau un nume de funcţie inexistent, de exemplu =ALFA+13

#NUM! Se utilizează un argument numeric care nu aparţine domeniului permis de valori, de exemplu =(-2)^0.5 (radical dintr-un număr negativ)

#N/A Apare atunci când o valoare este inaccesibilă pentru o funcţie sau formulă.

CALCULE CU AUTOCALCULATE

Dacă avem un domeniu ce conţine valori numerice şi selectăm acest domeniu vom observa în

bara de stare a aplicaţiei că Excel a calculat suma valorilor din domeniu fără ca utilizatorul să fi introdus

vreo funcţie sau formulă.

Dacă dorim să calculăm altceva pentru domeniul respectiv (maxim, minim,

medie etc.) se execută click dreapta pe valoarea sumei şi din listă se

alege operaţia dorită.

FUNCŢII PREDEFINITE

Funcţii inginereşti

BIN2DEC Efectuează conversia unui număr din sistem binar în sistem zecimal

Page 27: Suport Curs EXCEL

DEC2BIN Efectuează conversia unui număr din sistem zecimal în sistem binarCONVERT Efectuează conversia unui număr dintr-un sistem de măsură în altulDELTA Testează egalitatea a două valoriGESTEP Testează dacă un număr este mai mare decât o valoare de prag

Funcţii pentru numere complexe

COMPLEX Efectuează conversia coeficienților reali și imaginari într-un număr complexIMCONJUGATE Returnează numărul complex conjugat al unui număr complexIMPOWER Returnează un număr complex ridicat la o putere întreagăIMPRODUCT Returnează produsul a 2 până la 29 de numere complexeIMSUB Returnează diferența dintre două numere complexeIMSUM Returnează suma numerelor complexe

Funcţii logice

AND Returnează TRUE dacă argumentele sunt toate adevărateIF Specifică un test logic ce trebuie executatNOT Inversează valoarea logică a argumentuluiOR Returnează TRUE dacă unul dintre argumente este adevărat

Funcţii pentru date calendaristice

DATE Returnează numărul serial al unei date calendaristice

DAYS360 Calculează numărul de zile dintre două date calendaristice având ca bază anul cu 360 de zile

EDATE Returnează numărul serial al datei calendaristice care este numărul indicat de luni, înainte sau după data calendaristică de început

NETWORKDAYS Returnează numărul de zile lucrătoare întregi dintre două date calendaristiceNOW Returnează numărul serial al datei calendaristice și al timpului curentTODAY Returnează numărul serial al datei calendaristice curenteWEEKDAY Face conversia unui număr serial într-o zi a săptămânii

Funcţii statistice

AVEDEV Returnează media aritmetica a abaterilor absolute ale punctelor de date de la valoarea lor medie

BINOMDIST Returnează probabilitatea individuală de repartiție binomialăCONFIDENCE Returnează intervalul de încredere pentru o medie a populațieiCORREL Returnează coeficientul de corelație între două seturi de dateCOUNT Numără numerele din lista de argumenteCOUNTBLANK Numără câte celule goale există într-o zonăCOUNTIF Numără celulele unei zone, care conțin date și care corespund unui anumit criteriuCOVAR Returnează covarianța, media produselor abaterilor împerecheateFREQUENCY Returnează o distribuție a frecvenței ca matrice verticalăFTEST Returnează rezultatul unui test FGEOMEAN Returnează media geometricăHARMEAN Returnează media armonicăLINEST Returnează parametrii unei regresii liniareLOGEST Returnează parametrii unei tendințe exponențialeMAX Returnează valoarea maximă într-o listă de argumente

Page 28: Suport Curs EXCEL

MAXA Returnează valoarea maximă într-o listă de argumente, inclusiv numere, text sau valori logice

MIN Returnează valoarea minimă într-o listă de argumente

MINA Returnează valoarea minimă într-o listă de argumente, inclusiv numere, text sau valori logice

MODE Returnează cea mai frecventă valoare dintr-un set de datePOISSON Returnează distribuția PoissonSTDEV Estimează abaterea standard bazată pe un eșantion

STDEVA Estimează abaterea standard pe baza unui eșantion, incluzând numere, text sau valori logice

STDEVP Estimează abaterea standard pe baza întregii populații

STDEVPA Calculează abaterea standard pe baza întregii populații, incluzând numere, text sau valori logice

VAR Estimează varianța pe baza unui eșantionVARA Estimează varianța pe baza unui eșantion, incluzând numere, text și valori logice

Funcţii de informare

ISBLANK Returnează TRUE dacă valoarea este necompletatăISEVEN Returnează TRUE dacă numărul este parISLOGICAL Returnează TRUE dacă valoarea este o valoare logicăISNONTEXT Returnează TRUE dacă valoarea nu este un textISNUMBER Returnează TRUE dacă valoarea este un numărISODD Returnează TRUE dacă numărul este imparISTEXT Returnează TRUE dacă valoarea este text

Funcţii de căutare şi referinţă

CHOOSE Alege o valoare dintr-o listă de valoriCOLUMN Returnează numărul coloanei unei referințeCOLUMNS Returnează numărul de coloane dintr-o referințăHLOOKUP Caută în rândul de sus al unei matrice și returnează valoarea celulei indicateLOOKUP Caută valori într-un vector sau într-o matriceROW Returnează numărul de rând dintr-o referință.ROWS Returnează numărul de rânduri al unei referințeVLOOKUP Caută în prima coloană a unei matrice și se deplasează pe rând pentru a returna

valoarea unei celule

Funcţii pentru text

ASC Modifică literele englezești sau katakana ale unui șir de caractere din reprezentare lungă (doi octeți) în reprezentare scurtă (un octet).

BAHTTEXT Efectuează conversia unui număr în format text, utilizând formatul monetar ß (baht)

CHAR Returnează caracterul specificat de codul numericCLEAN Elimină toate caracterele din text care nu pot fi imprimateCODE Returnează un cod numeric pentru primul caracter dintr-un șir textCONCATENATE Unește mai multe elemente text într-unul singur

Page 29: Suport Curs EXCEL

DOLLAR Transformă un număr într-un text utilizând formatul simbol monetar $ (dolar).EXACT Verifică dacă două texte sunt identiceFIND, FINDB Găsește un text în interiorul altuia (sensibil la caractere mari și mici)FIXED Formatează un număr ca text cu un număr fix de zecimale

JIS Modifică literele englezești sau katakana ale unui șir de caractere, din reprezentare scurtă (un octet) în reprezentare lungă (doi octeți).

LEFT, LEFTB Returnează cele mai din stânga caractere ale textuluiLEN, LENB Returnează numărul de caractere dintr-un șir textLOWER Transformă literele unui text în minuscule

MID, MIDB Returnează un anumit număr de caractere dintr-un șir de text începând de la o poziție specificată

PHONETIC Extrage caracterele fonetice (furigana) dintr-un șir textPROPER Prima literă din fiecare cuvânt al unui text apare scrisă cu majusculăREPLACE, REPLACEB Înlocuiește caractere în interiorul unui text

REPT Repetă textul de un număr dat de oriRIGHT, RIGHTB Returnează cele mai din dreapta caractere ale unui textSEARCH, SEARCHB Găsește un text în interiorul altuia (nu este sensibil la caractere mari și mici)

SUBSTITUTE Înlocuiește un text vechi cu unul nou, într-un șir textT Transformă argumentele în textTEXT Formatează un număr și îl transformă în textTRIM Elimină spațiile din textUPPER Transformă literele textului în majusculeVALUE Transformă un argument text într-un număr

Funcţii matematice şi trigonometrice

ABS Returnează valoarea absolută a unui numărACOS Returnează valoarea arccosinusului unui numărACOSH Returnează valoarea inversă a cosinusului hiperbolic al unui numărASIN Returnează valoarea arcsinusului unui numărASINH Returnează valoarea inversă a sinusului hiperbolic al unui numărATAN Returnează valoarea arctangentei unui numărATAN2 Returnează valoarea arctangentei după coordonatele x și yATANH Returnează valoarea inversă a tangentei hiperbolice a unui număr

CEILING Rotunjește un număr la cel mai apropiat întreg sau la cel mai apropiat multiplu semnificativ

