suport curs comunicare.docx

7/23/2019 suport curs comunicare.docx

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-comunicaredocx 1/12

MODULUL : COMUNICARE PROFESIONALĂ-suport de curs-

La început a fost cuvântul….A porni spre o definiţie a comunicării, reprezintă un lung drum al cunoaşterii şi identităţii.Disponiilitatea de a comunica este un atriut fundamental al omului şi, în general al viului.Arta de a comunica nu este un dar natural ori o ailitate cu care ne naştem ci, noi învăţăm săcomunicăm.

!timologic, termenul provine de la latinescul "comunis# care înseamnă "stăpânit încomun, a face ca un lucru să fie în comun#.$i%aela &lăsceanu 'Dicţionar de (ociologie, )**+ defineşte comunicarea ca un "proces deemitere a unui mesa şi de transmitere a acestuia într-o manieră codificată cu autorul unui

canal către un destinatar în vederea receptării/laude (%annon ')*0+ emite prima teorie matematica a comunicarii, conform careia cel maielementar act al comunicarii presupune e1istenta unui emitator, care utilizeaza un limacodificat, un mesa pe care il transmite printr-un canal de comunicare spre un receptor ce

primeste mesaul, il decodifica si ii intelege sensul. !1ista de asemenea si raspunsulreceptorului la mesaul primit, fiind vora de feedac2. Comunicarea este un proces prin care informaţia este sc%imată între indivizi printr-un sistem comun de simoluri, semne şi comportamente.

3mul emite mesae cand voreste, scrie, indica un oiect sau o imagine, zameste, seincrunta, raspandeste un anumit miros etc. 3mul receptioneaza mesae cand asculta, citeste, priveste, pipaie, miroase, gusta.4n comunicare e1ista anumite scopuri5- sa fim receptionati 'auziti sau cititi- sa fim intelesi- sa fim acceptati- sa provocam o reactie 'o sc%imare de comportament sau de atitudineDupa numărul de oameni implicaţi în actul comunicării 6 $. Agarian distinge patrucategorii5 )./omunicarea intrapersonală. Aceasta este comunicarea în şi către sine. /ând gândim noicomunicăm cu noi înşine.

7./omunicarea interpersonală8 este comunicarea între oameni. Această comunicare sereferă la oameni care interacţionează faţă în faţă. 9./omunicarea în grup. Această categorie este comunicarea între memrii grupelor şicomunicarea dintre oamenii din grupuri cu alţi oameni din afara acestora.

0./omunicarea de masă, care este comunicarea primită de, sau folosită de un număr marede oameni.:n funcţie de instrumentul cu autorul căruia se codifică informaţia şi se transmite mesaul,

e1istă5



).comunicare verală'instrumentul prin intermediul căruia se realizează această formă decomunicare este limaul luat în totalitatea funcţiilor sale5 cognitivă, comunicativă, e1presivă

persuasivă şi reglatorie.8 7.comunicare nonverală 'metacomunicarea şi paralimaul8 noi nu folosim numaicuvinte pentru a comunica. !ste imposiil să nu comunicăm8 tăcerea nu implică şi asenţacomunicării. ;utem utiliza imagini pentru a ne comunica mesaul pentru a înlocui cuvintelesau pentru a întări mesaul veral. &oluntar sau involuntar, când vorim, comunicăm deasemenea prin5-e1presia feţei 6 mimica 'un zâmet, o încruntare8-gesturi 'mişcarea mâinilor şi a corpului pentru a e1plica sau accentua mesaul8-poziţia corpului 'modul în care stăm, în picioare sau aşezaţi8-orientarea 'dacă stăm cu faţa sau cu spatele către interlocutor8-pro1imitatea 'distanţa la care stăm faţă de interlocutori, în picioare sau aşezaţi8-contactul vizual 'dacă privim interlocutorul sau nu, cât şi intervalul de timp în care îl privim8

