curs excel x

5/9/2018 Curs Excel x - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-excel-x 1/155

7

2. Scrierea primului registru de calcul

Un fişier Excel se numeşte registru de calcul şi la început este

denumit automat de către Excel Book1.xls. Acesta este alcătuit din

mai multe foi de calcul numite implicit Sheet1, Sheet2, ...

Făcând o comparaţie între un registru de calcul şi o

bibliotecă, putem spune că:

• registrul de calcul (Book1.xls) = biblioteca

• foile de calcul (Sheet1, Sheet2, ...) = cărţile din bibliotecă.

Se poate schimba denumirea unui registru de calcul după cum

dorim, dar extensia lui va rămâne .xls. De asemenea se pot modifica

şi numele foilor de calcul.

1.1. Prezentarea foii de calcul

2.1.1. Bara de titlu a registrului de calculBara de titlu conţine pictograma Excel-ului şi numele

registrului de calcul.



8

În partea dreaptă există, la fel ca şi pe bara de titlu a

programului, butoanele de minimizare, maximizare şi închidere.

Atunci când fereastra registrului de calcul este maximizată, bara de

titlu a registrului se contopeşte cu bara de titlu a programului Excel,

iar numele programului Microsoft Excel va fi urmat de numeleregistrului de calcul. (Ex: Microsoft Excel – Book1.xls)

2.1.2. Noţiuni de bazăO foaie de calcul este asemenea unei table de şah, în care

avem 256 (adică 28 ) coloane numerotate astfel A, B, C, ..., Z, AA,

AB, ..., AZ, BA, BB, ...,BZ, ..., IA, IB, ..., IV şi 16.384 (adică 214)

linii numerotate de la 1 la 16.384.

Indicatori

delinie

Casetade

denumire

Baradetitlua

registruluide

Indicatoride

coloană Coloană

Celulă

Linie

Baredederulare

Foidecalcul

Barapentru

formule



9

Un registru de calcul, aşa cum am văzut puţin mai înainte,

este alcătuit din mai multe foi de calcul. Pentru a trece de la o foaie

de calcul la alta se apasă butonul stâng al mouse-ului pe numele foii

de calcul în care se doreşte efectuarea saltului (de exemplu apăsaţi pe

Sheet3). Vă daţi seama că trecerea la altă foaie a fost făcută deoarecenumele foii de calcul apare scos în evidenţă.

Literele sau grupurile de litere care marchează numerotarea

coloanelor poartă numele de indicatori de coloane.

Cifrele care marchează numerotarea liniilor se numesc

indicatori de linii.

Celula este căsuţa care se află la intersecţia dintre o coloană

şi o linie. Ea poate fi identificată prin specificarea coloanei şi linieicare se intersectează. La selectarea unei celule, adresa ei se va afişa

în caseta de denumire.

Exemplu: în figura de la începutul capitolului, celula noastră estecelula aflată la intersecţia coloanei A cu linia 1, avândadresa A1 (vezi caseta de denumire).

Temă: Efectuaţi câte un clic pe diferite celule din foaia de calcul şi

urmăriţi în caseta de denumire adresele care se vor afişa.

1.2. Deplasarea în cadrul unei foi de calcul

Evident, deoarece o foaie de calcul are 256 coloane şi 16.384

lini acestea nu pot fi vizibile simultan pe ecran. Din acest motiv,

pentru a vedea la un moment dat zona din foaia de calcul care ne

interesează va trebui să ne deplasăm în cadrul acesteia până când pe

ecran va fi vizibilă zona dorită.



10

2.2.1. Deplasarea folosind tastaturaŞtim despre o celulă că este activă deoarece ea apare scoasă

în evidenţă prin culoare sau strălucire. Celula activă este celula

selectată în momentul respectiv.

• ←←←←, →→→→, ↑↑↑↑, ↓↓↓↓ - deplasare cu o celulă spre stânga,dreapta, sus, jos

• Ctrl + ←←←←, →→→→, ↑↑↑↑, ↓↓↓↓ - deplasare pe următoarea celulă care

nu este goală sau pe ultima celulă

din foaia de calcul în direcţia

indicată

• Tab- deplasare cu o celulă spre dreapta

• Enter - deplasare cu o celulă mai jos

• Shift + Tab- deplasare cu o celulă spre stânga

• Shift + Enter - deplasare cu o celulă mai sus

• Home- deplasare în coloana A din rândul

curent

• Ctrl + Home- deplasare în celula A1

• Ctrl + End- deplasare în ultima celulă a zonei

folosite

• PgUp, PgDown- deplasare cu un ecran mai sus,

respectiv mai jos

• Alt + PgDown,PgUp

- deplasare cu un ecran mai la dreapta,

stânga

• Ctrl + PgDown,PgUp

- deplasare în foaia de calcul

următoare, anterioară

Temă: Verificaţi fiecare tip de deplasare.



11

2.2.2. Deplasarea folosind barele de derularePrintr-un clic pe una din săgeţile barei de derulare din partea

dreaptă a ferestrei se observă că liniile vizibile ale foii de calcul se

vor modifica, iar printr-un clic pe una din săgeţile barei de derulare

din partea de jos a ferestrei se schimbă coloanele vizibile.

Exemplu: Dacă apăsaţi o singură dată săgeata în jos de pe bara de

derulare din dreapta, prima linie a foii de calcul nu va

mai fi linia 1, ci va fi linia 2. Cu un clic pe săgeata în sus

reveniţi la vizualizarea începând cu linia 1.

Un alt mod de a modifica zona vizibilă a foii de calculfolosind barele de derulare:

• Se apasă butonului stâng al mouse-ului pe una din barele de derulare şi ţinându-l apăsat se trage mouse-ulîn direcţia dorită până când pe ecran apare zona a căreivizualizare se doreşte.

Observaţie: Dacă deplasarea se face cu ajutorul barelor de

derulare, se modifică doar zona de vizibilitate, fără a se modifica şi poziţia curentă în cadrul foii de calcul.

Astfel, apăsând o tastă în acest moment, zona de

vizibilitate va reveni la zona în care se află celula

activă .

2.2.3. Deplasarea la o destinaţie precisă

Dacă se doreşte deplasarea la o anumită celulă din foaia decalcul, se parcurg următoarele etape:



12

1. Din meniul Edit se alege comanda Go to... sau se apasăcombinaţia de taste Ctrl + G;

2. În căsuţa Go to din fereastra care se deschide se alegenumele la care se doreşte deplasarea sau în căsuţaReference se introduce adresa celulei la care se doreştedeplasarea;

3. Se apasă apoi butonul OK din fereastra Go to.

1.3. Introducerea şi modificarea datelor

Se alege celula în care se doreşte introducerea datelor şi se

tastează textul dorit. După ce aţi terminat introducerea se trece la altă

celulă şi se continuă.

Dacă vă poziţionaţi pe o celulă în care aţi scris ceva, se poate

observa că în bara de formule apare afişat conţinutul celulei selectate.

Astfel, în cazul în care într-o celulă este introdus un text

greşit, se poate corecta conţinutul celulei prin modificarea celulei,

fără a şterge tot conţinutul.

Pentru modificarea unei celule parcurgeţi următoarele etape:

1. Se selectează celula al cărei conţinut doriţi să-lmodificaţi;

2. Se poziţionează cursorul mouse-ului în interiorul barei deformule şi se execută un clic pe butonul stâng;

3. Cu ajutorul săgeţilor de pe tastatură se realizează poziţionarea în locul în care s-a comis greşeala;

4. Cu ajutorul tastei Delete se poate şterge câte un caracter din dreapta cursorului, iar cu ajutorul tastei Backspace se

poate şterge câte un caracter din stânga cursorului. Se şterge ceea ce trebuie şters şi se înlocuieşte ceea ce

trebuie;5. După ce s-a efectuat corecţia, se apasă tasta Enter.



13

Exemplu: Introduceţi în celula B3 textul „Prima cezlwulă Excel”

după care apăsaţi tasta Enter . Observaţi acum că textul

introdus este greşit, deoarece aş fi vrut să introduceţi

textul „Prima celulă Excel”.

Corectare:

1. deplasaţi-vă pe celula B3 în care aţi introdus textul;

2. mergeţi cu mouse-ul pe bara de formule şi efectuaţi unclic în interiorul ei (oriunde);

3. poziţionaţi-vă cu ajutorul săgeţilor astfel : cezl wulă;

4. ştergeţi cu ajutorul tastei Delete litera w;

5. apăsaţi o singură dată tasta ←←←←;

6. ştergeţi cu ajutorul tastei Backspace litera z;

7. apăsaţi tasta Enter. Acum în celula B3 ar trebui să aveţi textul dorit.

1.4. Cursorul mouse-ului

În funcţie de cum arată cursorul mouse-ului şi funcţiile pe

care le îndeplineşte sunt diferite.

Astfel:

– pe o celulă selectată determină mutarea conţinutului

celulei în altă parte;

– pe una sau mai multe celule selectate determină creareaunei serii, în funcţie de conţinutul celulelor selectate, încontinuare;

– pe una sau mai multe celule selectate determină

continuarea selecţiei în direcţia aleasă; – pe delimitatorul dintre doi indicatori de coloană,



14

respectiv linie determină modificarea dimensiunii

primei coloane, respectiv linii;

– pe o fereastră determină redimensionarea ferestrei

respective.

1.5. Selectarea celulelor

Pentru a efectua o operaţie asupra unei celule sau asupra unui

grup de celule acestea trebuie mai întâi selectate.

Ştim despre una sau mai multe celule că sunt selectate,

deoarece apar scoase în evidenţă prin strălucire sau culoare.

Selectarea unei celule se face printr-un clic pe butonul stâng almouse-ului pe celula respectivă sau prin deplasarea cu ajutorultastaturii pe celula respectivă (vezi paragraful 2.2.1.).

Selectarea unui grup de celule consecutive cu ajutorul

tastaturii:

• Se selectează prima celulă;

• Ţinând apăsată tasta Shift se continuă selecţia prinapăsarea săgeţilor pentru specificarea direcţiei în care seface selecţia.

Selectarea unui grup de celule consecutive cu ajutorul mouse-ului

• Se selectează prima celulă şi ţinând apăsat butonul stângal mouse-ului se deplasează în direcţia dorită.

Exemplu: Selectaţi celula B2 printr-un clic al mouse-ului pe ea.

• ţineţi apăsată tasta Shift şi apăsaţi →→→→ de 4 ori;

• apăsaţi apoi tasta ↓↓↓↓ de 2 ori. Ar trebui ca acum să aveţi selectate pe ecran celulele de la

B2 la D5.



15

Temă: Încercaţi să selectaţi acelaşi grup de celule folosind mouse-

ul.

Selectarea unui grup de celule care nu sunt consecutivePentru a selecta un grup de celule neconsecutive se selectează

primul grup de celule consecutive, apoi ţinând apăsată tasta Ctrl secontinuă selectarea celorlalte celule dorite.

Temă: Selectaţi grupul de celule de la B2 la C6 aşa cum am învăţat

puţin mai înainte, apoi ţineţi apăsată tasta Ctrl şi selectaţi grupul de

celule de la D3 la F6.

Selectarea unei coloanePentru a selecta o coloană executaţi un clic pe indicatorul de

coloană (litera care apare deasupra coloanei).

Selectarea mai multor coloanePentru a selecta mai multe coloane consecutive se execută un

clic pe indicatorul primei coloane pe care doriţi să o selectaţi, apoi

a) ţinând apăsat butonul mouse-ului se deplasează în direcţia

dorită

sau

b) ţinând apăsată tasta Shift se apasă săgeata la stânga, respectiv

dreapta, în funcţie de direcţia în care se doreşte selecţia.

Pentru selectarea unor coloane neconsecutive, la fel ca în

cazul celulelor neconsecutive, după ce se selectează primul grup de

coloane, ţinând apăsată tasta Ctrl se continuă selecţia.

Selectarea unei liniiPentru a selecta o linie se efectuează un clic cu ajutorul

mouse-ului pe indicatorul liniei respective.



16

Selectarea mai multor liniiSelectarea mai multor linii, consecutive sau neconsecutive, se

face la fel ca selectarea coloanelor, dar în loc de indicatorii de

coloană se va acţiona asupra indicatorilor de linie, iar în cazul

utilizării tastaturii, în loc de săgeţile la stânga, respectiv dreapta, se

vor folosi săgeţile în sus, respectiv în jos.

Temă: Selectaţi coloanele C, D, F şi G. Apoi selectaţi liniile 2,3,6 şi

8.

1.6. Modificarea dimensiunii unei coloane, linii

Există situaţii în care dorim ca anumite coloane să fie mai late

decât altele.

Exemplu: Scrieţi în celula A1 textul “Prima celulă Excel”, iar încelula B1 textul “Ianuarie”.

Se observă că după scrierea textului din celula B1, textul din

celula A1 nu mai este vizibil în întregime, motiv pentru care va

trebui modificată dimensiunea celulei A1.

• Cu ajutorul mouse-uluiCel mai simplu mod de a modifica dimensiunile unei celule

este prin poziţionarea mouse-ului pe marginea din dreapta celulei, în partea de sus a acesteia, acolo unde sunt indicatorii de coloane şi prin

tragerea cu ajutorul mouse-ului într-o parte.



17

• Folosind meniul, la o dimensiune specificatăÎn cazul în care se doreşte ca modificarea dimensiunii celulei

la o anumită dimensiune, (de exemplu la 5), se parcurg următoarele

etape:

1. Se selectează coloana /coloanele sau o celulă din coloanaa cărei dimensiune se modifică;

2. Din meniul Format se alege opţiunea Column →→→→ Width...;

3. În căsuţa din fereastra care apare pe ecran se introducedimensiunea dorită (de exemplu 5 );

4. Se apasă butonul OK. Se observă că celula (sau celulele) asupra căreia s-a produs

modificarea şi-a schimbat dimensiunea.

• Folosind meniul, în funcţie de cel mai lung textconţinut de o celulă din coloană.

Într-o coloană, de cele mai mute ori vom avea celule cu

conţinuturi de lungimi diferite. Pentru a modifica dimensiunea

coloanei astfel încât să fie vizibile toate datele din această coloană se

parcurg următorii paşii:

1. Se selectează coloana respectivă;

2. Din meniul Format se alege comanda Column; 3. Din meniul asociat comenzii Column se alege opţiunea

AutoFit Selection;

Temă: Dimensionaţi coloaneleA şi B la 4. Observaţi că ele se

micşorează. Modificaţi din nou dimensiunea coloanelor A şi

B astfel încât să fie vizibil pe ecran tot textul.



18

Pentru modificarea dimensiunilor unei linii se procedează la

fel ca şi pentru modificarea unei coloane, doar că din meniul Format

se alege comanda Row în loc de Column.

Deoarece pentru coloane modificăm lăţimea, iar pentru linii

modificăm înălţimea, în loc de opţiunea Width... de la Column, pentru Row va apărea opţiunea Height...

Pentru modificarea directă, folosind mouse-ul, cursorul se

poziţionează în zona indicatorilor de linii, pe marginea de jos a liniei

care se modifică.

Temă: Dimensionaţi liniile 3 şi 4 la 20. Refaceţi apoi dimensiunile

liniilor folosind din meniul Format opţiunea Row →→→→ AutoFit.

3. Formatarea celulelor



19

Evident, nu toate celulele dintr-un tabel pe care-l realizăm în

Excel conţin acelaşi tip de date. Mai întâi trebuie să ştim că datele pe

care le putem folosi în Excel pot fi: numerice, de tip text, de tip

monetar (exprimate în $, DM, lei, ...), de tip dată calendaristică, de

tip procent, etc.Pentru a face calculatorul să înţeleagă cu cel fel de informaţii

dorim să lucrăm la un moment dat, trebuie să specificăm tipul datelor

introduse. Acest lucru se realizează prin metoda numită formatarea

celulelor.

În mod implicit, o celulă este formatată la tipul general,

lăsând astfel programul să hotărască ce fel de informaţie am introdus.

Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile vom consideraurmătorul exemplu:

Scopul nostru este obţinerea următorului tabel:

Observaţie: deşi pe măsură ce scrieţi, datele depăşesc dimensiunea

celulei în care scrieţi (ex: când scrieţi Nume si

prenume.), când treceţi la scrierea următoarei celule

A B C D E F G

12

3 N

r . c r t .

Nr. Marca Nume si

prenume Functia

Salar de incadrare PremiuData

4 1 3.241 Popa Alexandru prof. de mate 2.320.000 LEI 15% 15.Mai.015 2 3.320 Stoica Ciprian programator 4.500.000 LEI 8% 15.05.20016 3 3.251 Platon Mirela prof. de mate 1.790.000 LEI 12% 15.05.20017 4 3.890 Popescu Adrian prof. de mate 1.980.000 LEI 10% 15.Mai.018 5 3.360 Safta Gratian prof. de mate 1.850.000 LEI 12% M-019 6 4.521 Oprea Ovidiu programator 3.800.000 LEI 15% 15.Mai

10 7 4.650 Muntean Marius programator 5.800.000 LEI 13% 15.Mai.0111 8 4.875 Golfino A. prof. de mate 1.980.000 LEI 10% M

Lista premiilor pentru luna Mai



20

(Functia) nu scrieţi în celula care este vizibil goala

(E3), ci scrieţi in celula imediat următoare (celula D3).

Scrieţi deocamdată capul de tabel şi datele din primele 5

coloane. Tabelul care rezultă va trebui să arate astfel.

Observaţie: o parte din date nu sunt vizibile. Pentru a vedea tot ce

este scris redimensionaţi coloanele A, B, C şi D

folosind una din metodele învăţate în capitolul 2.

(indicată este folosirea meniului Format →→→→ Column

→→→→ AutoFit Selection după ce în prealabil aţi selectat

zona de la A4 la E11).

3.1. Formatarea conţinutului unei celule

Prin formatarea conţinutului unei celule vom înţelege

stabilirea tipului de date care se vor introduce în celula respectivă.

Pentru a stabili tipul datelor dintr-o celulă se parcurg

următorii paşi:

1. Se selectează celula sau celulele care se formatează;2. - Din meniul Format se alege comanda Cells...

A B C D E F G1 Lista premiilor pentru luna Mai23 Nr.crt. Nr. Marca Nume si pr Functia Salar de in Premiu Data4 1 3241 Popa Alex prof. de m 23200005 2 3320 Stoica Cipr programat 45000006 3 3251 Platon Mir prof. de m 17900007 4 3890 Popescu A prof. de m 19800008 5 3360 Safta Grati prof. de m 18500009 6 4521 Oprea Ovidprogramat 3800000

10 7 4650 Muntean Mprogramat 580000011 8 4875 Golfino A. prof. de m 1980000



21

sau

- Se apasă butonul drept al mouse-ului pe zonaselectată şi din meniul rapid se alege comandaFormat Cells...;

3. În fereastra care se deschide se apasă etichetaNumber din partea de sus a ferestrei;4. Din partea stângă a ferestrei Number se alege tipul

datei care ne interesează (dacă este cazul);5. Din partea dreaptă se fixează celelalte date

referitoare la tipul pe care l-am ales;6. Se apasă butonul OK .

3.1.1. Tipul numericPentru stabilirea tipului numeric se alege din lista din partea

stângă a ferestrei opţiunea Number. În acest moment veţi avea pe

ecran fereastra:

unde în partea dreaptă avem posibilitatea de a stabili numărul de

zecimale la care se face aproximarea numerelor şi dacă să existe saunu separatorul de mii (adică dacă în loc de 3245 să apară 3.425 sau

3425).



22

Specificarea numărului de zecimale se face completând

căsuţa Decimal places: cu numărul de zecimal dorit.

Afişarea separatorului de mii se face prin bifarea căsuţei Use

1000 Separator (,).

Renunţarea la afişarea separatorului de mii se face prindebifarea căsuţei respective.

Temă: Formataţi coloana A la tipul numeric, fără zecimale şi fără

separator de mii.

3.1.2. Tipul monetar

În coloana E, acolo unde s-au înregistrat salariile, vrem ca înloc de 1980000, de exemplu, să apară ceva de genul 1.980.000 LEI.

Pentru aceasta va trebui să se efectueze următorii paşi:

1. Se selectează celulele care trebuie formatate (coloana Eîn cazul exemplului nostru);

2. Din meniu se alege comanda Format →→→→Cells... sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe porţiunea selectatăşi din meniul rapid se alege comanda Format Cells;

3. Din fereastra Format Cells se apasă eticheta Number; 4. Din partea stângă a ferestrei se selectează opţiunea

Currency şi se obţine următoarea fereastră:



23

5. În partea dreaptă a ferestrei se poate specifica numărul dezecimale care să se afişez şi simbolul monetar caretrebuie folosit;

• În căsuţa Decimal places: se completează numărul dezecimale (în cazul nostru numărul de zecimale este 0);

• În căsuţa Symbol, se apasă săgeata din dreapta şi folosind bara de derulare a căsuţei se poate alege simbolul monetar dorit. (în cazul nostru căutaţi simbolul LEI).

3.1.3. Tipul Contabil (Accounting)

Este la fel ca şi tipul monetar, diferenţa constând în faptul că

în cazul valorilor nule se afişează – în loc de 0.

3.1.4. Tipul dată calendaristicăDupă cum putem vedea în exemplul luat, în coloana G avem

exprimată aceeaşi dată calendaristică (15 mai 2001), dar sub forme

diferite.

Pentru a formata una sau mai multe celule la acest tip se

efectuează următorii paşi:

1. Se selectează celulele care se formatează;

2. Din meniu se alege comanda Format →→→→Cells... sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe porţiunea selectată,iar din meniul rapid se alege comanda Format Cells;

3. Din fereastra Format Cells se apasă eticheta Number;

4. Din partea stângă a ferestrei se selectează opţiunea Data: şi se obţine fereastra:



24

5. Din lista afişată în parte dreaptă a ferestrei, sub denumireaType, se alege modul în care să fie afişată datacalendaristică.

Observaţie: când introduceţi data calendaristică 15 mai 2001

introducerea faceţi-o sub forma: 05/15/2001 , deoarece

acesta este, în general, tipul recunoscut de calculator.

La afişare el va apărea după cum l-aţi ales.

Temă: Formataţi celulele din coloana G astfel încât după ce aţi

introdus peste tot data de 15 mai 2001 să obţineţi afişarea ca

în exemplul luat la începutul capitolului.

În cazul tipului Time se procedează la fel ca şi în cazul

tipului dată calendaristică.

3.1.5. Formatul procentÎn coloana F datele pe care le avem sunt exprimate în

procente (ex: 10%, 12%, etc.)

Pentru a obţine această reprezentare, datele din aceastăcoloană trebuie formatate la tipul Percentage astfel:

1. Se selectează celulele care se formatează;

2. Din meniul Format se alege comanda Cells... sauapăsând butonul drept pe selecţie se alege din meniulrapid comanda Format Cells;

3. În fereastra Format Cells se apasă eticheta Number;

4. Din partea stângă a ferestrei se selectează opţiunea

Percentage şi se obţine fereastra:



25

5. În căsuţa Decimal places se specifică numărul dezecimale care să se afişeze.

Temă: Formataţi celulele din coloana F la tipul Percentage , apoi

introduceţi datele din primul tabel de la începutul capitolului.

Celelalte tipuri de date pot fi alese în acelaşi mod, motiv

pentru care vom prezenta următorul mod de formatare a celulelor.

Temă: Încercaţi într-un alt tabel şi celelalte tipuri de date.

3.2. Alinierea datelor în cadrul celulei



26

După cum se poate observa în tabelul luat ca exemplu la

începutul capitolului, în capul de tabel nu toate textele au aceeaşi

orientare sau acelaşi tip de aliniere. Astfel: nr.crt. este scris vertical,

nr. marca şi Premiu sunt aliniate la centrul celulei, Funcţia apare în

partea de jos a celulei, Data apare în partea de sus a celulei, Nume şiprenume apare scris unul sub altul, iar Salariul de încadrare apare

scris mai mic.