COMBIN Returnează numărul de combinări pentru un număr dat de obiecteCOS Returnează valoarea cosinusului unui numărCOSH Returnează valoarea cosinusului hiperbolic al unui numărDEGREES Convertește radianii în gradeEVEN Rotunjește un număr la cel mai apropiat întreg parEXP Returnează e la puterea unui număr datFACT Returnează factorialul unui numărFACTDOUBLE Returnează dublul factorial al unui numărFLOOR Rotunjește un număr prin lipsă, înspre zeroGCD Returnează valoarea celui mai mare divizor comunINT Rotunjește un număr la primul întreg dinaintea luiLCM Returnează valoarea celui mai mic multiplu comunLN Returnează valoarea logaritmului natural al unui număr

Page 30: Suport Curs EXCEL

LOG Returnează valoarea logaritmului unui număr într-o bază datăLOG10 Returnează valoarea logaritmului zecimal al unui numărMDETERM Returnează valoarea determinantului unei matriceMINVERSE Returnează inversa unei matriceMMULT Returnează valoarea produsului matricial a două matriceMOD Returnează restul unei împărțiriMROUND Returnează un număr rotunjit la multiplul doritMULTINOMIAL Returnează valoarea multinomială a unui set de numereODD Rotunjește un număr la cel mai apropiat număr întreg impar următorPI Returnează valoarea numărului piPOWER Returnează valoarea unui număr ridicat la o puterePRODUCT Înmulțește argumentele funcțieiQUOTIENT Returnează câtul unei împărțiriRADIANS Efectuează conversia gradelor în radianiRAND Returnează un număr aleator între 0 și 1RANDBETWEEN Returnează un număr aleator, cuprins între numerele specificate.

ROMAN Efectuează conversia în forma romană a unui număr cu cifre arabe, sub formă de text

ROUND Rotunjește un număr la un număr specificat de cifre.ROUNDDOWN Rotunjește un număr prin lipsă, înspre zeroROUNDUP Rotunjește prin adaos un număr, în sensul dinspre zeroSERIESSUM Returnează suma unei serii de puteri, pe baza formuleiSIGN Returnează semnul unui numărSIN Returnează sinusul unui unghi datSINH Returnează sinusul hiperbolic al unui numărSQRT Returnează valoarea pozitivă a radicalului unui numărSQRTPI Returnează valoarea rădăcinii pătrate din (număr * pi)SUBTOTAL Returnează subtotalul unei liste sau baze de dateSUM Adună argumentele funcțieiSUMIF Adună conținutul celulelor specificate, după un criteriu datSUMIFS Adaugă celulele dintr-o zonă care îndeplinesc mai multe criterii. SUMPRODUCT Returnează suma produselor componentelor unei matrice corespondenteSUMSQ Returnează suma pătratelor argumentelor

SUMX2MY2 Returnează suma diferențelor pătratelor valorilor corespondente din două matrice.

SUMX2PY2 Returnează suma sumei pătratelor valorilor corespondente din două matrice.

SUMXMY2 Returnează suma pătratelor diferențelor valorilor corespondente din două matrice.

TAN Returnează valoarea tangentei unui numărTANH Returnează valoarea tangentei hiperbolice a unui numărTRUNC Trunchiază un număr la un întreg

Funcţii financiare

FV Returnează valoarea viitoare a unei investiții

NPV Returnează valoarea netă actualizată a unei investiții bazate pe o serie de fluxuri de numerar periodice și a unei rate de actualizare

PV Returnează valoarea actualizată a unei investițiiRATE Returnează rata dobânzii periodice pentru o anuitate

Page 31: Suport Curs EXCEL

DIAGRAME / GRAFICE

Diagramele /graficele permit reprezentarea datelor unei foi de calcul într-o formă grafică.

Graficul poate fi creat pe foaia de calcul ce conţine datele sau pe o altă foaie. La modificarea datelor din

foaia de calcul, graficul este actualizat, astfel încât va reflecta modificările făcute.

Crearea diagramelor

1. se selectează datele care vor fi reprezentate grafic.

2. click pe butonul Chart Wizard (Expert Diagramă) din bara de instrumente sau în meniul

Insert (Inserare) Chart (Diagramă).

3. se selectează tipul de grafic dorit din lista Chart

Type (Tip de diagramă) şi formatul graficului din

lista Chart sub-type (Subtip de diagramă) click

pe butonul Next (Următorul).

4. se selectează Rows (Rânduri), dacă se doreşte ca

valorile de pe prima linie să fie reprezentate pe axa X

Page 32: Suport Curs EXCEL

sau se lasă selectată opţiunea implicită Columns (Coloane), şi în acest caz datele din prima

coloană selectată vor fi reprezentate pe axa X click pe butonul Next (Următorul).

5. se introduce titlul graficului în câmpul

Chart title (Titlu diagramă) se

introduce eticheta axei X în câmpul

Category (X) axis (Axa

categoriilor) se introduce eticheta

axei Y în câmpul Value (Y) axis

(Axa seriilor) click pe butonul

Next (Următorul).

6. se selectează opţiunea As new sheet (Ca foaie nouă), dacă se doreşte crearea graficului pe o

foaie de calcul nouă sau se lasă selectată

opţiunea As object in (Ca obiect în), şi în

acest caz graficul va fi creat pe foaia curentă

click pe butonul Finish (Terminare).

MODIFICAREA DIAGRAMELOR

Page 33: Suport Curs EXCEL

Mutarea şi redimensionarea diagramelor se realizează în aceeaşi manieră ca mutarea şi

redimensionarea unei imagini în Word.

Pentru mutare se execută click pe diagramă se ţine butonul mouse-ului apăsat şi se

deplasează în poziţia dorită (metoda drag-and-drop).

Pentru redimensionare se execută click în unul din colţurile cadrului diagramei se ţine

butonul mouse-ului apăsat şi se trage spre interior (pentru micşorare) şi spre exterior (pentru mărire).

Modificarea tipului diagramei

Click dreapta pe diagramei Chart Type(Tip diagramă) se alege tipul dorit click pe OK.

Modificarea datelor care intră în

reprezentarea grafică

Click dreapta pe diagramei Source

Data se selectează datele OK.

Modificarea tipului şi culorilor pentru seriile de date

Click dreapta pe diagramei Format Data Series se alege

nuanţa pentru fiecare serie din secţiunea Patterns se alege

forma seriilor din secţiunea Shape se alege ordinea seriilor din

secţiunea Series Order OK

Modificarea cadrului diagramei şi a zonei de trasare

Click dreapta pe cadrul diagramei Format Chart Area se aleg opţiunile dorite.

Click dreapta pe zona de trasare Format Walls se alege fundalul dorit.

Dacă se doreşte pentru cadrul diagramei o imagine de fundal sau o anumită textură se apasă pe

butonul Fill effects (Efecte umplere) se alege textura sau imaginea respectivă OK.

Page 34: Suport Curs EXCEL

ADĂUGAREA OBIECTELOR GRAFICE

Într-o foaie de calcul se pot realiza diferite obiecte grafice. Pentru aceasta trebuie afişata bara

de desenare: Meniul View (Vizualizare) Toolbars (Bare de instrumente) Drawing(Desen).

Bara de desen are aceleaşi instrumente ca bara de desen din aplicaţia Word şi se utilizează în

aceeaşi manieră.

LINII DE TENDINŢĂ ÎN DIAGRAME EXCEL

Când aveți date existente pentru care doriți să estimați o tendință, aveți posibilitatea să creați

o linie de tendință într-o diagramă.

De exemplu, dacă aveți o diagramă în Excel care afișează datele de vânzare pentru primele

câteva luni dintr-un an, aveți posibilitatea să adăugați o linie de tendință la diagramă care afișează

tendința generală de vânzări (crescătoare, descrescătoare sau plată) sau care afișează tendința

proiectată pentru lunile următoare.

Această procedură presupune că ați creat deja o diagramă care se bazează pe date existente.

Pentru a adăuga o linie de tendinţă la o diagramă se execută următorii paşi:

1. click pe diagramă.

2. click dreapta pe seria de date căreia doriți să-i adăugați linia de tendinţă sau media

mobilă Adăugare linie tendinţă (Add trendline) click pe tipul de linie de regresie sau

medie mobilă pe care îl doriți.

Page 35: Suport Curs EXCEL

OBS. Serie de date: Puncte de date înrudite care sunt reprezentate grafic într-o diagramă.