-contactul corporal 'o ătaie uşoară pe spate, prinderea umerilor etc.8-mişcări ale corpului 'pentru a indica aproarea sau dezaproarea sau pentru a încuraainterlocutorul să continue8-aspectul e1terior 'înfăţişarea fizică sau vestimentaţia8-aspectele nonverale ale voririi 'variaţii ale înălţimii sunetelor, rapiditatea şi tăria voririi,--tonul vocii denumite uneori "paralima#8 ;acientul aunge de multe ori să caute rela ia mai mult cu persoana de specialitate,ț

decât cu tiin a la care aceasta a auns prin instruire i educa ie profesională. Aceastăș ț ș ț

rela ie,azată ini ial pe îngriirea corpului olnav, este apoi dominată atât de afec iunea iț ț ț ș

emo iile pacientului, cât i de cele ale memrilor ec%ipei terapeutice . /apacitatea deț șempatizare a cadrului medical este necesară în toate situa iile medicale cu care acesta seț

confruntă. !mpatia la acest nivel presupune nu doar o simplă simpatie sau intui ie a emo iilor ț ț

pacientului, ci i o identificare cu trăirile lui, cu stările iologice i psi%ologice pe care acestaș ș

le trăie te . (-a constatat faptul că se pune mult mai mult accentul pe ceea ce spunem decât peș

modul în care spunem ceea ce spunem . ;entru evaluarea comportamentului nonveral esteutilizat acronimul E.M.P.A.T.H.Y.! 'e<e contact - contactul vizual$ 'muscles of facial e1pression 6 musculatura mimicii;' posture 6 posturaA 'affect- afectele= 'tone of voice 6 tonul vocii> '%earing t%e ?%ole patient 6 ascultarea deplină a pacientului@ '<our response - răspunsul tău /omunicarea este caracterizată de elemente specifice în orice domeniu. (pecificitateacomunicării în medicină este determinată de faptul că relaţia dintre cele două păr i 'personalulț

medical i pacienteste mai comple1a deoarece actul medical interferează cu destinulș

pacientului. :n domeniul medical, ,,comunicarea reprezintă o ailitate clinică fundamentală,medicii şi asistentele comunică cu pacienţii şi cu familiile acestora mult mai frecvent decât

îndeplinesc orice altă procedură medicală sau de nursing#. !ste dovedit că o ună comunicareare ca principal efect faptul că se creează relaţii, acordă valoare celeilalte persoane, reduce



izolarea, permite colectarea cu acurateţe a informaţiilor, permite informarea adecvată a pacientului i e1primarea sentimentelor, reduce incertitudinea i poate oferi satisfacţii celor ș ș

implica i.ț

Strateii !e comunicare e"icient#:-(a comunicam eficient-(a informam corect-(a folosim metode de comunicare adecvate-(a verificam eficienta comunicarii5 otinerea feedac2-ului

Te$nici !e comunicare ora%#: A ştii să asculţi este prima condiţie a unui dialog. Dar ce poate să spună olnavul :ngeneral, el nu are cunoştinţele medicale care să-i permită o descriere a acuzelor sale întermeni proprii şi precişi. !l poate să tacă din timiditate sau pentru că nu găseşte cuvintele

potrivite. !l poate oferi cuvinte "goale# de conţinut şi cuvinte vagi. !ste ine cunoscută

ezitarea de a vori tocmai despre detaliile cele mai importante, dacă sunt de ordin intern saudacă ele aruncă o lumină nefavorailă asupra persoanei sale. De aceea, reîntorcându-ne laelementul de ascultare, înţelept ar fi ca fiecare cadru medical s-o facă eficient, urmând paşii5- priveşte persoana8- opreşte ce faci şi ignoră ce-ţi atrage atenţia8- păstrează o distanţă potrivită '9B cm 6 ) m8- stai drept, sau uşor aplecat către persoana care voreşte