Acest lucru se întâmplă deoarece fiecare dintre acestea sunt

formatate diferit.

Pentru a stabili modul în care este aliniat textul unei celule se

procedează astfel:

1. Se selectează celula care se formatează;2. Din meniul Format se alege comanda Cells... sau

apăsând butonul drept al mouse-ului pe zona selectată sealege din meniul rapid comanda Format Cells;

3. În fereastra Format Cells se apasă eticheta Alignmentdin partea de sus a ferestrei rezultând următoareafereastră:



27

4. Se stabileşte alinierea:

a ) Din căsuţa Horizontal se stabileşte modul de aliniere încadrul celulei pe orizontală:

• Automat – General (îşi alege singur alinierea)• La stânga – Left • La centru – Center (ex: Nr.. marca, Premiu)• La dreapta – Right • Cu vizibilitate doar pe spaţiul celulei – Fill • La ambele capete – Justify

b ) Din căsuţa Vertical se stabileşte modul de aliniere în cadrulcelulei pe verticală:

• În partea de jos a celulei – Bottom (ex: Functia)• La centru – Center (ex: Nr. marca, Premiu)• În partea de sus a celulei – Top (ex: Data)• În ambele sensuri - Justify

c ) Din căsuţa Orientation se stabileşte modul de orientare atextului:

• Printr-un clic în dreptul punctelor de pesemicerc

sau

• prin efectuarea unui clic pe liniuţa de la text şitragerea mouse-ului în direcţia dorită

sau

• prin scrierea unghiului de deplasare, exprimat în

grade, în căsuţa Degrees. Exemplu: Nr. crt. orientat la 90o faţă de axa orizontală.

d ) Prin bifarea căsuţei Wrap text se determină modificareaînălţimii celulei în funcţie de conţinutul ei, astfel încât să fievizibil tot conţinutul celulei formatate astfel.

Exemplu: Numele si Prenumele

e ) Prin bifarea căsuţei Shrink to fit se determină modificareadimensiunii scrisului astfel încât să fie vizibil tot conţinutul

celulei formatate.Exemplu: Salariul de încadrare



28

f ) În cazul titlului tabelului luat ca exemplu, observăm căacesta este centrat nu doar în cadrul unei celule, ci la mijlocul tabelului, adică pe spaţiul a 7 celule (de la A la G).

În situaţii de acest gen:

•••• se selectează zona pe care se face centrarea,

începând cu celula al cărei conţinut se centrează;•••• se alege din meniu comanda Format→→→→Cells; •••• se apasă eticheta Alignment din partea de sus a

ferestrei;•••• se bifează căsuţa Merge Cells

sau

•••• se apasă butonul de pe bara cu instrumenteFormatting.

Exemplu: În cazul nostru vom selecta zona de la A1 la G1.

Începând selecţia, evident, de la celula A1 care conţine

textul “Lista premiilor pentru luna Mai” urmaţi paşii

descrişi anterior.

Renunţarea la centrarea pe spaţiul mai multor celule se face

prin debifarea căsuţei Merge Cells din fereastra Format Cells →→→→

Alignment.

Temă: Renunţaţi la centrarea titlului pe spaţiul celulelor A1 : G1.

Refaceţi apoi centrarea prin apăsarea butonului de pe bara

cu instrumente Formatting.

3.3. Stabilirea fontului unei celule



29

Pentru modificarea fontului unei celule, se selectează celula

respectivă şi de pe bara cu instrumente Formatting se alege tipul

fontului şi dimensiunea acestuia

O altă metodă ar fi ca din meniul Format să se aleagă

comanda Cells şi apoi prin apăsarea etichetei Font să se aleagă tipulşi dimensiunea fontului din fereastra care se deschide.

Temă: Modificaţi dimensiunea caracterelor din capul de tabel la 12

şi scrieţi-l cu litere îngroşate.

3.4. Stabilirea modului de încadrare (bordare)a unei celule

Deşi pe ecran se văd liniile delimitatoare dintre celule, la

imprimare acestea nu apar. În cazul în care veţi dori ca acestea să fievizibile, va trebui stabilit modul în care se încadrează celulele.

Dacă nu se doreşte o liniere specială a tabelului este suficient

să se selecteze zona de celule care se liniază şi prin apăsarea săgeţii

din dreptul butonului de pe bara cu instrumente Formatting să se

aleagă tipul de liniere.

Dacă, însă, se doreşte o liniere deosebită, de exemplu cu linii

mai groase sau întrerupte se efectuează următorii paşi:

1. Se selectează celulele care trebuie încadrate;



30

2. Se alege din meniul Format comanda Cells...;

3. Se apasă eticheta Border din partea de sus a ferestreiFormat Cells şi se obţine fereastra:

4. Se selectează din partea dreaptă tipul de liniere care sefoloseşte pentru încadrare şi culoarea ei din căsuţa Color;

5. În partea stângă se află zona care se liniază înconjurată de butoane care indică direcţia de liniere;

6. După ce se stabileşte modul de liniere se apasă butonulOK.

Temă: Încercaţi toate variantele de liniere pentru a observa cum

funcţionează.

Temă: Selectaţi tot tabelul, mai puţin titlul şi stabiliţi tipul de liniere

cu linie normală şi încadrare completă. Apoi selectaţi doar

capul de tabel şi alegeţi linia groasă pentru a marca doar

chenarul exterior, fără delimitare între coloane.

3.5. Stabilirea culorilor unei celule



31

După selectarea celulelor se poate stabili fondul acestora prin

apăsarea săgeţii de pe butonul de pe bara cu instrumente

Formatting. Din lista de culori se alege culoarea dorită. O altă

metodă ar fi folosirea meniului Format →→→→Cells →→→→ Patterns.

Pentru a stabili culoarea fontului (scrisului) unei celule seapasă butonul de pe bara cu instrumente Formatting şi se

alege culoarea dorită.

Temă: Coloraţi fondul capului de tabel cu gri, iar scrisul cu

albastru.

Exerciţiu: Construiţi următorul tabel :

4. Utilizarea formulelor

A B C D E F

12

3 N r . C r t .

Produs Pretul exprimatin lei

Pret in DM Pret in $ Data

4 1 Calculator Pentium III 25.000.000 LEI 1.937,98 DM $877,19 mai-015 2 Masina de spalat 5.600.000 LEI 434,11 DM $196,49 05.25.016 3 Televizor Philips 6.200.000 LEI 480,62 DM $217,54 25-Mai-017 4 Frigider 13.400.000 LEI 1.038,76 DM $470,18 25.05.20018 5 Aspirator 2.580.000 LEI 200,00 DM $90,53 5.259 6 Bicicleta 3.800.000 LEI 294,57 DM $133,33 m-01

Lista preturilor la 25 Mai 2001



32

Pentru început să luăm următorul exemplu având ca scop

obţinerea următorului tabel, cu câmpurile Pret total, TVA şi Pret

final calculate (la fel totalurile de la sfârşitul tabelului).

Prima parte din construirea tabelului o cunoaşteţi deja din

capitolul 3. Scrieţi capul de tabel şi completaţi primele 5 coloane (A:

E), celelalte 3 coloane fiind calculate după următoarele formule:

PREŢ TOTAL = PREŢ UNITAR *

CANTITATETVA = Preţ total * 19%

Preţ final = Preţ total + TVA

Observaţie: Nu uitaţi ca în coloana în care scrieţi preţul unitar să

introduceţi valorile sub forma 115000, nu 115.000 LEI,

şi apoi să le formataţi la tipul monetar .

4.1. Tipuri de operatori

A B C D E F G H12

3 N r . c r t .

Denumire produsUnitate

demasura

Pret unitar Cantitate Pret total TVA 19% Pret final

4 1 Coli xerox A3 top 115.000 LEI 20 2.300.000 LEI 437.000 LEI 2.737.000 LEI5 2 Coli xerox A4 top 65.000 LEI 20 1.300.000 LEI 247.000 LEI 1.547.000 LEI6 3 Caiete studentesti buc 13.500 LEI 520 7.020.000 LEI 1.333.800 LEI 8.353.800 LEI7 4 Caiete cu 48 file buc 8.600 LEI 850 7.310.000 LEI 1.388.900 LEI 8.698.900 LEI8 5 Caiete cu arc spiral buc 12.900 LEI 500 6.450.000 LEI 1.225.500 LEI 7.675.500 LEI9 6 Caiete de biologie buc 11.400 LEI 200 2.280.000 LEI 433.200 LEI 2.713.200 LEI10 7 Bloc de desen buc 15.000 LEI 300 4.500.000 LEI 855.000 LEI 5.355.000 LEI11 8 Caiete tip I buc 7.900 LEI 250 1.975.000 LEI 375.250 LEI 2.350.250 LEI12 9 Caiete tip II buc 7.900 LEI 250 1.975.000 LEI 375.250 LEI 2.350.250 LEI1314 TOTAL 257.200 LEI 35.110.000 LEI 6.670.900 LEI 41.780.900 LEI

15

Evidenta produselor dintr-o librarie



33

• Operatori aritmetici: - efectuează operaţii aritmetice asupraunor valori numerice şi produc rezultate numerice. +, - - adunare, scădere,

/, *, ^ - împărţire, înmulţire, ridicare la putere

% - procentaj (se aplică unui singur operand)

• Operatori logici (de comparare) – compară două valori şi produce ca rezultat o valoare logică: True – pentru adevăratşi False – pentru fals. <, <= - mai mic, mai mic sau egal

>, >= - mai mare, mai mare sau egal

=, <> - egal, diferit

• Operatori pentru referinţe – combină două adrese de celule(numite referinţe), rezultând o nouă adresă.

: - Domeniu de celule – ia în consideraredomeniul de celule cuprins între adreseledefinite de cei doi operanzi.

(ex: A4:C8 =celulele cuprinse între A4 şi C8 )

; - Reuniune – generează o nouă referinţă pentru

celulele celor doi operanzi

(spaţiu) - Intersecţie – generează o referinţă pentru

celulele comune celor doi operanzi, sau valoarea

#NULL! dacă cei doi operanzi nu seintersectează.

• Operatori pentru texte – asociază două texte pentru a formaun text nou. & - Concatenare – leagă între ele două texte.

4.2. Ordinea operatorilor într-o formulă



34

Într-o formulă în care intervin mai mulţi operatori ei se

evaluează în următoarea ordine:

: - Domeniu de celule

(spaţiu) - Intersecţie de celule

; - Reuniune de celule- - Negare (un singur operand)

% - Procentaj

^ - Ridicare la putere

* şi / - Înmulţire şi împărţire

+ şi - - Adunare şi scădere

& - Concatenare de text

=, <, >,<=, >=,

<>

- Comparări

4.3. Introducerea formulelor

Metoda de introducere a unei formule:

1. Se selectează celula în care dorim să apară rezultatulformulei;

2. Se tastează simbolul =; 3. Se introduce formula dorită prin tastarea operatorilor

şi selectarea cu ajutorul mouse-ului a operanzilor (sautastarea adreselor acestora);

4. După ce aţi terminat de introdus formula se apasă tastaENTER .

Exemplu: vom calcula valoarea preţului total.

Pentru aceasta vom efectua următorii paşi:1. Selectaţi celula F4 (de la intersecţia dintre Coli xerox

A3 şi Preţ total );



35

2. Tastaţi simbolul =; 3. Selectaţi cu mouse-ul celula D4 (aflată la intersecţia

dintre Coli xerox A3 şi Preţ unitar)sau

introduceţi de la tastatură adresa D4;

4. Tastaţi operatorul * ;5. Selectaţi cu mouse-ul celula E4 (aflată la intersecţiadintre Coli xerox A3 şi Cantitate)

sau

introduceţi de la tastatură adresa E4;

6. După ce aţi terminat de introdus formula apăsaţi tasta ENTER .

4.4. Modificarea formulelor

În cazul în care s-a introdus greşit formula, aceasta poate fi

modificată astfel:

1. Se selectează celula în care se află formula greşită;2. Se efectuează un clic pe bara de formule, acolo unde

apare scris conţinutul celulei;3. Se face deplasarea cu ajutorul săgeţilor de pe tastatură

în poziţia în care s-a strecurat greşeala;4. Se fac modificările dorite;5. Se apasă tasta ENTER sau butonul OK de pe bara de

formule.

4.5. Ştergerea unei formule

Metoda de ştergere a unei formule depinde de momentul încare se doreşte ştergerea.

Există deci următoarele posibilităţi:• Înainte de validarea ei – prin apăsarea tastei ESC sau a

butonului Cancel



36

• Imediat după validarea ei – prin efectuarea operaţieiUndo;

• Altădată – se selectează celula care conţine formularespectivă şi se apasă tasta Delete sau se foloseştecomanda Edit →→→→ Clear →→→→ All.

4.6. Copierea, mutarea unei formule

Pentru a copia sau deplasa o formulă se poate proceda astfel:

1. Se selectează celula care se copiază;

2. Se alege comanda Copy sau Cut prin una dinmetodele prezentate în capitolul 5;

3. Se selectează celula în care se face copierea;4. Se alege comanda Paste prin una din metodele

prezentate în capitolul 5.

4.7. Extinderea unei formule

Acum, dacă aţi obţinut rezultatul corect în celula selectată,

înseamnă că formula introdusă este corectă. Deoarece pentru toate produsele formula este aceeaşi, pentru a nu o scrie de mai multe ori,

se poate copia sau extinde formula scrisă anterior astfel:

1. Se selectează celula care conţine formula care seextinde;

2. Se poziţionează mouse-ul pe colţul din dreapta jos acelulei, până când cursorul mouse-ului devine de forma+;

3. Se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se trage în jos, până la sfârşitul tabelului.



37

Exemplu: să se extindă formula introdusă în celula F4 pentru

calcularea preţului total.

În acest moment ar trebui să fie completată întreaga coloană

preţ total (dacă nu, înseamnă că aţi greşit undeva; reluaţi operaţiasau copiaţi pentru fiecare celulă separat formula din F4).

Temă: Să se completeze şi celelalte coloane ale tabelului, folosind

formulele corespunzătoare şi extinderea lor .

Pentru a calcula TVA se procedează în mod analog, dar celula în care se doreşte obţinerea rezultatului va fi deaceastă dată G4 (intersecţia dintre Coli xeroxA3 şi TVA

19%), iar formula va fi de genul = F4*19%. Apoi seextinde formula pentru celelalte produse.

Pentru a calcula preţul final, se va scrie în celula H4 , iar formula va fi = E4+F4

Pentru a calcula totalurile de la sfârşitul tabelului, vatrebui să adunaţi sumele din coloana respectivă .

Astfel:

Total (preţ unitar) = D4+D5+D6+D7+D8+D9+D10+D11+D12

În mod analog se vor calcula şi celelalte totaluri.

Temă: Să se construiască următorul tabel, unde iniţial se cunosc

preţurile componentelor în mărci, iar preţul în lei se

calculează ca fiind egal cu preţul în mărci * 12900 , iar

Preţul în dolari se calculează după formula = preţ în lei /

28600. Introducerea formulelor faceţi-o doar în primul rând

de sub capul de tabel, iar pentru celelalte linii folosiţi

extinderea formulei scrise anterior.



38

A C B D E

123 Denumire Preţ în DM Preţ în lei Preţ în $

4 Monitor 15" 300 DM 3.870.000 lei $1355 Hdd 10Gb 269 DM 3.470.100 lei $1216 Placă de bază 125 DM 1.612.500 lei $567 Placa de sunet 25 DM 322.500 lei $118 CD - Rom 260 DM 3.354.000 lei $1179 Microprocesor 250 DM 3.225.000 lei $113

1011 TOTAL 1.229 DM 15.854.100 DM 554 DM

Oferta componente

4.8. Moduri de adresare a unei celule

• Adrese relativeÎn formulele folosite până acum s-au folosit doar adresele

relative ale celulelor în cauză.

Prin adresă relativă se înţelege exprimarea adresei la care se

află o celulă în cadrul foii de calcul, fără alte simboluri.

Prin copierea unei formule, adresele relative se modifică,

păstrându-şi semnificaţia poziţională faţă de noua celulă receptoare.

Exemplu: Construiţi următorul tabel:

A B C D E1 TVA2 19%

3Ulei 19.500 LEI 3.705 LEI 23.205 LEI

4 Zahar 12.500 LEI 2.375 LEI 14.875 LEI5 Faina 11.000 LEI 2.090 LEI 13.090 LEI6 Unt 13.500 LEI 2.565 LEI 16.065 LEI78

Produs Pret Pret cu TVA



39

Pentru început, calculaţi celulele din coloana TVA astfel:

1. Selectaţi celula C3

2. Scrieţi formula =B3*19% şi apăsaţi tasta ENTER 3. Extindeţi formula astfel:- Selectaţi celula C3 - Plimbaţi-vă în colţul din dreapta jos al celulei

selectate până când cursorul mouse-ului devine ocruciuliţă neagră (+).

- Apăsaţi butonul stâng al mouse-ului în acest moment şi trageţi de mouse în jos peste celuleleC4, C5 şi C6

- Acum daţi drumul mouse-ului.4. Poziţionaţi-vă pe celula C4 şi observaţi că deşi

formula introdusă de noi a fost =B3*19% în celulaC4 vom avea formula =B4*19%.

În concluzie, prin extinderea sau copierea unei formule, încare operanzii sunt adrese relative, se păstrează semnificaţia

poziţională faţă de celula receptoare, nu celulele specificate deoperanzi la scrierea formulei.

Temă: Calculaţi preţul cu TVA după formula Preţ cu TVA = Preţ +

TVA

• Adrese absoluteSpre deosebire de adresele relative, adresele absolute

precizează exact poziţia unei celule, linii sau coloane, fără a lăsa

posibilitatea modificării ei prin copierea sau extinderea formulei în

care se foloseşte.

Prin exprimarea unei adrese absolute se înţelege fixarea

coloanei şi liniei pe care se află celula la care ne referim.

Termenul folosit pentru fixarea unei singure coordonate (a

liniei sau a coloanei) va fi de adresă mixtă.



40

Astfel:

fixarea unei coloane se face prin inserarea simbolului $înaintea indicelui de coloană;

fixarea unei linii se face prin inserarea simbolului $înaintea indicelui de linie;

fixarea unei celule se face prin inserarea simbolului $ atâtînaintea indicelui de coloană, cât şi înaintea indicelui delinie.

Exemplu: pentru celulele A4, B6, D2 vom avea următoarele

posibilităţi de exprimare:

adrese relative: A4, B6, D2

adrese mixte (fixarea coloanei): $A4, $B6, $D2

adrese mixte (fixarea liniei): A$4, B$6, D$2

adrese absolute: $A$4, $B$6, $D$2

Exemplu: ştergeţi formulele scrise în coloana C şi înlocuiţi formula

din celula C4 cu formula =B3*C2 , deoarece în această

celulă avem scris procentul de 19%.

Extindeţi acum formula ca la început. Veţi observa desigur că

în loc să obţineţi aceleaşi valori ca în prima variantă, veţi obţine ceva

de genul:

Observaţie: simbolurile ##### apar întotdeauna în cazurile în careîn celula respectivă există valori numerice, dar celula

nu este destul de mare pentru a putea permite

A B C D1 TVA2 19%3 Ulei 19.500 LEI 3.705 LEI 23.205 LEI4 Zahar 12.500 LEI 46.312.500 LEI 46.325.000 LEI5 Faina 11.000 LEI 509.437.500.000 LEI #############6 Unt 13.500 LEI ################## #############

Produs Pret Pret cu TVA



41

vizualizarea lor. Pentru a vedea valorile respective

modificaţi dimensiunea acesteia.

- Selectaţi acum pe rând celulele C4, C5 şi C6. - Veţi observa că în loc de formula dorită vom avea altceva.

Celula receptoare Ce am obţinut Ce vrem

C3 B2*C2 B2*C2

C4 B3*C3 B3*C2

C5 B4*C4 B4*C2

C6 B5*C5 B5*C2

- Ceea ce nu ne convine este faptul că în loc să se păstrezeîn formulă celula C2 , aceasta se modifică odată cuextinderea.

- Pentru a evita această modificare, în loc de adresarelativă a celulei C2 , va trebui să folosim adresa mixtă

sau adresa absolută a acesteia.- De unde ştim ce anume să fixăm?

• Prin comparaţia între “ce vrem” şi “ce am obţinut” putem observa că linia 2 corespunzătoare celui de-al doilea operand este cea care se modifică de la ocelulă receptoare la alta, fără ca noi să dorim acest

lucru.• În concluzie, va trebui să fixăm această linie.

- Cum facem fixarea?• Fie fixăm doar linia şi vom modifica formula din C3

astfel:= B2*C$2

• Fie fixăm coloana şi linia, şi vom modifica formuladin C3 astfel:

= B2*$C$2

după care extindem noua formulă peste celulele C4, C5 şi C6.



42

Temă: Să luăm în continuare exemplul anterior şi în coloana E să

determinăm în ce procentaj se află preţul fiecărui produs

relativ la suma preţurilor acestora după formula:

procent (celula E3 )=preţ cu TVA (celula D3 )/ TOTAL (celula D7 ).După ce aţi introdus această formulă, fixaţi în mod

corespunzător celula pentru total , iar apoi extindeţi formula pentru

celelalte celule din coloana E .

Stabiliţi formatul coloanei E la tipul Procent ( Percentage).

Determinaţi apoi procentul pe care-l reprezintă preţul,

respectiv TVA-ul din Preţul cu TVA după formula B8 = B7/D7 ,respectiv C8 = C7/D7.

Pentru calcularea procentului din coloana C extindeţi

formula din celula B8 , după ce aţi fixat corespunzător celula D7.

În final ar trebui să obţineţi tabelul:

Indicaţii: modul de fixare al celulei D7:

$D7 – pentru completarea coloanei E D$7 – pentru completarea liniei 8

A B C D E1 TVA2 19%3 Ulei 19.500 LEI 3.705 LEI 23.205 LEI 34,51%

4 Zahar 12.500 LEI 2.375 LEI 14.875 LEI 22,12%5 Faina 11.000 LEI 2.090 LEI 13.090 LEI 19,47%6 Unt 13.500 LEI 2.565 LEI 16.065 LEI 23,89%7 TOTAL 56.500 LEI 10.735 LEI 67.235 LEI 100,00%8 Procentaj 84,03% 15,97% 100,00%

Produs Pret Pret cu TVA Procent



43

5. Copierea, mutarea şi ştergerea celulelor

5.1. Copierea celulelorÎn mod normal, copierea unei celule se face în două etape:

copierea datelor sursă în memoria calculatorului într-ozonă numită Clipboard;

transferarea datelor din Clipboard în celuleledestinaţie.

Copierea sau mutarea datelor se poate face, în mare, dupăurmătoarele principii:

5.1.1. Copierea celulelor în întregime

Atunci când se copiază o celulă prin una din următoarelemetode, Microsoft Excel copiază celula în întregime, inclusivformulele şi valorile rezultate, comentariile şi formatele celulelor.

A) Copierea folosind meniul Edit:

1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim săle copiem);

2. Din meniul Edit se alege comanda Copy;

3. Se selectează celula în care se face copierea (celuladestinaţie);

Sursă Destinaţie

Clipboard Copy

Paste

numerge



44

4. Din meniul Edit se alege comanda Paste.

B) Copierea folosind butoanele de pe bara cu instrumenteStandard:

1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim săle copiem);

2. De pe bara cu instrumente Standard se apasă butonul Copy


4. De pe bara cu instrumente Standard se apasă

butonul Paste .