Fiecare serie de date dintr-o diagramă are o culoare sau un model unic și este reprezentată în

legenda diagramei. Într-o diagramă se pot reprezenta grafic una sau mai multe serii de date.

Diagramele de structură radială au numai o serie de date.

Linia de tendin ț ă : O reprezentare grafică a tendin ț elor în seriile de date, cum ar fi o linie

urcătoare pentru a reprezenta cre ș terea vânzărilor de-a lungul unei perioade de ordinul lunilor.

Liniile de tendin ț ă sunt utilizate pentru studierea problemelor de predic ț ie, denumită, de

asemenea, analiza regresiei .

Medie mobilă: O secvență de medii calculate din părți ale seriei de date. Într-o diagramă, o

medie mobilă netezește fluctuațiile datelor, arătând astfel mai clar modelul sau tendinţa.

3. Pentru a seta opțiunile și a formata linia de tendință sau de medie mobilă, click dreapta pe

linia de tendință, apoi click pe Formatare linie de tendință în meniul de comenzi rapide.

4. Selectați opțiunile, liniile și efectele dorite pentru linia de tendință.

Dacă selectați Polinomială, introduceți în caseta Ordine cea mai mare putere

pentru variabila independentă.

Dacă selectați Medie mobilă,

introduceți în caseta Perioadă

numărul de perioade ce vor fi

utilizate pentru calculul mediei

mobile.

Secţiunea Type

Linear – modelul liniar (regresia simplă),

Page 36: Suport Curs EXCEL

y = a + bx.

Polynomial – modelul polinomial de ordin 2, 3, 4, 5, sau 6, y = a0 + a1x1 + a2x2 + … + akxk.

Logarithmic – modelul logaritmic: y = a + b ln x.

Exponential – modelul exponenţial: y = a ebx.

Power – modelul putere: y = a xb.

Moving Average – modelul de tip MA (medii glisante), în care se calculează o serie nouă cu valori

obţinute ca medie aritmetică a valorilor din seria iniţială: yn = (xn + xn-1 + … + xn-k+1)/k, unde k este

ordinul modelului. Este modelul prin care se elimină influenţele pe termen foarte scurt sau scurt.

Pentru o alegere corectă se poate utiliza informaţia cunoscută din cercetări anterioare sau cea furnizată

vizual de aspectul norului de puncte.

Zona Order este activă pentru modelul polinomial (stabileşte ordinul modelului, maxim 6), iar

zona Period este activă pentru modelul Moving Average (stabileşte ordinul modelului – câte elemente

contribuie la calculul mediei aritmetice).

În zona Based on series se indică seria (dintre cele reprezentate) pentru care se estimează

prin metoda celor mai mici pătrate modelul selectat.

Ca efect al procedurii de adăugare a liniei de trend, în grafic se va afişa, ca o linie separată,

seria ipotetică obţinută prin calcularea trendului. Această linie poate fi formatată ca orice alt obiect grafic

(se selectează, se aplică meniul Format etc.).

Secţiunea Options

În grupul de opţiuni Trendline name se poate ataşa liniei o denumire proprie (butonul radio Custom şi

tastarea numelui în zona rezervată) sau se alege

denumirea implicită (butonul radio Automatic).

În grupul de opţiuni Forecast se poate indica

numărul de perioade (valori) pentru care se

efectuează prognoze, atât în viitor (Forward), cât şi

în trecut (Backward). Este suficient să se înscrie o

valoare diferită de zero în zona contor alocată şi seria

de trend se va extinde corespunzător.

Set intercept = permite fixarea valorii termenului

liber al modelului la o valoare cunoscută (opţiune

utilă pentru anumite tipuri de regresii). Se va marca

boxa de control şi se va trece valoarea termenului liber.

Display equation on chart – marcarea boxei de control are efectul trecerii pe grafic a ecuaţiei

estimate.

Page 37: Suport Curs EXCEL

Display R-squared value on chart – este utilă pentru afişarea coeficientului de determinare R2 (=

pătratul coeficientului de corelaţie multiplă), interpretabil în analiza de regresie.

EFECTUAREA ANALIZEI DE REGRESIE CU PROGRAMUL DE COMPLETARE PACHET

INSTRUMENTE ANALIZĂ

Când doriți să efectuați analize de regresie mai complicate — inclusiv calcularea și

reprezentarea grafică a abaterilor — aveți posibilitatea să utilizați instrumentul pentru analiza de

regresie din programul de completare Pachet instrumente analiză.

1. În meniul Programe de completare, din grupul Comenzi meniu, faceți clic pe Analiză date.

Dacă fila Programe de completare sau comanda Analizarea datelor nu sunt disponibile,

încărcați Pachet instrumente analiză.

Faceți clic pe butonul Microsoft Office, pe Opțiuni Excel, apoi pe categoria

Programe de completare.

În lista Gestionare, selectați Programe de completare Excel, apoi faceți clic pe

Salt.

În lista Programe de completare disponibile, bifați caseta de selectare Pachet

instrumente analiză, apoi faceți clic pe OK.

Dacă este necesar, urmați instrucțiunile din programul de instalare.

2. În caseta de dialog Analiză date, selectați numele instrumentului de analiză pe care doriți să

îl utilizați, apoi faceți clic pe OK.

Page 38: Suport Curs EXCEL

3. În caseta de dialog pentru instrumentul selectat, selectați opțiunile de analiză dorite.

CREAREA ŞI EDITAREA UNEI LISTE

În Excel datele pot fi gestionate cu uşurinţă dacă sunt organizate sub formă de liste. O listă

reprezintă o zonă dintr-o foaie de calcul care conţine date similare. Fiecare coloană din listă reprezintă o

anumită categorie de date (numită câmp) şi determină tipul de informaţie necesar pentru fiecare intrare

în listă. Fiecare linie dintr-o listă constituie o înregistrare.

Pentru a crea o listă se introduce un titlu pentru fiecare coloană. Listele se pot crea în orice

zonă din foaia de calcul, trebuie doar ca zona de sub listă să nu conţină date, astfel încât lista să se

poată întinde fără să interfereze cu

alte date din foaia de calcul. Pentru a

introduce înregistrări în listă se vor

introduce date în liniile imediat de

sub titlurile coloanelor. Fiecare

înregistrare trebuie să conţină

aceleaşi câmpuri.

Pentru a uşura introducerea

şi editarea înregistrărilor dintr-o listă

se pot utiliza facilităţile oferite de formulare. Un formular reprezintă o imagine organizată a datelor care

cuprinde denumirile coloanelor, casete text pentru introducerea datelor şi butoane pentru adăugarea,

ştergerea şi găsirea înregistrărilor.

Pentru a adăuga înregistrări cu ajutorul formularului de date:

1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.

Page 39: Suport Curs EXCEL

2. Din meniul Data se selectează comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data Form.

3. Pentru a adăuga o nouă înregistrare în

listă se aplică un clic pe butonul New. Pe

ecran apare un formular gol în care se

completează fiecare casetă text cu

informaţiile corespunzătoare. Pentru

deplasare în următoarea casetă se apasă

tasta <Tab>, pentru deplasare în caseta

text anterioară se apasă <Shift+Tab>.

După terminarea introducerii datelor se

apasă tasta <Enter> pentru adăugarea de

înregistrări noi în listă.În cazul în care în anumite câmpuri au fost scrise informaţii şi se constată că

înregistrarea respectivă nu trebuie adăugată în listă, se aplică un clic pe butonul Restore pentru a

elimina înregistrarea din formular. Clicul pe Restore trebuie aplicat înainte de a apăsa tasta <Enter >

prin care se salvează înregistrarea.

4. Se aplică un clic pe butonul Close pentru a reveni în foaia de calcul.

Formularul de date poate fi folosit şi pentru vizualizarea înregistrărilor din listă. Există mai multe

metode pentru a realiza acest lucru. O metodă ar fi folosirea barei de derulare din caseta de dialog Data

Form. Se apasă pe săgeata în sus sau săgeata în jos pentru a vizualiza înregistrarea anterioară sau

înregistrarea următoare. Pe măsură ce sunt vizualizate înregistrările din listă în colţul din dreapta sus al

casetei de este indicat numarul curent al înregistrării. O altă metodă ar fi utilizarea butoanelor Find Next

pentru a vizualiza următoarea înregistrare şi Find Previous pentru a vedea înregistrarea anterioară.

