sunt eficace programele „lapte În Şcoli”Şi „fructe În

ISSN

183

1-09

66

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

RO

2011

Rapo

rtul

spe

cial

nr.

10

SUNT EFICACE PROGRAMELE „LAPTE ÎN ŞCOLI” ŞI„FRUCTE ÎN ŞCOLI”?

SUNT EFICACE PROGRAMELE „LAPTE ÎN ŞCOLI” ŞI„FRUCTE ÎN ŞCOLI”?

Raportul special nr. 10 2011

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]


Raportul special nr. 10/2011 – Sunt ef icace programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli”?

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ12, rue Alcide De Gasperi1615 LuxembourgLUXEMBURG

Tel. +352 4398-1Fax +352 4398-46410E-mail: [email protected]: http://www.eca.europa.eu

Raportul special nr. 10 2011

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet

pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fişă catalografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011

ISBN 978-92-9237-302-3

doi:10.2865/91025

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Luxembourg

3


CUPRINS

Puncte

I–VIII SINTEZĂ

1–12 INTRODUCERE

1–4 DOUĂPROGRAMENUTRIŢIONALECOMPARABILEÎNŞCOLI

5–12 PRIVIREDEANSAMBLUASUPRASISTEMULUIDEGESTIONAREACELORDOUĂPROGRAME

6–8 PRODUSE LACTATE

9–12 FRUCTE ŞI LEGUME

13–19 SFERAŞIABORDAREAAUDITULUI

13–18 UNAUDITCOMUNALCELORDOUĂPROGRAME,AXATPEEFICACITATE…

19 …COMPLETATCUOEXAMINAREA REGULARITĂŢII

20–81 OBSERVAŢII

20–23 ÎN1999,S-AEFECTUATO EVALUAREEXTREMDECRITICĂA PROGRAMULUI„LAPTE”,FĂRĂCAVREOSOLUŢIEREALĂSĂFIFOSTGĂSITĂÎNTRETIMP

24–37 IMPACTULANTICIPATESTELIMITATDINCAUZACARACTERULUIMODESTALCHELTUIELILORŞIA LIPSEIUNUIINSTRUMENTDEORIENTAREA AJUTORULUISPRENEVOIPRIORITARE

24–26 O LIPSĂ DE SISTEME SATISFĂCĂTOARE DE EVALUARE A PERFORMANŢEI

27–32 UN NIVEL FOARTE MODEST AL CHELTUIELILOR ÎN COMPARAŢIE CU OBIECTIVELE CELOR DOUĂ PROGRAME

33–37 LIPSA UNUI INSTRUMENT DE ORIENTARE A AJUTORULUI ÎN FUNCŢIE DE ANUMITE NEVOI NUTRIŢIONALE PRIORITARE

38–64 PROBLEMEDECONCEPŢIECARELIMITEAZĂREALIZĂRILECONCRETEALEPROGRAMULUI„LAPTE”,DARPENTRUCAREEXISTĂSOLUŢII

38–45 UN PROGRAM „LAPTE” DESTUL DE NEATRACTIV

46–52 IMPACTUL DIRECT AL CHELTUIELILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „LAPTE” ESTE LIMITAT DE UN IMPORTANT „EFECT DE BALAST”

53–64 COMISIA A INTRODUS DEJA SOLUŢII PENTRU FRUCTE, IAR ANUMITE STATE MEMBRE PENTRU LAPTE

4

Raportul special nr. 10/2011 – Sunt ef icace programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli”? Raportul special nr. 10/2011 – Sunt ef icace programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli”?

65–81 OBIECTIVEEDUCATIVECARETREBUIECONFIRMATE

66–76 ÎN CAZUL LAPTELUI, SE ŢINE FOARTE PUŢIN CONT DE OBIECTIVELE EDUCATIVE, ASTFEL ÎNCÂT UN IMPACT SEMNIFICATIV PE TERMEN LUNG ESTE PUŢIN PROBABIL

77–81 ÎN CAZUL FRUCTELOR, SE ŢINE MAI MULT CONT DE OBIECTIVELE EDUCATIVE

82–87 CONCLUZIIŞIRECOMANDĂRI

ANEXAI – ANALIZĂCOMPARATIVĂAPROGRAMELOR„LAPTEÎNŞCOLI”ŞI„FRUCTEÎNŞCOLI”

ANEXAII – SINTEZAOBSERVAŢIILORCUPRIVIRELAREGULARITATEACHELTUIELILORCOMUNICATECOMISIEI

ANEXAIII – SINTEZAEVALUĂRIIEXTERNEDIN2005EFECTUATEÎNREGATULUNIT„EVALUATIONOFTHENATIONALTOP-UPTOTHEEUSCHOOLMILKSUBSIDYINENGLAND”

ANEXAIV – DEMARAREALENTĂAPROGRAMULUI„FRUCTE”

RĂSPUNSURILECOMISIEI


55


SINTEZĂ

I .Uniunea Europeană dispune, în cadrul PAC, d e d o u ă i n s t r u m e n t e c o m p a r a b i l e d e s t i -nate copi i lor :

— Pr o g r a m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, c a r e o fe r ă , începând din anul 1977, subvenţ i i pen-tru furnizarea de produse lactate la pre -ţur i reduse în şcol i .

— P r o g r a m u l „ F r u c t e î n ş c o l i ”, c a r e c o -f i n a n ţ e a z ă , î n c e p â n d c u a n u l ş c o l a r 2 0 0 9 / 2 0 1 0 , d i s t r i b u i re a d e f r u c te ş i d e legume în şcol i .

I I .P o r n i n d d e l a a c e l a ş i p r i n c i p i u d e b a z ă ( p u n e r e a l a d i s p o z i ţ i e a p r o d u s u l u i î n ş co l i ) , ce l e d o u ă p ro gra m e u r m ă re s c a ce -laş i dublu obiec t iv :

a) s ă c o n t r i b u i e l a s t a b i l i z a r e a p i e ţ e i ( o b i e c t i v u l „ p i a ţ ă” ) ;

b) să contr ibuie la o al imentaţie sănătoasă ( o b i e c t i v u l „ n u t r i ţ i e - s ă n ă t a t e” ) .

Î n c e e a c e p r i v e ş t e , î n s p e c i a l , p r o g r a -m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, c o n c e p u t i n i ţ i a l c a o măsură de spr i j in pentru comercia l izare, d i m e n s i u n e a s a n u t r i ţ i o n a l ă a î n c e p u t s ă f ie prezentată tot mai mult de către Comi -s i e d r e p t p r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l a c e s t u i program.