C) Copierea folosind meniul rapid:

1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim să

le copiem);2. Se apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şi

din meniul rapid se alege comanda Copy;


4. Se apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şidin meniul rapid se alege comanda Paste.

D) Copierea folosind tastele:

1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim să

le copiem);2. Se apasă combinaţia de taste Ctrl + C;


4. Se apasă combinaţia de taste Ctrl + V.

Dacă zona de copiere selectată include celule ascunse,Microsoft Excel copiază, de asemenea, celulele ascunse. Dacă zonade înlocuire conţine rânduri sau coloane ascunse, atunci este necesar să fie vizibilă zona de înlocuire pentru a vedea tot ceea ce conţin

celulele copiate.5.1.2. Copierea unor caractere în interiorul uneicelule



45

1. Se execută un dublu clic pe celula care se editează;

2. În cadrul celulei, se selectează caracterele a căror copiere sedoreşte;

3. Se execută un clic pe butonul Copy sau se apasă combinaţiade taste Ctrl + C;

4. În celulă, se execută clic acolo unde se inserează caracterelesau se face poziţionare cu ajutorul tastaturii;

5. Se execută un clic pe butonul Paste sau se apasă combinaţiade taste Ctrl + V;

6. Se apasă tasta ENTER .

5.1.3. COPIEREA UNEI PĂRŢI DIN

CONŢINUTUL UNEI CELULE ÎN ALTĂ

CELULĂ

1. Se execută un dublu clic pe celula al cărei conţinut secopiază;

2. Din acea celulă se selectează caracterele de copiat;3. Pentru a copia selecţia, se execută un clic pe butonul Copy

sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + C;4. Se execută un dublu clic pe celula în care vreţi să copiaţi

datele;5. În celulă, se execută un clic acolo unde doriţi să inseraţi

datele;6. Se execută un clic pe butonul Paste sau se apasă combinaţiade taste Ctrl + V;

7. Se apasă tasta ENTER .

Observaţie: • Pentru a copia o formulă în întregime sau parţial, selectaţi

caracterele şi executaţi clic pe Copy , apoi apăsaţi tasta ESC pentru a vă muta în afara celulei. Executaţi dublu clic pecelula unde vreţi să introduceţi datele, poziţionaţi-vă pe

punctul de inserţie şi apoi executaţi clic pe Paste.

• Când executaţi dublu clic pe o celulă sau apăsaţi tasta F2 pentru a edita o celulă, tastele săgeată acţionează numai îninteriorul acelei celule. Pentru a utiliza tastele săgeată



46

pentru mutarea în altă celulă, mai întâi apăsaţi tasta ENTER pentru a finaliza modificările de editare din celulaactivă.

5.1.4. Copierea celulelor în mod special

Uneori se doreşte copierea anumitor caracteristici ale unor celule. În acest caz, în loc să folosim metodele de mai sus trebuierespectate următoarele etape:

1. Se selectează celulele sursă (cele pe care dorim să lecopiem);

2. Prin una din metodele prezentate la paragraful 5.1.1. seefectuează operaţiunea Copy;

3. Se selectează celula destinaţie (celula de la care seîncepe transferarea celulelor copiate);

4. Din meniul Edit se alege comanda Paste Special..., înurma căreia se va deschide următoarea fereastră, dincare se poate alege în funcţie de scop.

Prezentarea ferestrei Paste Special...



47

Secţiunea Paste:

• Bifarea butonului All are ca efect copierea întregii celule.

• Bifarea butonului Formulas are ca efect copierea

formulei din celulele selectate, fără a păstra celelalteinformaţii legate de celulele respective, cum ar fiîncadrarea celulelor, formatul tipului de date, rezultatul,...

• Bifarea butonului Values are ca efect preluarearezultatului din celulele selectate, adică a valorilor afişate.

• Bifarea butonului Formats are ca efect preluareaformatului celulelor selectate, fără alte informaţii.

• Bifarea butonului Comments are ca efect copierea

comentariilor asociate celulelor în cauză.• Bifarea butonului All except borders are ca efect

copierea modului de încadrare a celulelor în cauză.

Secţiunea Operation:

• Bifarea butonului None are ca efect înlocuirea celulelor destinaţie cu celulele copiate.

• Bifarea butonului Add are ca efect adăugarea valorilor copiate la cele deja existente în celulele destinaţie.

• Bifarea butonului Subtract are ca efect scădereavalorilor copiate din cele deja existente în celuleledestinaţie.

• Bifarea butonului Multiply are ca efect înmulţireavalorilor copiate cu cele deja existente în celuleledestinaţie.

• Bifarea butonului Divide are ca efect împărţirea valorilor deja existente în celulele destinaţie la valorile copiate.

Ultima secţiune:

• Bifarea căsuţei Skip blank are ca efect ignorarea celulelor goale la copiere.



48

• Bifarea căsuţei Transpose are ca efect inversarea liniilor cu coloanele.

Observaţie: Microsoft Excel inserează datele copiate în rânduri şicoloane consecutive. Dacă zona de inserare conţinerânduri sau coloane ascunse, ar trebui să faceţi vizibilă

zona de inserare pentru a vizualiza toate celulele

copiate.

Temă: Să luăm următorul tabel:

Să se copieze în celula C5 celula C4 , în celula C6 doar formula din celula C4 , în celula C7 doar formatul celulei C4 , iar încelula C8 valoarea celulei C4.

Încercaţi acum să copiaţi celulele din coloana B în coloana Eastfel: în E4 bifând opţiunea None din secţiunea Operation , în E5 folosind opţiunea Add , în E6 folosind opţiunea Substrat , în E7 folosind opţiunea Multiply , iar în E8 folosind opţiunea Divide şiobservaţi efectele produse de fiecare tip de copiere.

5.2. Mutarea celulelor

La fel ca şi copierea, mutarea unei celule se face în două

etape: copierea datelor sursă în memoria calculatorului într-o

zonă numită Clipboard;

A B C D E

123 Denumire Pret în DM Pret în lei Pret în $4 Monitor 15" 300 DM 3,870,000 LEI $135 11005 Hdd 10Gb 269 DM 15

6 Placa de baza 125 DM 40000007 Placa de sunet 25 DM 58 CD - Rom 260 DM 100009 Microprocesor 250 DM1011 TOTAL 1,229 DM

Oferta componente



49

transferarea datelor din Clipboard în celuleledestinaţie şi ştergerea lor din celulele sursă.

Mutarea celulelor se face în acelaşi mod ca şi copierea, doar că la pasul 2, în loc de opţiunea Copy (în toate variantele ei) se alegeopţiunea Cut (din meniul Edit, din meniul rapid, combinaţia de tasteCtrl + X sau butonul Cut de pe bara cu instrumente Standard).

Mutarea celulelor se poate face şi prin tragerea lor cu ajutorulmouse-ului astfel:

1. Se selectează celulele pe care doriţi să le mutaţi;

2. Se trage mouse-ul pe suprafaţa selectată până când cursoruldevine de forma

3. Ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului se trage de acesta până la locul în care se doreşte mutarea;

4. Când se ajunge la destinaţie se eliberează butonul mouse-ului.

Temă: Având tabelul construit anterior, mutaţi celulele completatedin coloana A (cele care conţin denumirea produselor) încoloana E.

5.3. Ştergerea celulelor

Atunci când vorbim despre ştergerea unei celule ne putemreferi fie la golirea celulei, fie la eliminarea ei din foaia de calcul.

Astfel, avem următoarele moduri de a şterge o celulă:

Sursă Destinaţie

Clipboard Cut Paste

nu merge



50

5.3.1. Golirea celuleiPentru a goli o celulă se procedează astfel:

1. Se selectează celula care se goleşte;

2. Din meniul Edit se alege comanda Clear..., după

care, în funcţie de ceea ce vrem să eliminăm se poatealege:

Contents Del – goleşte celula de conţinut

Formats – anulează tipul de formatare acelulei

Comments – goleşte celula de comentarii

All – determină aducerea celulei la formainiţială

Pentru golirea celulei de conţinut se poate apela şi la meniul

rapid, apăsând butonul drept al mouse-ului pe celula selectată, şi

alegând de aici comanda Clear Contents.

Temă: Considerând exemplul luat la începutul capitolului, ştergeţi

formatul celulei C4 , tot ceea ce ţine de celula C5 şi

introduceţi apoi suma de 2000000, conţinutul celulei C6 şi

introduceţi apoi valoarea de 5000000.

Observaţi apoi efectele produse asupra fiecăreia din celulelemodificate.

5.3.2. Eliminarea celulei din foaia de calculOdată cu eliminarea unei celule din foaia de calcul, în

interiorul acestei se produc anumite modificări, deoarece spaţiul lăsat

de celula ştearsă nu poate rămâne neînlocuit. Astfel putem alege

modul în care se modifică foaia de calcul prin:

1. Selectarea celulei sau celulelor care se elimină;



51

2. Din meniul Edit se alege comanda Delete... sau din meniulrapid obţinut prin apăsarea butonului drept pe zona selectatăse alege comanda Delete...;

3. Din fereastra care se deschide se alege modul în care semodifică foaia de calcul astfel:

Shift cells left – determină deplasarea celulelor de peaceeaşi linie cu celula sau celulele eliminate sprestânga;

Shift cells up – determină deplasarea celulelor de peaceeaşi coloană cu celula sau celulele eliminate mai sus;

Entire row – determină eliminarea întregii linii pe carese află celula care trebuie eliminată;

Entire column – determină eliminarea întregii coloane pe care se află celula care trebuie eliminată.

Temă: Considerând exemplul luat la începutul capitolului, eliminaţi

celula E5 prin bifarea opţiunii Shift cells up, celula D6 prin

bifarea opţiunii Shift cells left, celula B7 prin bifarea

opţiunii Entire row şi celula A4 prin bifarea opţiunii Entire

column.

Observaţi, pe rând, efectele produse asupra fiecăreia din

celulele modificate.



52

6. Umplerea celulelor

Prin umplerea unor celule se înţelege completarea unor celulecu anumite date, fără a scrie efectiv datele în celulele respective, şifără a copia date în aceste celule.

Există mai multe tipuri de umplere a celulelor.

6.1. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Down

• Dacă pentru umplere selectăm una sau mai multe celuleaflate pe aceeaşi linie şi alegem din meniul Edit comandaFill →→→→ Down vom obţine înlocuirea celulelor selectate cuconţinutul celulelor de mai sus.

Exemplu: Scrieţi într-o foaie de calcul următoarele date, selectaţi

zona indicată în următoarea figură şi apoi alegeţi din

meniul Edit comanda Fill →→→→ Down.

Se observă că celulele din linia 2 se vor completa şi vomobţinetabelul:

• Dacă pentru umplere se selectează una sau mai multe

celule aflate pe mai multe linii consecutive şi se alege dinmeniul Edit comanda Fill →→→→ Down se va obţineînlocuirea celulelor din liniile următoare cu celulele aflateîn prima linie selectată.

A B C1 a x 123

A B C1 a x 12 a x 13



53



meniul Edit comanda Fill →→→→ Down.

Se observă că celulele din liniile selectate se vor înlocui cu

datele din prima linie şi vom obţine tabelul :

6.2. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Right

• Dacă pentru umplere se selectează una sau mai multecelule aflate pe aceeaşi coloană şi se alege din meniulEdit comanda Fill →→→→ Right se va obţine înlocuireacelulelor selectate cu conţinutul celulelor din stânga.



meniul Edit comanda Fill →→→→ Right.

A B C D1 a x 12 b y 2345

A B C D

1 a x 12 a x 13 a x 14 a x 15

A B C1 a2 x3 14



54

Se observă că celulele din coloana B selectate se vor înlocui

cu datele din prima coloană şi vom obţine tabelul :

• Dacă pentru umplere se selectează una sau mai multecelule aflate pe mai multe coloane consecutive şi se alegedin meniul Edit comanda Fill →→→→ Right se va obţineînlocuirea celulelor din coloanele următoare cu celuleleaflate în prima coloană selectată.



meniul Edit comanda Fill →→→→ Right.

Se observă că celulele din coloanele selectate se vor înlocui

cu datele din prima coloană selectată şi vom obţine:

6.3. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Up

A B C D1 a2 b3 c4 d5

A B C D1 a a a2 b b b3 c c c4 d d d5

A B C1 a a

2 x x3 1 14



55

Umplerea celulelor prin această metodă se face pe acelaşi

principiu ca şi umplerea prin metoda Fill →→→→ Down, numai că de

această dată celulele se vor înlocui cu celulele din ultima linie

selectată, respectiv cu celulele de sub linia selectată în cazul în care

aţi selectat celule de pe o singură linie.Temă: Încercaţi pe un exemplu luat de dvs. asemănător celui de la

metoda Fill →→→→ Down.

6.4. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Left

Umplerea celulelor prin această metodă se face pe acelaşi

principiu ca şi umplerea prin metoda Fill →→→→ Right, numai că de

această dată celulele se vor înlocui cu celulele din ultima coloană

selectată, respectiv cu celulele din dreapta coloanei selectate în cazul

în care aţi selectat celule de pe o singură coloană.

Temă: Încercaţi pe un exemplu luat de dvs. asemănător celui de la

metoda Fill →→→→ Right.

6.5. Umplerea celulelor prin metoda Fill →→→→ Justify

La alegerea acestei opţiuni, se procedează astfel:

1. Se selectează mai multe celule de pe aceeaşicoloană;

2. Se alege din meniul Edit comanda Fill →→→→ Justify; 3. Conţinutul celulelor se combină astfel încât să se

umple conţinutul fiecărei celule începând de la prima



56

celulă selectată în jos, până s-a scris tot conţinutulcelulelor.



meniul Edit comanda Fill →→→→ Justify.

Se observă că celulele din coloanele selectate se vor combina

şi vom obţine:

6.6. Crearea seriilor cu ajutorul meniului

Acest mod de umplere este eficient în cazul în care dorim să

creăm serii.

Pentru crearea seriilor se poate proceda astfel:

1. Se introduce prima valoare a seriei în celula din carese începe construirea seriei;

2. Se selectează celulele în care se doreşte construireaseriei;

3. Se alege din meniul Edit comanda Fill →→→→ Series... după care se deschide fereastra următoare:

A B C D1 a x trei2 b mai opt3 c tu doi4 d5

A B C D

1 a b c d x mai trei opt doi2 tu345



57

4. În funcţie de butoanele care se bifează rezultădiferite tipuri de serii:

a) În căsuţa Step value se introduce pasul cu care seconstruieşte seria.

b) În căsuţa Stop value se introduce valoarea până lacare se construieşte seria.• Dacă nu se specifică nici o valoare, seria se

opreşte la ultima celulă selectată.• Dacă se specifică o valoare, iar numărul

celulelor selectate este mai mic decât numărulde termeni ai seriei, aceasta se opreşte laultima celulă selectată.

• Dacă se specifică o valoare, iar numărulcelulelor selectate este mai mare decât numărul

de termeni ai seriei, aceasta se opreşte la ceamai apropiată valoare (mai mică sau egală) decea dată în căsuţa Stop value.

Temă: Construiţi o serie liniară, plecând de la valoarea 1, cu pasul

2 astfel:

- introduceţi prima valoare în celula A1;- selectaţi apoi primele 9 celule (de la A1 la A9);- alegeţi din meniul Edit comanda Fill →→→→ Series… - bifaţi căsuţa Linear;- în căsuţa Step value introduceţi valoarea 2;

- apăsaţi butonul OK Observaţi seria care se creează.

- Creaţi apoi o serie asemănătoare în coloana B, dar deaceastă dată selectaţi celulele de la B1 la B15 şiintroduceţi în căsuţa Stop value valoarea 10.

Observaţi seria care se creează şi faptul că nu se completează

toate cele 15 celule selectate.

- Creaţi apoi o serie asemănătoare în coloana C, dar deaceastă dată selectaţi celulele de la B1 la B5 şi

introduceţi în căsuţa Stop value valoarea 10.Observaţi seria care se creează şi faptul că nu se completează

seria până la valoarea 10 sau 9, ci doar cele 5 celule selectate.



58

c) Secţiunea Series:

• Bifarea opţiunii Rows determină construirea seriei pelinie

• Bifarea opţiunii Columns determină construireaseriei pe coloană.

d) Secţiunea Type:

• Bifarea opţiunii Linear determină construirea uneiserii liniare

Ex: 1,3,5,7,9,… (construită prin adăugarea unui număr,

numit pas, la valoarea anterioară – aici pasul = 2, iar

valoarea iniţială este 1.)

• Bifarea opţiunii Growth determină construirea uneiserii exponenţiale.

Ex: 3,6,12,24,… (construită prin înmulţirea, unui număr numit pas, la valoarea anterioară – aici pasul = 2 , iar

valoarea iniţială este 3)

• Bifarea opţiunii Date determină construirea unei seriide date calendaristice. În momentul bifării acesteiopţiuni devine activă secţiunea Date unit şi se alegede acolo tipul de serie dorit.

e) Secţiunea Date unit:

• Bifarea opţiunii Day determină construirea unei seriide date calendaristice ale cărei componente seincrementează cu câte o zi.

Ex: ( plecând la construirea unei serii cu 6 elemente,

începând cu data de 17 Mai 2001 şi alegând varianta

Day , vom obţine: 17 mai 2001, 18 Mai 2001, 19 Mai

2001, 20 Mai 2001, 21 Mai 2001, 22 Mai 2001).

• Bifarea opţiunii Weekday determină construirea unei

serii de date calendaristice ale cărei componente seincrementează cu câte o zi, sărind peste zilele desâmbătă şi duminică.



59



Weekday , vom obţine: 17 mai 2001, 18 Mai 2001, 21

Mai 2001, 22 Mai 2001, 23 Mai 2001, 24 Mai 2001).

• Bifarea opţiunii Month determină construirea uneiserii de date calendaristice ale cărei componente seincrementează cu câte o lună.



Month , vom obţine: 17 mai 2001, 17 Iunie 2001, 17 Iulie

2001, 17 August 2001, 17 Septembrie 2001 17

Octombrie 2001).

• Bifarea opţiunii Year determină construirea unei seriide date calendaristice ale cărei componente seincrementează cu câte un an.



Year , vom obţine: 17 mai 2001, 17 Mai 2002, 17 Mai

2003, 17 Mai 2004, 17 Mai 2005, 17 Mai 2006).

Temă: Construiţi câte o serie pentru fiecare tip din secţiunile

prezentate.

6.7. Crearea seriilor cu ajutorul mouse-ului

În cazul seriilor liniare, sau de genul datelor calendaristice

incrementate din zi în zi, construirea lor se poate face astfel:

1. Se scriu primele 2 valori în primele două celule;2. Se selectează cele două celule;



60

3. Se “plimbă” mouse-ul în colţul din dreapta jos alselecţiei până când cursorul devine de forma +;

4. Se ţine apăsat butonul stâng al mouse-ului şi se tragede el în direcţia dorită (în funcţie de orientarea celor două celule completate);

5. După ce s-a acoperit zona pe care se creează seria, seeliberează butonul mouse-ului.Exemplu: Construiţi o serie astfel:

- Scrieţi în celula A1 textul “Celula 1”;- Scrieţi în celula A2 textul “Celula 3”;- Selectaţi celulele A1 şi A2;- Plasaţi indicatorul mouse-ului în colţul din

dreapta jos al selecţiei, până când cursorul devine o cruciuliţă neagră;

- Apăsaţi butonul stâng al mouse-ului şi ţinându-l

apăsat trageţi mouse-ul în jos vreo 4 celule, apoieliberaţi butonul mouse-ului.

Ar trebui ca în acest moment să aveţi următoarea serie:

7. Inserarea celulelor

A B C1 Celula 12 Celula 33 Celula 54 Celula 75 Celula 96 Celula 11



61

6.8. Inserarea celulelor

Prin inserarea unor celule înţeleg introducerea unor celule

între alte două celule. Celulele care se inserează la un moment dat

pot fi celule goale sau celule cu un anumit conţinut, copiate din altă parte.

Exemplu: Să luăm ca exemplu pentru acest capitol următorul tabel:

După cum se observă, nu avem trecută în tabel ziua de Joi;

ziua de Marţi şi litera corespunzătoare sunt deplasate cu o celulă spre

stânga şi lipseşte cifra 2 corespunzătoare zilei de marţi, iar litera d

corespunzătoare zilei de joi este în celula D1.

Scopul nostru ar fi să transformăm tabelul dat astfel:

• Inserarea celulelor goale se face prin următoarea metodă:

1. Se selectează celula înaintea căreia se faceinserarea;

2. Se alege din meniul Insert comanda Cells… saudin meniul rapid (obţinut printr-un clic pe butonuldrept al mouse-ului în interiorul selecţiei) comandaInsert…;

A B C D1 1 Luni a d2 Marti b3 3 Miercuri c4 4 Vineri e5 5 Sambata f 6 6 Duminica g

7 7

A B C D12 1 Luni a

3 2 Marti b4 3 Miercuri c5 4 Joi d6 5 Vineri e7 6 Sambata f 8 7 Duminica g



62

3. Din fereastra care se deschide se alege metoda princare se face inserarea celulei goale:

- Prin bifarea opţiunii Shift cells right inserarea

celulei se face prin deplasarea spre dreapta acelulelor de după celula selectată (inclusiv aacesteia).

Temă: Să se insereze o celulă goală înaintea celulei A2 (în

care avem textul Marţi ) cu deplasarea celulelor spre

dreapta şi să se completeze celula nou inserată cucifra 2.

- Prin bifarea opţiunii Shift cells down inserareacelulei se face prin deplasarea în jos a celulelor de sub celula selectată (inclusiv a acesteia).

Temă: Să se insereze o celulă goală înaintea celulei B4 (în

care avem textul Vineri ) cu deplasarea celulelor în

jos şi să se completeze celula nou inserată cu textul

Joi.

- Prin bifarea opţiunii Entire row inserareacelulei se face prin inserarea unei linii înaintealiniei pe care se află celula selectată.

- Prin bifarea opţiunii Entire column inserareacelulei se face prin inserarea unei coloane înstânga coloanei pe care se află celula selectată.

4. Se apasă apoi butonul OK ..

• Inserarea celulelor copiate sau mutarea lor din altă partese face astfel:



63

1. Se copiază sau se aplică comanda Cut celulelor respective prin una din metodele deja cunoscute;

2. Se selectează celula înaintea căreia se faceinserarea;

3. Din meniul Insert se alege comanda Copied

Cells… sau din meniul rapid se alege comandaInsert Copied Cells…;

4. Din fereastra care se deschide se alege metoda princare se face inserarea:

- Prin bifarea opţiunii Shift cells right inserareacelulelor se face prin deplasarea spre dreapta acelulelor de după celula selectată (inclusiv aacesteia).

- Prin bifarea opţiunii Shift cells down inserareacelulelor se face prin deplasarea în jos acelulelor de sub celula selectată (inclusiv aacesteia).

5. Se apasă butonul OK .Această metodă este folosită atunci când se doreşte copierea

sau mutarea anumitor celule, într-un anumit loc, fără a pierde dateleexistente.

Temă: Să se mute conţinutul celulei D1 (în care avem litera d )

înaintea celulei C4 (în care avem litera e ) cu deplasarea

celulelor în jos.

6.9. Inserarea unei coloane



64

Pentru a insera o coloană fie se foloseşte metoda de inserare a

unei celule şi din fereastra Insert Cells se alege opţiunea de inserare

a unei coloane, fie se foloseşte următoarea metodă:

1. Se selectează coloana înaintea căreia se face

inserarea printr-un clic pe indicatorul de coloană;2. Din meniul Insert se alege comanda Column sau

se apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şidin meniul rapid se alege comanda Insert.

Temă: Să se insereze o coloană înaintea coloanei B (în care avem

zilele săptămânii).

6.10. Inserarea unei linii

Pentru a insera o linie fie se foloseşte metoda de inserare a

unei celule şi din fereastra Insert se alege opţiunea de inserare a

unei linii, fie se foloseşte următoarea metodă:

1. Se selectează linia înaintea căreia se face inserarea printr-un clic pe indicatorul de linie;

2. Din meniul Insert se alege comanda Rows sau se

apasă butonul drept al mouse-ului pe selecţie şi dinmeniul rapid se alege comanda Insert.Temă: Să se insereze o linie înaintea liniei 1 (cea care conţine ziua

de Luni).