Dacă la apăsarea acestor butoane Excel emite un semnal sonor înseamnă că sunteţi poziţionaţi pe

ultima, respectiv prima înregistrare din listă.

Pentru a şterge o înregistrare cu ajutorul formularului de date:

1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.

2. Din meniul Data se selectează comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data Form.

3. Se vizualizează înregistrarea care trebuie ştearsă.

4. Se aplică un clic pe butonul OK pentru a efectua ştergerea. Excel va solicita

confirmarea pentru ştergerea înregistrării. Se va răspunde cu OK pentru a şterge

înregistrarea sau cu Cancel pentru a anula operaţia de ştergere.

5. Se aplică un clic pe butonul Close pentru revenirea în foaia de calcul.

Formularul de date poate fi folosit şi pentru a găsi înregistrările care satisfac unul sau mai multe

criterii. Dacă se foloseşte formularul în acest scop nu se poate vizualiza decât câte o înregistrare găsită.

Page 40: Suport Curs EXCEL

Paşii pentru a găsi o înregistrare sunt:

1. Se selectează o celulă din listă.

2. Din meniul Data se selectează comanda Form.

3. Din caseta de dialog Data Form se selectează butonul Criteria.

4. Se introduc criteriile pentru efectuarea căutării

5. Se aplică un clic pe butonul Find Next sau se apasă pe săgeata în jos din bara de derulare a

formularului.În formular va fi afişat rezultatul căutării.

Dacă nu există nici o înregistrare corespunzătoare se va auzi un semnal sonor.

Dacă trebuie făcută căutarea în sens invers se aplică un clic pe butonul Find Prev sau se apasă

săgeata în sus din bara de derulare a formularului. Dacă nu există nici o înregistrare corespunzătoare

se va auzi semnalul sonor.

SORTAREA UNEI LISTE

Sortare = ordonarea datelor din tabel după anumite criterii.

Se selectează datele care vor fi sortate meniul Date Sort

se specifică criteriile de sortare (colaonele după care se va face

sortarea) în secţiunile Sort By şi precum şi ordinea de sortare

(ascendent sau descendent) click pe butonul OK.

O listă se poate sorta mai rapid cu ajutorul a două butoane din bara

de instrumente standard:

pentru sortare în ordine crescătoare

pentru sortare în ordine descrescătoare.

Pentru a sorta o listă cu butoanele de sortare:

1. Se selecteză o celulă din coloana ce va fi folosită drept cheie de sortare.

2. Se execută un clic pe unul din cele două butoane de sortare.

Butoanele de sortare efectuează această operaţie doar după un câmp cheie – câmpul selectat înainte

de apăsarea butonului.

Pentru sortare, Excel foloseşte următoarele reguli:

Datele sunt sortate în ordine ascendentă, de la A la Z, de sus în jos pentru linii, sau de la stânga la

dreapta pentru coloane. Opţiunea Descending inversează această ordine, de la Z la A, de sus în jos

sau de la stânga la dreapta.

Spaţiile libere sunt puse la sfârşit.

Este folosită următoarea ordine de priorităţi:

1. numerele de la cel mai mic număr negativ la cel mai mare număr pozitiv

2. texte (de la A la Z)

Page 41: Suport Curs EXCEL

3. rezultatele FALSE

4. rezultatele TRUE

5. valori de eroare

6. spaţii libere

Excel poate ignora diferenţele dintre

literele mari şi mici sau poate ţine cont de

acestea . Acest lucru se poate specifica dacă din

caseta de dialog Sort se selecteză butonul Options. Pe ecran apare caseta de dialog Sort Options:

Dacă este marcată opţiunea Case Sensitive se face distincţie între literele mici şi cele mari,

dacă nu este marcată nu se face distincţie. Tot în această casetă de dialog se specifică în ce ordine se

va face sortarea: - de jos în sus (Sort Top To Bottom), sau de la stânga la dreapta (Sort Left To

Right).

În unele cazuri este posibil să fie necesară o sortare în care informaţiile nu trebuie să apară în

ordine alfabetică normală. În acest caz din caseta de dialog Sort Options se selectează din lista

derulantă First Key Sort Order modul în care se va face sortarea după prima cheie.

FILTRAREA DATELOR

Filtrarea datelor = afişarea doar a datelor care îndeplinesc anumite condiţii.

Click pe litera coloanei în care se va face filtrarea meniul Date Filter AutoFilter.

Se aplică un clic pe săgeata de derulare din coloana în care se va introduce criteriul. Se selectează

criteriul pentru coloana respectivă. Sunt posibile următoarele opţiuni:

All Permite afişarea tuturor înregistrărilor cu acest câmp.

Page 42: Suport Curs EXCEL

(Top 10) Permite selectarea unui subset de înregistrări pornind de sus sau de jos într-o listă. Se

poate specifica fie numărul de elemente, fie procentul de elemente ce vor fi filtrate. La

selectarea acestei opţiuni apare caseta de dialog Top 10 Autofilter

Din prima listă derulantă se

selectează Top /Bottom, în funcţie

de direcţia în care se va face

filtrarea de sus (Top) sau de jos

(Bottom). În a doua listă derulantă

se introduce sau se selectează un număr care indică câte înregistrări (dacă în a treia listă

derulantăeste selectată opţiunea Items) sau ce procent din numărul total de înregistrări (dacă

în a treia listă derulantă este selectată opţiunea Percent) vor rezulta din filtrare.

Custom Permite crearea unor criterii definite cu condiţii şi/sau. La selectarea acestei opţiuni

apare caseta de dialog Custom AutoFilter Pentru a introduce criterii comparative se

selectează un operator din prima listă derulantă, apoi se introduce o valoare în caseta alăturată.

Dacă există un al doilea criteriu se selectează una din opţiunile AND (şi) sau OR (sau) şi se

introduce în mod similar al doilea criteriu.

Blanks Afişează toate înregistrările cu

spaţii în acest câmp.

Non Blanks Afişează toate înregistrările

care nu conţin spaţii în acest câmp

(înregistrări ce conţin date). În plus apare

o listă cu toate valorile distincte din

coloana curentă. La selectarea acestor valori vor fi afişate doar înregistrările care au exact

această valoare în câmpul specificat. Numele coloanelor după care s-a făcut filtrarea apar cu

albastru.

Se aplică paşii anteriori pentru a filtra datele şi în funcţie de alte criterii. Pe măsură ce se selectează mai

multe criterii ele sunt combinate şi cu criteriile anterioare. Pentru ca o înregistrare să fie afişată ea

trebuie să îndeplinească criteriile pentru toate câmpurile.

Dacă trebuie anulat rezultatul filtrării după un anumit câmp se selectează săgeata de derulare pentru

acel câmp şi se selectează opţiunea All. Pentru a afişa toate înregistrările şi a înlătura criteriile din toate

câmpurile se aplică comanda Data Filter Show All. Atunci când comanda AutoFilter este activă,

în meniu, în dreptul comenzii apare un marcaj de validare.

Pentru a dezactiva această facilitate se aplică din nou comanda

Data Filter AutoFilter.

Page 43: Suport Curs EXCEL

FILTRAREA AVANSATĂ

O altă metodă de filtrare este folosirea comenzii Advanced Filter. Cu această comandă se pot

efectua operaţii de filtrare bazate pe criterii complexe. Pentru folosirea comenzii trebuie creat un

domeniu de criterii. Domeniul de criterii specifică condiţiile pe care datele filtrate trebuie să le

îndeplinească. Prima linie din domeniul de criterii conţine numele câmpurilor pentru care se vor

specifica criterii. Numele câmpurilor trebuie scrise exact la fel ca numele câmpurilor din listă. În liniile

imediat următoare, sub numele câmpurilor, se introduc criteriile pentru câmpurile respective. Domeniul

de criterii se va termina cu o linie goală. Criteriile care sunt pe aceeaşi linie în domeniul de criterii vor

trebui să fie îndeplinite simultan. Între criteriile care se găsesc pe linii diferite aplică o relaţie de tip SAU.

După pregătirea domeniului de criterii se execută următorii paşi:

1. Se selectează domeniul de celule care conţine lista

2. Se aplică comanda Data, Filter, Advanced Filter. Pe ecran apare caseta de dialog Advanced Filter

3. Dacă lista filtrată va fi afişată în acelaşi loc ca şi lista iniţială se selectează opţiunea Filter the List, in

place. Dacă datele trebuie plasate într-o altă zonă a foii de calcul pentru a fi prelucrate ulterior se

selectează opţiunea Copy To Another Location. În acest caz în caseta Copy To se specifică domeniul

de celule ce va conţine lista, dacă acesta nu a apărut automat.