). (trategii de ascultare).) Ascultarea activăCpasivă

Ascultarea pasivă treuie depăşită prin5 Ermărirea cu atenţie a întregului sens al mesaului !vitarea formulării de concluzii pe parcursul prezentării /olaorarea permanentă cu voritorul &erificarea corectitudinii înţelegerii mesaului Ascultarea activă presupune:F (ă îţi focalizezi atenţia pe voritor8F (ă păstrezi contactul vizual8F (ă acorzi atenţie sentimentelor voritorului8F (ă arăţi că înţelegi ce ţi se spune8F (ă nu etic%etezi voritorul în funcţie de prima impresie8F (ă ai rădare atunci când asculţi8F (ă repeţi ideile principale ale voritorului8F (ă fii fle1iil8F (ă întârzii momentul evaluării8F (ă fii cât mai oiectiv8F (ă încerci să creezi o stare empatică cu voritorul8F (ă nu te grăeşti să dai sfaturi sau să tragi concluzii. ).7. ;rezentarea orală

!laorarea prezentării Elaborarea unei prezentări presupune5



(tailirea oiectivelor5 pozitive, verificaile, concrete, clare8Analiza ascultătorilor 'a pulicului5 ce termeni, cunoştinţe de specialitate sunt deacunoscute,ce valori respectă ascultătorii, ce aşteptări au aceştia8

/ulegerea, structurarea şi aranarea ideilor8Aranarea conţinutului8(tailirea duratei prezentării ')B-9B minute8Gealizarea prezentării cu autorul miloacelor alese8;rezentarea propriu zisă. $iloace de prezentare

/omunicarea orală !1punerea prezentării/a să putem comunica eficient tot ceea ce am pregătit, treuie să fim aten i la câteva reguli5ț

-stailirea cu atenţie a elementelor ce treuie neapărat comunicate8

-informaţiile comunicate treuie să fie clare8-putem indica sursele folosite8-concepem e1punerea ca un dialog cu ceilalţi8-încercăm să asigurăm permanentun contact vizual cu auditoriul8-părţile mai dificile se e1pun mai rar, apelând la5 e1emple, diapozitive8-părţile mai uşoare se e1pun mai repede8-propoziţiile c%eie se accentuează, se repetă8-este indicată utilizarea unor miloace care facilitează înţelegerea mesaului5ilustraţii, desene,

planşe8

-utilizarea limaul nonveral8-este indicată variaţia în te1t, intonaţia.-asigurarea claritatea informaţiilor prin5 indicarea surselor, folosirea de date, argumentări,accentuareaideilor principale, contactul vizual cu audienţa, folosirea miloace vizuale.;entru o prezentare eficientă, de mare importanţă este şi înfăţişarea noastră, ca şi atitudinea

pecare o adoptăm.).9.Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptarea conte1tului siinterlocutorului.Argumentarea este un cumul de fraze sau propoziţii destinate convingerii unui interlocutorcu privirela o idee, o temă, o convingere. Argumentarea se compune din:3pinia - este asolut necesară şi poate avea în vedere o idee, o temă, o convingere&oritorul - cel ce argumentează şi vrea să transmită opinia proprie.Argumentul - este punerea într-o anumită formă a opiniei pentru a convinge interlocutorul.;oate luaforma unei scrisori, a unei reclame, a unui discurs...

AuditoriulCinterlocutorul - este cel ce receptează argumentul. ;oate fi un individ, un grup sauun pulic larg.



/onte1tul - reprezintă situaţia în care se desfăşoară comunicarea. Argumentarea treuie să fielogică. !ase va realiza în funcţie de oiecţiile e1primate în legătură cu o anumită temă, idee, produs,serviciu. Argumentarea treuie să ia în consideraţie opiniile interlocutorului.

Reguli de urmat:Hiţi clar în primul rând faţă de voi5 care vă sunt oiectivele, ce erori aţi comis, ce aşteptaţi dela interlocutor, cât de ine vă cunoaşteţi...Arătaţi ce sentimente aveţi5 nervos, indignat, mulţumit, dezamăgit....interlocutorul vrea săaiă a facecu oameni nu cu locuri de g%eaţă.Aveţi griă la limaul nonveral5 surâdeţi, aveţi o ţinută dreaptă, nu încrucişaţi raţele...Acceptaţi riscurile5 arătaţi că sunteţi curios, propuneţi soluţii noi, nu vă temeţi deresponsailităţi.Adoptaţi un stil personal5 ce gusturi aveţi, ce calităţi, ce defecte.