8. Utilizarea funcţiilor



65

6.11. Modul de lucru cu funcţiile

1. Se selectează celula în care dorim să apară rezultatul,se tastează simbolul = şi se apasă săgeata din dreptulcasetei de denumire;

2. Se alege funcţia pe care dorim să o folosim din listacare se deschide la apăsarea săgeţii din stânga barei de

formule;

3. Dacă funcţia dorită nu se află în lista celor mai desutilizate funcţii, se alege comanda More Function… de la sfârşitul listei şi se obţine fereastra:



66

4. Din fereastra Paste function se alege funcţia dorită şiapoi se apasă butonul OK , urmând apoicaracteristicile fiecărei funcţii.• Most Recently Used – ultimele funcţii folosite;• All – toate funcţiile disponibile;• Financial – funcţii legate de operaţiuni

financiare;• Date & Time – funcţii referitoare la date

calendaristice şi timp;• Math & Trig – funcţii matematice şi

trigonometrice;• Statistical – funcţii legate de statistică;• Lookup & Reference – funcţii pentru adrese de

celule;• Database – funcţii pentru lucrul cu baze de

date;

• Text – funcţii legate de operaţii asupra textelor;• Logical – funcţii logice;• Information – funcţii informative în legătură cu

celulele asupra cărora se aplică.Dacă ştiţi din ce categorie face parte funcţia dorită efectuaţi

un clic în partea stângă a ferestrei pe categoria respectivă şi apoi

căutaţi în partea dreaptă funcţia dorită.

Dacă nu ştiţi din ce categorie face parte funcţia pe care doriţi

să o folosiţi, căutaţi-o în categoria All.

Pentru o căutare mai rapidă se execută un clic al mouse-ului

pe opţiunea All, iar apoi un click pe prima funcţie din partea stângă.



67

Se tastează apoi litera cu care începe funcţia dorită pentru a se face

saltul la funcţiile care încep cu acea literă şi se continuă căutarea.

După ce se găseşte funcţia căutată, se selectează printr-un clic

al mouse-ului pe aceasta şi apoi se apasă butonul OK .

Observaţie: În partea de jos a ferestrei sunt date câteva explicaţii

despre funcţia selectată şi sintaxa funcţiei respective cu

litere îngroşate.

6.12. Funcţii simple

8.2.1. Funcţii pentru celule cu valori numerice

Exemplu: Să luăm ca exemplu următorul tabel.

Funcţia AVERAGE – Calculează media aritmetică a unor

numere specificate astfel:1. Se selectează celula în care vrem să apară

rezultatul;2. Se tastează simbolul =;

A B C D E F G1 122

3 Nume si prenume Clasa M a t e m .

L b . R o m .

( o r a l )

L b . R o m

( s c r i s )

L b .

F r a n c e z a

A

s t r o n o m i e

Media

4 Muntean Marius 7,50 8,00 6,50 7,00 9,505 Candea Gabriel 6,50 7,00 9,00 7,50 8,006 Ciucur Marius 5,00 6,00 7,00 5,50 6,507 Stoica Ciprian 9,00 8,50 9,50 8,40 10,008 Morar Mihaela 10,00 10,00 9,50 9,00 10,009101112

Bacalaureat clasa

Suma mediilor:Media maxima:Media minima:



68

3. Se alege din lista de funcţii AVERAGE şi sedeschide fereastra:

4. Pentru a specifica a cui medie aritmetică secalculează:• În căsuţa Number1 se introduce primul set de

celule consecutive astfel:- Se apasă butonul cu săgeata roşie din căsuţa

Number1; - Se selectează celulele care conţin valorile a

căror medie aritmetică se calculează;- Se face revenirea la fereastra anterioară prin

apăsarea butonului cu săgeata roşie din baraîn care apar adresele celulelor selectate.

• Dacă se doreşte calcularea mediei aritmetice şidin alte celule, se repetă procedeul anterior pentrucăsuţa Number2, …

Observaţie: Specificarea celulelor care conţin valorile pentru care

se calculează media aritmetică se poate face şi prin

scrierea adreselor sub forma A2:B5 de exemplu, (adică



69

de la celula A2 până la celula B5 toate celulele se iau

în considerare pentru calcularea mediei)

5. După ce s-au specificat toate celulele dorite, seapasă butonul OK .

Exemplu: Să calculăm mediile elevilor din tabelul de mai sus.

• Selectaţi celula G4; • Tastaţi simbolul =;• Alegeţi din lista cu funcţii AVERAGE; • Apăsaţi butonul cu săgeata roşie din dreptul

căsuţei Number1; • Selectaţi celulele C4:F4 (de la C4 până la F4;• Reveniţi la fereastra anterioară apăsând butonul

cu săgeata roşie;

• Apăsaţi butonul OK .Restul mediilor calculaţi-le după aceeaşi metodă, sau

extindeţi formula cum am învăţat într-unul din capitoleleanterioare.

Funcţia SUM – calculează suma valorilor din celulelespecificate.

1. Se selectează celula în care vrem să aparărezultatul;

2. Se tastează simbolul =;3. Se alege din lista de funcţii SUM şi se deschide

fereastra:

4. Pentru a specifica a cui sumă se calculează:



70

• În căsuţa Number1 se introduce primul set decelule consecutive la fel ca şi în cazul medieiaritmetice;

• Dacă se doreşte calcularea sumei şi din altecelule, se repetă procedeul anterior pentru căsuţaNumber2, …

5. După ce s-au specificat toate celulele dorite, seapasă butonul OK .

Exemplu: Să calculăm suma mediilor elevilor din tabelul de mai sus.

• Selectaţi celula G10; • Tastaţi simbolul =;• Alegeţi din lista cu funcţii SUM; • Apăsaţi butonul cu săgeata roşie din dreptul

căsuţei Number1; • Selectaţi celulele G4:G8 (de la G4 până la G8 );

• Reveniţi la fereastra anterioară apăsând butonul cu săgeata roşie;

• Apăsaţi butonul OK .

Funcţiile MAX, MIN - determină valoarea maximă,respectiv minimă din celulelespecificate

Metoda care se urmează este aceeaşi ca şi pentru sumă,

doar că din lista de funcţii se alege opţiunea MAX, respectiv

MIN, iar fereastra care se deschide este de forma:

sau cea corespunzătoare funcţiei MIN.



71

Exemplu: Să determinăm media maximă, dintre mediile obţinute de

elevi la examenul de bacalaureat, din tabelul de mai sus.

• Selectaţi celula G11; • Tastaţi simbolul =;• Alegeţi din lista cu funcţii

MAX;

• Apăsaţi butonul cu săgeata roşie din dreptul căsuţei Number1;

• Selectaţi celulele G4:G8 (de la G4 până la G8 );• Reveniţi la fereastra anterioară apăsând butonul

cu săgeata roşie;• Apăsaţi acum butonul OK .

Determinarea mediei minime rămâne ca temă.

Funcţia ROMAN - realizează transformarea cifrelor arabe în cifre romane

1. Se selectează celula în care vrem să aparărezultatul;

2. Se tastează simbolul =;

3. Se alege din lista de funcţii opţiunea ROMAN şi sedeschide fereastra:



72

4. În căsuţa Number se introduce celula care conţinenumărul pe care dorim să-l transformăm;

5. După revenirea la această fereastră apăsaţi butonulOK .

Exemplu: Să completăm pentru fiecare elev coloana Clasa cu

valoarea din celula C1 transformată în cifre romane din

tabelul de mai sus.

• Selectaţi celula C4; • Tastaţi simbolul =;• Alegeţi din lista cu funcţii ROMAN; • Apăsaţi butonul cu săgeata roşie din dreptul

căsuţei Number; • Selectaţi celula C1; • Reveniţi la fereastra anterioară apăsând butonul

cu săgeata roşie;• Apăsaţi acum butonul OK .

Completaţi şi pentru ceilalţi elevi clasa cu aceeaşi

valoare prin scrierea de fiecare dată a formulei sau prin

extinderea primei formule.

8.2.2. Funcţii pentru celule care conţin texte

Funcţia LOWER – redă textul din celula specificată sautextul introdus în căsuţa Text dinfereastra Lower scris cu litere mici.



73

Funcţia UPPER – redă textul din celula specificată sautextul introdus în căsuţa Text dinfereastra Upper scris cu majuscule.

Funcţia LEN – redă numărul de caractere din care estecompus textul din celula specificată sautextul introdus în căsuţa Text dinfereastra Len.

Ferestrele corespunzătoare funcţiilor Upper şi Len sunt

asemănătoare ferestrei funcţiei Lower.

Specificarea celulei căreia se aplică se face la fel ca şi pentru

funcţiile anterior prezentate sau se introduce efectiv textul căruia i se

aplică funcţia.

Exemplu: Să considerăm următorul tabel:

Să scriem în coloana B conţinutul coloanei A cu litere mici,

în coloana C conţinutul coloanei A cu litere mari, iar în coloana D

numărul de caractere din care sunt alcătuite textele conţinute de

celulele din coloana A.

Completarea coloanei B:

1) Selectaţi celula B1 şi tastaţi simbolul =;

2) Din lista de funcţii alegeţi LOWER;

3) Apăsaţi butonul cu săgeata roşie şi selectaţi celulaA1;

4) Reveniţi la fereastra LOWER apăsând butonul cusăgeata roşie din bara în care apare adresa celulei

A1;5) Apăsaţi apoi butonul OK .

A B C D1 albastru2 VERDE3 RoSu4 Galben PortOCaliu5



74

Extindeţi formula scrisă în celula B1 şi pentru celulele B2, B3

şi B4.

Completarea coloanelor C şi D se face în modasemănător, alegând funcţia potrivită, şi rămâne ca temă.

Rezultatul ar trebui să fie următorul tabel:

8.2.3. Funcţii care ne dau informaţii despre celule

Funcţia ISBLANK – determină dacă celula specificată

este goală sau nu. În cazul în careeste goală se afişează valoareaTrue, iar dacă nu este goală sescrie valoarea False.

Funcţia ISTEXT – determină dacă celula specificatăconţine un text sau alt tip de valori.În cazul în care conţinutul ei esteun text se afişează valoarea True,iar dacă nu se scrie valoarea False.

Fereastra corespunzătoare acestor funcţii este asemănătoare

celei de la funcţia LOWER , dar în loc de căsuţa Text avem căsuţa

Value.


A B C D1 albastru albastru ALBASTRU 82 VERDE verde VERDE 53 RoSu rosu ROSU 44 Galben PortOCaliu galben portocaliu GALBEN PORTOCALIU 175

A B C1 albastru23 RoSu

4 25



75

Să scriem în coloana B dacă în celulele din coloana A

corespunzătoare avem un text sau nu, iar în coloana C să se

specifice dacă în coloana A conţinutul celulelor corespunzătoare

este vid sau nu.

Completarea coloanei B:

1) Selectaţi celula B1şi tastaţi simbolul =;

2) Din lista de funcţii alegeţi ISTEXT;

3) În căsuţaValue specificaţi celula A1;

4) Apăsaţi apoi butonul OK .

Completarea coloanei C se face în mod asemănător,alegând funcţia ISBLANK .

Rezultatul ar trebui să fie următorul tabel:

6.13. Funcţii condiţionale (IF, SUMIF,

COUNTIF)

Ofuncţiecondiţionalăesteofuncţiecareefectueazăo

anumită operaţie în funcţie de ocondiţiedată.

Ne dăm seama când este vorba despre o astfel de funcţie

datorită cuvântului IF inclus în denumirea funcţiei, de exemplu

funcţiile SUMIF (SUM + IF), COUNTIF (COUNT + IF).

Funcţia IF – în funcţie de condiţia dată efectuează ooperaţie sau alta.

Forma:

A B C1 albastru TRUE FALSE2 FALSE TRUE3 RoSu TRUE FALSE4 25 FALSE FALSE



76

IF(<condiţie>;<expr_adev>;<expr _fals>)

Efect:

- Dacă este îndeplinită condiţia dată atunci seevaluează expr_adev, dacă nu, se evalueazăexpr_fals .

Mod de utilizare:

1) Se selectează celula în care trebuie să apară rezultatul şise tastează simbolul =;

2) Se alege din lista de funcţii opţiunea IF în urma căreia seva deschide fereastra:

3) În căsuţa Logical_test se introduce condiţia, selectândunde este cazul celulele din tabel la fel ca şi la celelaltefuncţii.

4) În căsuţa Value_if_true se specifică ce se întâmplă dacăeste îndeplinită condiţia.

5) În căsuţa Value_if_false se specifică ce se întâmplă dacănu este îndeplinită condiţia.

6) Se apasă apoi butonul OK .Observaţie: În căsuţele Value_if_true şi Value_if_false este

permisă introducerea unei expresii construite cu o

altă funcţie IF sau orice alt tip de funcţii.


A B C D1 50 252 15 453 28 304 21 45



77

Să determinăm în coloana C dacă diferenţele dintre celulele

din coloana A şi cele din coloana B sunt valori pozitive sau

negative.

Adică dacă A1 – B1 < 0 să scriem în C1 “negativ”, dacă nu,

să scriem în C1 “pozitiv”.

Completarea celulei C1

1) Selectaţi celula C1 şi tastaţi simbolul =;2) Selectaţi funcţia IF;3) Completaţi căsuţele din fereastra IF prin

selectarea celulelor, acolo unde ele apar astfel:

4) Apăsaţi butonul OK.

Completarea celulelor C2 : C4 se face în mod analog, sau prin extinderea formulei şi rămâne ca temă.

Temă: Să se completeze coloana D astfel: dacă A1 – B1 < 0 să se

afişeze B1-A1, iar dacă nu, să se afişeze A1 – B1(în loc de“negativ” va trebui să completaţi căsuţa cu formula B1 - A1,

iar în loc de “pozitiv” se va scrie A1 – B1).

În final va trebui să obţineţi:

A B C D E1 50 25 pozitiv 252 15 45 negativ 303 28 30 negativ 24 21 4 pozitiv 17

5



78

Funcţia SUMIF - calculează suma celulelor din domeniulselectat care îndeplinesc o condiţiedată.

Mod de utilizare:

1) Se selectează celula în care trebuie să apară

rezultatul şi se tastează simbolul = 2) Se alege din lista de funcţii opţiunea SUMIF

în urma căreia se va deschide fereastra:

3) În căsuţa Range se selectează domeniul de celulecare se evaluează;

4) În căsuţa Criteria se introduce condiţia caretrebuie îndeplinită de celule pentru a fi adunate;

5) În căsuţa Sum_range se introduc celulele care

trebuie adunate. Celulele din Sum_range suntadunate numai dacă celulele care le corespund îndomeniul Range îndeplinesc criteriul deselecţie. Dacă Sum_range este omis, suntadunate celulele specificate în căsuţa Range.

6) Se apasă apoi butonul OK .

Funcţia COUNTIF - numără celulele din domeniulselectat care îndeplinesc ocondiţie dată.

Mod de utilizare:

1) Se selectează celula în care trebuie să aparărezultatul şi se tastează simbolul =;



79

2) Se alege din lista de funcţii opţiunea COUNTIF în urma căreia se va deschide fereastra:

3) În căsuţa Range se specifică domeniul căruia ise aplică numărarea ;

4) În căsuţa Criteria se introduce condiţia caretrebuie îndeplinită ca să fie numărate celulele;

5) Apoi se apasă butonul OK .

Exemplu: Fie următorul tabel în care dorim să calculăm suma

valorilor produselor care au un preţ mai mic de 100.000

(în funcţie de cantitatea existentă) în celula D7, iar în

celula D8 să avem numărul produselor cu preţul mai mic

decât 100.000 lei.

Calcul sumă:

A B C D1 Produse Pret Bucati2 Caiet de biologie 12.000 LEI 103 Stilou 190.000 LEI 84 Caiet de desen 15.500 LEI 255 Ghiozdan 380.000 LEI 167 27.500 LEI8 29

Valoare produse cu pret <100.000Nr. Produse cu pretul < 100.000



80

1) Selectaţi celula D7 (care trebuie să fie goală) şitastaţi simbolul =;

2) Alegeţi funcţia SUMIF;

3) În căsuţa Range selectaţi celulele de la B2 la B5(B2:B5);

4) În căsuţa Criteria introduceţi condiţia <100000;5) Apăsaţi apoi butonul OK .

Numărare produse:

1) Selectaţi celula D8 (care trebuie să fie goală) şitastaţi simbolul =;

2) Alegeţi funcţia COUNTIF;

3) În căsuţa Range selectaţi celulele de la B2 la B5(B2:B5);

4) În căsuţa Criteria introduceţi condiţia <100000;5) Apăsaţi apoi butonul OK .

Observaţie: Dacă vreţi ca preţurile să fie exprimate în lei şi cu

separatorul de mii aşa ca în exemplul luat, nu le scrieţi

manual aşa, ci scrieţi-le ca pe orice alt număr, doar din

cifre, iar apoi formataţi celulele în aşa fel încât să

obţineţi forma dorită.

6.14. Funcţii de numărare

Funcţia COUNT – numără celulele care conţin valorinumerice din domeniul de celuleselectat.

Mod de utilizare:

1) Se selectează celula în care trebuie să aparărezultatul şi se tastează simbolul =;



81

2) Se alege din lista de funcţii opţiunea COUNT înur ma

căr eia se va deschide fereastra:

3) În căsuţa Value1 se introduce primul set decelule consecutive care se numără;

4) Dacă există mai multe seturi de celule, seintroduc în căsuţele Value2 şi cele care sedeschid după completarea acestora;

5) Se apasă apoi butonul OK .

Funcţia COUNTA – numără celulele care nu sunt videdin domeniul selectat.

Funcţia COUNTBLANK – numără celulele vide dindomeniul selectat.

Observaţie: Modul de utilizare al acestor funcţii este asemănător celui de la funcţia COUNT.

Exemplu: Fie tabelul:

A B C D1 Produse Pret Bucati2 Caiet de biologie 12.000 LEI 103 Stilou 190.000 LEI4 Caiet de desen 255 Ghiozdan 380.000 LEI 167 68 109 210

Celule vide

Celule cu valori numericeCelule nevide



82

În celulele C7, C8, C9 s-au numărat celulele cu valori

numerice, celulele nevide şi celulele vide astfel :

Numărare celule cu valori numerice:

1) Selectaţi celula C7 şi tastaţi simbolul =;

2) Alegeţi funcţia COUNT din listă;3) Selectaţi în căsuţa Value1 celulele de la A1 până la C5(domeniul A1:C5 );

4) Apăsaţi butonul OK .

Numărare celule nevide:

1) Selectaţi celula C7 şi tastaţi simbolul =;2) Alegeţi funcţia COUNTA din listă;3) Selectaţi în căsuţa Value1 celulele de la A1 până la C5

(domeniul A1:C5 );

4) Apăsaţi butonul OK . Numărare celule nevide:

1) Selectaţi celula C7 şi tastaţi simbolul =;2) Alegeţi funcţia COUNTBLANK din listă;3) Selectaţi în căsuţa Value1 celulele de la A1 până la C5

(domeniul A1:C5 );

4) Apăsaţi butonul OK .

9. Comentarii

Oricărei celule Excel i se poate atribui un comentariu.Un comentariu constă într-o căsuţă care se ataşează celulei în

cauză şi în care putem scrie orice text dorim.



83

Pentru a ataşa un comentariu unei celule se procedează astfel:

1. Se selectează celula căreia i se ataşează comentariul;

2. Din meniul Insert se alege comanda Comment sau dinmeniul rapid (obţinut printr-un clic pe butonul drept almouse-ului în dreptul celulei selectate) se alege comanda

Insert Comment;3. În căsuţa care se deschide se introduce comentariul dorit;

4. După ce s-a terminat editarea comentariului se execută unclic în afara căsuţei, astfel terminându-se ataşareacomentariului.

Se observă că în dreptul celulei selectate anterior, în colţul

din dreapta sus, apare un triunghi roşu. În unele cazuri, de acel

triunghi roşu este legată printr-o săgeată căsuţa în care am introdus

comentariul şi aceasta rămâne afişată pe ecran tot timpul. Alteoriaceasta căsuţă este ascunsă, ea apărând doar atunci când cursorul

mouse-ului se află deasupra celulei respective.

În funcţie de modul în care este vizibil comentariul, tot timpul

sau doar la poziţionarea cursorului mouse-ului pe celula respectivă,

în meniul scurt, la secţiunea legată de comentarii, apare comanda

Hide Comment sau comanda Show Comment.

Afişarea permanentă a comentariului asociat unei celule se poate face prin selectarea celulei şi alegerea comenzii Show

Comment din meniul rapid.

Ascunderea comentariului şi afişarea lui doar la poziţionarea

cursorului mouse-ului pe celula respectivă se poate face prin

selectarea celulei şi alegerea comenzii Hide Comment din meniul

rapid.

Modificarea conţinutului căsuţei de comentariu asociate unei

celule se poate face prin alegerea comenzii Edit Comment din



84

meniul rapid, şi efectuarea modificărilor, sau prin alegerea opţiunii

Edit Comment din meniul Insert.

Ştergerea comentariului asociat unei celule se poate face prin

selectarea celulei al cărui comentariu se şterge şi alegerea comenzii

Delete Comment din meniul rapid.Copierea comentariului asociat unei celule şi atribuirea lui

altei celule se face astfel:

1. Se selectează celula al cărei comentariu se copiază;

2. Prin una din metodele cunoscute (Copy) se copiază celularespectivă;

3. Se selectează celula căreia i se atribuie comentariul;

4. Din meniul Edit se alege comanda Paste Special...;

5. Din secţiunea Paste a ferestrei care se deschide se bifeazăopţiunea Comments;

6. Se apasă butonul OK .

Exemplu: Să se construiască următorul tabel, în care vom avea

pontajele pe luna Mai ale angajaţilor unei societăţi.

- co, cb – reprezintă faptul că în ziua corespunzătoarecelulei în care s-a introdus textul co , respectiv cb ,angajatul respectiv a fost în concediu de odihnă,respectiv concediu de boală;

- numărul total de ore lucrate se va calcula ca sumaorelor lucrate de fiecare angajat în parte;

- numărul total de zile lucrătoare va fi determinat prinnumărarea celulelor nevide pentru fiecare angajat în

parte ( COUNTA );



85

A K 2 3 0 0 5 0

A J 6 3 0 2 0 0

A I

2 2

2 2

2 2

2 2

2 2

2 2

A H

1 1 2

1 2 8

1 7 6

1 6 0

1 3 6

1 7 6

A G

3 1 8 c

o 8 8 8 8

A F

3 0 8 c

o 8 8 8 8

A E

2 9 8 c

o 8 8 8 8

A D

2 8 8 8 8 8 8 8

A C

2 7

A B

2 6

A A

2 5

c o 8 8 8 8 8

Z 2 4

c o 8 8 8 8 8

X 2 3

c o

c b 8 8 8 8

W 2 2 8 c

b 8 8 8 8

V 2 1 8 c

b 8 8 8 8

U 2 0

T 1 9

S 1 8 8 8 8 8 8 8

R 1 7 8 8 8 c

o 8 8

Q 1 6 8 8 8 c

o 8 8

P 1 5

c b 8 8 8 8 8

O 1 4

c b 8 8 8 8 8

N 1 3

M 1 2

L 1 1 8 8 8 8 c

b 8

K 1 0 8 8 8 8 c

b 8

J 9 8 8 8 8 c b 8

I 8 8 8 8 8 c b 8

H 7 8 8 8 8 c b 8

G 6

F 5

E 4 c o 8 8 8 8 8

D 3 c o 8 8 8 8 8

C 2 c o 8 8 8 8 8

B 1

A

P o p a

A .

P o p e s c u

A .