4. În caseta List Range se introduce domeniul de celule care conţine lista, dacă acesta nu a apărut

automat.

5. În caseta Criteria Range se introduce domeniul de celule care conţine domeniul de criterii.

6. Dacă prin filtrare trebuie înlăturate înregistrările duble se marchează opţiunea Unique Records

Only.

7. Se selectează butonul OK.

PRELUCRAREA DATELOR CU AJUTORUL SUBTOTALURILOR

Când sortează datele dintr-o listă, Excel permite efectuarea unor sinteze a datelor pe baza totalurilor

parţiale. Când se efectuează calcule parţiale, acestea sunt calculate pentru fiecare grup din listă. Un

grup este alcătuit din mai multe linii (înregistrări) care au aceeaşi informaţie într-o coloană (câmp)

specificată.

Pentru a putea crea subtotaluri trebuie ca datele să fie

sortate. După sortarea datelor după câmpuri, se parcurg

următorii paşi:

1. Se selectează orice celulă din listă.

2. Se aplică comanda Data Subtotals. Pe ecran apare

caseta de dialog Subtotal.

Page 44: Suport Curs EXCEL

3. Se specifică modul în care vor fi grupate datele pentru subtotaluri selectând din lista derulantă At

Each Change(la fiecare schimbare) numele coloanei după care se face gruparea.

Dacă este prima dată când este selectată comanda, Excel selectează automat coloana cea mai din

stânga. Dacă comanda a fost folosită şi mai înainte, atunci va fi selectată coloana folosită ultima dată.

4. Din lista derulantă Use Function se selectează funcţia care trebuie calculată. Funcţiile cel mai

frecvent folosite sunt:

SUM – adunare MIN – minimum MAX – maximum AVERAGE – medieAVERAGE – medie PRODUCT – produs VAR - varianţa STD DEVP - deviaţia standard;

5. Din lista Add Subtotal To se selectează datele cu care se vor efectua calculele. Această listă conţine

numele coloanelor din lista de date. Se marchează coloanele pentru care se vor efectua calculele.

6. Pentru a înlocui totaluri existente se marchează opţiunea Replace Current Subtotals.

7. Pentru a insera un salt de pagină înaintea fiecărui grup se marchează opţiunea Page Break

Between Groups.

8. În mod implicit subtotalurile şi totalurile generale apar la sfârşitul grupului de date (opţiunea

Summary Below Data se marchează automat). Dacă ele trebuie afişate înaintea grupului de date se va

demarca opţiunea Summary Below Data.

9. Se selectează butonul OK.

Pentru eliminarea subtotalurilor din caseta de dialog Subtotal se selectează butonul Remove All.

CREAREA DE SUBTOTALURI IERARHIZATE

Dacă în cadrul unui grup trebuie calculate subtotaluri suplimentare se vor calcula subtotaluri ierarhizate.

Pentru a crea un subtotal ierarhizat datele trebuie sortate şi după a doua cheie. Apoi se aplică comanda

Data Subtotals. Se vor selecta opţiunile pentru grupul principal (cel mai mare). Excel inserează

subtotalurile pentru primul grup.

Se alege în continuare DataSubtotals şi opţiunile pentru următoarele subseturi de grupe. Opţiunea

Replace Current Subtotals trebuie să fie demarcată. Excel inserează câte un subtotal pentru

următoarele subseturi de grupuri.

TABELE PIVOT

Page 45: Suport Curs EXCEL

Tabelele de sinteză sau tabelele pivot (Pivot Table) realizează sintetizarea datelor dintr-o bază

de date Excel din mai multe perspective. Utilizatorul poate alege câmpurile care să constituie titluri de

pagină, de linie sau de coloană, sau câmpuri care sa fie utilizate în realizarea unor calcule.

Un tabel pivot utilizează date pe două dimensiuni pentru a crea un tabel în trei dimensiuni. Sunt

o cale foarte bună pentru a concentra multă informaţie într-un spaţiu restrâns.Tabelele pivot îţi permit şi

să faci auditul datelor. Caracteristica unică a tabelelor pivot este capacitatea lor de a muta câmpurile

prin tragere şi plasare. Excel recalculează instantaneu datele în noua rearanjare. Nu trebuie să scrii noi

formule sau să refiltrezi datele deoarece tabelul pivot se recalculează automat atunci când se

recalculează câmpurile.

Aplicaţia Pivot Table WizardAplicaţia Pivot Table Wizard poate fi folosită pentru a crea un nou tabel pivot sau pentru a edita un tabel

pivot deja existent.

Pentru a crea un tabel pivot trebuie parcurşi paşii:

1. Execută secvenţa Data\PivotTable and PivotChart Report (Raport tabel pivot şi diagramă pivot).

2. În pasul 1 al aplicaţiei PivotTable Wizard trebuie indicată sursa de date pe care doreşti să le utilizezi

pentru tabelul pivot. Pentru sursa de date ce trebuie analizată îţi stau la dispoziţie următoarele patru

opţiuni:

♦ Microsoft Excel List or Database (Listă sau bază de date Microsoft Excel) – utilizează date

organizate cu etichete de linie şi coloană pe o foaie de calcul. Este parametru predefinit.

♦ External Data source (Sursă externă de date) – utilizează un fişier sau o bază de date din afara

registrului de calcul curent.

♦ Multiple Consolidation Ranges (Zone multiple de centralizare) – crează un tabel sau o diagramă

pivot din mai multe foi de calcul Excel.

♦ Another PivotTable or PivotChart (Alt tabel pivot sau diagramă pivot) – creează un tabel sau o

diagramă pivot dintr-un alt raport pivot din acelaşi registru de calcul.

Page 46: Suport Curs EXCEL

3. Stabileşte tipul de raport pivot pe care vrei să-l creezi: un tabel sau o diagramă. Apoi selectează

butonul Next.

4. În pasul numărul 2 al aplicaţiei Pivot Table Wizard selectează o sursă de date dacă aceasta nu este

selectată sau dacă datele se găsesc într-un alt registru de calcul sau domeniu decât cel prezent în

caseta de dialog.

5. Pasul 3

al

aplicaţiei PivotTable Wizard îţi oferă mai multe opţiuni de plasare şi formatare a tebelului pivot. Tabelul

pivot poate fi plasat pe o nouă foaie de calcul sau pe foaia curentă.

Dacă optezi pentru foaia de calcul existentă trebuie să precizezi localizarea tabelului pivot. De

asemenea, poţi folosi butoanele Layout (Aspect) şi Options(Opţiuni) pentru a continua precizarea

parametrilor doriţi pentru noul tabel pivot.. Aceşti parametri pot fi modificaţi şi ulterior, după crearea

tabelului sau diagramei pivot.

6. Când ai terminat de selectat opţiunile dorite, execută click pe Finish (Terminare) pentru a crea tabelul.

Page 47: Suport Curs EXCEL

Executarea unui click pe butonul Layout din pasul 3 duce la afişarea casetei de dialog Pivot Table

Wizard-Layout.

Poţi utiliza această casetă de

dialog pentru a controla modul

de afişare a datelor într-un tabel

pivot.

Câmpurile datelor selectate apar

în partea dreaptă a casetei de

dialog. Selectează şi trage

câmpurile dorite în zona din

centrul casetei de dialog şi plasează-le în secţiunile Row (Rând), Column (Coloană), Page (Pagină) şi

Data (Date) pentru a obţine aspectul dorit.

Lista de mai jos descrie cele patru zone în care pot fi introduse câmpurile:

♦ Page creează un meniu derulant deasupra tabelului, care îţi permite să extragi o anumită opţiune cum

ar fi un departament sau o ţară.

♦ Row aplică un format vertical tabelului, rezumând datele de sus în jos – reprezintă fiecare obiect din

câmpurile din partea stângă a tabelului pivot.

♦ Column aplică un format orizontal tabelului, rezumând datele de la stânga la dreapta – prezintă

fiecare obiect din câmpurile din partea de sus a tabelului pivot.