4nteresaţi-vă de alţii5 ce proleme are interlocutorul, ce proiecte are, cum îşi petrece timpullier. ).0.Hacilitarea comunicarii eficiente prin5acceptarea de opinii diferite, incuraarea discutiei, asigurarea posiilitatii de e1primare,oferireafeedac2-ului, stimularea creativitatii, incadrarea in timp, viteza voririi, adaptareacomunicarii lanivelul de intelegere al auditorului, folosirea unui suport specific.;entru o comunicare eficientă este necesar să respectăm câteva reguli.

;entru a vă verifica eficienţa comunicării orale puteţi parcurge următoarea listăraspunzând cuDa sau Iu 5 Aţi atras şi menţinut atenţia şi interesul interlocutorilor;rezentarea a fost ine structuratăAţi utilizat miloace de prezentareAţi încuraat intervenţiile, întreărileAţi utilizat un lima simplu, corect, clarAţi vorit pe un ton corespunzătorAţi făcut uz de limaul non veralAţi fost ine auziţi3rganizarea spaţiului în care a avut loc prezentarea a fost eficientă&-aţi încadrat în limita de timp propusă

COMUNICAREA TERAPEUTICA

Eneori comunicarea devine c%iar unica modalitate de tratament in cazul unor oli cronice, prinsfaturi, suporturi, informatii gasindu-se stilul de viata impus de oala.De aceea comunicarea

este componenta a relatiilor interpersonale asistenta-pacient8un act planificat,delierat si profesionist.

http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/subcapitole/reguli2-4.htm





Sco&:-(tailirea unei relatii umane pozitive care va permite atingerea oiectivelor de ingriire.(erealizeaza

prin te%nici de comunicare terapeutica ce au la aza comunicarea verala si nonverala./onditii pt. o comunicare eficace5-(a se tina cont de factorii fiziologici si socio-culturali care pot influenta comunicarea.-Asigurarea unui confort psi%ic si fizic al pacientului.-/astigarea respectului pacientului.-/astigarea increderii.-$esaul transmis sa fie scurt si clar,vocaularul utilizat sa fie pe intelesul pacientului,deitulveralsa fie potrivit,tonul adecvat,intonatia sa nu fie influentata de emotiile sau oosealaasistentei,sa fie ales momentul potrivit8mimica,gesturile sa accentueze cuvantul sau sa

ilustreze ideea.-(a se manifeste solicitudine fata de pacient.-Atingerea pacientului'de e1. prinderea mainii unui pacient trist sau cu dureri sa fie utilizatain masurain care acesta intelege ine semnificatia si o accepta ca pe un mesa de incuraare,tandrete sisustinere afectiva.=!>I4/4 D! /3$EI4/AG! =!GA;!E=4/A (4 G3LEL A(4(=!I=ELE4 $!D4/AL).Ascultarea activa5Asistenta isi moilizeaza intreaga atentie pt. a intelege mesaul pacientului respectand

urmatoarele reguli5-sta in fata pacientului cand voreste,il priveste in oc%i pt. a-i demonstra dorinta de a-lasculta8-adopta o atitudine deconectata5-nu face miscari care ar putea distrage interlocutorul-il aproa cand spune lucruri importante7. Acceptarea este vointa de a asculta mesaul unei persoane fara a manifesta indoiala saudezgust c%iar daca sunt divergente de idei5-asistenta va manifesta toleranta fata de pacient-il va asculta fara sa-l intrerupa-ii va da o retroactiune verala pt. a arata ca intelege ce-i spune-se va asigura ca mesaele sale nonverale corespund mesaelor verale9. 4ntrearile sunt un miloc direct de comunicare si dau tonul unei interactiuni verale5-vor fi legate de suiectul discutata-vor fi puse in ordine logica-asistenta va fi atenta sa epuizeze un suiect inainte de a trece la altul-asistenta va alege intrearile in functie de raspunsurile pacientului.0. ;arafraza este redarea mesaului pacientului in cuvintele ei pt. a se asigura intelegerea luicorecta.