S a

f t a

G .

P l a r t o

n M

.

M a

t i c a

D .

M a

t i c a

C .

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0

1 1

P O N T A J E L U N A M A I 2 0 0 1

t o t a l c

b

t o t a l

c o

t o t a l z i l e

l u c r a t o a r e

t o t a l o r e

l u c r a t e

Z I U A

N u m

e l e s i

p r e n u m e l e



86

- câmpurile de Total co şi Total cb se vor calcula prinnumărarea zilelor în care fiecare angajat a fost înconcediu de odihnă, respectiv în concediu de boală

folosind funcţia COUNTIF , cu condiţia =co , respectiv=cb , iar domeniul pentru care se aplică va fi format dincelulele de la data de 1 mai până la 31 mai pentru

fiecare persoană în parte. (ex. pentru primul angajat B5:AG5 ). După ce aţi construit acest tabel, inseraţi comentarii astfel:

- zilei de 1 mai – următorul comentariu “Zi liberă prinlege”

1. selectaţi celula B4 (în care avem data de 1 mai);

2. din meniul Insert alegeţi comanda Comment;

3. introduceţi textul: “Zi liberă prin lege”;

4. executaţi un clic pe data de 6 mai.Continuaţi inserarea comentariilor astfel:

- celulelor care reprezintă zilele de sâmbătă 6, 12, 18 şi 26 – comentariul “Azi este sâmbătă”;

- zilelor de duminică, adică celulelor care conţinnumerele 7, 13, 19 şi 27 – comentariul “Azi esteduminică”.

Pentru a nu scrie pentru fiecare zi de sâmbătă acelaşi

comentariu, după ce aţi scris comentariul pentru data de 6 mai

copiaţi celula cu 6 mai şi folosind metoda Paste Special , cu opţiuneaComments ataşaţi celorlalte zile de sâmbătă comentariul copiat.

Pentru ziua de duminică, 7 mai, copiaţi folosind metoda demai sus comentariul de la celula cu 6 mai, iar apoi modificaţicomentariul scriind în loc de sâmbătă, duminică. Copiaţi apoi acestcomentariu şi atribuiţi-l celorlalte celule corespunzătoare zilelor deduminică din luna mai.



87

10. Lucrul cu mai multe foi de calcul

Exemplu: Construiţi următorul tabel , conţinând preţul produselor dintr-un magazin în luna Ianuarie.

Observaţie: coloanele TVA, Preţ cu TVA, Adaos şi Preţ final

calculaţi-le folosind formulele:

TVA 19% = Preţ*19%, ( Prin 19% se înţelege celula

D4)

Preţ cu TVA = Preţ + TVA,

Adaos 15% = Preţ*15% ( Prin 15% se înţelege

celula F4)

Preţ final =Preţ cu TVA + Adaos.

Aveţi grijă să fixaţi celulele D4 (prin $D$4 ), respectiv F4

(prin $F$4 ) când le folosiţi în formule pentru a nu comite erori.

În mod normal, formulele de calcul vor rămâne aceleaşi şi

pentru lunile ce vor urma. Astfel, ne-ar ajuta dacă am păstra tabelul

din luna Ianuarie, efectuând asupra lui doar modificările ce intervin

în luna Februarie, Martie, ....

A B C D E F G

12

3 TVA Adaos4 19% 15%5 1 Zahar 9,500 Lei 1,805 Lei 11,305 Lei 1,425 Lei 12,730 Lei6 2 Faina 12,000 Lei 2,280 Lei 14,280 Lei 1,800 Lei 16,080 Lei7 3 Ulei 19,000 Lei 3,610 Lei 22,610 Lei 2,850 Lei 25,460 Lei8 4 Orez 7,500 Lei 1,425 Lei 8,925 Lei 1,125 Lei 10,050 Lei9 5 Unt 13,000 Lei 2,470 Lei 15,470 Lei 1,950 Lei 17,420 Lei

Pretul produselor in luna IANUARIE

Nr.crt.Denumire

produsPret

Pret cuTVA

Pret final



88

Pentru aceasta, în acelaşi fişier (sau registru de calcul), vom

face o nouă foaie de calcul, în care vom copia conţinutul primei foi

de calcul, iar aici vom efectua modificările dorite.

Fiecare foaie de calcul o vom redenumi în funcţie de

conţinutul fiecăreia astfel: Preţuri Ianuarie, Preţuri Februarie, etc.

10.1. Redenumiea unei foi de calcul

Pentru a redenumi o foaie de calcul:

• se apasă butonul drept al mouse-ului pe denumirea foii decalcul (Sheet1) şi din meniul rapid se alege comanda

Rename sau

• se efectuează un dublu clic pe denumirea foii de calcul(Sheet1)

• după aceasta, denumirea foii de calcul apare scrisă pefond negru. Prin apăsarea tastei Delete se şterge vecheadenumire a foii, iar dvs. puteţi introduce noua denumire.

Temă: Redenumiţi foaia de calcul pe care aţi construit tabelul de la

începutul capitolului, modificându-i numele în Preturi

Ianuarie.

10.2. Ştergerea unei foi de calcul

Pentru a şterge o foaie de calcul se apasă butonul drept al

mouse-ului pe denumirea foii de calcul care se şterge, iar din meniul



89

care se deschide se alege comanda Delete.

În registrul nostru de calcul, pe lângă foaia de calcul pe care o

avem mai există şi altele, denumite Sheet2, Sheet3, ...

Temă: Ştergeţi toate foile de calcul din registrul de calcul luat ca

exemplu, mai puţin cea cu denumirea Preţuri Ianuarie.

10.3. Inserarea unei foi de calcul

Pentru a insera o foaie de calcul se poate alege una din

următoare metode:

• Din meniul Insert se alege comanda Worksheet; • Din meniul rapid care se deschide la apăsarea butonului

drept pe denumirea unei foi de calcul se alege opţiuneaInsert..., iar din fereastra care se deschide în urmaefectuării acestei operaţii se alege varianta Worksheet.

Observaţie: inserarea noii foi de calcul se face înaintea foii de

calcul active în momentul inserării.

Temă: Inseraţi o foaie de calcul nouă înaintea foii de calcul Preţuri

Ianuarie şi modificaţi numele foii de calcul nou inserate în

Preţuri Februarie.

10.4. Mutarea unei foi de calcul

Când vorbim despre mutarea unei foi de calcul ne putemgândi la modificarea poziţiei foii de calcul respective în cadrul

aceluiaşi registru, sau la mutarea ei într-un alt registru de calcul.



90

• mutarea foii de calcul în cadrul aceluiaşi registru

1. folosind mouse-ul – ţinând apăsat butonul stâng almouse-ului pe denumirea foii de calcul se tragemouse-ul în dreapta sau stânga, până când săgeataindică poziţia în care se doreşte mutarea foii decalcul. În acest moment se eliberează butonulmouse-ului.

2. folosind meniul rapid

- Se efectuează un clic pe butonul drept almouse-ului în dreptul denumirii foii de calcul.

- Din meniul rapid se alege opţiunea Move orCopy...

- În căsuţa Before sheet se alege foaia de calculînaintea căreia se face mutarea, iar apoi seapasă butonul OK .

Observaţie: dacă doriţi mutarea foii de calcul la sfârşit, selectaţi din

căsuţa Before sheet varianta move to end.

• mutarea foii de calcul într-un alt registru de calcul

- În căsuţa To book se alege registrul de calculîn care se face mutarea;



91

A B C D E F G

12

3 TVA Adaos4 19% 20%5 1 Zahar 9,500 Lei 1,805 Lei 11,305 Lei 1,900 Lei 13,205 Lei6 2 Faina 12,000 Lei 2,280 Lei 14,280 Lei 2,400 Lei 16,680 Lei7 3 Ulei 19,000 Lei 3,610 Lei 22,610 Lei 3,800 Lei 26,410 Lei8 4 Orez 7,500 Lei 1,425 Lei 8,925 Lei 1,500 Lei 10,425 Lei9 5 Unt 13,000 Lei 2,470 Lei 15,470 Lei 2,600 Lei 18,070 Lei

Pretul produselor in luna FEBRUARIE

Nr.crt.Denumire

produsPret

Pret cuTVA

Pret final

- În căsuţa Before sheet se alege foaia de calculînaintea căreia se face mutarea, iar apoi seapasă butonul OK .

Dacă în momentul în care se face mutarea în alt registru sunt

deschise mai multe registre de calcul, ele vor apărea în lista oferită în

căsuţa To book . În cazul în care singurul registru de calcul deschiseste registrul curent, în căsuţa To book vom avea doar registrul de

calcul curent şi posibilitatea de a muta foaia de calcul selectată într-

un registru de calcul nou prin alegerea opţiunii new book .

Temă: Mutaţi foaia de calcul Preţuri Februarie după foaia de

calcul Preţuri Ianuarie. Copiaţi tabelul din foaia de calcul

Preţuri Ianuarie în foaia de calcul Preţuri Februarie şiefectuaţi apoi modificările: în titlu modificaţi luna Ianuarie

cu Luna Februarie, iar celula F4 , în care avem procentul de

adaos (15%) înlocuiţi-l cu 20%. În acest moment ar trebui să

se modifice automat preţul final şi valoarea adaosului pentru

fiecare dintre produse astfel:

10.5. Copierea unei foi de calcul



92

Copierea unei foi de calcul se face în mod asemănător cu

mutarea unei foi de calcul folosind meniul rapid, diferenţa constând

în faptul că pentru a se realiza copierea va trebui să bifaţi căsuţa

Create a copy din fereastra care se deschide în urma alegerii

comenzii Move or Copy din meniul rapid.

Temă: Copiaţi foaia de calcul Preţuri Ianuarie după foaia de calcul

Preţuri Februarie. Modificaţi-i apoi numele în Preţuri Martie

şi înlocuiţi numele lunii Ianuarie cu luna Martie.

Modificaţi apoi preţurile produselor după cum doriţi.

10.6. Vizualizarea denumirilor foilor de calcul

Pentru a putea vedea ce foi de calcul avem într-un registru de

calcul, cu ajutorul săgeţilor din partea de jos a ecranului putem

modifica zona de vizibilitate a acestora astfel:

- determină deplasarea zonei de vizibilitate a denumirilor

foilor de calcul la prima foaie de calcul;


foilor de calcul cu o foaie spre stânga;


foilor de calcul cu o foaie spre dreapta;


foilor de calcul spre ultima foaie de calcul.



93

11. Afişarea datelor în mod convenabil

De obicei, când se creează un tabel care conţine mai multeinformaţii, acestea se introduc în ordinea în care acestea se obţin.

Pentru a avea informaţiile sub forma dorită, programul Excel

ne pune la dispoziţie următoarele metode:

• sortarea datelor;• filtrarea datelor;• căutarea datelor;

• împărţirea ecranului;• ascunderea unor elemente.

11.1. Sortarea datelor dintr-un tabel

Sortarea se foloseşte în cazul în care ne interesează toate

înregistrările dintr-un tabel, dar într-o altă ordine. Pentru a sorta un

tabel se poate alege una din următoarele metode:

• Sortarea folosind bara de instrumente

1. Se selectează zona care se sortează, începând cucoloana după care se face sortarea;

2. Se apasă butonul sau butonul în funcţie demodul în care se doreşte sortarea - în ordinecrescătoare (alfabetică) sau descrescătoare (invers -alfabetică).

Exemplu: Luăm în considerare tabelul construit anterior, cu

Preţurile produselor în luna Ianuarie.



94

Să se ordoneze alfabetic produsele din tabel.

1. Selectaţi celulele de la B5 la B9;

2. Apăsaţi butonul pentru sortare alfabetică;

3. Observaţi acum că deşi produsele s-au ordonat alfabetic, preţurile nu mai corespund situaţiei iniţiale;

4. Refaceţi tabelul iniţial prin efectuarea operaţiei Undo(butonul sau din meniul Edit comanda Undo );

5. Selectaţi celulele de la B5 la G9 şi apăsaţi din nou butonul pentru sortare alfabetică;

6. Observaţi acum că tabelul este ordonat alfabetic după produse, iar valorile corespunzătoare fiecărui produs sunt corecte.

• Sortarea folosind meniul Data

1. Se selectează o celulă din coloana pe care se constituiecriteriul de sortare;

2. Din meniul Data se alege comanda Sort... , după care seva deschide fereastra:

A B C D E F G

12

3 TVA Adaos

4 19% 15%5 1 Zahar 9,500 Lei 1,805 Lei 11,305 Lei 1,425 Lei 12,730 Lei6 2 Faina 12,000 Lei 2,280 Lei 14,280 Lei 1,800 Lei 16,080 Lei7 3 Ulei 19,000 Lei 3,610 Lei 22,610 Lei 2,850 Lei 25,460 Lei8 4 Orez 7,500 Lei 1,425 Lei 8,925 Lei 1,125 Lei 10,050 Lei9 5 Unt 13,000 Lei 2,470 Lei 15,470 Lei 1,950 Lei 17,420 Lei

Pretul produselor in luna IANUARIE

Nr.crt.Denumire

produsPret

Pret cu

TVAPret final



95

3. În căsuţa Sort by se selectează alegând din lista care sedeschide coloana după care se face sortarea;

4. În cazul în care în prima coloană aleasă ca şi criteriu desortare există mai multe înregistrări cu acelaşi conţinut,sortarea se poate face după o altă coloană, care sespecifică în căsuţa Then by, şi aşa mai departe.

5. În partea dreaptă corespunzătoare fiecărei căsuţe sestabileşte modul de sortare – crescător (Ascending) sau

descrescător (Descending).6. Dacă în partea de jos a ferestrei se bifează opţiunea

Header row, la efectuarea sortării nu se ia în considerarecapul de tabel (prima linie). Dacă se bifează opţiunea Noheader row, atunci se ia în considerare inclusiv primalinie, sortarea aplicându-se întregului tabel.

Exemplu: să luăm următorul tabel ca exemplu:

A B C D1 Nume Prenume Nota

2 Popescu Adrian 83 Munteanu Cristian 94 Popescu Mircea 55 Anghel Adela 96 Simota Mirela 107 Munteanu Marius 98



96

Folosind meniul Data vom sorta acest tabel în ordine

alfabetică, după primele două coloane astfel:

1. selectaţi celula A3 (sau orice altă celulă dincoloana A );

2. alegeţi din meniul Data comanda Sort...; 3. în căsuţa Sort by alegeţi Nume, iar sortarea faceţi-

o în ordine alfabetică, bifând opţiunea Ascending;

4. în căsuţa Then by alegeţi Prenume, iar apoi bifaţiopţiunea Ascending;

5. în partea de jos a ferestrei bifaţi opţiunea Headerrow.

Va trebui să obţineţi tabelul sub forma:

Temă: Încercaţi apoi o sortare în ordinea notelor, iar în cazul celor

cu note egale, în ordine invers – alfabetică.

11.2. Filtrarea datelor dintr-un tabel

Filtrarea se foloseşte în cazul în care nu ne interesează toate

înregistrările dintr-un tabel, ci doar acelea care îndeplinesc o anumită

condiţie. Pentru a filtra un tabel se parcurg următoarele etape:1. Se selectează una din celulele capului de tabel;

A B C D1 Nume Prenume Nota2 Anghel Adela 93 Munteanu Cristian 94 Munteanu Marius 95 Popescu Adrian 86 Popescu Mircea 57 Simota Mirela 108



97

2. Din meniul Data se alege comanda Filter →→→→ AutoFilter.În acest moment, în dreptul fiecărei celule de pe aceeaşi linie

cu celula selectată apare câte o săgeată. Apăsând pe săgeata din

dreptul unei celule este permisă specificarea condiţiei care trebuie

îndeplinită de o înregistrare, din punctul de vedere al celulelor din

coloana respectivă.

Din lista care se va deschide se poate alege una dinvariantele:

• All – nu se impun condiţii acestei coloane;• Top 10 – se afişează doar primele 10 linii;• Blanks – se afişează doar liniile care nu au nimic în

celula de pe coloana asupra căreia lucrăm;• No blanks (în unele cazuri) – se vor afişa doar

înregistrările care în celula corespunzătoare coloaneiasupra căreia se pun condiţiile au valori. (nu sunt vide);

• Una din valorile existente – se vor afişa doar celulelecare au în celula de pe coloana în cauză valoareaselectată;

• Custom... – în urma alegerii acestei variante se vadeschide următoarea fereastră care permite introducereacondiţiei care va constitui criteriul de selecţie al datelor.



98

În prima căsuţă din stânga se alege tipul de comparaţie care

se face între datele din coloana în cauză şi valoarea ce se va scrie în

căsuţa din dreapta.

Tipuri de comparaţie:

equals – este egal cu valoarea din dreapta does not equal – nu este egal cu valoarea din dreapta is greater than – este mai mare decât valoarea din

dreapta is greater than or equal to – este mai mare sau egal

decât valoarea din dreapta is less than – este mai mic decât valoarea din dreapta is less than or equal to – este mai mic sau egal decât

valoarea din dreapta begins with – începe cu textul indicat în dreapta does not begin with – nu începe cu textul indicat în

dreapta ends with – se termină cu textul indicat în dreapta does not end with – nu se termină cu textul indicat în

dreapta contains – conţine textul indicat în dreapta does not contain – nu conţine textul indicat în dreapta

Dacă se doreşte crearea unei condiţii compuse se bifează în

mod corespunzător operatorul logic And sau Or şi în căsuţele careurmează se introduce următoarea parte a condiţiei. Apoi se apasă

butonul OK .



99

3. Dacă dintre înregistrările astfel selectate ne intereseazădoar o parte, se pot impune şi alte condiţii, celorlaltecoloane.

4. Anularea selecţiei, sau a filtrului se face prin alegerea dinmeniul Data a comenzii Filter →→→→ AutoFilter.

Exemplu 1: Din tabelul considerat anterior, să se vizualizeze doar

acele înregistrări pentru care numele este Popescu.

1. selectaţi celula A1; 2. Din meniul Data alegeţi comanda Filter →→→→

AutoFilter, 3. Apăsaţi pe săgeata din dreptul celulei în care

aveţi numele ( A1 );4. Alegeţi din listă Popescu.

Ar trebui ca acum să aveţi următorul tabel:


acele înregistrări pentru care prenumele începe cu

litera M.

1. Deoarece tabelul este deja filtrat, se renunţă la selecţia anterioară alegând din listacorespunzătoare celulei A1 , în care avem

Numele, opţiunea All;

2. Apăsaţi săgeata din dreptul celulei B1 , în careavem prenumele;

3. Din listă alegeţi opţiunea Custom...;

4. În căsuţa din stânga alegeţi varianta Beginswith,

5. În căsuţa din dreapta introduceţi litera m;

6. Apăsaţi apoi butonul OK .

A B C D1 Nume Prenume Nota5 Popescu Adrian 86 Popescu Mircea 5



100



acele înregistrări pentru care nota este mai mare sau

egală cu 8.

1. Deoarece tabelul este deja filtrat, se renunţă la selecţia anterioară alegând din listacorespunzătoare celulei B1 , în care aven

prenumele opţiunea All;

2. Apăsaţi săgeata din dreptul celulei C1 , în careavem notele;


4. În căsuţa din stânga alegeţi varianta Is greaterthan or equal to;

5. În căsuţa din dreapta introduceţi cifra 8;




acele înregistrări pentru care nota este mai mare sau

egală cu 8 şi au litera n în prenume.

A B C D1 Nume Prenume Nota4 Munteanu Marius 96 Popescu Mircea 57 Simota Mirela 10

A B C D1 Nume Prenume Nota2 Anghel Adela 93 Munteanu Cristian 94 Munteanu Marius 95 Popescu Adrian 87 Simota Mirela 10



101

1. Deoarece tabelul este deja filtrat, după note, iar selecţia ne convine, mai rămâne doar să stabilimcare dintre înregistrările afişate să rămână vizibile.

2. Apăsaţi săgeata din dreptul celulei B1 , în careavem prenumele;


4. În căsuţa din stânga alegeţi varianta Contains;

5. În căsuţa din dreapta introduceţi litera n;



11.3. Căutarea datelor într-un tabel

În cazul unui tabel cu un număr mare de înregistrări, pentru a

găsi rapid o anumită înregistrare se pot parcurge următoarele etape:

1. Se selectează o celulă din coloana în care se face căutarea;

2. Din meniul Edit se alegeţi comanda Find sau se apasăcombinaţia de taste Ctrl + F, în urma căreia se deschidefereastra;

A B C D

1 Nume Prenume Nota3 Munteanu Cristian 95 Popescu Adrian 8



102

3. În căsuţa Find what se introduce textul sau valoarea carese caută;

4. În căsuţa Search se specifică direcţia în care se facecăutarea (pe linii, pe coloane);

5. În căsuţa Look in se specifică în ce componentă a celuleise efectuează căutarea (în formule, în valori, încomentarii);

6. Prin bifarea căsuţei Match case se face diferenţa întreliterele mari şi cele mici, iar la debifarea ei nu se mai ţinecont de diferenţa între literele mari şi cele mici;

7. Se apasă butonul Find Next după ce se stabileşte ce, undeşi cum se caută.

8.

Dacă s-a găsit o înregistrare care se potriveşte cu criteriulintrodus, dar nu este cea dorită, se apasă în continuare

butonul Find Next.

9. La terminare se apasă butonul Close.

11.4. Înlocuirea unui şir de caractere

Pentru a înlocui un şir de caractere cu alt şir de caractere se

poate proceda astfel:

1. Se alege din meniul Edit comanda Replace... sau seapasă combinaţia de taste Ctrl + H şi se va deschidefereastra:



103

2. În căsuţa Find what se introduce şirul de caractere carese înlocuieşte;

3. În căsuţa Replace with se introduce şirul de caractere cucare se înlocuieşte şirul introdus anterior;

4. Celelalte opţiuni sunt asemănătoare opţiunilor de la

comanda Find (descrisă în paragraful 11.3.);5. Folosind butonul Find Next se caută înregistrările în care

apare şirul care se înlocuieşte;

6. Apăsând butonul Replace se înlocuieşte şirul căutat cuşirul din căsuţa în Replace with în prima celulă în care s-a găsit.

7. Apăsând butonul Replace all se înlocuieşte şirul căutat cuşirul din căsuţa Replace with în toată foaia de calcul.

8. Apăsând butonul Close se termină operaţiunea de căutare

şi înlocuire.11.5. Împărţirea ecranului

Există cazuri în care numărul înregistrărilor dintr-un tabel

este foarte mare. În aceste cazuri, când se introduc datele, la un

moment dat nu mai apare pe ecran capul de tabel, sau partea din

stânga a acestuia. Deoarece, în general, capul de tabel este cel care ne

indică ce reprezintă datele care se introduc în acel tabel, iar partea

din stânga este cea care ne indică obiectul căruia-i aparţin datele care

se introduc, este important să ştim cum putem păstra pe ecran tot

timpul aceste elemente ale tabelului.

Ideea este de a împărţi ecranul în patru (sau două) părţi. În

partea de sus, respectiv stânga să avem informaţiile care să fie mereu

vizibile, iar în partea de jos, respectiv din dreapta ecranului să avem

partea de tabel în care se fac completările.

Există două metode de împărţire a ecranului:



104

• Prin îngheţarea (sau fixarea) părţii de sus, respectiv din stângaecranului:

1. Se selectează celula înaintea căreia se face îngheţarea;

2. Din meniul Window se alege comanda Freeze Panes. Exemplu: Să se completeze tabelul considerat anterior, cu încă 30

de elevi şi notele lor . Se observă acum că pe ecran nu

este vizibil capul de tabel. Să fixăm (îngheţăm) pe ecran

capul de tabel, adică tot ceea ce este deasupra liniei 2.

• Deoarece nu vreau să fixăm nimic în partea stângă, selectaţi celula din prima coloană a liniei 2, adică celulaA2.