6


VI.C u r t e a a c o n s t a t a t c ă , l a z e c e a n i d e l a d e c i z i a C o n s i l i u l u i d e a m e n ţ i n e p r o g r a -mul „Lapte în şcol i ” în pof ida unei evaluăr i e x t r e m d e n e g a t i v e ş i a u n e i p r o p u n e r i de stopare a acestuia d in par tea Comis ie i , p ro g r a m u l n u a fo s t m o d i f i c a t î n p ro f u n-z i m e, i a r e f i c a c i t ate a s a ră m â n e, ce l m u l t , foar te redusă:

a) Î n c e e a c e p r i v e ş t e i m p a c t u l s c o n t a t p e te r m e n s c u r t ( p u n e re a l a d i s p oz i ţ i e î n ş co l i ) , Cu r te a co n s t at ă c ă re a l i z ă r i l e c o n c r e t e a l e p r o g r a m u l u i „ l a p t e” s u n t foar te l imitate :

i ) În special din cauza unei rate scăzu-t e a s u b ve n ţ i e i , p ro g r a m u l r ă m â n e d e s t u l d e n e at ra c t i v ş i l i m i t at , a ş a -d a r, î n m a re p a r t e , l a c a z u r i c a r a c -t e r i z a t e p r i n t r - u n „ e fe c t d e b a l a s t ” ( d e a d w e i g h t ) . Î n m a j o r i t a t e a s i t u a -ţ i i lor, produsele subvenţ ionate ar f i or icum incluse în mesele ser v i te de cant ine sau, d impotr ivă , ar putea f i cumpărate de către beneficiar i chiar ş i în l ipsa unei subvenţ i i .

i i ) A u d i t u l a a r ă t a t c ă o r g a n i z a r e a d e a c ţ i u n i d e d i s t r i b u i r e g r a t u i t ă î n anumite state membre generează un impact mai satisfăcător, însă această d i s t r i b u i re gra t u i t ă s e f a ce, î n p re -zent, în cadrul unor programe naţio- n a l e c o s t i s i t o a r e , l a c a r e b u g e t u l Uniuni i nu aduce decât o contr ibu-ţ ie marginală .

b) Î n ceea ce pr iveşte impac tul scontat pe termen lung (educarea), Cur tea constată c ă o b i e c t i ve l e e d u c at i ve e x p r i m ate n u s u n t s u f i c i e n t l u a t e î n c o n s i d e r a r e î n forma actuală a programului . În special , v iz ibi l i tatea ac ţ iuni lor de distr ibuire nu este întotdeauna garantată ş i n ic iun alt i n s t r u m e n t e d u c a t i v s p e c i f i c n u a fo s t creat .

I I I .Ambele programe au, de asemenea, drept s c o p p r o d u c e r e a u n u i i m p a c t l a d o u ă nivelur i :

a ) pe termen scur t , să crească sau să men-ţ i n ă c o n s u m u l d e p ro d u s e d e c ă t re t i -ner i , pr in punerea la d ispozi ţ ie a aces-tor produse în şcol i ;

b) p e t e r m e n l u n g , s ă j o a c e u n r o l e d u -c a t i v î n c e e a c e p r i v e ş t e o b i c e i u r i l e a l imentare.

IV.C u r t e a a r e a l i z a t u n a u d i t c o m u n c u p r i -v i re la ef icacitatea acestor două programe. Av â n d î n ve d e re f a p t u l c ă d i s t r i b u i re a d e f r u c t e a d e m a r a t d e p u ţ i n t i m p, a u d i t u l a p u s a c c e n t u l , î n p r i n c i p a l , p e p r o g r a -m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, f i i n d c o m p l e t a t c u o anal iză comparat ivă a s is temului pentru f ruc te, af lat în curs de implementare.

V.Î n prezent, cele două programe se bazează, î n m a r e p a r t e , p e i p o t e z a u n e i l e g ă t u r i p o z i t i v e î n t r e c o n s u m u l p r o d u s e l o r s u b -venţ ionate ş i sănătatea publ ică . Examina-r e a a c e s t e i i p o t e z e n u a f ă c u t p a r t e d i n s f e r a a u d i t u l u i î n t r u c â t a c e a s t a n u i n t r ă î n c o m p e t e n ţ a Cu r ţ i i . To t u ş i , Cu r t e a c o n -stată că ipoteza menţ ionată nu întruneşte consensul .

SINTEZĂ


7


b) Pentru ca programul „Lapte în şcol i ” să poată avea un impac t real asupra canti -t ăţ i l o r d e l a p te co n s u m ate î n ş co l i , n i -ve l u l s u b ve n ţ i e i p e k i l o g r a m a r t re b u i m ă r i t î n m o d s e m n i f i c a t i v, p â n ă l a u n n i ve l c a re s ă p e r m i t ă d i s t r i b u i re a g r a -t u i t ă a l a p t e l u i . A c e a s t ă r e c o m a n d a r e nu presupune însă creşterea cheltuie l i -lor UE pentru programul menţ ionat , c i , d impotr ivă , ar presupune concentrarea r e s u r s e l o r î n f a v o a r e a u n o r p o p u l a ţ i i mai rest rânse, ceea ce ar putea contr i -bui în mod ef icace ş i la găsirea unei so -l u ţ i i l a p ro b l e m a „ e fe c t u l u i d e b a l a s t ”. Po p u l aţ i a - ţ i nt ă a r u r m a s ă f i e d e f i n i t ă , în funcţie de anumite nevoi nutr iţ ionale care ar urma să f ie stabi l i te.

c ) Î n ceea ce pr iveşte programul „Lapte în şcol i ”, ar trebui luate măsuri pentru a se l imita „efec tul de balast ” speci f ic în ca-zul cant inelor, depunându-se în acelaş i t imp efor tur i pentru a se as igura o v iz i-bi l i tate opt imă a programului .

d) R e f e r i t o r l a o b i e c t i v e l e e d u c a t i v e , a r trebui adoptată o abordare care să adu -c ă m a i m u l t ă c o e re n ţ ă î n t re c e l e d o u ă p r o g r a m e , î n c e e a c e p r i v e ş t e r o l u l ş i i m p o r t a n ţ a m ă s u r i l o r c o n e xe. Î n c a z u l în care impor tanţa acestora este confir -mată , neces i tatea de a le face e l igib i le p e n t r u c o f i n a n ţ a r e a d i n p a r t e a U E a r putea f i reevaluată .

e) Mai general , precum şi în scopul de a se asigura coerenţa globală a abordări i nu-t r i ţ ionale ş i o gest iune opt imizată , co -o rd o n a re a ş i s i n e rgi i l e î n t re ce l e d o u ă programe ar t rebui consol idate.

VII .Î n schimb, Cur tea constată că major i tatea def ic ienţelor întâlnite în cazul programului „ L a p te î n ş co l i ” a u fo s t i d e n t i f i c ate ş i , ce l puţ in par ţ ia l , luate în considerare de către C o m i s i e c u o c a z i a c o n c e p e r i i p r o g r a m u -l u i „ Fr u c te î n ş co l i ”. Pr i n c i p a l e l e re z u l t ate a l e a c e s t u i d e m e r s a u c o n s t a t î n a d o p t a -rea unui model unic de distr ibuire gratuită în a fara cant ine lor ş i în c rearea de inst ru-mente care să răspundă obiec t ive lor edu -cat ive. Aceste răspunsur i presupun însă un cost impor tant , d in care o par te semnif ica-t i vă e s te s u p o r t at ă d e b u g e te l e n aţ i o n a l e s a u l o c a l e . D e ş i e s t e î n c ă p r e a d e v r e m e pentru a se t rage o concluzie def in i t ivă cu p r i v i r e l a e f i c a c i t a t e a s a r e a l ă , a c e s t n o u p r o g r a m p a r e t o t u ş i m u l t m a i î n m ă s u r ă s ă co nt r i b u i e î n m o d e f i c a ce l a re a l i z a re a obiec t ivelor sa le pe termen scur t ş i lung ş i prezintă , d in acest punc t de vedere, soluţ i i potenţ ia le de îmbunătăţ i re pentru progra-mul „ lapte”.

VII I .Cu r t e a fo r m u l e a z ă u r m ă to a re l e re c o m a n -dăr i pr incipale :

a) Având în vedere ef icac i tatea foar te re -d u s ă a p ro gra m u l u i „ l a p te”, c h e s t i u n e a m e n ţ i n e r i i s a l e a r t r e b u i c o n d i ţ i o n a t ă de capacitatea de reformare în profun-z i m e a a c e s t u i a , p e n t r u a s e r e m e d i a def ic ienţe le ident i f icate. Această dec i-z ie ar t rebui să ţ ină seama în specia l de va loarea nutr i t ivă acordată produsulu i în rapor t cu obiec t ivele pr iv ind sănăta-tea publ ică . Î n cazul în care s-ar real iza o reformă în profunzime, ar trebui luate în considerare aspec tele următoare.