J./larificarea cand intervine o neintelegere,asistenta poate intrerupe discutia pt. a calrificasensul mesaului.



K. Hocalizarea centrarea mesaului pe o anumita prolema de sanatate.Asistenta va auta pacientul sa nu descrie in termeni vagi prolemele sale.M. informarea pacientului5-informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul oportun

-vor fi transmise intr-o maniera favoraila de comunicare cu pacientul.-nu se vor divulga informatii pe care medicul doreste sa nu le cunoasca pacientul.+.Linistea va permite asistentei si pacientului sa-si organizeze gandurile.Asistenta care sigura linistea in comunicarea cu pacientul dovedeste ca este gata sa-l ascultecu radare.*. Gecapitularea este o revizuire a principalelor idei discutate.Asistenta incepe o discutierezumand-o pe precedenta pt. a auta pacientul sa-si aminteasca suiectele aordate. /omunicarea deficitară poate fi determinată de oricare dintre cei doi participan i la acestț

proces, respectiv atât de cadrul medical, cât i de pacient. :n literatura de specialitate suntș

identificate cinci elemente c%eie ale prolemelor de comunicare legate de cultura celor două

păr i5ț

') diferenţele culturale în modelele e1plicative ale sănătă ii şi olii8ț

'7 diferenţele în valorile culturale8'9 diferenţele culturale în preferin ele pacienţilor privind rela ia personal medical- pacient8ț ț

'0 distorsiuni de percep ie rasiale8ț

'J ariere lingvistice (=4LEG4 D! /3$EI4/AG! 4I!H4/A/!). A-ti spune parerea are urmatoarele consecinte5-in%ia personalitatea pacientului

-intarzie rezolvarea prolemei-nu-i da posiilitatea de a lua decizii7. A da asigurari false5-impiedica avansarea comunicarii9. A adopta o atitudine de aparare5-a raspunde criticilor printr-o atitudine defensiva inseaman a-i nega dreptul pacientului la

propriile pareri0.A manifesta aproarea sau dezaproarea e1cesiva5-o aproare e1cesiva presupune ca acesta este singurul lucru acceptail,o dezaproaree1cesiva poate face pacientul sa se simta respins,sa evite interactiunea.J. A generaliza pe stereotipii5-orice persoana este unica si o generalizare ar nega aceasta unicitateK. A sc%ima suiectul5-este o impolitete-impiedica comunicarea terapeutica sa inainteze-pacientul isi pierde firul ideilor si spontaneitatea,mesaul poate deveni confuz. /3$EI4/AG!A 4I /3ID4=44 D!3(!N4=!).I!G&3O4=A=!Ain general este semn de teama,an1ietate sau neputinta.;oate fi cu succes

prevenita prin e1plicatii si asigurari,precum si prin atingeri delicate ale mainii olnavului./e

este de facut cand pacientul este nervos(unt indicate urmatoarele atitudini5



-verifica oservatiaP'este sau pare numai,persoana suparata-intelege si acceptaP-Auta sa inteleaga cauzaP-4ncuraeaza activitatea fizicaPAcest lucru o va indeparta de cauza supararii.