Din meniul Window alegeţi comanda Freeze Panes;

Acum folosind tastatura sau barele de derularemergeţi pe ultima înregistrare a tabelului;

Veţi observa că de această dată, înregistrările dispar sub capul de tabel, acesta fiind tot timpul vizibil peecran.

Dezgheţarea se face alegând din meniul Window comanda

Unfreeze Panes. Nu se pot face două îngheţări consecutive. Pentru a

face o altă îngheţare, va trebui anulată îngheţarea anterioară, iar apoi

se aplică aceeaşi metodă.

Exemplu: Haideţi acum să îngheţăm şi prima coloană a tabelului.

Pentru aceasta va trebui să selectăm celula B2 înainte de

a face îngheţarea, deoarece se îngheaţă ceea ce este

deasupra şi ceea ce este în partea stângă a celulei

selectate în momentul îngheţării.

Îngheţarea o faceţi apoi ca mai înainte.

Derulaţi apoi ecranul spre dreapta şi în jos. Observaţică elementele fixate vor rămâne în aceeaşi poziţie.



105

• Prin “scindare”

1. Se selectează celula înaintea căreia se face împărţireaecranului (scindarea);

2. Din meniul Window se alege comanda Split.

Dacă în cazul îngheţării partea din stânga, respectiv cea de

sus rămâneau fixate, prin scindare toate cele 4 ferestre pot fi derulate,

conţinând aceleaşi date.

Temă: Aplicaţi metoda de scindare pentru aceleaşi exemple luate la

îngheţare. Înainte de a începe scindarea, anulaţi îngheţarea.

Observaţi diferenţa.

Anularea scindării se face alegând din meniul Window

comanda Remove Split.

11.6. Ascunderea elementelor unui registru decalcul

Există cazuri în care nu toate informaţiile dintr-o foaie de

calcul ne interesează. În aceste cazuri, putem ascunde linii, coloane,

foi de calcul sau chiar întregul registrul de calcul care nu ne

interesează.

11.6.1. Ascunderea / reafişarea unei linii

• Pentru a ascunde o linie se procedează astfel:1. Se selectează o celulă de pe linia respectivă;2. Din meniul Format se alege comanda Row cu

opţiunea Hide



106

sau

1. Se selectează linia respectivă;2. Din meniul rapid se alege comanda Hide.

• Pentru a reafişa o linie ascunsă se procedează astfel:1. Se selectează liniile între care se află linia ascunsă a

cărei reafişare se doreşte;2. Din meniul Format se alege comanda Row cuopţiunea Unhide

sau

Din meniul rapid se alege comanda Unhide.

11.6.2. Ascunderea / reafişarea unei coloane

• Pentru a ascunde o coloană se procedează astfel:

1. Se selectează o celulă de pe coloana respectivă;2. Din meniul Format se alege comanda Column cuopţiunea Hide

sau

1. Se selectează coloana respectivă;2. Din meniul rapid se alege comanda Hide.

• Pentru a reafişa o coloană ascunsă se procedează astfel:1. Se selectează coloanele între care se află coloana

ascunsă a cărei reafişare se doreşte;

2. Din meniul Format se alege comanda Column cuopţiunea Unhide sau

Din meniul rapid se alege comanda Unhide.

11.6.3. Ascunderea/ reafişarea unei foi de calcul• Pentru a ascunde o foaie de calcul se procedează astfel:



107

1. Se selectează foaia de calcul respectivă;

2. Din meniul Format se alege comanda Sheet cuopţiunea Hide.

• Pentru a reafişa o foaie de calcul ascunsă se procedeazăastfel:

1. Din meniul Format se alege comanda Sheet cuopţiunea Unhide;

2. Din lista oferită se alege foaia de calcul a căreireafişare se doreşte.

11.6.4. Ascunderea/ reafişarea unui registru decalcul

Pentru ascunderea unui registru de calcul, se deschide

registrul respectiv, iar din meniul Window se alege comanda Hide.Pentru reafişarea unui registru de calcul se alege din meniul

Window comanda Unhide…, iar din lista oferită se alege registrul

de calcul a cărei reafişare se doreşte.

Temă: Încercaţi toate variantele expuse.

12. Listarea documentelor Excel

4.9. Vizualizarea foii de calcul



108

Pentru a şti dinainte cum arată paginile noastre dacă ar fi

scoase la imprimantă avem posibilitatea vizualizării lor cu ajutorul

comenzii Print Preview din meniul File, sau prin apăsarea butonului

Print Preview

În urma activării acestei comenzi se va deschide o fereastră încare avem prezentat conţinutul unei

pagini. Prin folosirea barelor de derularesunt vizibile, pe rând, şi celelalte pagini,iar în partea de sus apare următorulmeniu:

• Butoanele Next şi Previous pot fi folosite pentru a realiza

trecerea de la o pagină la alta.• Butonul Zoom se foloseşte pentru a mări sau micşora o

anumită porţiune din pagina curentă.

• Butonul Print… se foloseşte pentru transmitereacomenzii de listare la imprimantă.

• Butonul Setup… se foloseşte pentru a stabilicaracteristicile paginilor.

• Butonul Margins permite modificarea marginilor carerămân neimprimate.

• Butonul Page Break Preview determină împărţirea foiide calcul în pagini, pe fiecare apărând scris numărul

paginii.

• În cazul în care foaia de calcul este deja împărţită în pagini, în locul butonului Page Break Preview apare butonul Normal View, care determină revenirea lanormal.

• Butonul Close determină ieşirea din vizualizarea paginilor şi revenirea la foaia de calcul.

4.10. Stabilirea caracteristicilor hârtiei



109

Pentru a stabili caracteristicile unei pagini se alege din meniul

File comanda Page Setup…

Din fereastra Page Setup care se deschide, pentru stabilirea

caracteristicilor hârtiei se apasă eticheta Page din partea de sus aferestrei şi va trebui ca pe ecran să apară în acest moment următoarea

fereastră:

• Secţiunea Orientation - Bifarea opţiunii Portrait – determină afişarea şi,

implicit, imprimarea pe lăţimea foii.- Bifarea opţiunii Landscape - determină afişarea şi,

implicit, imprimarea pe lungimea foii.

• Secţiunea Scaling - Bifarea opţiunii Adjust to: - determină redarea

conţinutului foii de calcul la o scară de 100% implicit (sau cât % este specificat în căsuţaalăturată).

- Bifarea opţiunii Fit to: - determină restrângereaautomată a dimensiunii caracterelor, păstrând

proporţiile, astfel încât ceea ce este scris în foaia decalcul să încapă pe atâtea pagini câte suntspecificate în căsuţa de după Fit to ca lăţime şi pe



110

atâtea foi câte sunt specificate în căsuţa următoareca lungime.

• Ultima secţiune- În căsuţa Page size se specifică tipul de pagină pe

care se va face imprimarea. Pentru aceasta apăsaţi pe săgeata din dreptul căsuţei respective şi alegeţitipul dorit. În principal formatul A4.

- În căsuţa Print quality se specifică fidelitatea deimprimare.

4.11. Stabilirea marginilor hârtiei

Pentru a stabili marginile unei pagini se alege din meniul File

comanda Page Setup…, iar în fereastra Page Setup se apasă etichetaMargins din partea de sus a ferestrei.

Va trebui ca pe ecran să apară în acest moment următoarea

fereastră:

• Margini

- În căsuţa Top se specifică dimensiunea marginii desus a paginii, care rămâne nescrisă.



111

- În căsuţa Bottom se specifică dimensiunea marginiide jos a paginii, care rămâne nescrisă.

- În căsuţa Left se specifică dimensiunea marginii dinstânga paginii, care rămâne nescrisă.

- În căsuţa Right se specifică dimensiunea marginiidin dreapta paginii, care rămâne nescrisă.

• Spaţiu pentru antet, spaţiu pentru nota de subsol

- În căsuţa Header se specifică dimensiunea zoneialocate scrierii antetelor.

- În căsuţa Footer se specifică dimensiunea zoneialocate scrierii notelor de subsol.

• Centrarea datelor în pagină

- Bifarea căsuţei Horizontally determină centrareadatelor pe orizontală.

- Bifarea căsuţei Vertically determină centrareadatelor pe verticală.Exemplu: Să se construiască următorul tabel, în care caracterele

folosite pentru scrierea datelor din tabel sunt de 14, iar

pentru titlu folosiţi caractere de 18.

- Alegeţi din meniul File comanda Page Setup… şi apăsaţieticheta Page.

- În această fereastră: bifaţi opţiunea Portrait din secţiunea Orientation ,

dacă nu este deja bifată; bifaţi opţiunea Adjust to din secţiunea Scaling , dacă

aceasta nu este deja bifată; alegeţi în căsuţa Paper size formatul de pagină A4

A B C D E F G H123 Somaj Sanatate CAS4 1% 7% 11,67%5 Popa A. 2.400.0006 Popescu A. 1.975.000

7 Oprea O. 3.800.0008 Stoica C. 4.500.0009 Munteanu B. 2.900.00010 Safta G. 1.750.000

Rest de plata

Stat de plata pentru luna IUNIE 2001

Nume Salar incadrare Venit impozabil Impozit



112

- apăsaţi acum butonul Print Preview.

- Veţi observa probabil, că pe prima pagină nu este vizibilă toată foaia de calcul, o parte din coloane trecând pe a doua pagină.

- Pentru a face în aşa fel încât să încapă pe aceeaşi pagină tot conţinutul foii de calcul, procedaţi astfel:

-

Apăsaţi butonul Close; - Alegeţi din meniul File comanda Page Setup… şi apăsaţieticheta Page.

- În această fereastră: bifaţi opţiunea Fit to din secţiunea Scaling , şi în

căsuţele alăturate selectaţi valoarea 1.- apăsaţi acum butonul Print Preview.

Temă:

• Deoarece tabelul nostru se întinde mai mult pe lăţime

decât în lungime, modificaţi orientarea paginii de la formatul Portret la formatul Landscape.

• Apoi, din fereastra rezultată în urma apăsării eticheteiMargins din fereastra Page Setup , stabiliţi centrarea peverticală a tabelului.

• Dacă doriţi puteţi modifica marginile pentru a vedea ceefecte au asupra paginii care se imprimă.

• Redenumiţi foaia de calcul ua Iunie, în loc de Sheet1 şi salvaţi registrul de calcul sub numele Salarii.xls

Observaţie: pentru a observa modificările făcute apăsaţi de fiecare

dată butonul Print Preview.

4.12. Stabilirea antetului şi notei de subsol

Pentru a specifica antetul sau nota de subsol a paginilor unei

foi de calcul se alege din meniul File comanda Page Setup…, iar dinfereastra Page Setup eticheta Header/Footer din partea de sus a



113

ferestrei. Va trebui ca pe ecran să apară în acest moment următoarea

fereastră:

• Pentru stabilirea antetului apăsaţi butonul Custom Header…

• Pentru stabilirea notei de subsol apăsaţi butonul CustomFooter…

După activarea unuia din aceste butoane pe ecran aparefereastra care permite stabilirea efectivăa informaţiilor care vor apărea ca antet,respectiv ca notă de subsol.



114

După cum putem observa, partea de sus, respectiv de jos, este

împărţită în trei: stânga, centru şi dreapta.

În cele trei zone putem edita orice text dorim, atâta timp cât

nu depăşesc un anumit număr de caractere rezervat acestui scop.

Pe lângă texte, cu ajutorul butoanelor din partea de sus aferestrei putem introduce următoarele informaţii:

• Numărul paginii curente – prin apăsarea butonuluise scrie în zona selectată [&Page];

• Numărul total de pagini pe care se întinde foaia noastrăde calcul – prin apăsarea butonului se scrie în zonaselectată [&Pages];

• Data curentă (cunoscută de calculator) – prin apăsarea butonului se scrie în zona selectată[&Date];

• Ora curentă (cunoscută de calculator) – prin apăsarea butonului se scrie în zona selectată[&Time];

• Denumirea registrului de calcul – prin apăsarea butonului se scrie în zona selectată[&File];

• Denumirea foii de calcul – prin apăsarea butonului sescrie în zona selectată [&Tab];



115

• Pentru modificarea fontului selectaţi textul al cărui fontdoriţi să-l modificaţi şi apăsaţi butonul .

Exemplu: În exemplul considerat anterior, introduceţi:

ca antet:- în partea stângă: textul “Şcoala generală nr. 6” - în partea dreaptă: denumirea registrului de

calcul, textul “luna” şi apoi numele foii decalcul.

ca notă de subsol:- în partea stângă: textul “Pag. ” şi numărul

paginii curente - în centru: data curentă - în partea dreaptă: ora curentă

Rezolvare: Alegeţi din meniul File comanda Page Setup , iar apoi

apăsaţi eticheta Header/Footer.

Antetul:- Apăsaţi butonul Custom Header…; - Efectuaţi un clic al mouse-ului în partea stângă şi

introduceţi textul “Şcoala generală nr. 6”;- Efectuaţi un clic al mouse-ului în partea dreaptă

şi apăsaţi butonul introduceţi textul “ luna“

şi apăsaţi apoi ;- Apăsaţi acum butonul OK .

Nota de subsol:- Apăsaţi butonul Custom Footer…; - Efectuaţi un clic al mouse-ului în partea stângă şi

introduceţi textul “Pag. ” după care apăsaţibutonul ;

- Efectuaţi un clic al mouse-ului în partea dincentru şi apăsaţi butonul ;

- Efectuaţi un clic al mouse-ului în partea dindreapta şi apăsaţi butonul ;

- Apăsaţi acum butonul OK .



116

După ce aţi introdus aceste informaţii apăsaţi butonul Print

Preview pentru a vede efectele produse.

4.13. Stabilirea modului în care se afişeazăinformaţiile

Din meniul File se alege comanda Page Setup, după care se

apasă eticheta Sheet. În urma acestor operaţiuni se va deschide

următoarea fereastră:

• Print Area – la fel ca şi la selectarea datelor pentruformule, se selectează acum zona din foaia de calcul carese afişează, sau tipăreşte, în cazul în care nu doriţiafişarea, respectiv tipărirea, întregii foi de calcul.

• Rows to repeat at top – se specifică liniile care să aparăla începutul fiecărei pagini. (de obicei capul de tabel)

• Columns to repeat at left – se selectează coloanele caresă se repete în partea stângă a fiecărei pagini.

• Gridlines – dacă se bifează această căsuţă se va afişa,

respectiv tipări, şi încadrarea celulelor pentru care nu s-aspecificat bordura.



117

• Black and white – determină reducerea culorilor la alb – negru.

• Row and column headings – determină afişarea,respectiv tipărirea, indicatorilor de linie şi coloană.

• Comments – permite tipărirea comentariilor din foaia decalcul în funcţie de varianta aleasă:

- Fără comentarii- La sfârşitul documentului, specificând adresele

celulelor cărora li s-au asociat comentarii şicomentariile asociate

- Aşa cum este vizibil în foaia de calcul.

• Down, then over şi Over, then down specifică modul încare se face completarea unei pagini (de sus în jos sau dela stânga la dreapta).

Exemplu: Completaţi în exemplul anterior tabelul cu 30 angajaţi,

iar apoi observaţi modul în care se comprimă datele pe pagină.

Deoarece nu dorim să apară un rând scris pedouă pagini bifam opţiunea Fit to din Page Setup→→→→ Page şi specificăm ca datele să se comprimeîntr-o singură foaie.

Ceea ce am obţinut nu este tocmai ce am fi vrut,deoarece nu ne-ar deranja dacă tabelul nostru ar apărea pe mai multe pagini, atâta timp cât o linie

încape ca lungime pe o pagină. Pentru acest lucruvom reveni în fereastra Page Setup →→→→ Page , iar îna doua căsuţă corespunzătoare opţiunii Fit to vomintroduce numărul 20 (sau orice alt număr).

Observaţi din nou, folosind Print Preview , ce amobţinut. Observaţi apoi datele care se vor scrie pea doua pagină.

Aici nu veţi mai şti la ce se referă fiecare dincoloane. Va trebui, deci să facem în aşa fel încât capul de tabel să se păstreze şi pe această pagină.

Apăsaţi butonul Close;

Alegeţi din meniul File →→→→ Page Setup…→→→→Sheet;



118

Apăsaţi butonul cu săgeata roşie din căsuţa Rowsto repeat at top şi selectaţi capul de tabel;

Reveniţi la fereastra anterioară apăsând butonul cu săgeata roşie din bara în care s-au scrisadresele celulelor selectate.

Observaţi efectul produs, folosind din nou butonul Print

Preview.

13. Construirea graficelor

Alături de utilizarea formulelor, posibilitatea construirii

graficelor face ca programul Excel să fie foarte des utilizat.

Crearea graficelor se realizează prin intermediul modulului

grafic, care pune la dispoziţia utilizatorilor o gamă variată de tipuri

de grafice.Pentru a construi un grafic, mai întâi trebuie să avem un tabel

pe baza căruia să realizăm graficul.

Exemplu: Ca să nu facem doar teorie, fără a vedea efectiv cum se

face un grafic, să considerăm următorul tabel :

A B C D E G H12

3

Salar incadrare Nume

Somaj1%

Sanatate7%

CAS11,67%

Impozit18%

Avans40%

Rest deplata

4 2.400.000 Popa A. 24.000 168.000 280.080 432.000 960.000 535.9205 1.975.000 Popescu A. 19.750 138.250 230.483 355.500 790.000 441.0186 3.800.000 Oprea O . 38.000 266.000 443.460 684.000 1.520.000 848.5407 4.500.000 Stoica C. 45.000 315.000 525.150 810.000 1.800.000 1.004.8508 2.900.000 Munteanu B. 29.000 203.000 338.430 522.000 1.160.000 647.5709 1.750.000 Safta G. 17.500 122.500 204.225 315.000 700.000 390.77510

Stat de plata pentru luna IUNIE 2001



119

Pentru construirea tabelului introduceţi doar titlul, capul de

tabel, numele şi salariul de încadrare, restul calculaţi-le după

formula:

=salarîncadrare*procentulspecificatpentrufiecarecoloană,iar pentru restul de plată folosiţi formula:

= salar de încadrare – şomaj –cas – sănătate – impozit – avans

13.1. Etapele de construire a unui grafic

Din meniul Insert se alege comanda Chart sau se apasă butonul Chart de pe bara cu instrumente standard.

În urma efectuării acestei operaţiuni pe ecran se va deschidefereastra primei etape din cele patru aleconstrucţiei graficului.

Înainte de a începe prezentarea primei etape, să vedem cereprezintă butoanele care apar în fiecarefereastră din cele patru etape.

• Butonul Cancel – prin apăsarea lui se renunţă laconstruirea graficului;• Butonul <Back – prin apăsarea lui, atunci când este activ,

se realizează revenirea la etapaanterioară de construcţie;

• Butonul Next > – prin apăsarea lui, atunci când esteactiv, se realizează trecerea la etapaurmătoare de construcţie agraficului;

• Butonul Finish – prin apăsarea lui se încheie procesul deconstruire a graficului.

13.1.1. Tipuri de grafice



120

Alegerea tipului de grafic este prima etapă în realizarea unui

grafic. Imediat după apelarea sesiunii de construire a graficului prin

intermediul comenzii Chart din meniul Insert sau prin apăsarea

butonului Chart, pe ecran apare fereastra:

În partea din stânga a ferestrei avem tipurile de grafice pe

care le putem alege, iar în partea din dreapta avem câteva modele

(sau subtipuri) pentru fiecare tip de grafic.

Putem construi:

• Grafice liniare – tipul Line cu subtipurile asociate – se

pot folosi pentru a evidenţia evoluţia uneia sau mai multor variabile în funcţie de o altă variabilă independentă;

• Histograme – tipurile Bar, Column, Cylinder, Cone,Pyramid cu subtipurile asociate – se pot folosi pentru acompara între ele valorile mai multor variabile;

• Grafice X-Y – tipurile (XY Scatter) şi Bubble cusubtipurile asociate – permit punerea în evidenţă a relaţieidintre două grupe de date;

• Grafice sub formă de arie – tipul Area cu subtipurileasociate – permit reprezentarea sub formă de arii a unor

variabile în funcţie de o variabilă independentă;



121

• Grafice sub formă de suprafaţă – tipul 3D Surface cusubtipurile asociate – permit reprezentarea sub formă desuprafeţe a unor variabile în funcţie de 2 parametrii;

• Grafice vectoriale – tipurile Pie şi Doughnut cusubtipurile asociate – permit compararea părţilor componente ale unui întreg şi evidenţierea acestora;

• Grafice radiale – tipul Radar cu subtipurile asociate – datele sunt prezentate pe axe radiale;

• Stock – permit reprezentare unor parametrii în problemelegate de stocuri.

Observaţie: pot să apară şi alte tipuri de grafice, în funcţie de

versiunea folosită.

După ce aţi ales, din tipul de grafic, subtipul pe care doriţi să-

l construiţi apăsaţi butonul Next pentru a trece la următoarea etapă de

construire a graficului.

Exemplu: Alegeţi pentru tabelul nostru luat ca exemplu, tipul de

grafic Bar , şi ultimul subtip de pe linia a doua. Apăsaţi

apoi butonul Next şi urmăriţi mai departe următoarele

etape pe care le vom prezenta.

13.1.2. Stabilirea surseiDupă apăsarea butonului Next pe ecran ar trebui să apară

fereastra a doua.

În căsuţa Data range se selectează, la fel ca la formule, sursa.

Prin sursă înţelegem acele celule din tabel pentru care se construieşte

graficul, ţinând cont că prima linie şi prima coloană selectată vor

constitui etichete.

Prin bifarea lui Rows sau Columns se stabileşte modul în

care se construieşte graficul: pe linii sau pe coloane.



122

În partea de sus a ferestrei, după selectarea sursei, va apărea

imaginea graficului care se construieşte.

Dacă se constată că nu se obţine tipul de grafic dorit, se apasă

butonul Back şi se selectează din nou tipul graficului, parcurgând

paşii deja prezentaţi.După ce s-a ajuns la forma dorită se apasă butonul Next.

Exemplu: Apăsaţi butonul cu săgeata roşie din căsuţa Data range şi

selectaţi celulele de la B3 la H9 inclusiv, iar apoi reveniţi

la fereastra anterioară prin apăsarea butonului cu

săgeată roşie din bara în care s-au scris adresele celulelor

selectate.

• În acest moment pe ecran ar trebui să aveţi ceva de genul:

• Bifaţi odată opţiunea Rows şi apoi opţiunea Columns pentru aobserva modificările ce au loc pe grafic (priviţi legenda şi ce

scrie în dreptul axelor ).

13.1.3. Stabilirea caracteristicilor elementelorgraficului



123

După apăsarea butonului Next pe ecran ar trebui să apară

fereastra a treia, care conţine mai multe etichete, fiecare deschizând

câte o fereastră.

Caracteristic tuturor acestor ferestre este faptul că prin

intermediul lor se stabilesc informaţiile care apar pe grafic, cum ar fi:titlu, axe, legenda, etc.

Să le luăm pe rând:

• Precizarea titlului şi a denumirilor axelorApăsând eticheta Titles se obţine fereastra:

În căsuţa Chart title se introduce titlul care va apărea

deasupra graficului.

În căsuţele corespunzătoare axelor se trec etichetele care apar

ataşate fiecărei axe.

Exemplu: Scrieţi ca titlu textul “Salarii luna Iunie 2001”, în dreptul

căsuţei Category (X) axis scrieţi textul “Angajaţi”, iar în

dreptul căsuţei Value (Z) axis scrieţi textul “Modul de

împărţire a venitului brut”.Observaţi că după completarea fiecărei căsuţe apar modificări

în partea dreaptă a ferestrei, acolo unde este reprezentat graficul.



124

Observaţie: În funcţie de tipul de grafic ales, şi orientarea axelor se

modifică. După ce terminaţi acest capitol reluaţi

exemplul dat şi alegeţi un alt tip de grafic. Veţi observa

astfel că fereastra a treia diferă de la un grafic la altul.