SINTEZĂ

8


INTRODUCERE

D O UĂ P R O G R A M E N U T R I Ţ I O N A L ECO M PA R A B I L E Î N Ş CO L I

1. „Savurează , bea ş i fă mişcare” : în per ioada 2009-2010, Comi-s i a a d e s f ă ş u rat o c a m p a n i e d e co m u n i c a re î n f avo a re a u n e i a l imentaţ i i sănătoase, dest inată copi i lor din UE. Această cam -panie, f inanţată de la bugetul pentru agr icul tură a l UE, avea drept obiec t iv să determine copi i i să adopte obiceiur i a l imen-t a r e m a i s ă n ă t o a s e . I n i ţ i a t ă p r i n o r g a n i z a r e a u n e i e x p o z i ţ i i i t inerante, campania „echipei savor i lor ” avea la bază, în pr in-c i p a l , u r m ă t o a r e l e d o u ă p r o g r a m e d e f u r n i z a r e d e p r o d u s e a l imentare în şcol i :

a ) Programul „Lapte în şcol i ” 1 oferă , începând din 1977, sub -ve n ţ i i p e n t r u f u r n i z a re a d e p ro d u s e l a c t a te l a p re ţ u r i re -duse e levi lor.

b) Pr o g r a m u l „ Fr u c t e î n ş c o l i ” 2 a f o s t i n t r o d u s l a î n c e p u t u l anului şcolar 2009/2010. Programul cof inanţează costur i le legate de distr ibuirea de f ruc te ş i de legume în şcol i .

1 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008 al Comisiei din

10 iulie 2008 de stabilire

a normelor de aplicare

a Regulamentului (CE)

nr. 1234/2007 al Consiliului în

ceea ce priveşte acordarea de

ajutoare comunitare pentru

furnizarea laptelui şi a anumitor

produse lactate elevilor din

instituțiile şcolare (JO L 183,

11.7.2008, p. 17).

2 Regulamentul (CE)

nr. 13/2009 al Consiliului

(JO L 5, 9.1.2009, p. 1) şi

Regulamentul (CE) nr. 288/2009

al Comisiei din 7 aprilie 2009

de stabilire a normelor de

aplicare a Regulamentului (CE)

nr. 1234/2007 al Consiliului în

ceea ce priveşte acordarea de

ajutoare comunitare pentru

aprovizionarea instituțiilor de

învățământ cu fructe şi legume,

fructe şi legume prelucrate şi

produse pe bază de banane

destinate copiilor, în cadrul

programului de încurajare

a consumului de fructe în şcoli

(JO L 94, 8.4.2009, p. 38).

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/index_en.htm


9


G R A F I C U L 1C H E LT U I E L I U E 1 P E N T R U P R O G R A M E L E „ L A P T E Î N Ş CO L I ” Ş I „ F R U C T E Î NŞ CO L I ” ( Î N M I L I O A N E D E E U R O )

2. Aşadar, Comis ia dispune în prezent – ş i aceasta începând din 2009 – de două instrumente comparabi le, unul pentru produ-sele lactate, celălalt pentru fructe şi legume (un tablou compa-rat iv a l ce lor două programe este prezentat în a n e xa I ) . Aces-tea se adresează acelu iaş i grup -ţ intă ş i au prevăzute bugete comparabi le (a se vedea g ra f i c u l 1 ) .

3. Cele două programe urmăresc acelaş i dublu obiec t iv :

a) să contr ibuie la stabi l izarea pieţei ( o b i e c t i v u l „ p i a ţ ă” ) 3;

b) să contr ibuie la o a l imentaţ ie sănătoasă ( o b i e c t i v u l „ n u t r i -ţ i e - s ă n ă t a t e” ) 4.

În ceea ce pr iveşte, în special , programul „Lapte în şcol i ”, con -ceput in i ţ ia l ca o măsură de spr i j in pentru comercia l izare, d i -mensiunea sa nutr i ţ ională a început să f ie prezentată tot mai m u l t d e c ă t r e C o m i s i e d r e p t p r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l a c e s t u i program (a se vedea ca s e t a 1 ) .

3 Regulamentul (CE)

nr. 1234/2007 al Consiliului din

22 octombrie 2007 de instituire

a unei organizări comune

a pieţelor agricole şi privind

dispoziţii specifice referitoare

la anumite produse agricole

(„Regulamentul unic OCP”)

(JO L 299, 16.11.2007, p. 1),

considerentul 43: „În scopul de

a contribui la echilibrul pieţei

lactatelor şi de a stabiliza preţurile

laptelui şi ale produselor lactate”.

Regulamentul (CE) nr. 13/2009,

considerentul 2: „programul

de încurajare a consumului

de fructe în şcoli ar respecta

obiectivele PAC, inclusiv

promovarea veniturilor în

agricultură, stabilizarea piețelor şi

disponibilitatea atât a stocurilor

prezente, cât şi a celor viitoare”.

4 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008, considerentul 2: „În

interesul combaterii obezității şi

pentru a furniza copiilor produse

lactate sănătoase”.


considerentul 4: „Beneficiile

evidente pentru sănătate aduse

de un program de încurajare

a consumului de fructe în şcoli”.

Sursa: Bugetul UE.

0

20

40

60

80

100

2008 2009 2010 2011

Lapte în şcoli Fructe în şcoli

1 Pentruanii2008,2009şi2010,cheltuieliefectuate,pentruanul2011,cheltuieliprevăzuteînProiectuldebugetgeneralpentruexerciţiul2011.Pentruprogramul„fructe”,asevedeaanexa IVînceeacepriveşteactualizareaacestorpreviziuni.

10


4. Por nind de la ace laş i pr inc ip iu de bază , ce le două programe au drept obiec t iv producerea unui impac t la două nivelur i :

a ) p e t e r m e n s c u r t , s ă c re a s c ă s a u s ă m e n ţ i n ă c o n s u m u l d e produse de către t ineri , pr in punerea la dispoziţ ie a acestor produse în şcol i ;

b) pe termen lung, să joace un rol educativ în ceea ce pr iveşte obiceiur i le a l imentare 5.

5 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008, considerentul 4:

„scopul educațional al schemei”.


considerentul 2: „prin creşterea

durabilă a proporției de fructe şi

legume în alimentația copiilor,

în etapa în care se formează

obiceiurile lor alimentare; […]

să îi facă pe tinerii consumatori

să aprecieze fructele şi legumele

şi astfel să determine pe viitor

o creştere a consumului acestor

produse”.

C A S E TA 1I LU S T R A R E A O B I E C T I V E LO R N U T R I Ţ I O N A L E Ş I E D U C AT I V E A L EP R O G R A M U LU I „ L A P T E ”

„Schema de ajutor pentru lapte în şcoli nu este concepută ca o măsură de sprijin pentru comercializarea excedentelor de lapte […]. Este vorba despre o veritabilă acţiune educativă destinată, în primul rând, menţinerii sau promovării în cadrul şcolilor a obiceiului de a consuma lapte sau produse lactate. În plus, programul îmbracă un aspect nutriţional, în măsura în care produsele lactate dis-tribuite permit completarea unei nutriţii insuficiente sau dezechilibrate. Desigur, nu se poate nega efectul secundar pe care îl prezintă consumul suplimentar al unei importante cantităţi de produse lactate care, altfel, s-ar adăuga la excedentul de lapte ce trebuie eliminat în cadrul altor măsuri”.