Page 48: Suport Curs EXCEL

♦ Data – această zonă este rezumatul valorilor. Aici poţi aduna, număra sau crea alte funcţii de analiză

pentru datele introduse. Execută dublu click pe câmp pentru a obţine acces la funcţia sau tipul de

rezumat dorit.

Funcţiile alese de Excel, care sunt la dispoziţie în câmpul Data,

depind de natura câmpului plasat. Poţi să aplici şi alte funcţii,

cum ar fi medie, maxim, minim. Pentru a schimba funcţia pe

care Excel o utilizează la rezumarea datelor, în secţiunea Data a casetei de dialog Pivot Table and

PivotChart Wizard-Layout execută dublu click pe câmpul a cărui funcţie vrei să o modifici. Se

deschide caseta de dialog Pivot Table Field, de unde poţi selecta funcţia dorită.

Poţi personaliza funcţiile de rezumare executând click pe butonul Options (Opţiuni) ca să extinzi caseta

de dialog PivotTable Field. Opţiunile suplimentare îţi permit să analizezi datele ca procentaje din total,

în funcţie de câmpurile şi obiectele de bază. Câmpul de bază este câmpul de comparaţie din analiza

personalizată, iar obi e c tul de bază este obiectul de câmp din aceeaşi analiză.

Configurarea opţiunilor pentru un tabel pivot

Executarea unui click pe butonul Options din pasul 3 al

casetei de dialog Pivot Table Wizard deschide caseta de

dialog Pivot Table Options, în care poţi

continua precizarea opţiunilor de formatare şi

surse de date.

Poţi apela această casetă de dialog şi după ce

ai terminat crearea tebelului pivot, fie prin

executarea unui click pe butonul Pivot Table

Page 49: Suport Curs EXCEL

din bara de instrumente Pivot Table şi selectarea opţiunii Table Options (Opţiuni tabel) din lista

derulantă, fie prin executarea unui click dreapta pe tabelul pivot şi selectarea comenzii Table Options

din meniul rapid.

Opţiunea Name (Nume) din caseta Pivot Table Options îţi permite să stabileşti un nume

pentru tabelul pivot. În mod prestabilit, Excel numeşte noile tabele Pivot Table 1, Pivot Table

2..., dar poţi introduce oricând alt nume.

Opţiunea Grand Totals for Columns (Totaluri generale pentru coloane) execută funcţiile de

analiză şi asigură totaluri generale pentru fiecare coloană din tabelul pivot. Opţiunea Grand

Totals for Rows (Totaluri generale pentru rânduri) face acelaşi lucru pentru fiecare linie din

tabelul pivot. Aceste opţiuni sunt selectate implicit, însă este bine să le deselectezi pentru a nu

aglomera tabelele pivot cu prea multe totaluri.

Dacă tabelul pivot conţine câmpuri ascunse, vei dori, probabil, să obţii un subtotal pentru

aceste câmpuri, însă fără să afişezi conţinutul câmpurilor. În astfel de cazuri, selectează

opţiunea Subtotal Hidden Page Itema (Subtotal elemente pagină ascunsă).

Excel aplică automat un autoformat prestabilit noilor tabele pivot. Dacă preferi să selectezi un

alt format, poţi dezactiva opţiunea AutoFormat Table din caseta de dialog Pivot Table

Options sau poţi modifica formatarea după crearea tabelului pivot.

Pentru a schimba formatarea automată aplicată alege Format\AutoFormat sau execută click

pe butonul Format Report (Formatarea raport) din bara de instrumente Pivot Table.

O importantă caracteristică a aplicaţiei Excel 2000 este capacitatea de păstrare a formatării

unui tabel pivot atunci când actualizezi datele sau îi modifici aspectul. Opţiunea Preserve

Formatting (Păstrare formatare) este selectată implicit însă o poţi dezactiva dacă preferi să

revii la formatul original.

Opţiunea Merge Labels (Îmbinare etichete) îţi permite să combini celulele din coloanele şi liniile

perimetrului exterior al tabelului pivot. Aceasta este o caracteristică de formatare.

Un tabel pivot poate ocupa mai multe pagini. Pentru a afişa etichetele pentru coloane şi linii se

bifează opţiunea Repeat Items Labels on Each Pronted Page (Se repetă etichetele

elementelor pe fiecare pagină imprimată).

Opţiunea Set Print Titles (Stabilire titluri de imprimare) este prin definiţie dezactivată.

Selectează această opţiune în cazul în care doreşti ca la imprimare să utilizezi etichetele de

câmp şi obiect în titlurile tabelului pivot.

Prin definiţie, ordinea câmpurilor în machetă este de sus în jos şi apoi în lateral. Dacă preferi ca

ordinea să fie de la stânga la dreapta şi apoi în jos, schimbă parametrul Page Layout (Aspect

pagină) din caseta de de dialog PivotTable Options. În machetă poţi modifica numărul de

Page 50: Suport Curs EXCEL

câmpuri pe coloană sau linie precizând numărul respectiv în caseta Fields per Columns

(Câmpuri pe coloană). Prin definiţie, numărul este zero.

În caseta Pivot Table Options există două opţiuni care îţi permit să controlezi ce va afişa

Excel în celulele în care nu apar datele aşteptate. Opţiunea For Error Values, Show_ (Pentru

valori de eroare, se afişează_) îţi permite să înlocuieşti valorile eronate cu un caracter sau un

loc gol; opţiunea For Empty Cells, Show_ (Pentru celule goale, se afişează_) îţi permite să

stabileşti un caracter sau un spaţiu pentru celulele goale. De exemplu, dacă ai un raport care

conţine un mesaj #ERR, vei găsi că este util să atragi atenţia asupra erorilor introducând

cuvintele nume lipsă în caseta corespunzătoare opţiunii For Error Values, Show_. Această

configuraţie va duce la afişarea respectivelor cuvinte în orice celulă ce conţine o eroare. În plus,

poţi aplica formatări condiţionate pentru a folosi şi culori.

Secţiunea Data Options (Opţiuni date) din caseta de dialog Pivot Table Options îţi oferă

câteva caracteristici utile. Lista de mai jos descrie aceste opţiuni:

o Save Data With Table Layout (Salvare date şi aspect tabel) – salvează o copie a

datelor provenite dintr-o sursă externă de date. Este selectată în mod prestabilit.

Deselectarea ei reduce dimensiunea registrului de calcul, dar te obligă să actualizezi

manual tabelul pivot atunci când deschizi registrul – cu excepţia cazului când este

activată opţiunea Refresh on Open (Reîmprospătare la deschidere). Dacă această

opţiune este dezactivată nu poţi lucra cu tabele pivot până nu le reactualizezi.

o Enable Drilldown (Activare selecţie dinm listă) – prezintă detalii când execuţi dublu

click pe un câmp; selectată în mod prestabilit.

o Refresh on Open (Reîmprospătare la deschidere) – actualizează tabelul pivot la

deschiderea registrului de calcul. Nu este selectată în mod prestabilit.

o Refresh Every _ Minutes (Reîmprospătare la fiecare _ minute) permite actualizarea

automată după intervalul de minute stabilit. Nu este selectată în mod prestabilit.

Această opţiune este disponibilă doar pentru tabelele pivot bazate pe surse externe de

date.

o Save Password (Salvare parolă) – salvează parola asociată sursei externe de date din

care provine informaţia. Nu este selectată în mod prestabilit; activarea ei poate

compromite securitatea bazei de date.

o Background Query (Interogare în fundal) – rulează interogarea în fundal, permiţând

utilizatorului sa continue lucrul. Nu este selectată în mod prestabilit.

o Optimiza Memory (Optimizare memorie) – optimizează şi gestionează memoria când

se folosesc tabele pivot; reduce performanţele. Nu este selectată în mod prestabilit.

Page 51: Suport Curs EXCEL

DIAGRAME PIVOT

Atunci când creezi o diagramă pivot, Excel creează în interiorul registrului de calcul o foaie de diagramă

şi o foaie pentru tabelul pivot. Deoarece informaţia din diagramă trebuie să provină dintr-un tabel Excel

crează automat tabelul.

Atunci când doreşti să creezi o diagramă pivot trebuie să parcurgi paşii:

1. Selectează tabelul pivot pentru care doreşti să creezi diagrama.

2. Din bara Pivot Table apasă butonul Chart Wizard.

3. Diagrama este creată automat pe o altă foaie de calcul.

4. Dacă doreşti să modifici

tipul de diagramă execuţi

click dreapta pe diagramă şi

alegi un alt tip.