-Iu raspunde la nervi cu nerviP Aici e nevoie de mult calm si mult tact.7. AQG!(4&4=A=!A=reuie sa evitam si sa minimalizam iesirile violente ale pacientilor.(e impune cunoastereaunor strategii de aordare a persoanelor potential sau actual violente5A4dentificarea celor potential violenti5-leziuni cererale-sindrom psi%ic-somatice-senilitate-consum de sustante psi%o-activeCalcool ,droguri-personalitate disociala

NGecunoasterea potentialului crescut de violenta5-istoric violent-confuzie si dezorientare-agitatie psi%o-motorie-iritailitate,impulsivitate,suspiciune/!vitarea manifestarilor de violenta ale pacientilor5-se informeaza ceilalti memri ai ec%ipei-se investig%eaza antecedentele-se identifica cauzele in care pacientul devine agresiv,in scopul evitarii lor

-se intrerupe interviul-nu se atinge pacientul,nu se fac miscari ruste-se asigura securitatea propriei persoane'nu sta singur cu pacientul,acopera-ti retragerea-se va folosi o incapere ce poate fi oservata continuu-nu se lasa la indemana oiecte taioase sau contondente-persoana nu va fi deranata mai mult decat este necesar -se orienteaza pacientul catre activitatiinteresante-la nevoie se administreaza medicamentatie sedativa.DDaca persoana devine violenta5-se intrea calm pacientul cu ce anume poate fi autat-se evita confruntarile-nu se pronunta cuvinte care ar putea fi interpretate-se foloseste diversiunea'deturnarea-se pastreaza distanta-nu se sta cu spatele la pacient-nu se intinde mana dupa oiecte-daca situatia devine critica,se stiga dupa autor si se paraseste repede incaperea ;rezenta unor persoane mai puternice poate calma pacientul,daca nu, se trece laadministrarea de medicamente.

$AI4H!(=AG4 D!3(!N4=! 4I /3$EI4/AG!).;LAI(EL5;oate fi de autor si treuie inteles si ingaduit.IE-i cere pacientului sa se



opreasca din plans.Asigurandu-i intimitatea,tinandu-i companie,privindu-l in fata,sunt totatatea conduite folositoare.(e atinge olnavul si va fi incuraat sa voreasca,ascultandu-l cuatentie,fara intreruperi.!ste contraindicat sa plangi alaturi de olnav pt. a-ti arata compasiunea.

7.D!;G!(4A5Are multe cauze si se manifesta diferit de la o persoana la alta,dar de oiceivorirea este inceata cu raspunsuri scurte.!ste dificil de aordat din cauza lipsei de concentrare,sentimentului deinutilitate,pesimismului sau c%iar gandului la suicid.De aceea ,acesti olnavi treuie supraveg%eati,dar nu sacaiti.(e vor pune intreari scurte sivom incerca sa-i facem sa se simta ocrotiti.Iu se insista asupra prolemelor care-i macina.9.NAG4!G! D! L4$NAR apar in starile foarte grave,in care comunicarea devine un efortmult prea mare.&or fi evitate discutiile inutile si vor fi puse numai intreari scurte,de ma1imainsemnatate.Daca pacientul este inconstient continuati sa voriti normal ca si cum v-arauzi.4ntotdeauna voriti inainte de a atinge pacientul care nu va poate vedea.

0. D4H4/EL=A=4 AED4=4&!5;acientul care nu aude ine,voriti-i numai cand va vede fata siva poate urmari miscarea uzelor.-cand intrati in incapere ,atentionati-l printr-o atingere usoara,iar daca are proteza auditivaasigurati-va ca este desc%isa.-nu va acoperiti fata si nu mestecati in timp ce voriti-construiti propozitii scurte,cu cuvinte simple,intr-o e1primare calara,concisa,iar daca vi secere sa repetati,spuneti aceleasi cuvinte.-folositi mimica fetei si gestica-ridicati usor tonul dar nu strigati,cu surzi se voreste incet.