Sursa: Comisia Europeană – 1990.

„Schema de distribuire a laptelui în şcoli are atât o latură nutrițională, cât şi una educațională şi contribuie la combaterea obezității, furnizând în acelaşi timp elemente esențiale pentru creşterea şi sănătatea copiilor”.

Sursa: Comunicat de presă al comisarului Fischer Boel – 2008.

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/index_fr.htm


11


P R I V I R E D E A N S A M B LU A S U P R A S I S T E M U LU ID E G E S T I O N A R E A C E LO R D O UĂ P R O G R A M E

5. Cele două ajutoare sunt plătite f ie direct instituţiei şcolare, f ie unui alt sol icitant, care poate f i un organ de tutelă ( în general, pr imăria) , furnizorul sau un organism intermediar constituit în mod special în acest scop 6. Odată obţinută aprobarea în acest sens, di fer i ţ i i sol ic i tanţ i dobândesc răspunderea operaţ ională pentru ac ţ iuni le de distr ibuire (achiz i ţ i i , depozitare, d istr ibu -i re ş i gest ionare administrat ivă) .

P R O D U S E L AC TAT E

6. Ajutorul îmbracă for ma unei subvenţ i i europene for fetare în va loare de 18 ,15 euro pentru 100 kg de lapte 7, fără să ex iste o obl igaţ ie de completare din par tea statelor membre.

7. Fiecare sol ic i tant decide cu pr iv i re la par t ic iparea sa , iar con-t r i b u ţ i a U E s e c a l c u l e a z ă p r i n c u m u l a re a c e re r i l o r d e a j u t o r e l i g i b i l e p r i m i t e . R e g u l a m e n t u l n u s t a b i l e ş t e n i c i u n p l a fo n b u g e t a r î n a ce s t s e n s, î n s ă p re ve d e o c a nt i t ate m a x i m ă c a re poate f i subvenţ ionată de 0 ,25 l i t r i pe z i de şcoală ş i pe e lev c u f re c ve nţ ă re g u l at ă 8, p l a fo n c a re, î n g e n e ra l , n u e s te at i n s de către sol ic i tanţ i .

6 Anumite state membre au

decis să limiteze categoriile de

solicitanţi eligibili, ceea ce a dus

la modalităţi foarte diferite de

organizare: peste 11 000 de

şcoli sau primării au aprobare

pentru lapte în Franţa, faţă

de aproximativ patruzeci de

furnizori în Spania sau, pentru

fructe, numai patru organizaţii

de producători în Italia.

7 Nivel stabilit prin

Regulamentul (CE) nr. 657/2008.

Pentru produsele lactate

eligibile, altele decât laptele

(brânza, iaurturile etc.),

regulamentul prevede un

cuantum adaptat în funcţie de

categorie, precum şi o conversie

a cantităţilor în echivalent kg de

lapte.

8 Articolul 5 din Regulamentul

(CE) nr. 657/2008.

G R A F I C U L 2L A P T E Î N Ş CO L I – P O N D E R E A R E L AT I VĂ A D I F E R I T E LO R M O D E L E Î N S TAT E L EM E M B R E V I Z I TAT E

Sursa: Statele membre vizitate.

Cantine44 %

Vânzări la preţ redus33 %

Distribuiri gratuite

23 %

12


8. Programul poate îmbrăca forme foar te var iate, însă, în statele membre v iz i tate, se întâ lnesc t re i modele pr incipale (a se ve -dea g ra f i c u l 2 ş i ca s e t a 2 ) :

a ) subvenţionarea produselor lactate incluse în mesele ser vite la cant ină 9 ( î n p r i n c i p a l î n : Fra n ţ a , I t a l i a ş i S u e d i a ) ;

b) vânzarea de lapte la preţ redus în afara cant inelor [ G e r m a -n i a , Po l o n i a ( ş co l i s e c u n d a r e ) ş i R e g a t u l U n i t (co p i i c u vâ r s t e d e p e s t e 5 a n i ) ] ;

c ) acţiuni de distr ibuire gratuită a laptelui în afara cantinelor 10 [ în principal în Polonia (şcol i pr imare) ş i în Regatul Unit (copi i c u vâ r s t a d e 5 a n i s a u m a i m i că d e 5 a n i ) ] .

F R U C T E Ş I L E G U M E

9. Cu a n t u m u l a j u t o r u l u i d i n p a r t e a U E e s t e c u p r i n s î n t re 5 0 % ş i 75 % 11 d in costul f ruc telor ş i a l legumelor distr ibuite ş i d in anumite costur i asociate, diferenţa f i ind, în general, supor tată de statele membre.

9 „Pot beneficia de ajutor […]

produsele lactate utilizate la

prepararea meselor, care nu

implică tratament termic, în

incintele instituțiilor şcolare”

[articolul 5 alineatul (4) din

Regulamentul (CE) nr. 657/2008].

10 Întrucât ajutorul UE nu

acoperă decât o mică parte

din costuri, aceste acţiuni de

distribuire gratuită se bazează în

principal pe bugetele naţionale.

A se vedea punctele 61 şi 63.

11 Procentul variază de la un stat

membru la altul, dat fiind nivelul

mai ridicat prevăzut pentru

regiunile incluse în obiectivul de

convergenţă şi pentru regiunile

ultraperiferice.

C A S E TA 2E X E M P L E T I P I C E D E P R O D U S E L AC TAT E S U B V E N Ţ I O N AT E Î N S TAT E L EM E M B R E V I Z I TAT E

ο Franţa: porţie de brânză sau iaurt la desert (cantină).

ο Italia: parmezan pe o farfurie de paste sau mozzarella în salată (cantină).

ο Suedia: fântână cu lapte gratuit în timpul mesei (cantină).

ο Regatul Unit şi Polonia: cutii de lapte vândute la preţ redus sau distribuite gratuit copiilor de diferite categorii de vârstă, în principal cu sprijin de la bugetele naţionale.

ο Germania: cutii de lapte aromatizat vândute la preţ redus în magazine din interiorul instituţiei şcolare.


13


10. R e g u l a m e nt u l s t a b i l e ş te u n p l a fo n g l o b a l d e 9 0 d e m i l i o a n e de euro pentru cheltuie l i , repar t izat între statele membre so -l ic itante. Alocarea la nivel naţ ional între sol ic itanţi i potenţial i este lăsată la aprecierea f iecărui stat membru, în cadrul st ra-tegie i sa le naţ ionale.

11. Ajutorul pentru fructe este condiţionat de adoptarea de măsuri educat ive conexe, necesare pentru a as igura succesul progra-mului . Chiar dacă nu sunt e l igibi le pentru f inanţarea din par-tea UE, aceste măsur i sunt considerate un e lement de bază a l programului .

12. To a t e a c ţ i u n i l e d e d i s t r i b u i re d e f r u c t e o b s e r v a t e c u o c a z i a auditului erau gratuite ş i organizate în afara meselor.

14


U N AU D I T CO M U N A L C E LO R D O UĂ P R O G R A M E ,AX AT P E E F I C AC I TAT E …

13. Au d i t u l re a l i z a t a p u s a cce n t u l , î n p r i n c i p a l , p e e f i c a c i t a te a p ro gr a m e l o r „ L a p te î n ş co l i ” ş i „ Fr u c te î n ş co l i ”. L a n s a re a , î n 2009, a noului program „fructe”, după un model apropiat de cel ex istent deja pentru lapte, părea un moment opor tun pentru o ast fe l de anal iză . Având în vedere această cronologie, audi-tul a pus accentul , în pr incipal , pe programul „Lapte în şcol i ”, f i ind completat cu o anal iză comparat ivă a s istemului pentru f ruc te, af lat în curs de implementare.