Diagramele pivot pot fi

formatate pe foi de calcul

separate pentru

reprezentarea şi afişarea

datelor în format de diagramă

şi pot fi combinate cu datele

din alte foi de calcul,

transformându-se într-un

instrument flexibil şi foarte

puternic.

UTILIZAREA FACILITĂŢII GOAL SEEK

Excel dispune de o serie de facilităţi pentru a putea răspunde la întrebări de genul “Ce se întâmplă dacă

?“. Presupunem că avem o foaie de calcul, cunoaştem răspunsul dorit, dar vrem să rezolvăm problema

Page 52: Suport Curs EXCEL

şi în sens invers, adică să găsim valoarea de intrare care conduce la un anumit răspuns. Pentru a putea

rezolva probleme de acest tip se utilizează comanda Goal Seek.

Pentru a folosi comanda Goal Seek se formulează întâi problema, se introduc variabilele şi formulele în

foaia de calcul. Celula cu rezultate trebuie să conţină neapărat o formulă, iar formula respectivă trebuie

să conţină referiri la alte celule din foaia de calcul, celule care conţin variabile de intrare.

Pentru găsirea valorii de intrare care să conducă la un anumit răspuns se vor parcurge următoarele

etape:

1. Se selectează celula rezultat, care trebuie să conţină o formulă şi în care vrem să obţinem o anumită

valoare.

2. Se aplică comanda Tools, Goal Seek. Pe ecran apare

caseta de dialog Goal Seek

3. Caseta Set Cell conţine celula selectată în etapa 1. Dacă s-a

sărit peste etapa 1, se scrie în această casetă referinţa celulei

rezultat. În caseta To value se introduce soluţia la care vreţi să

ajungeţi. În caseta By changing Cell se scrie referinţa celulei de intrare. Această celulă trebuie să

contribuie la valoarea formulei din celula rezultat, specificată în Set Cell.

4. Se selectează butonul OK.

Goal Seek înlocuieşte valoarea de intrare astfel încât soluţia să se apropie cât mai mult de soluţia

cerută.

UTILIZAREA SOLVER-ului

Cu comanda Goal Seek se poate analiza variaţia rezultatelor în funcţie de o singură celulă de pornire.

Multe foi de calcul sunt prea complexe pentru comanda Goal Seek. La unele modele pot fi necesare

intrări multiple sau se pot impune restricţii asupra unora dintre valorile de intrare sau asupra rezultatului.

Analiza unui rezultat prin modificarea valorilor din una sau mai multe celule se poate face utilizând

facilitatea Solver din Excel.

Pentru a putea fi folosită facilitatea Solver, ea trebuie mai întâi instalată. Pentru a realiza acest lucru se

vor executa următorii paşi:

1. Se aplică comanda Tools, Add-Ins. Pe ecran apare

caseta Add-Ins

2. Se marchează opţiunea Solver.

3. Se selecteză butonul OK. Comanda Solver va aparea

în meniul Tools.

Cu Solver-ul se pot rezolva tot felul de probleme de

programare liniară şi neliniară:

Probleme de maximizare a câştigurilor

Page 53: Suport Curs EXCEL

Probleme de transport

Probleme de amestec

Probleme de minimizare a costurilor

În principiu problemele care pot fi rezolvate au un singur obiectiv, pentru unele variabile sunt specificate

restricţii, iar variabilele de intrare influenţează, direct sau indirect, atât restricţiile cât şi valorile care

trebuie optimizate.

Pentru utilizarea Solver-ului se vor efectua următorii paşi:

1. Se configurează foaia de calcul şi se stabileşte care sunt celulele care conţin variabilele de intrare şi

rezultatul.

2. Se aplică comanda Tools, Solvers. Pe ecran apare caseta de dialog Solver Parameters

În caseta text Set Target Cell se specifică celula care conţine formula cu rezultatul care trebuie analizat

(funcţia obiectiv). În secţiunea Equal To se specifică ce se urmăreşte pentru funcţia obiectiv:

Dacă trebuie maximizată se selectează opţiunea Max.

Dacă trebuie minimizată se selectează optiunea Min.

Dacă funcţia obiectiv trebuie să atingă o anumită valoare se selectează opţiunea Value of, iar

în caseta text alăturată se introduce valoarea respectivă.

În caseta text By Changing Cells se vor indica celulele sau domeniul de celule pe care Solver-ul le va

modifica pentru a obţine valoarea optimă.

Caseta Subject to the Constraints va conţine restricţiile problemei. Pentru a adăuga o restricţie se

aplică un clic pe butonul Add. Pe ecran apare o nouă casetă de dialog, Add Constraint în care se pot

introduce restricţiile problemei:

Pentru a stabili o restricţie:

În caseta text Cell Reference

se va specifica celula care

conţine formula pe care se

Page 54: Suport Curs EXCEL

bazează restricţia.Se aplică un clic pe săgeata de derulare pentru a vedea lista cu operatori

pentru restricţii şi se selectează operatorul corespunzător.

În ultima casetă text se scrie valoarea restricţiei ce trebuie respectată.

Se aplică un clic pe butonul Add pentru a introduce şi alte restricţii.

Pentru a reveni în caseta de dialog Solver Parameters se aplică un clic pe butonul OK.

Restricţiile definite vor fi afişate în caseta Subject to the Constraints.

4. Se aplică un clic pe butonul Solver. Solver-ul va începe efectuarea calculelor pentru soluţiile optime.

După ce găseşte o soluţie, pe ecran apare casetă de dialog Solver Results

Excel introduce soluţiile în foaia de calcul. Dacă se alege opţiunea Keep Solver Results Excel va

păstra în foaia de calcul soluţia calculată.

Dacă se selectează opţiunea Restore Original Values, se va reveni la valorile iniţiale din foaia de

calcul. Pentru sintetizarea rezultatelor găsite, Solver-ul permite generarea a trei tipuri de rapoarte:

Answer - în care sunt prezentate valorile iniţiale şi finale pentru celula rezultat şicelulele care

conţin variabilele de intrare.

Sensitivity - în care este prezentată o analiză de senzitivitate a variabilelor de intrare(cum

variază rezultatul la diferite modificări ale variabilelor de intrare).

Limits - se specifică între ce limite pot varia limitelele impuse în restricţii, astfel încât rezultatul

final să nu se modifice.

Pentru a crea un raport se selectează denumirea lui din lista Reports din caseta Solver Results.

Pentru a selecta mai multe rapoarte din listă, se alege primul raport, se ţine apăsată tasta <Ctrl> şi se

aplică un clic pe unul sau ambele rapoarte rămase. Se aplică un clic pe butonul OK. Excel va crea

fiecare raport într-o foaie de calcul separată.

Modificarea configuraţiei Solver-ului

Utilizatorul poate specifica tehnica utilizată de programul Solver pentru găsirea răspunsurilor, precizia

răspunsurilor şi perioada de lucru a programului Solver.

Pentru a realiza acest lucru din caseta de dialog Solver Parameters se selectează butonul Options.

Pe ecran apare caseta de dialog Solver Options. Folosind opţiunile din această casetă de dialog se

poate stabili modulul în care va lucra Solver-ul.

Page 55: Suport Curs EXCEL

În caseta Max Time se specifică timpul maxim (în secunde) pe care programul Solver poate să îl

olosească pentru găsirea unei soluţii.

În caseta Iterations se specifică numărul maxim de iteraţii pe care le poate face Solver-ul.

În caseta Precision se specifică cât de apropiate trebuie să fie două încercări de soluţie, înainte de a

declara găsită cea mai bună soluţie.

În caseta Tolerance se specifică (în procente) cât de aproape de cea mai bună soluţie trebuie să fie

răspunsul, atunci când se lucrează cu probleme cu numere întregi. Stabilirea unei toleranţe mai mari

poate mări considerabil viteza de calcul atunci când se lucrează cu probleme complexe cu numere

întregi

Opţiunea Assume Linear Model configurează Solver-ul să utilizeze o metodă de programare liniară

pentru găsirea soluţiei. Dacă foaia de calcul conţine o problemă neliniară, apare un mesaj de

avertisment.

Opţiunea Show Iterations Results permite afişarea soluţiilor intermediare.

Continuarea se face apăsând pe butonul Continue, oprirea pe butonul Stop.