-daca un cuvant nu este inteles,scrieti-l citet pe o ucata de %artie-fiti calm….nu va enervati.J.D4H4/EL=A=4 &4OEAL!5Iumai verala si lipsa miloacelor nonverale pe care lereceptam cu autorul vazului ,este deoseit de saraca.-De aceea,comunicarea cu persoanele nevazatoare necesita niste priceperi speciale si conduitecorespunzatoare-La intrarea si iesirea din incapere treuie sa voriti pt. a va face cunoscuta prezenta-!1plicati tot ceea ce se petrece in ur,in mod firesc,cu multa naturalete si seriozitate.K. D4(HAO4Aeste tulurarea de vorire cauzata de unele leziuni cererale care se manifesta

prin diminuarea coordonarii in vorire,dificultatea aranarii cuvintelor in fraze,neputinta de a-si gasi cuvintele si c%iar imposiilitatea de a pronunta cuvinte./eea ce este insa deretinut5disfazicii aud si inteleg,de aceea comunicarea are loc precum si cu persoanelesanatoase.M.!&ALEAG!A /3$EI4/AG445este un pas important in relatia ce se dezvolta intreasistenta medicala si pacient.Acest pas consta in aprecierea nivelului de comunicare la care s-a auns intre cele doua persoane.Hiecare persoana poate sa cunoasca nivelul de empatie si de intelegere la care a auns cuinterlocutorul sau,de aceea evaluarea comunicarii este o autoevaluare./omunicarea nonverala a fost cerectata indelung de specialisti,iar cercetariile au dus la

concluzii interesante.Enul din cercetatorii interesati de acest aspect a fost (zidne< Rourard,dela Eniversitatea din florida,ale carui cercetari s-au a1at mai mult pe tingere,pe contactul



epidermic,care in viziunea sa constituie limaul primitiv al iuirii si are un efect naturalcalmant si linistitor.+. /3I=A&=EL &4OEALDoi cercetatori de la 3SH3GD din $area Nritanie,au plecat de la presupunerea ca oamenii

relationeaza intre ei prin anumite semnale,care dezvolta fie tendinte de apropiere,fie derespingere.4ntimitatea se manifesta printr-o varietate de actiuni nonverale,contactul#oc%i inoc%iT,zametul,ridicarea capului./ei doi cercetatori au auns la concluzia ca diminuarea contactului vizual reprezinta una dinmetodele cele mai eficiente de a face fata situatiei neplacute,cand o persoana straina seapropie prea mult.$ai mult,persoanele au tendinta de a-si trage torsul inapoi,de a coora

privirea ,de a-si duce mainile la oc%i ,de a-so micsora fanta palperala,de a se scarpina incap,de a-si aprinde o tigar sau de a-si sufla nasul mai des decat daca interlocutorul este la odistanta mai mare.

4nteractiunea semnalelor verale si nonverale duc la transmiterea de mesaecomple1e,particulare8polisemia limaului nonveral asociat cu calritatea si nuantarea celuiveral,fac din fiinta umana cel mai specializat furnizor si eneficiar de comunicare.Asistenta medicala are ca functie importanta invatarea comunicarii in general si al celeinonverale in special,pt a reusi o relatie enefica cu pacientul.3 comunicare adecvata inlatura temerile pacientului si il auta la structurarea prolemei caretreuie solutionata.Haciliteaza apropierea de olnav,de familia acestuia,despovarand-o degreutatea izolarii si a an1ietatii.Daca asistenta medicala stie sa comunice,de cele mai multeori ,se transforma si in cel mai un prieten.

GA;3G=EL H3G$ALGealizarea unui raport formal).4nformatii selectate in functie de comple1itatea temei, pulicului tinta, relevan ă.ț

(electarea informaţiilor Informaţiilor necesare întocmirii unui raport urmăresc:/e surse de informaţii putem folosi

Este necesar să răspundem la întrebări cum ar fi:/e informaţii îmi sunt necesare/e oiective urmărescDe unde se pot oţine informaţiile necesare/um să oţinem informaţiile necesare/ine este destinatarul informaţiilor/ât de vec%i sunt informaţiile necesare/are este valailitatea informaţiilor!ste sigură acurateţea lor(unt informaţiile suficiente pentru a răspunde necesităţilor7./ontinutul si structura raportului in functie de5 tipul informatiei, succesiunea logica,suportul 'grafica, standardul de prezentare, formatul.