14. Întrebări le de audit cu pr ivire la ef icacitatea programelor erau următoarele :

a) Par t ic iparea este îndeajuns încurajată (anal iza obstacolelor în calea par t ic ipăr i i ) ş i suf ic ientă pentru a se putea at inge obiec t ivele?

b) Cheltuiel i le efectuate au un impact direct asupra consumu-lui de produse de către benef ic iar i? ( „ E f e c t u l d e b a l a s t ” : p r o d u s e l e a r f i c o n s u m a t e î n l i p s a a j u t o r u l u i ? )

c) Programele pot să îş i îndepl inească rolul educat iv ş i să in-f luenţeze obiceiur i le a l imentare v i i toare?

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

G R A F I C U L 3L A P T E Î N Ş CO L I – P L ĂŢ I L E A F E R E N T E A N U LU I 2009 P E S TAT M E M B R U

Sursa: Comisia Europeană.

Polonia19 %

Franţa18 %

Suedia15 %

Regatul Unit10 %

Germania9 %

Finlanda6 %

Italia4 %

Altele19 %


15


12 A se vedea punctul 3.b) şi

caseta 1.

13 Renania de Nord-Westfalia şi

Bavaria.

15. Î n p r e z e n t , c e l e d o u ă p r o g r a m e s e b a z e a z ă , î n m a r e p a r t e , p e i p o te z a u n e i l e g ăt u r i p oz i t i ve î nt re co n s u m u l p ro d u s e l o r subvenţ ionate ş i sănătatea publ ică 12. Examinarea acestei ipo -te ze n u a f ă c u t p a r te d i n s fe ra a u d i t u l u i î nt r u c ât a ce a s t a n u intră în competenţa Cur ţ i i . Totuşi , Cur tea constată că ipoteza menţionată nu întruneşte consensul .

16. Auditul a anal izat ani i şcolar i 2008/2009 ş i 2009/2010, inc lu-zând totodată o examinare a modului în care au fost pregătite ce l e d o u ă re g u l a m e n te a f l a te î n v i g o a re î n p re ze n t , p re c u m ş i , în cazul laptelui , o anal iză a rezultatelor ult imelor evaluăr i d isponibi le.

17. Auditul a fost real izat la ser v ic i i le Comis ie i , precum ş i în Ger-mania 13, Franţa , I ta l ia , Polonia , Suedia ş i Regatul Unit . Aceste şase state membre (d intre care u l t imele două par t ic ipau nu -mai la programul „ lapte” ) reprez intă 75 % din p lăţ i le a feren-te a n u l u i 2 0 0 9 p e nt r u p ro gra m u l „ l a p te” ş i 6 3 % d i n b u g e t u l prevăzut pentru pr imul an a l programului „ f ruc te” (a se vedea g ra f i ce l e 3 ş i 4 ) .

G R A F I C U L 4F R U C T E Î N Ş CO L I – B U G E T U L 2009/2010 P E S TAT M E M B R U


Germania23 %

Italia17 %

Franţa13 %

Polonia10 %

Spania7 %

Altele30 %

16


18. Au fost anal izate procedur i le stabi l i te de Comis ie ş i de către statele membre v iz i tate în ceea ce pr iveşte implementarea ş i m o n i t o r i z a re a p ro g r a m e l o r. Ac t i v i t a t e a a u d i t o r i l o r a i n c l u s , d e a s e m e n e a , v i z i t a re a a 3 1 d e s o l i c i t a nţ i c a re p r i m e a u a j u -to r u l î n co nt u l a p e s te 4 0 0 0 0 d e i n s t i t u ţ i i ş co l a re ş i a p e s te 2 mi l ioane de copi i . 56 de inst i tuţ i i care par t ic ipau cel puţ in la unul dintre cele două programe şi în care erau înscr iş i peste 16 000 de copi i au făcut , de asemenea, obiec tul unei v iz i te la faţa locului .

… CO M P L E TAT C U O E X A M I N A R EA R E G U L A R I TĂŢ I I

19. A u d i t u l a i n c l u s , d e a s e m e n e a , o e x a m i n a r e a r e g u l a r i t ă ţ i i l i m i t a t ă l a a s p e c t e l e c e l e m a i i m p o r t a n t e ş i s u s c e p t i b i l e s ă a fe c t e z e î n m o d u l c e l m a i d i re c t b e n e f i c i a r i i ş i e f i c a c i t a t e a pol i t ic i i . O ser ie de probleme au fost ident i f icate în di fer i te le state membre v iz i tate, în specia l în ceea ce pr iveşte interpre -tarea normelor în vigoare, ş i au făcut obiectul unei comunicări adresate Comis ie i ş i s tate lor membre respec t ive. Pentru mai m u l te i n fo r m a ţ i i î n a ce s t s e n s , o s i nte z ă a a ce s to r e l e m e n te este prezentată în a n e xa I I .

Sursa: http://agriculture.gouv.fr/un-fruit-pour-la-recre


17


14 „Evaluation of the School Milk

Measure” (Evaluarea măsurii

„Lapte în şcoli”), finalizată în

februarie 1999 de către CEAS

Consultants (Wye) Ltd – Centrul

european de studii agricole şi

Institutul pentru gestionarea

întreprinderilor din sectorul

laptelui – Technische Universität

München.

Disponibil pe site-ul internet

al Comisiei: http://ec.europa.

eu/agriculture/eval/reports/

schoolmilk/.

Î N 1999, S - A E F E C T UAT O E VA LUA R E E X T R E MD E C R I T I C Ă A P R O G R A M U LU I „ L A P T E ”, FĂ R ĂC A V R E O S O LU Ţ I E R E A L Ă S Ă F I F O S T G Ă S I TĂÎ N T R E T I M P

20. Î n 1999, programul „Lapte în şcol i ” făcuse obiec tul unei eva-luăr i ex terne, la n ivel comunitar 14. Această evaluare făcea un bilanţ extrem de crit ic al programului şi recomanda suprimarea măsur i i , având în vedere s laba sa ef icacitate, precum şi s labul său rapor t costur i /benef ic i i (a se vedea ca s e t a 3 ) .

21. Drept urmare, Comisia propusese suprimarea programului, însă propunerea fusese respinsă de către Consi l iu. Având în vedere această deciz ie pol i t ică , Comis ia prezentase propuner i de re -ducere a f inanţăr i i comunitare a programului , propuner i care nu au fost acceptate decât par ţ ia l (a se vedea ca s e t a 4 ) .

C A S E TA 3E VA LUA R E A D I N 1999 – CO N C LU Z I E Ş I R E CO M A N D A R E F I N A L Ă

„[…] Evaluată numai pe baza obiectivelor sale actuale oficiale şi declarate (menţinerea sau creşterea consumului de produse lactate), măsura nu a avut decât un impact pozitiv marginal şi prezintă un slab raport costuri/beneficii. Comisia ar trebui, aşadar, să ia în considerare în mod serios retragerea măsurii. Principala consecinţă a acestei retrageri ar fi să se lase guvernelor statelor membre respon-sabilitatea de a continua sub orice formă furnizarea de lapte subvenţionat în şcoli. Deşi este dificil de prevăzut care va fi rezultatul, această acţiune ar avea cu siguranţă drept efect net reducerea dis-ponibilităţii produselor lactate şi a consumului lor în şcoli. Cu toate acestea, informaţiile cuprinse în prezentul raport sugerează că impactul ar fi, probabil, foarte limitat.