Opţiunile Tangent sau Quadratic sunt metode adiţionale folosite pentru găsirea soluţiei. Se recomandă

utilizarea opţiunii Quadratic dacă foaia de calcul conţine formule complexe care sunt neliniare.

Opţiunile din secţiunea Derivatives permit specificarea metodei de derivare parţială folosite.

Opţiunile din secţiunea Search permit specificarea metodei de căutare folosită.

TABELE DE SIMULARE

Tabelul de simulare este o zonă de celule care arată rezultatele substituirii diferitelor valori într-

una sau mai multe formule. Există două tipuri de tabele de simulare: tabele cu o variabilă şi tabele cu

două variabile. Pentru tabelele de simulare cu o intrare, se introduc diferite valori pentru o singurã

Page 56: Suport Curs EXCEL

variabilă şi se poate observa efectul într-una sau mai multe formule. Pentru tabele de simulare cu două

variabile, se introduc diferite valori pentru două variabile şi se observă efectul într-o singură formulă.

Comanda Data Table este folosită pentru astfel de simulări, cu una sau două variabile.

Înainte de lansarea acestei comenzi, trebuie definit tabelul de simulare. Tabelul de simulare cu o

singură variabilă poate fi constituit din două coloane şi mai multe linii sau din două linii şi mai multe

coloane. În cazul tabelului de simulare cu o variabilă, cu două coloane, pe prima coloană se înscriu

valorile care vor înlocui variabila din formulă. Coloana a doua este formula sau funcţia după care se

realizează simularea. Pentru a specifica variabila, este necesară definirea modelului de simulare.

Tabelele de simulare cu două variabile utilizează o singură formulă cu două liste de valori de intrare.

Formula trebuie să se refere la două celule de intrare diferite. În aceeaşi coloană cu formula, imediat

sub aceasta, se introduce prima listă de valori de intrare şi apoi, pe acelaşi rând cu formula, imediat la

dreapta, se introduce a doua listă de valori de intrare.

Precizarea tuturor elementelor de intrare pentru ambele tipuri de tabele de simulare se face prin

dialog, într-o fereastră ce apare la execuţia comenzii Data Table. În zonele Row input cell şi/sau

Column input cell utilizatorul introduce adresa celulei/celulelor funcţie prin care se realizează simularea.

Pentru a ilustra utilizarea tabelelor de simulare cu una şi două variabile, se consideră următorul

exemplu, în care se foloseşte şi o funcţie financiară (PV) pentru calculul valorii prezente a unei investiţii

pe bază de plăţi egale.

Astfel, se doreşte contractarea unui împrumut în lei, în condiţiile în care se cunosc următoarele

aspecte: plata lunară ce poate fi suportată de contractant este de 3.000.000 lei/lună, termenul pentru

care se face împrumutul este 5 ani şi dobânda practicată de bancă pentru persoane fizice este de 30 %

pe an.

Întrebări:

a) Care este suma ce poate fi împrumutată de

către client?

b) Ce sume s-ar putea împrumuta dacă rata

dobânzii ar fi cuprinsă între 25 % şi 32 % pe

an?

c) Care ar fi rezultatele dacă împrumutul s-ar

realiza pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 7

ani şi rata dobânzii ar fi cuprinsă între 25 %

şi 32 % pe an?

Răspunsuri:

a) Suma ce poate fi împrumutată se calculează cu funcţia financiară PV, ce are formatul

general =PV(rata dobânzii; durata depunerii; plata lunară). În celula E6 apare rezultatul funcţiei PV

utilizată în calcul. Formatul funcţiei este vizibil în bara de formule. Plata lunară se introduce cu semnul

Page 57: Suport Curs EXCEL

minus.

b) Se generează pe coloană o serie de valori posibile ale ratei dobânzii, între 25 % şi 32 %

(domeniul D9:D16 ). Cu o linie mai sus, în celula E8, se scrie formula folosită pentru simulare (funcţia

PV). Se selectează zona tabelului (domeniul D8:E16), apoi meniul Data, opţiunea Table şi se

completează caseta Column input cell cu adresa celulei ce corespunde ratei dobânzii, respectiv $E$3 .

Rezultatele obţinute în urma simulării sunt valorile domeniului E9:E16.

c) Pentru a răspunde la întrebarea de la acest punct,

trebuie construit un tabel de simulare cu două variabile . Se

generează pe coloană o serie de valori pentru rata dobânzii

(domeniul A27:A34) şi pe linia 26, începând cu coloana B, o serie

de valori posibile pentru perioada pentru care se face împrumutul

(domeniul B26:G26). În celula A26 este plasată formula de calcul pe care se bazează simularea. Se

selectează tabelul de simulare (A26:G34), apoi meniul Data, opţiunea Table şi se completează caseta

Row input cell cu adresa celulei ce se modifică pe linie (termenul - $B$23), precum şi caseta Column

input cell cu adresa celulei din zona de intrare ce se modifică pe coloană (rata dobânzii - $B$21).

Rezultatele simulării sunt plasate în domeniul B27:G34.

PACHETUL ANALYSIS TOOLPAK

Microsoft Excel furnizează un set de instrumente de analiză a datelor numite „Pachet de

instrumente de analiză” (Analysis ToolPak) care pot fi utilizate pentru a economisi etape atunci când se

efectuează analize complexe, statistice sau de inginerie.

Pentru adăugarea acestor instrumente: Tools Add-

Ins... se bifează opţiunea Analysis ToolPak OK.

Pentru a vizualiza lista disponibilă de instrumente de

analiză: Tools Data Analysis.

Page 58: Suport Curs EXCEL

PREGĂTIREA PENTRU IMPRIMARE A FOILOR DE CALCUL

Pentru a configura pagina care se va utiliza în procesul de imprimare: Meniul File Page Setup.

În secţiunea Page se pot stabili:

Orientarea paginii

Stabilirea zonei de imprimare (Scalling): Adjust to- micşorează sau măreşte dimensiunea zonei

de imprimare( poate fi micşorată până la 10% şi mărită până la 400% ; dimensiunea normală

este de 100%), Fit to – reduce zona sau selecţia în aşa fel încât informaţia imprimată va încape

pe un număr specificat de pagini

Dimensiunile hârtiei

Calitatea tuşului

Stabilirea numărului de început pentru

numerotarea paginilor

În secţiunea Margins se stabilesc marginile paginii

ce va imprimate.

În secţiunea Header/Footer se pot crea antetul şi

subsolul. Există două butoane de comandă:

Custom Header şi Custom Footer pentru

particularizarea antetului şi

subsolului.

Page 59: Suport Curs EXCEL

Dacă se apasă pe butonul Custom Header va apărea următoarea fereastră în care se poate edita

antetul. Există butoane de instrumente ce permit stabilirea fontului, inserarea numărului de pagină, a

număruluitotal de pagini, inserarea datei şi orei curente, inserarea locaţiei şi numelui registrului de lucru,

inserarea numelui registrului de lucru, a foii de calcul, inserarea unei imagini.

În

secţiunea Sheet se pot stabili:

Zona din foaia de calcul de va fi imprimată (Print area)

Liniile şi coloanele care se vor repeta pe fiecare pagină (Rows to repeat at top, Columns to

repeat at left)

Afişarea grilelor (Gridlines), imprimarea în alb şi negru (Black and white), calitatea tuşului

(Draft quality)

Ordinea paginilor (Down, then over / Over, then down)

LIMITAREA NUMĂRULUI DE COLOANE / LINII PE O PAGINĂ

Page 60: Suport Curs EXCEL

Se efectuează click pe celula din linia 1 a coloanei următoare (coloana din dreapta ultimei

coloane dorite pe pagină) / celula din coloana A a liniei următoare (linia situată sub ultima linie dorită pe

pagină) meniul Insert Page Break.

Pentru limitarea simultană a liniiilor şi coloanelor se efectuază click pe celula situată la dreapta

şi dedesuptul ultimei celule de pe pagină Insert Page Break.

Eliminarea întreruperilor de pagină: Insert Remove Page Break.

IMPRIMAREA FOILOR DE CALCUL

Meniul File Print se aleg numărul de copii dorite, paginile care vor fi imprimate sau

selecţia butonul Properties se alege calitatea tuşului şi alte opţiuni specifice imprimatei

instalate OK OK.

Dacă se doreşte

imprimarea într-un fişier se va

bifa opţiunea Print to file.