• Stabilirea informaţiilor legate de axeLa apăsarea etichetei Axes se obţine o fereastră

asemănătoare ferestrei pentru stabilirea titlului, dar în partea

stângă apare:

Prin bifarea butoanelor din această fereastră se pot observa

modificările pe grafic. Toate modificările sunt legate de ceea ce se

scrie în dreptul axelor.

• Stabilirea modului de împărţire a graficului “grid-area graficului”

Apăsând eticheta Gridlines se obţine o fereastră


stângă apare:



125

Prin bifarea căsuţei Major gridlines se obţine o liniere a

graficului cu un pas mai mare, iar prin bifarea căsuţei Minor

gridlines se obţine o liniere mai măruntă a graficului, pe axa

corespunzătoare.

Temă: Bifaţi, pe rând, fiecare căsuţă şi observaţi modificările

produse pe grafic.

• Stabilirea poziţiei legendei Apăsând eticheta Legend se obţine o fereastră


stângă apare:Prin bifarea căsuţei Show legend se realizează afişarea

legendei. Printr-un nou clic pe aceasta se anulează afişarea legendei.



126

În cazul în care s-a stabilit afişarea legendei, se oferă

posibilitatea stabilirii poziţiei în care să fie afişată aceasta, în raport

cu zona rezervată graficului.

Astfel:

Bottom – determină afişarea în partea de jos; Corner – determină afişarea în colţ;

Top – determină afişarea în partea de sus;

Right – determină afişarea în partea dreaptă;

Left – determină afişarea în partea stângă.

• Stabilirea informaţiilor care se afişează efectiv pegraficApăsând eticheta Data labels se obţine o fereastră


stângă apare:

În funcţie de tipul de grafic ales se activează şi celelalte

opţiuni.

None – nu se afişează nimic pe grafic; Show Value – se afişează valorile

corespunzătoare fiecăreicategorii reprezentate;



127

Show percent – se afişează procentele în carese regăsesc valorile reprezentateîn grafic;

Show label – se afişează etichetele valorilor reprezentate;

Show label and percent – se afişează atât

etichetele cât şi procentul în care seregăseşte fiecare valoare reprezentată.Temă: Încercaţi-le pe rând, pe cele disponibile, iar la modificarea

tipului de grafic (puteţi alege varianta Pie ) încercaţi-le din

nou.

• Includerea în grafic a tabelului pentru care s-aconstruit graficulPrin apăsarea etichetei Data Table pe ecran apare o

fereastră care prin bifarea căsuţei Show data tabledetermină includerea în zona rezervată construirii

graficului a tabelului pentru care se realizează graficul.

Temă: Includeţi tabelul în graficul pe care-l construiţi ca exemplu.

După ce s-au stabilit caracteristicile graficului se poate trece

la ultima etapă, prin apăsarea butonului Next.

13.1.4. Stabilirea locului în care să aparegraficul



128

În această ultimă etapă, în fereastra care apare pe ecran se

specifică locul în care se doreşte construirea graficului.

Posibilităţile pe care le avem sunt:

Pe aceeaşi foaie de calcul cu tabelul din care s-au preluatdatele – bifând butonul As object in şi lăsând foaia de

calcul aleasă implicit;

Pe o altă foaie de calcul specificată de dumneavoastră prin selectarea ei din căsuţa As object in;

Pe o foaie nouă, destinată doar graficului – prin bifareacăsuţei As new sheet.

Exemplu: Pentru exemplu considerat de noi alegeţi aceeaşi foaie de

calcul pe care se află şi tabelul, iar apoi apăsaţi butonul

Finish.

13.2. Modificarea unui grafic

13.2.1. Cu ajutorul barei cu instrumenteÎn zona destinată graficului, numită Chart Area sunt reunite

mai multe elemente: titlul, etichetele fiecărei axe, legenda,

componentele colorate care formează graficul, etichetele de pe ele



129

(acolo unde este cazul), axele, zona pe care apare graficul efectiv,

gridarea zonei respective, etc.

Toate aceste elemente care alcătuiesc graficul, le vom numi,

pe scurt, obiecte.

Apăsând butonul drept pe una din barele cu instrumentevizibile sau alegând din meniul View comanda Toolbars, veţi obţine

meniul cu toate barele de instrumente disponibile. Din acest meniu

bifaţi opţiunea Chart.

Astfel, pe ecran va apărea bara cu instrumente pentru

prelucrarea graficului.

Mai întâi, considerăm că trebuie precizat faptul că tot ceea ce

apare după apăsarea butonului Finish din etapa de construire a

graficului nu este un singur element.

Să luăm acum fiecare componentă în parte:

• Din căsuţa Category Axis Title, apăsând pe săgeata dindreapta ei, se poate selecta obiectul din zona graficuluiasupra căruia se doreşte efectuarea unei modificări.

Exemplu: Selectaţi zona alocată întregului grafic prin alegereaobiectului Chart Area.

• Butonul permite modificarea culorii, fontului sau a proprietăţilor obiectului selectat.

Exemplu: - Modificaţi culoarea obiectului selectat anterior apăsând

butonul prezentat. Apăsaţi eticheta Patterns a ferestrei

care se deschide, iar apoi butonul Fill Effects… Din

fereastra obţinută apăsaţi eticheta Texture şi de aici

alegeţi textura care vă place. Apăsaţi apoi butonul OK



130

şi veţi reveni la fereastra iniţială. Apăsaţi şi aici

butonul OK .

- Aţi văzut ce frumos s-a schimbat fondul pe care sunt

aşezate celelalte obiecte ?

Temă: 1. Încercaţi şi celelalte opţiuni pentru culori. ( Nu aveţi de cevă teme. Nu puteţi strica nimic de aici, indiferent de

variantele pe care le alegeţi).

2. Selectaţi şi alte obiecte şi modificaţi-le caracteristicile

(culoarea, fontul) cu ajutorul butonului prezentat anterior şi

a ferestrelor care se deschid ca urmare a apăsării acestuia.

• Butonul permite efectuarea unor modificări asupra

tipului de grafic care a fost ales atunci când s-a făcutconstrucţia.Temă: dacă doriţi, puteţi trece prin toate variantele oferite.

• Butonul permite afişarea sau renunţarea la afişarealegendei;

• Butonul permite afişarea sau renunţarea la afişareatabelului din care s-a construit graficul;

• Butoanele permit modificarea orientării graficului, pe linii sau pe coloane. Dacă apăsaţi pe ele şi urmăriţi

atent legenda şi etichetele axelor vă veţi da seamaimediat despre ce este vorba.

• Butoanele permit modificarea orientării scrisuluiselectat.

Temă: Selectaţi ca obiect etichetele din dreptul axei X şi apăsaţi, pe

rând cele două butoane. Observaţi modificările.

13.2.2. Prin intermediul meniului rapid



131

Selectând orice obiect din zona graficului şi apăsând butonul

drept, se obţine un meniu care permite efectuarea modificărilor

asupra obiectului selectat.

Dacă se execută un dublu clic pe obiectul selectat, se va

obţine o fereastră prin intermediul căreia se pot efectua modificăriasupra fontului şi culorii obiectului selectat.

13.3. Ştergerea unui grafic

Se poate şterge câte un element al graficului respectând paşii

următori:

1. Se selectează obiectului care se şterge;

2. Se apasă butonul drept pe selecţie;

3. Se alege comanda Clear din meniul rapid.Ştergerea unui grafic se face prin selectarea lui printr-un clic

pe zona graficului şi apăsarea tastei Delete sau alegerea comenzii

Clear din meniul rapid.

14. Inserarea obiectelor



132

A B C D123456

78 Cele mai înalte vârfuri din România:9 Fagaras10 Moldoveanu 2544 m11 Negoiu 2535 m12 Vistea Mare 2529 m13 Laitel 2513 m14 Retezat15 Peleaga 2509 m16 Papusa 2501 m

Pentru a crea rapoarte care să atragă privirea, pentru a le face

cât mai plăcute vizual, sau pentru a le creşte importanţa, foilor de

lucru şi graficelor li se pot adăuga diferite elemente grafice.

De exemplu, pe foaia de lucru se poate afişa o siglă, se poate

crea o schemă logică sau se pot utiliza diverse tipuri de scris saudesene.

14.1. Tipuri de reprezentări grafice

În Microsoft Excel avem două tipuri de reprezentări grafice

care pot fi utilizate: imagini de tip bitmap şi imagini de tip metafişier.

• Tipul Bitmap

- Imaginile sunt alcătuite din puncte sau pixeli.

- Fotografiile, de exemplu, sunt imagini tip bitmap. Atuncicând se selectează o imagine de tip bitmap, bara deinstrumente Picture apare cu instrumente care se potutiliza pentru a trunchia imaginea, a-i adăuga un chenar, astabili transparenţa sau a-i ajusta luminozitatea şicontrastul.

- Imaginile de tip bitmap nu pot fi dezasamblate sau nu poate fi anulată gruparea lor.

Exemplu: Să construim următorul tabel, în care dorim să includem

şi o imagine.



133

Pentru inserarea imaginii se alege din meniul Insert comanda Picture cu opţiunea From File… şi se alegeimaginea dorită.

• Tipul Metafişier

- Imaginile de tip metafişier arată de obicei ca ilustraţiile şisunt alcătuite din linii şi curbe separate, unite într-ungrup.

- Majoritatea ilustraţiilor sau colecţia de elemente graficesunt în format metafişier.

- Asupra imaginilor de tip metafişier este permisă anulareagrupării şi se poate face conversia în obiecte desenate, iar apoi se pot edita reprezentările grafice utilizândinstrumentele de desenare Excel.

- De exemplu, se poate insera o imagine din colecţia degrafică a unei persoane, se poate anula gruparea, se poatemodifica culoarea îmbrăcămintei persoanei şi apoi seadaugă imaginea modificată la o altă imagine din colecţiade grafică.

- Atunci când se selectează o reprezentare grafică de tipmetafişier, comanda Ungroup, care determină anulareagrupării este disponibilă în meniul Draw de pe bara cuinstrumente Drawing.

Pentru inserarea unei astfel de imagini se selectează din

meniul Insert comanda Picture cu opţiunea AutoShapes, în urmacăreia se va deschide meniul următor, cu submeniurile asociate.

De aici se alege orice obiect efectuând un clic pe el.

Temă: Construiţi următorul tabel şi cu ajutorul opţiunii

AutoShapes desenaţi săgeata, elipsa şi omuleţul de mai jos.



134

Aceste trei desene le puteţi grupa astfel:

1. Selectaţi elipsa, ţinând apăsată tasta Ctrl , efectuaţi un clic pe săgeată şi apoi pe omuleţ;

2. Folosiţi din bara cu instrumente Drawing meniul Draw

cu opţiunea Group.În concluzie, pentru a grupa o serie de imagini de acest tip, se

selectează imaginile respective şi se alege din bara cu instrumente

Drawing comanda Draw cu opţiunea Group.

Observaţie: Vă daţi seama că imaginile sunt grupate

deoarece la efectuarea unei operaţii asupra uneia dintre ele,

operaţia va avea efect asupra tuturor imaginilor din grup.

Pentru anularea grupării efectuate asupra unui set de imagini

se alege comanda Draw de pe bara cu instrumente Drawing, cu

opţiunea Ungroup.

14.2. Inserarea imaginilor folosind galeriaClipArt

Galeria ClipArt este o colecţie de imagini pusă la dispoziţiede pachetul Microsoft Office.

A B C D

1 Produs Pret TVA2 Bomboane 12.800 LEI 2.432 LEI3 Ciocolata 17.900 LEI 3.401 LEI4 Înghetata 6.000 LEI 1.140 LEI5 Biscuiti 7.500 LEI 1.425 LEI

6 Guma Orbit 10.000 LEI 1.900 LEI7 Prajitura 15.000 LEI 2.850 LEI

8 TOTAL 69.200 LEI 13.148 LEI9



135

Pentru a insera o imagine din această colecţie se alege din

meniul Insert comanda Picture cu opţiunea ClipArt…

Din fereastra care se deschide se selectează imaginea dorită şi

se execută un dublu clic pe aceasta.

14.3. Inserarea textelor mobile

Adăugarea unui text foilor de calcul se poate face doar prin

tipărirea acestuia în celule şi apoi utilizând opţiunile de formatare, se

pot modifica dimensiunea, alinierea, culoarea, şi aspectul fontului

pentru textul respectiv.

Atunci când se doreşte adăugarea unui text „mobil” care nu

se află într-o anumită celulă — de exemplu, pentru a crea o legendă

pentru o imagine — se poate face adăugarea unei casete text la foaia

de calcul.

De asemenea, se poate face adăugarea unui text la majoritatea

formelor automate, cu excepţia liniilor, conectorilor şi formelor

libere.

Adăugarea unui efect special la text se poate face prin

utilizarea comenzii Picture din meniul Insert cu opţiunea WordArt

sau din bara de instrumente Drawing prin apăsarea butonului .

Se alege din fereastra care se deschide tipul de scris dorit

printr-un dublu clic pe el, iar în căsuţa care apare apoi se introduce

textul dorit.

Se poate crea text umbrit, răsucit, rotit şi lărgit, precum şi text

care este potrivit pentru forme predefinite. Deoarece un efect de text special este un obiect desenat, se pot de asemenea utiliza instrumente



136

din bara de instrumente Drawing pentru a modifica efectul — de

exemplu, pentru a umple un efect de text cu o imagine.

Bara cu instrumente WordArt este:

Temă: Încercaţi toate opţiunile din această bară .

Exemplu: Scrieţi următorul tabel şi introduceţi folosind Insert →→→→

Picture →→→→ WordArt textul “ Premii”

14.4. Inserarea altor obiecte

Pentru a insera alte tipuri de obiecte, se alege din meniul

Insert comanda Object…, iar din fereastra care se deschide se poate

A B C D1 Nume Premiu2 Alex I3 Mimi II4 Gratzi III5 Golfino IV67



137

selecta tipul obiectului pe care doriţi să-l inseraţi.

Prin această metodă se pot insera obiecte create în Paint,

CorelDraw, ecuaţii etc.

Tipul obiectelor care se pot insera prin această metodă, şiimplicit lista care apare în această fereastră depinde de celelalte

programe care sunt instalate pe calculatorul dvs.

15. Exemple

Tema 1:

• Construiţi următorul tabel , în care: Total = suma pe verticală, respectiv orizontală, iar

procent se calculează ca totalul fiecărei linii, coloaneîmpărţit la totalul general (din F10)

Apoi construiţi graficul, fără a lua în considerare titlu,totalurile şi procentele.

A B C D E F G

123 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 Total Procente4 Îmbracaminte 250 280 320 285 1.135 17,38%5 Hrana 300 320 311 298 1.229 18,82%6 Cheltuieli locative 450 460 480 500 1.890 28,94%7 Transport 125 180 200 195 700 10,72%8 Distractii 120 130 150 180 580 8,88%9 Diverse 300 250 190 256 996 15,25%

10 TOTAL 1.545 1.620 1.651 1.714 6.53011 Procente 23,66% 24,81% 25,28% 26,25%121314

15161718192021

Evidenta cheltuielilor dintr-un an

Cheltuielile din TRIM1

250

300

450

125

120

300

Îmbracaminte

Hrana

Cheltuieli locative

Transport

Distractii

Diverse



138

Tema 2:

• Construiţi următorul tabel cu impozitarul pe prima foaie decalcul dint-un registru de calcul, pe care o veţi redenumi ca

Impozitar.

• Pe a doua foaie de calcul, pe care o veţi redenumi ca Stat deplată, realizaţi apoi următorul stat de plată , în care:

Marca, Numele, Salar încadrare, Reţineri, Ded.pers. şiDed.supl., Valoare deduceri se introduc de la tastatură.

Şomaj, CAS, Sănătate, Venit impozabil, Impozit, Avans şiRest de plată se calculează după formulele:

Şomaj = 1% * Salar încadrare

CAS = 11,67% * Salar încadrare

Sănătate = 7% * Salar încadrare

A B C D E12

3 Limita minima Limita maxima Impozit fix Procent

4 - 1.061.000 - 18%5 1.061.001 2.603.000 190.980 23%6 2.603.001 4.146.000 545.640 28%7 4.146.001 5.785.000 977.680 34%

8 5.785.001 - 1.534.940 40%9

IMPOZITAR

A B C D E F G H I J K

12

3

NumeSalar

incadrareSomaj

1%Sanatate

7%CAS

11,67%Ded.pers.

Ded.supl.

Venitimpozabil

ImpozitAvans40%

Rest deplata

4 Popa A. 2,400,000 24,000 168,000 280,080 1.00 0.20 816,720 147,010 960,000 820,9105 Popescu A. 1,975,000 19,750 138,250 230,483 1.00 0.00 1,586,518 311,849 790,000 484,6696 Oprea O. 3,800,000 38,000 266,000 443,460 1.00 0.00 3,052,540 671,511 1,520,000 861,0297 Stoica C. 4,500,000 45,000 315,000 525,150 1.00 0.35 3,614,850 828,958 1,800,000 985,8928 Munteanu B. 7,800,000 78,000 546,000 910,260 1.00 0.35 6,265,740 1,727,236 3,120,000 1,418,5049 Safta G. 1,750,000 17,500 122,500 204,225 1.00 0.70 1,405,775 270,278 700,000 435,497

1011 Valoare deducer i: 926,000

STAT DE PLATA PENTRU LUNA IUNIE 2001



139

Venit impozabil = Salar încadrare - (Somaj + CAS+ Sănătate) - Valoare deduceri * (Ded.pers. +Ded.supl)

Impozit: Dacă Venit impozabil < prima limită maximă din impozitar,

• atunci impozitul = Venit impozabil * primul procent dinimpozitar

• dacă nu se testează:• dacă Venit impozabil < a 2-a limită maximă din

impozitar • atunci impozitul = (Venit impozabil – a 2-a limită minimă

din impozitar ) * al 2-lea procent din impozitar + a 2-avaloare a impozitului fix.

• dacă nu, testează:• dacă Venit impozabil < a 3-a limită maximă din

impozitar • atunci impozitul = (Venit impozabil – a 3-a limită

minimă din impozitar ) * al 3-lea procent din impozitar + a 3-a valoare a impozitului fix.

• dacă nu, testează:• dacă Venit impozabil < a 4-a limită maximă din

impozitar • atunci impozitul = (Venit impozabil – a 4-a limită

minimă din impozitar ) * al 4-lea procent dinimpozitar + a 4-a valoare a impozitului fix.

• dacă nu, testează:• impozitul = (Venit impozabil – a 5-a limită

minimă din impozitar ) * al 5-lea procent dinimpozitar + a 5-a valoare a impozitului fix.

Observaţie: Am realizat acest mod de calcul al impozitului, pentru

că impozitarul se poate modifica de la o lună la alta.

Deoarece această metodă funcţionează în funcţie de

valorile scrise în foaia de calcul impozitar, odată cu

modificarea impozitarului se modifică şi impozitul

calculat, şi implicit celelalte coloane care depind de

impozit.



140

Avans = 40%* Salar încadrare

Rest de plată = Salar încadrare - (Somaj + CAS +Sănătate) – Impozit – Reţineri – Avans

Indicaţii: pentru calculul impozitului alegeţi funcţia IF, unde în

căsuţa

Logical_test introduceţi condiţia H4<=B4 (pe H4 îl selectaţi cumouse-ul din foaia de calcul curentă, iar pe B4 îl selectaţi cumouse-ul din foaia de calcul Impozitar) – calculatorul va scrieceva de genul H4<=Impozitar! B4 (ca să puteţi extinde apoi

formula fixaţi tot ce este în foaia de calcul impozitar astfel Impozitar! $B$4, în loc de Impozitar! B4)

Value_if_true introduceţi formula H4*Impozitar!$D$4 ( H4 îl selectaţi din foaia de calcul curentă, iar D4 se va scrie sub formadată dacă îl selectaţi din foaia de calcul Impozitar.) - (ca să

puteţi extinde apoi formula fixaţi tot ce este în foaia de calcul impozitar astfel Impozitar! $D$4, în loc de Impozitar! D4)

Value_if_false apăsaţi pe funcţia IF din căsuţa de denumire şicompletaţi apoi din nou căsuţele după cum urmează:

Logical_test introduceţi condiţia H4<=B5 (ca mai sus, selectaţicelulele din care preluăm datele şi fixaţi ceea ce se preia din

foaia de calcul Impozitar) – el va scrie ceva de genul Impozitar!$B

Value_if_true introduceţi formula (H4-Impozitar!$A$5)*Impozitar!$D$5+Impozitar!$C$5 ( H4 îl selectaţi din foaia de

calcul curentă, iar A5, D5, C5 selectaţi-le din Impozitar şi fixaţi-le prin marcarea lor cu $A$5, $D$5, $C$5 )

Value_if_false selectaţi din nou funcţia IF şi completaţi căsuţeleca mai înainte, dar de această dată în loc să luaţi datele din liniaa 5-a din impozitar, luaţi-le din linia 6-a.

Când ajungeţi din nou la căsuţa Value_if_false aplicaţi acelaşi procedeu ca mai înainte, luând acum datele de pe linia 7 dinimpozitar.

Acum, când ajungeţi la căsuţa Value_if_false introduceţi

formula:



141

(H4-Impozitar!$A$8)* Impozitar!$D$8+Impozitar!$C$8 ( H4 îl

selectaţi din foaia de calcul curentă, iar A8, D8, C8 selectaţi-le din

Impozitar şi fixaţi-le prin marcarea lor cu $A$8, $D$8, $C$8 )

Tema 3:

• Construiţi următorul tabel cu urmărirea programului şoferilor dintr-o agenţie de transporturi,

în care restul de parcurs se calculează astfel:

dacă în celula corespunzătoare distanţei parcurse după 3 zile nuavem nimic, atunci înseamnă că şoferul respectiv a ajuns ladestinaţie, deci mai are de parcurs 0 Km.

dacă în celula corespunzătoare distanţei parcurse după 3 zileavem o valoare, atunci înseamnă că şoferul respectiv nu a ajunsla destinaţie, deci mai are de parcurs Distanţa în Km – Distanţa

parcursă după 3 zile.

Indicaţie: - Restul de parcurs calculaţi-l folosind funcţia IF pentru

şoferul din linia 4 (în celula H4 ) astfel:

A B C D E F G H12

3 Soferi Plecare Sosire Distanta inKm

Distantaparcursadupa 1 zi

Distantaparcursa

dupa 2 zile

Distantaparcursa

dupa 3 zile

Rest deparcurs

4 Golfino Arad Oras A 886 600 886 0

5 Cincirin Arad Oras B 2485 650 1315 1900 585

6 Zgobi Arad Oras C 3191 550 1126 1850 1341

7 Cretu Arad Oras D 1330 680 1330 0

8 Buju Arad Oras E 2500 535 1100 1700 800

9 Celu Arad Oras F 2060 450 912 1512 548

10

Perioada 04.06.2001 - 08.06.2001



142

completaţi Value_if_true cu 0

Value_if_false cu D4-G4

iar Logical_test cu ISBLANK(G4)

- Pentru ceilalţi şoferi extindeţi formula din H4.Construiţi acum graficul tabelului de mai sus, alegând tipul

de reprezentare Radar.

Tema 4:

• Construiţi următorul tabel cu situaţia şcolară a elevilor din clasaa V-a B. Acest tabel trebuie să determine media elevilor şi să realizeze o statistică în care să avem numărul total de elevi,

numărul elevilor nepromovaţi şi împărţirea lor pe categorii de note.