[…] Întrucât principalele recomandări formulate mai sus se axează pe abandonarea măsurii şi pe alocarea resurselor pentru alte măsuri mai eficace, nu se formulează nicio altă recomandare care să vizeze ameliorarea eficienţei măsurii existente. Autorii consideră că orice schimbare eventuală ar trebui să aibă în vedere remedierea deficienţelor fundamentale ale măsurii, care împiedică realiza-rea obiectivelor acesteia. Dacă ar putea fi formulate recomandări destinate să amelioreze eficienţa măsurii existente, acestea nu ar avea niciun impact semnificativ asupra elementelor care contribuie la eficacitatea foarte redusă a măsurii.”

OBSERVAŢII

18


22. O a l tă evaluare a fost real izată în anul 2005 în Regatul Unit 15. Această evaluare avea ca obiec t atât a jutorul acordat de UE, cât ş i contr ibuţ ia complementară de la bugetul naţ ional [a se vedea punc tul 8 l i tera b) ] . Î n concluz i i le eva luăr i i se descr ie o măsură ineficace şi costis itoare şi se menţionează, în special, costur i de gest ionare dispropor ţ ionate ş i o valoare adăugată redusă. Î n cadrul evaluăr i i , se recomandă guvernului Regatu-l u i U n i t „ s ă a i b ă î n ve d e re ex a m i n a re a , î m p re u n ă c u Co m i s i a Europeană, a idei i de a pune capăt programului SMSS a l UE”.

23. În paralel , începând din 1999, Comisia a anal izat în mod regu-lat modal i tăţ i le de implementare a programului (s impl i f icare, adaptare a l istei de produse ş i a nivelur i lor ajutorului pe cate -gor i i etc. ) , încercând să î l amel ioreze. Totuşi , aceste schimbări au rămas „marginale” ; cu a lte cuvinte, e le nu modif icau logica p ro g r a m u l u i ş i n i c i a s p e c t e l e s a l e p r i n c i p a l e . D e ş i re c u n o s -cute în genera l ca pozi t ive, aceste modi f icăr i nu au fur nizat , aşadar, răspunsur i la cr i t ic i le de fond pr iv ind concepţia însăşi a programului .

15 „Evaluation of the National

Top-Up to the EU School Milk

Subsidy in England” („Evaluarea

contribuţiei complementare

naţionale la subvenţionarea de

către UE a distribuţiei de lapte

în şcolile din Anglia”), evaluare

realizată de London Economics,

în cooperare cu Dr. Susan New,

pentru Ministerul mediului,

alimentaţiei şi problemelor

rurale (Defra).

A se vedea extrase şi adresa

internet în anexa III.

C A S E TA 4P R O P U N E R I A L E CO M I S I E I C A U R M A R E A E VA LUĂ R I I D I N 1999

„Pe baza acestei recomandări, Comisia a avut mai întâi în vedere să propună suprimarea schemei şi a prezentat proiectul preliminar de buget pentru exerciţiul 2000 în funcţie de această ipoteză […], toţi participanţii fiind în favoarea menţinerii subvenţiei UE datorită, mai ales, efectelor sale benefice pe plan nutriţional. […] În lumina acestei discuţii, Comisia şi-a reconsiderat poziţia iniţială şi pro -pune, în prezent, cofinanţarea în părţi egale a programului de distribuire a laptelui în şcoli. […] Din cauza cadrului bugetar strâns şi a slabului raport costuri/beneficii al măsurii, linia bugetară pentru distribuirea de lapte în şcoli nu poate fi menţinută la nivelul său actual. […] Programul de distribuire a laptelui în şcoli este deseori apărat pe baza unor obiective mai largi în materie sanitară, alimentară sau chiar socială. Chiar recunoscând pe deplin temeinicia acestui argument, aceste obiective sunt prea ambiţioase pentru o schemă care intră sub incidenţa OCP în sectorul laptelui şi al produselor lactate. Pe de altă parte, atunci când statele membre invocă aceste obiective, ele ar trebui să accepte partajarea responsabilităţii cheltuielilor efectuate în cadrul schemei”.

(Sursa: Nota DG VI către cabinetul membrului Comisiei responsabil cu agricultura şi cu dezvoltarea rurală – martie 2000).


19


I M PAC T U L A N T I C I PAT E S T E L I M I TAT D I N C AU Z AC A R AC T E R U LU I M O D E S T A L C H E LT U I E L I LO RŞ I A L I P S E I U N U I I N S T R U M E N T D E O R I E N TA R EA A J U TO R U LU I S P R E N E V O I P R I O R I TA R E

O L I P S Ă D E S I S T E M E S AT I S FĂC ĂTO A R E D E E VA LUA R EA P E R F O R M A N Ţ E I

24. O b i e c t i ve l e ce l o r d o u ă p ro gra m e, at ât ce l re fe r i to r l a „ p i aţ ă”, cât şi cel referitor la „nutriţ ie -sănătate”, sunt definite în termeni ca l i tat iv i ş i înt r -un mod foar te genera l (a se vedea ca s e t a 5 ) . Aceste obiec t ive nu au fost expr imate în termeni cantitat iv i ş i , cu atât mai puţ in , sub formă de obiec t ive „SMAR T ” 16.

25. Î n ceea ce pr iveşte laptele, în l ipsa unor obiec t ive prec ise în rapor t cu care să poată f i evaluată ef icaci tatea pol i t ic i i , indi-c a to r i i d i s p o n i b i l i ( c a n t i t ă ţ i d i s t r i b u i te p e c a te g o r i e , n u m ă r e s t i m a t i v d e e l e v i p a r t i c i p a n ţ i ) s u n t i n d i c a to r i d e a c t i v i t a te care nu măsoară rezultatele sau impac tul pol i t ic i i 17. Pe de altă par te, auditul a scos în evidenţă l ipsa de f iabi l i tate a informa -ţ i i lor colectate, mai ales în ceea ce pr iveşte numărul est imativ de e levi par t ic ipanţ i 18.

16 Articolul 27 alineatul (3) din

Regulamentul (CE, Euratom)

nr. 1605/2002 al Consiliului (JO

L 248, 16.9.2002, p. 1) prevede

că „pentru toate sectoarele de

activitate incluse în buget se

stabilesc obiective specifice,

măsurabile, realizabile, relevante

şi datate” (în engleză, „SMART”).

17 O notă internă a Comisiei

sublinia astfel, deja în aprilie

1996, că: „elementul de bază al

analizei eficacităţii îl reprezintă

impactul măsurii asupra imaginii

laptelui şi asupra nivelului său de

consum. Este imposibil pentru

serviciile DG VI să efectueze

o analiză a acestor elemente sau

a atitudinilor consumatorilor”.

C A S E TA 5I LU S T R A R E A C A R AC T E R U LU I G E N E R A L A L O B I E C T I V E LO R P R O G R A M U LU I„ L A P T E ”

ο „[În scopul de] a contribui la echilibrul pieţei lactatelor şi de a stabiliza preţurile” [considerentul 43 al Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului].

ο „Acesta are, de asemenea, un rol în cadrul politicilor mai largi […] în materie sanitară, alimen-tară sau socială” (propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999, expunere de motive).

ο „Joacă un rol educaţional prin sprijinirea dezvoltării unei alimentaţii şi a unor obiceiuri nutri-ţionale corecte, care vor dura toată viaţa” (site-ul internet al Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

ο „Schema de distribuire a laptelui în şcoli are atât o latură nutrițională, cât şi una educațională şi contribuie la combaterea obezității” (comunicat de presă din 11 iulie 2008, comisarul Fischer Boel).