(tructura raportuluiGaportul este un document scris care prezintă într-un mod structurat analiza unor fapte,

http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/subcapitole/surseinfcap3.htm

http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/subcapitole/surseinfcap3.htm



documente cu privire la o prolemă ce necesită luarea unei decizii. Gaportul propune soluţii.Autorul raportului oferă unele soluţii dar nu ia decizii. /omponentele unui raport pot fi5

Prezentarea generala

Pagina de titlu5 data, emiţătorul, destinatarulCuprinsul Conţinutul Ra&ortu% &oate a'ea urm#toru% "ormat5 (inteza reprezintă un document intern scris care circulă de os în sus. (pre deoseirede raport într-o sinteză autorul nu are nici o poziţie, nu propune o rezolvare ci doar prezintă

prolema.9. Gaportul formal elaorat5 document coerent, ine structurat, adecvat scopului propus.9.9. !laorarea unui raport Gaportul este folosit frecvent în viaţa profesională. !l poate fi raport de activitate, raport de

stagiu, raport de vizită şi poate fi te%nic sau administrativ. În elaborarea unui raport vor fi parcurse următoarele etape:4dentificarea prolemei propuse8/ulegerea de informa ii8ț

4dentificarea diferitelor solu ii8ț

Determinarea miloacelor necesare pentru aplicarea solu iilor8ț

4dentificarea solu iei optime8ț

3rganizarea ideilor8Gealizarea raportului.

;entru a realiza un raport ine structurat este necesar5- (ă căutaţi idei8- (ă structuraţi- (ă organizaţi8- (ă e1primaţi eficient.Activitatea în cadrul ec%ipei de îngriire,comunicarea profesională şi cooperarea cu memriialtor ec%ipe din sectorul sanitar presupune o una pregatire profesionala si ailitate decomunicare dezvoltata. /omunicarea în cadrul ec%ipei terapeutice este importanta deoarece ocomunicare deficitară în cadrul ec%ipei medicale este asociată cu erori medicale şi rezultatede sănătate negative . 3 comunicare eficientă între memrii ec%ipei terapeutice i pacientș

determină o cre tere a eficacită ii i a nivelului de în elegere al acestuia cu privire laș ț ș ț

tratament, îmunătă e te complian a , i, în unele cazuri, determină o e1primare lieră aț ș ț ș

olnavului.Datorită unei comunicări eficiente putem promova stilul de viaţă sănătos al persoanei,familiei, grupurilor dar şi susţinerea persoanelor în situaţie de criză cât şi a familiilor acestora. ;entru a evita ca anun ul ve tilor proaste să aiă un efect distructiv,cadrul medicalț ș

treuie să- i adapteze discursul în func ie de nivelul de compre%ensiune al pacientului, deș ț

structura psi%ologică a acestuia . ;rofesioni tii treuie să fie e1trem de responsaili înș

alegerea cuvintelor, ele putând reprezenta la un moment dat "arme# ce pot fi folosite în

situa ii e1treme de către personalul medical. Discursul pe care îl utilizează cadrele medicaleț

poate avea atât efecte enefice, cât i distructive asupra amelor păr i implicate.ș ț

http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/subcapitole/rapcap3.htm

http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/subcapitole/rapcap3.htm



;rocesul de comunicare devine, din ce în ce mai mult, un procedeu terapeutic, o ailitateclinică fundamentală. ;entru a comunica eficient cu pacienţii, sunt asolut esen ialeț

sc%imări în filozofia şi cultura din mediul de îngriire. :ntreg personalul medical treuie să primească o instruire adecvată care să răspundă nevoilor pacien ilor şi care să se concentrezeț

pe aordarea %olistică a acestuia.

Com&ortamentu% &ro(ocia%)con!i ia e(en ia%# a &ro"e(iunii noa(tre *n(eamn#)*nț ț

&rimu% r+n! ) comunicare. tiin a i arta comunic#rii (a%'ea,# ne&utin a i e ecu% *n "a aȘ ț ș ț ș ș ț

-o%ii.

suport curs comunicare.docx

Documents