Distante de parcurs

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Oras AArad

Oras BArad

Oras CArad

Oras DArad

Oras EArad

Oras FArad

Distanta in Km

Distanta parcursa dupa 1 zi

Distanta parcursa dupa 2 zile

Distanta parcursa dupa 3 zile

Rest de parcurs

A B C D E F G H I J K M

12

3Nr.crt. Nume Nota 1

Nota2

Nota3

Nota4

Nota5

Nota6

Medianotelor

TezaMedie

generala4 1 Prichindelu Mihaela 10 9 9 9 10 10 9,50 9 9,335 2 Gagauta Ancuta 10 10 8 8 9 9,00 8 8,676 3 Voievodu Bogdan 6 6 6 6 6,00 7 6,337 4 Piticot Marcu 6 3 5 4,67 4 4,448 5 Danut Nicu 10 9 8 9 9,00 7 8,339 6 Sucitu Gelu 3 4 4 6 2 3,80 8 5,20

10 7 Pustiu Mircea 10 10 10 10,00 10 10,001112 Nr. elevi 713 corigenti 114 cu media intre 5 si 6 115 cu media intre 6 si 7 116 cu media intre 7 si 8 017 cu media intre 8 si 9 218 cu media intre 9 si 10 2

Catalog Matematica



143

De la tastatură se introduc numele elevilor, notele(1 - 6) şi nota din teză.

Se calculează apoi media celor 6 note după formula: suma notelor împărţită la numărul de note.

Se calculează apoi media generală ca fiind (2*media+teza)/3

În coloana L se determină partea întreagă a mediei, prinlipsă (de exemplu 5,6 va fi 5) folosind funcţiaROUNDDOWN

Se determină numărul elevilor corigenţi folosind funcţiaCOUNTIF cu condiţia <5, iar ca domeniu se selectează

celulele care conţin mediile generale. Împărţirea pe categorii de note se face astfel:

Cei care au media cuprinsă între 5 şi 6, vor avea încoloana L valoarea 5



Cei care au media cuprinsă între 8 şi 9, vor avea în

coloana L valoarea 8 Cei care au media cuprinsă între 9 şi 10, vor avea în

coloana L valoarea mai mare sau egală cu 9 În concluzie, va trebui folosită funcţia COUNTIF , cu

domeniul din coloana L, iar condiţia =5, =6, =7, =8, >=9.

Deoarece coloana L nu trebuie să apară pe ecran,ascundeţi coloana L.

Pentru ca la listare să ştim că este vorba despre clasa a

V-a B, formataţi pagina astfel încât să avem: În partea din stânga sus: “CLASA a V-a B”

În partea din dreapta sus: data curentă



144

În partea din stânga jos: “ Director”

În partea din mijloc – jos: “ Profesor “

În partea din dreapta jos: “ Diriginte” La sfârşit construiţi graficul situaţiei cu elevii corigenţi şi

împărţirea lor pe grupe de medii.

CUPRINS

Noţiuni de bază ………..............…….... 7

1. 1. Lansarea în execuţie a programului………..… 7

1. 2. Părăsirea programului EXCEL ……………… 8

1. 3. Fereastra principală a programului EXCEL .. 81.3.1. Bara de titlu a aplicaţiei ……..……………… 8

Situatia scolara la clasa a V-a

14%

14%

14%0%29%

29% corigenti

cu media intre 5 si 6







145

1.3.2. Bara de meniuri ……………...…………….... 9

1.3.3. Barele cu instrumente ……………………...... 10

1.3.3.1. Afişarea/ascunderea barelor cuinstrumente ...............................................

10

1.3.3.2. Crearea unei noi bare cu instrumente …... 131.3.3.3. Adăugarea unui buton pe o bară cu

instrumente ...............................................13

1.3.3.4. Ştergerea unui buton de pe o bară cuinstrumente ...............................................

15

1.3.3.5. Ştergerea unei bare cu instrumente …….. 15

1. 4. Alegerea comenzilor …………………...……… 16

1. 5. Lucrul cu fişiere EXCEL ……………………... 161.5.1. Crearea unui fişier EXCEL ………………... 16

1.5.2. Deschiderea unui fişier EXCEL …………… 17

1.5.3. Salvarea unui fişier EXCEL ……...…..……. 17

1.5.4. Închiderea unui fişier EXCEL …………...… 18

CAP. 2. Scrierea primului registru de calcul . 19

2. 1. Prezentarea foii de calcul ………………….... 192.1.1. Bara de titlu a registrului de calcul …………. 19

2.1.2. Noţiuni de bază ………………..…………… 20

2. 2. Deplasarea în cadrul unei foi de calcul …….. 21

2.2.1. Deplasarea folosind tastatura ……………….. 21

2.2.2. Deplasarea folosind barele de derulare …….. 22

2.2.3. Deplasarea la o destinaţie precisă ......………. 23

2. 3. Introducerea şi modificarea datelor ……….. 23

2. 4. Cursorul mouse-ului ………………………… 24

2. 5. Selectarea celulelor ……………….…………. 25



146

2. 6. Modificarea dimensiunii unei coloane, linii .. 27

Formatarea celulelor ............................. 29

3. 1. Formatarea conţinutului unei celule …...…… 30

3.1.1. Tipul numeric …………………….………… 313.1.2. Tipul monetar …………………….………… 32

3.1.3. Tipul contabil (Accounting) …………….….. 33

3.1.4. Tipul dată calendaristică ……….…………… 33

3.1.5. Formatul procent .…………………………... 34

3. 2. Alinierea datelor în cadrul celulei …………... 35

3. 3. Stabilirea fontului unei celule ……………….. 38

3. 4. Stabilirea modului de încadrare (bordare) aunei celule ……...……………………………… 39

3. 5. Stabilirea culorilor unei celule ………………. 40

Utilizarea formulelor …………..…… 41

4. 1. Tipuri de operatori ……………….………….. 42

4. 2. Ordinea operaţiilor într-o formulă ……...….. 42

4. 3. Introducerea formulelor …….………………. 434. 4. Modificarea formulelor ………….…………... 44

4. 5. Ştergerea unei formule …………….………… 44

4. 6. Copierea, mutarea unei formule ...………….. 44

4. 7. Extinderea unei formule ..……………………. 45

4. 8. Moduri de adresare a unei celule ………….... 46

• Adrese relative …………………………….. 46

• Adrese absolute …………………………… 47



147

Copierea, mutarea şi ştergerea celulelor ..................................................... 51

5. 1. Copierea celulelor.……………………………. 51

5.1.1. Copierea celulelor în întregime .……………. 515.1.2. Copierea unor caracteristici în interiorul unei

celule ..............................................................53

5.1.3. Copierea unei părţi din conţinutul unei celuleîn altă celulă …………………………….......

53

5.1.4. Copierea celulelor în mod special ………….. 54

5. 2. Mutarea celulelor …………………………….. 56

5. 3. Ştergerea celulelor …………………………… 575.3.1. Golirea celulei ……………………………… 58

5.3.2. Eliminarea celulelor din foaia de calcul ……. 58

Umplerea celulelor …………………… 60

6. 1. Metoda Fill →→→→ Down ………………………... 60

6. 2. Metoda Fill →→→→ Right …………………………. 61

6. 3.

Metoda Fill →→→→ Up …………………………..... 62

6. 4. Metoda Fill →→→→ Left …………………………... 63

6. 5. Metoda Fill →→→→ Justify ………………………... 63

6. 6. Crearea seriilor cu ajutorul meniului ………. 64

6. 7. Crearea seriilor cu ajutorul mouse-ului …… 67

Inserarea celulelor ………....………… 68

7. 1. Inserarea celulelor ……………..…………….. 68

7. 2. Inserarea unei coloane ……………..………… 71

7. 3. Inserarea unei linii ……………..…………….. 71



148

Utilizarea funcţiilor ……...................... 72

8. 1. Modul de lucru cu funcţiile …………..……… 72

8. 2. Funcţii simple ……………..……………..…… 74

8.2.1. Câteva funcţii pentru celule cu valorinumerice …….................................................74

8.2.2. Câteva funcţii pentru celule care conţin texte 78

8.2.3. Câteva funcţii care ne dau informaţii desprecelule …..........................................................

80

8. 3. Funcţii condiţionale (IF, SUMIF, COUNTIF) 81

8. 4. Funcţii de numărare …………………………. 86

Comentarii ……………………………... 89

Lucrul cu mai multe foi de calcul .... 93

10. 1. Redenumirea unei foi de calcul ……………... 94

10. 2. Ştergerea unei foi de calcul ………………….. 94

10. 3. Inserarea unei foi de calcul ………………….. 95

10. 4. Mutarea unei foi de calcul …………………… 95

10. 5. Copierea unei foi de calcul …………………... 97

10. 6. Vizualizarea denumirilor foilor de calcul …... 97

Afişarea datelor în mod convenabil ............ 99

11. 1. Sortarea datelor dintr-un tabel …………....... 99

11. 2. Filtrarea datelor dintr-un tabel …………....... 102

11. 3. Căutarea datelor într-un tabel …………….... 107

11. 4. Înlocuirea unui şir de caractere ……………... 108

11. 5. Împărţirea ecranului ………………………… 109



149

11. 6. Ascunderea elementelor unui registru decalcul ...................................................................

110

11.6.1. Ascunderea/reafişarea unei linii ……………… 111

11.6.2. Ascunderea/reafişarea unei coloane ………….. 111

11.6.3. Ascunderea/reafişarea unei foi de calcul …….. 11211.6.4. Ascunderea/reafişarea unui registru de calcul .. 112

Listarea paginilor …………..………….. 113

12. 1. Vizualizarea foii de calcul ................................ 113

12. 2. Stabilirea caracteristicilor hârtiei …………... 114

12. 3. Stabilirea marginilor hârtiei ………………… 115

12. 4. Stabilirea antetului şi notei de subsol ……….. 11712. 5. Stabilirea modului în care se afişează

informaţiile …………………………………..... 120

Construirea graficelor ………………. 123

13. 1. Etapele de construire a unui grafic ……………. 124

13.1.1. Tipuri de grafice …………………………..... 124

13.1.2. Stabilirea sursei ……….……………………. 126

13.1.3. Stabilirea caracteristicilor elementelor graficului ……................................................

127

13.1.4. Stabilire locului în care să apară graficul …... 131

13. 2. Modificarea unui grafic …………………….... 132

13.2.1. Cu ajutorul barei cu instrumente …………… 132

13.2.2. Prin intermediul meniului rapid ……………. 134

13. 3. Ştergerea unui grafic ……………………….... 134



150

Adăugarea obiectelor ………..………. 135

14. 1. Tipuri de reprezentări grafice ………………. 135

14. 2. Inserarea imaginilor folosind galeria ClipArt 138

14. 3. Inserarea textelor mobile ……………………. 13814. 4. Inserarea altor obiecte ……………………….. 139

Exemple ………………………………… 141

Test grilă ………………………………... 149

1. Noţiuni de bază

1.7. Lansarea în execuţie a programului

Programul Excel, la fel ca şi programul Word, face parte din pachetul Microsoft Office. Pentru a-l lansa în execuţie, trebuie săexecutaţi un clic pe butonul Start, şi din submeniul Programs săalegeţi opţiunea Microsoft Excel.

O altă modalitate de a lansa în execuţie programul Excel estede a executa un dublu clic pe iconiţa aplicaţiei. (iconiţa care apare peecranul principal al Windows-ului numit Desktop)

În cazul în care pe Desktop nu există iconiţa pentru Excelaceasta se poate crea respectând următorii paşi:



151

1. Se execută un clic pe butonul drept al mouse-ului, oriunde peecran (mai puţin pe iconiţele existente);

2. Din meniul care se deschide se alege opţiunea New, iar apoiShortcut.

3. În acest moment, pe ecran apare o fereastră, în care avem o

căsuţă goală sub care există un buton pe care scrie Browse... seapasă acest buton.

4. Din noua fereastră care apare, se parcurge structura de directoare până când găsiţi fişierul Microsoft Excel. După ce l-aţi găsit, seselectează fişierul şi se apasă butonul Open sau se execută undublu clic pe fişierul respectiv, revenind astfel în fereastraanterioară.

5. Observaţi acum că în căsuţa goală de mai înainte a apărut calea pe care am parcurs-o pentru a găsi fişierul Microsoft Excel. Seapasă în continuare butonul Next.

6. În căsuţa Select a name se introduce numele care doriţi să aparăsub iconiţa programului Excel.

7. Se apasă butonul Finish şi pe ecran va apărea iconiţa pe care aţicreat-o.

1.8. Părăsirea programului Excel

Pentru a închide Excel-ul se alege din meniul File comandaExit sau se execută un clic pe butonul Close din colţul dindreapta sus al ferestrei Excel.

1.9. Fereastra principală a programului Excel



152

1.3.1. Bara de titlu a aplicaţiei conţine:- pictograma programului Excel

- numele aplicaţiei, în cazul nostru Microsoft Excel;

- în partea dreaptă a barei de titlu se află butoanele pentru:

• minimizare –unclicpeacestbutonreducefereastralapictogramacorespun-zătoare.

• maximizare

sau

restaurare

– Când fereastra nu acoperă tot ecranulapare butonul de maximizare, iar un clic

pe acest buton face ca fereastra să seextindă pe tot ecranul. Când fereastraapare pe tot ecranul, apare butonul derestaurare, iar un clic pe acest butondetermină reducerea dimensiunilor ferestrei principale.

• închidere

(Close)

- un clic pe acest buton duce laînchiderea programului sau laînchiderea ferestrei curente.

1.3.2. Bara de meniuri

Printr-un clic pe unul din cuvintele de pe bară sau prinintroducerea de la tastatură a combinaţiei de taste Alt + literasubliniată din cuvântul de pe bară, se determină deschiderea unuisubmeniu sau execuţia unei comenzi asociate cuvântului ales.

În general, submeniul:

• File (Alt + F) - deschide, creează, salvează, închide şitipăreşte fişiere, setează paginile, iese din program.

• Edit (Alt + E) – copiază, mută, şterge zone selectate,anulează ultima comandă, caută şi înlocuieşte porţiuni detext.



153

• View (Alt + V)– modifică forma în care este afişatdocumentul şi componentele ecran, cum ar fi barele deinstrumente.

• Format (Alt + O) – permite formatări ale elementelor documentului.

• Tools (Alt + T) – verifică ortografia, creează programe

macro, personalizează tastatura, meniurile şi barele deinstrumente.

• Data (Alt + D) – permite sortări, filtrări, calcule şigrupări ale datelor.

• Window (Alt + W) – aranjează ferestrele document peecran, face trecerea de la un document la altul în cazul încare avem deschise mai multe fişiere Excel simultan.

• Help (Alt + H sau tasta F1) – oferă informaţii despremodul cum se lucrează în acest program.

1.3.3. Barele cu instrumenteBarele cu instrumente conţin butoane cu imagini, asociate

comenzilor cel mai des utilizate, care ne scutesc de alegereacomenzilor respective din meniuri. Printr-un clic pe o imagine de pe

bara cu instrumente se execută o comandă asociată butonuluirespectiv.

Exemplu: în loc să alegem din meniul File opţiunea New pentru acrea un fişier nou, putem apăsa butonul

Dacă ţinem cursorul mouse-ului în dreptul unui buton din barele cu instrumente mai mult timp, se va afişa numele comenziiasociate butonului respectiv.

1.3.3.1. Afişarea /ascunderea barelor cu instrumente

La prima lansare în execuţie a Excel-ului sunt afişate implicit

barele cu instrumente Standard şi Formatting, imediat sub bara demeniuri.



154

Dacă se doreşte afişarea sau ascunderea unei bare deinstrumente, va trebui ca din meniul View să se aleagă comandaToolbars sau se apasă butonul drept al mouse-ului pe una din bareleexistente. După această operaţie se va deschide submeniul:

Pentru afişarea unei bare cu instrumente se bifează bararespectivă printr-un clic al mouse-ului pe aceasta, iar pentruascunderea unei bare se debifează bara respectivă.

În continuare vom prezenta cele două bare cu instrumentemai des utilizate, activate implicit.

Bara de instrumente Standard:

Prezentarea butoanelor:

- Creează un fişier nou

- Deschide un fişier existent- Salvează fişierul curent- Tipăreşte porţiunea specificată

- Vizualizează fişierul aşa cum apare el scos laimprimantă

- Verifică ortografia



155

- Decupează zona selectată

- Copiază zona selectată- Lipeşte zona copiată sau decupată- Stabileşte formatul obiectului Painter

- Anulează ultima operaţie

- Repetă operaţia anulată- Calculează sume

- Permite introducerea funcţiilor - Realizează sortarea crescătoare, respectiv

descrescătoare a porţiunii selectate- Lansează programul de construire a graficelor - Afişează sau ascunde bara cu instrumente pentru

desenare- Măreşte sau micşorează cu un anumit procent

conţinutul paginii.- Sistemul de Help.

Bara de instrumente Formatting:

Prezentarea butoanelor

- Stabileşte fontul folosit pentru porţiunea selectată

- Stabileşte dimensiunea fontului pentru porţiuneaselectată

- Determină scrierea cu caractere îngroşate în zonaselectată

- Determină scrierea cu caractere înclinate în zonaselectată

- Determină scrierea cu caractere subliniate în zonaselectată

- Determină alinierea la stânga, centru, respectivdreapta a informaţiilor din zona selectată

- Realizează centrarea primei celule selectate în raport



156

cu coloanele selectate- Folosit pentru exprimarea unităţilor monetare (ex: in

loc de 25 se va afişa 25$ sau 25 Lei sau altă unitatemonetară)

-

Scrierea numerelor sub formă de procent (ex: dacăintroducem 10 se afişează 10%)

- Determină afişarea separatorilor de mii pentru datelenumerice (ex: 12345 se va afişa sub forma 12,345 sau12.345)

- Determină creşterea numărului de zecimale care seafişează (ex: în loc de 12.50 se afişează 12.500)

- Determină diminuarea numărului de zecimale care seafişează (în loc de 12.50 se afişează 12.5)

- Permite alegerea modului de încadrare a celulelor

selectate- Permite alegerea culorii pentru fondul zonei selectate- Permite alegerea culorii pentru fontul zonei selectate.

1.3.3.2. Crearea unei noi bare de instrumente

Pentru a crea o nouă bară cu instrumente, numită bară personalizată, trebuie să respectaţi următorii paşi:

1. Din meniul View se alege comanda Toolbars sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe una din bareleexistente;

2. Se alege opţiunea Customize;

3. În fereastra Customize se execută un clic pe etichetaToolbars din partea de sus a ferestrei şi se apasă butonulNew...;

4. În căsuţa Toolbar name din fereastra New Toolbar seintroduce numele pe care doriţi să-l aibă bara cuinstrumente personalizată, iar apoi se apasă butonul OK ;

5. Dacă aţi terminat, se apasă butonul Close din fereastraCustomize.



157

1.3.3.3. Adăugarea unui buton pe o bară cu instrumente

Pentru a adăuga un buton pe o bară de instrumente respectaţiurmătorii paşi:

1. Din meniul View se alege comanda Toolbars sau se apasă butonul drept al mouse-ului pe una din barele existente;

2. Se alege opţiunea Customize;

3. În fereastra Customize se execută un clic pe etichetaCommands din partea de sus a ferestrei. Se va obţinefereastra următoare:

4. Se alege grupul din care face parte butonul pe care doriţisă îl adăugaţi, din partea stângă a ferestrei Customize,

printr-un clic pe butonul stâng al mouse-ului;

5. Din partea dreaptă se alege butonul dorit printr-un clic almouse-ului pe acesta şi ţinând în continuare mouse-ulapăsat se trage pe bara cu instrumente în care doriţi săapară;

6. Dacă doriţi să adăugaţi şi alte butoane, reluaţi operaţiuneade la pasul 4.

7. După ce aţi terminat cu adăugarea butoanelor, se apasă butonul Close din fereastra Customize.



158

1.3.3.4. Ştergerea unui buton de pe bara cu instrumente

Pentru a şterge un buton de pe bara cu instrumente respectaţiurmătorii paşi:

1. Din meniul View se alege comanda Toolbars sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe una din barele dejaexistente;

2. Se alege Customize...;

3. Se selectează printr-un clic al mouse-ului butonul pe care

doriţi să îl ştergeţi şi ţinând apăsat mouse-ul se trage butonul de pe bară în fereastra Customize;

4. După ce aţi terminat se apasă butonul Close din fereastraCustomize.

1.3.3.5. Ştergerea unei bare cu instrumente

Mai întâi trebuie precizat că nu pot fi şterse decât barele cu

instrumente personalizate, adică acele bare pe care le-aţi creat dvs.sau altcineva, nu şi pe cele care există implicit la instalarea programului. Pentru a şterge o bară cu instrumente personalizată vatrebui să respectaţi următoarele etape:

1. Din meniul View se alege comanda Toolbars... sau seapasă butonul drept al mouse-ului pe una din bareleexistente;

2. Se alege comanda Customize...;

3. Se selectează eticheta Toolbars din fereastra Customize;

4. Se selectează bara personalizată pe care doriţi să oştergeţi;

5. Se apasă butonul Delete;



159

6. La terminare se apasă butonul Close din fereastraCustomize.

1.10. Alegerea comenzilor

Pentru executarea unei anumite operaţiuni Excel, trebuiealeasă comanda potrivită care să efectueze operaţiunea dorită. Ocomandă poate fi aleasă în următoarele moduri:

• se alege comanda din meniu;

• se execută un clic cu mouse-ul pe butonul asociatoperaţiunii dorite de pe bara cu instrumente;

• se utilizează combinaţia de taste Alt + litera subliniatădin cuvântul asociat comenzii dorite;

• se alege o comandă din meniul rapid (meniul obţinut prinapăsarea butonului drept al mouse-ului).

1.11. Lucrul cu fişiere Excel

1.5.1. Crearea unui fişier ExcelOdată cu lansarea în execuţie a programului Excel, pe ecranapare un fişier gol, numit registru de calcul, denumit automatBook1.xls.

Pentru a crea un nou registru de calcul:

• Din meniul File se alege opţiunea New şi din fereastraNew se alege Woorkbook;

• sau se apasă butonul de pe bara cu instrumenteStandard;

• sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + N.



160

Observaţie: Noile fişiere create vor primi denumirea Book2,Book3 ,..., în funcţie de al câtelea fişier se creează.Toate fişierele Excel primesc extensia .xls

1.5.2. Deschiderea unui fişier Excel

1. Mai întâi

• Din meniul File se alege comanda Open... • sau se apasă butonul de pe bara cu instrumente

Standard • sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + O

2. În fereastra Open, în căsuţa Look in se parcurge structura dedirectoare până când se găseşte fişierul dorit;

3. Se selectează fişierul printr-un clic al mouse-ului şi se apasăapoi butonul Open sau efectuează un dublu clic pe numelefişierului.

Observaţie: La baza meniului File, Excel păstrează o listă aultimelor fişiere folosite. În cazul în care fişierul pecare doriţi să-l deschideţi se află printre acestea,

puteţi efectua un clic pe numele lui şi acesta se vadeschide.

1.5.3. Salvarea unui fişier ExcelDacă doriţi ca un fişier nou creat să fie salvat sau modificările

efectuate asupra unui fişier să fie salvate respectaţi următorii paşi:

•••• Din meniul File se alege comanda Save

•••• sau se apasă butonul de pe bara cu instrumenteStandard

•••• sau se apasă combinaţia de taste Ctrl + S.

Dacă se doreşte ca salvarea modificărilor dintr-un fişier să sefacă sub un alt nume, fără a afecta fişierul iniţial va trebui ca dinmeniul File să se aleagă opţiunea Save as...



161

- În fereastra Save As, în căsuţa Save in se caută directorulîn care se doreşte salvarea;

- În căsuţa File name se tastează numele sub care doriţi săse facă salvarea fişierului;

- Se apasă butonul Save din fereastra Save As.

1.5.4. Închiderea unui fişier Excel

Pentru a închide un document Excel:• Din meniul File se alege comanda Close

• sau se apasă butonul din colţul din dreapta sus alferestrei registrului de calcul.

curs excel x

Documents