18 De exemplu, mai mult de o treime din participanţi sunt înregistraţi în Franţa. Însă, cele 7,3 milioane de copii luaţi în calcul pentru Franţa erau

elevii înscrişi în instituţiile participante, deşi, în general, numai cei care frecventează cantina participă efectiv la program. Numărul de beneficiari era,

aşadar, supraevaluat cu aproximativ 3 milioane în cazul acestui stat membru.

20


26. Î n ce e a ce p r i ve ş te f r u c te l e , n u e s te p re v ă z u t n i c i u n i n d i c a-tor. Totuşi , acest nou program introduce câteva dispoziţ i i care favor izează monitor izarea per formanţei , de la e laborarea in i -ţ ia lă a unei st rategi i ş i până la obl igaţ ia de a real iza evaluăr i per iodice în f iecare stat membru. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a aprecia ef icacitatea acestor instrumen-te care t rebuie dez voltate în cont inuare.

U N N I V E L F O A R T E M O D E S T A L C H E LT U I E L I LO R Î NCO M PA R AŢ I E C U O B I E C T I V E L E C E LO R D O UĂ P R O G R A M E

O b i e c t i v u l „ p i a ţ ă”

27. Cu o c a z i a d i s c u ţ i i l o r p r e a l a b i l e i m p l e m e n t ă r i i p r o g r a m u l u i „ f ruc te”, Par lamentul European propusese un buget de 500 de mil ioane de euro pe an. La propunerea Comisiei , s-a reţinut, în f inal , un plafon de 90 de mil ioane de euro. Comisia considera, î n p r i n c i p a l , c ă p ro i e c t u l t re b u i a s ă î ş i d ove d e a s c ă m a i î nt â i e f i c a c i t ate a l a a ce s t n i ve l , î n a i nte d e a s e ave a î n ve d e re u n buget super ior.

28. Demararea extrem de lentă a programului (a se vedea anexa IV) a co n f i r m at , d e a l t fe l , a b o rd a re a Co m i s i e i . Cu to ate a ce s te a , având în vedere deciz ia menţionată , chiar dacă se ţ ine seama de cof inanţăr i le naţ ionale 19, p lafonul bugetar stabi l i t pr in re -gulament reprezintă aproximativ 0,3 % din valoarea producţiei d e f r u c t e ş i d e l e g u m e a U E . Pr o g r a m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, c u a j u to r u l c ă r u i a , p o t r i v i t c i f re l o r d i s p o n i b i l e , s - a d i s t r i b u i t î n 2008/2009 echivalentul a puţin sub 0,28 % din producţia totală a UE, se s i tuează la acelaş i n ivel cant i tat iv.

29. Î n a m b e l e c a z u r i , c h i a r ş i î n i p o te z a î n c a re a r f i c h e l t u i te î n m o d e f i c a c e , a c e s t e s u m e c o re s p u n d u n o r c a n t i t ă ţ i c a re n u sunt susceptibile să aibă un impact direct 20 semnificativ asupra echi l ibrului p ieţei .

30. În ceea ce pr iveşte laptele, această constatare era deja cuprin-să în evaluarea din 1999 21.

19 În condiţiile unei cofinanţări

europene medii de aproximativ

58 %, cele 90 de milioane de

euro reprezentând plafonul

bugetar actual corespund unor

cheltuieli totale (Comisie şi state

membre) de aproximativ 155 de

milioane de euro.

20 Cele două programe au

drept obiectiv un impact pe

termen lung mai puternic decât

impactul direct al cantităţilor

distribuite, printr-un efect

educativ şi prin influenţarea

obiceiurilor alimentare. Această

dimensiune este analizată la

punctul 66 şi următoarele.

21 „Volumul de lapte şi de

produse lactate furnizate în

cadrul schemei este extrem

de scăzut în comparaţie cu

mărimea pieţei europene (0,3 %

din cantitatea totală de lapte

distribuit unităţilor de prelucrare

a laptelui din UE în 1996/1997).

Importanţa relativă a acestuia

este, de asemenea, în scădere.

[…] În cel mai bun caz, impactul

schemei a fost foarte scăzut

în raport cu contextul întregii

pieţe şi cu obiectivul principal

al schemei. […] Conceput ca

o «măsură destinată să extindă

piaţa produselor lactate» şi ca

«un mecanism de sprijin pentru

comercializarea excedentelor»,

schema nu a prezentat un bun

raport cost/beneficii.”


21


22 Pentru lapte, Comisia dispune

de o estimare (cu privire la care

auditul a arătat însă că este puţin

fiabilă) de 21 de milioane de

beneficiari, respectiv aproximativ

20 % din populaţia-ţintă totală.

Pentru fructe, statele membre

vizitate luaseră decizia ca,

în primul an, să concentreze

programul în şcolile primare.

23 Deşi nu există un consens cu

privire la o cifră anume, noţiunea

de cantitate recomandată

este utilizată pe scară largă în

diferitele ţări.

24 „Elevii care nu au participat

la programul de subvenţionare

a laptelui în şcoli (SMSS,

School Milk Subsidy Scheme)

au consumat, în medie,

o cantitate de lapte suficientă

pentru a acoperi doza zilnică

recomandată de calciu. Această

constatare concordă cu cel mai

recent sondaj naţional cu privire

la alimentaţie, în urma căruia

a rezultat că, pentru categoria de

vârstă cuprinsă între 4 şi 10 ani,

consumul mediu de calciu era

adecvat.

25 În acelaşi timp, în Franţa, cea

mai mare parte a ajutorului UE

este atribuită cantinelor care,

proporţional, sunt mai puţin

frecventate de către categoriile

sociale defavorizate. Din punct

de vedere statistic, ajutorul UE

se adresează, aşadar, în mai mică

măsură categoriei-ţintă pe care

autorităţile naţionale o consideră

prioritară.

O b i e c t i v u l „ n u t r i ţ i e - s ă n ă t a t e”

31. Împăr ţite la numărul de copii din Uniunea Europeană, cheltuie-l i le înscr ise în prezent în buget pentru f iecare dintre programe reprezintă între 50 ş i 80 de cenţ i pe copi l ş i pe an. La această scară , este, de asemenea, d i f ic i l să se a ibă în vedere un efec t nutr i ţ ional semnif icat iv asupra întregi i populaţ i i - ţ intă .

32. Î n prac t ică , cheltuie l i le se real izează în benef ic iu l unui număr mai restrâns de copi i 22, impac tul potenţ ia l asupra f iecărui be -nef ic iar f i ind, aşadar, mai mare. Î n schimb, ef icacitatea globală a programelor în ceea ce pr iveşte obiectivul lor nutr iţ ie -sănăta-te depinde în mare măsură de subpopulaţia beneficiară „aleasă”.

L I P S A U N U I I N S T R U M E N T D E O R I E N TA R E A A J U TO R U LU IÎ N F U N C Ţ I E D E A N U M I T E N E V O I N U T R I Ţ I O N A L EP R I O R I TA R E

33. Distr ibuirea de lapte unui copi l a l cărui consum se s ituează cu mult sub medie sau sub standardele nutr i ţ ionale recomanda-te 23 are o valoare mai mare decât distr ibuirea acele iaş i cant i -tăţ i de lapte unui copi l a l cărui consum de produse lac tate se situează deja peste medie sau peste standardele recomandate. Obiec t ivul nutr i ţ ie -sănătate a l celor două programe presupu-n e, a ş a d a r, o r i e nt a re a p r i o r i t a ră a p ro gra m e l o r s p re c ate g o -r i i l e ( r e g i u n i , s t a t e m e m b r e , c a t e g o r i i s o c i a l e e t c . ) a l c ă r o r consum ar f i considerat insuf ic ient sau ş i mai puţ in suf ic ient decât media . Î ntr-adevăr, pr incipala impl icaţ ie nu constă atât în creşterea consumului mediu, cât în pos ib i l i tatea acordată unui număr cât mai r idicat de copii de a at inge un nivel minim de consum considerat necesar.

34. Î n ce e a ce p r i ve ş te l a p te l e , a n u m i te s t ate m e m b re a u i n i ţ i at deja ac ţ iuni de ref lec ţ ie în acest sens. În Regatul Unit , evaluare a d i n 2 0 0 5 a răt a c ă o m a re p ar te a p o p ul aţ i e i - ţ i nt ă con s u-ma deja suf ic iente produse lac tate 24 ş i recomanda să se pună accentul asupra anumitor categor i i considerate pr ior i tare. Î n Franţa , autor i tăţ i le au decis să concentreze contr ibuţ ia com -plementară de la bugetul naţional pe care o aveau la dispoziţie î n a n u m i te zo n e d e f avo r i z ate, co n s i d e rate p r i o r i t a re î n ce e a ce pr iveşte nevoi le nutr iţ ionale 25. Acest t ip de or ientare a aju-torulu i ar putea îmbrăca numeroase a l te for me, unele d intre acestea putând totuşi impl ica anumite costur i supl imentare.

22


26 Trebuie precizat că, deşi

regulamentul „fructe” prevede un

nivel mai ridicat de cofinanţare

pentru regiunile incluse în

obiectivul de convergenţă şi

pentru regiunile ultraperiferice,

pe de o parte, această alegere

nu se bazează pe o analiză

a nevoilor nutriţionale, pe de

altă parte, ajutorul UE rămâne în

continuare repartizat numai în

funcţie de criteriul numărului de

copii cu vârste cuprinse între 6 şi

10 ani.

35. În schimb, niciunul dintre cele două programe ale UE nu preve -de un mecanism de alocare a resurselor în funcţie de o anal iză a nevoi lor nutr i ţ ionale.

36. În ceea ce priveşte fructele, regulamentul lasă statelor membre l iber tatea de a adopta un astfel de demers în cadrul strategiei lor naţionale, însă niciunul dintre ele nu a uti l izat încă această opţ iune 26.

37. Î n ce e a ce p r i ve ş te l a p te l e , n u e x i s t ă n i c i u n a s t fe l d e m e c a -nism. O analiză pe stat membru arată, dimpotrivă, că, nu numai că programul nu a locă în mod pr ior i tar resurse le acolo unde nevoile par a f i cele mai impor tante, dar pr incipal i i beneficiar i a i programului sunt mai degrabă statele membre în care con-sumul de produse lac tate este deja ce l mai r id icat ş i , aşadar, nevoi le sunt ce le mai reduse sau ce l mai puţ in urgente (a se vedea ca s e t a 6 ) .

C A S E TA 6CO M PA R A R E A CO N S U M U LU I D E P R O D U S E L AC TAT E Î N D I F E R I T E L E S TAT EM E M B R E Ş I A A J U TO R U LU I P R I M I T Î N 2009 Î N C A D R U L P R O G R A M U LU I„ L A P T E ”

ο Cele două state membre în care consumul de produse lactate pe cap de locuitor este deja cel mai ridicat sunt, de asemenea, primii doi beneficiari ai ajutorului pe cap de locuitor.

ο Cele şase state membre care înregistrează deja cel mai ridicat consum de produse lactate pe cap de locuitor primesc, în medie, de 3,5 ori mai mult ajutor din partea UE pe cap de locuitor decât cele 10 state membre cu cel mai scăzut consum.

ο Toate cele şase state membre care primesc cel mai mare ajutor pe cap de locuitor înregistrează deja un consum de produse lactate pe cap de locuitor peste medie.

ο Cele 10 state membre care înregistrează cel mai scăzut consum de produse lactate pe cap de locuitor primesc numai 20 % din ajutorul total. Nouă dintre acestea primesc un ajutor pe cap de locuitor de două până la cinci ori sub medie sau nu participă deloc la program.


23


C A S E TA 7I LU S T R A R E A N I V E LU LU I S C Ă Z U T D E PA R T I C I PA R E Ş I A L I P S E I D EAT R AC T I V I TAT E A P R O G R A M U LU I

În Germania, rezultatele unui studiu arată că, din procentul de 56 % din instituţii care oferă lapte sau produse lactate elevilor lor, numai 21 % solicită primirea ajutorului.

(Sursa: Ministerul agriculturii din Bavaria).

27 Întrucât regulamentul

nu stabileşte un plafon de

cheltuieli, nivelul de cheltuieli

maxime potenţiale (aproximativ

900 de milioane de euro) a fost

calculat pe baza unei cantităţi

de 25 cl pe zi de şcoală pentru

fiecare copil şcolarizat într-o

instituţie de învăţământ (plafon

zilnic pe copil, stabilit prin

regulament).

28 Evaluarea din 1999: „Gradul

de punere în aplicare a schemei

pe întregul teritoriu al UE în

1996/1997 era de numai 12 %

din volumul maxim al drepturilor

la ajutor şi de 19 % în 1992/1993.

Aceasta sugerează un nivel

relativ scăzut de eficienţă şi

de eficacitate în atingerea

populaţiilor-ţintă […]”.

29 Aceasta cu atât mai mult

cu cât programul are drept

obiectiv nu doar subvenţionarea

unui produs, ci a unui serviciu

complet, ceea ce presupune

costuri specifice de ambalare

(cutii) sau de logistică (de

exemplu: lapte proaspăt livrat

fizic în fiecare dimineaţă în

Regatul Unit).

P R O B L E M E D E CO N C E P Ţ I E C A R E L I M I T E A Z ĂR E A L I Z Ă R I L E CO N C R E T E A L E P R O G R A M U LU I„ L A P T E ”, D A R P E N T R U C A R E E X I S TĂ S O LU Ţ I I

U N P R O G R A M „ L A P T E ” D E S T U L D E N E AT R AC T I V

38. În ceea ce pr iveşte programul „Lapte în şcol i ”, cuantumul chel -t u i e l i l o r n u e s t e s t a b i l i t î n m o d d i r e c t d e c ă t r e C o m i s i e , c i r e z u l t ă d i n a d i ţ i o n a r e a s u m e l o r a l e s e î n m o d i n d i v i d u a l d e către so l ic i ta nţ i ş i potenţ ia l i benef ic iar i . Or, ce le 74 de mi l i -oane de euro cheltu i te în 2009 reprez intă mai puţ in de 10 % din potenţ ia lul maxim de cheltuiel i a le programului 27. N ivelul de uti l izare a ajutorului pare, aşadar, scăzut, iar polit ica destul de neatrac t ivă (a se vedea ca s e t e l e 7 ş i 8 ) , în propor ţ i i com -parabi le, de a l t fe l , cu cele constatate deja în t recut 28.

39. Auditul a arătat că această l ipsă de atractivitate rezulta în mare par te dintr-un nivel scăzut al a jutorului combinat cu o sarcină administrat ivă dispropor ţ ionată .

c a z u l v â n z ă r i i d e l a p t e l a p r e ţ r e d u s î n a f a r a c a n t i n e l O r

40. Av â n d î n v e d e r e n i v e l u l a c t u a l a l a j u t o r u l u i , s u b v e n ţ i a d i n p a r t e a U E n u p o a t e a c o p e r i d e c â t o p a r t e re d u s ă a c o s t u l u i p ro d u s e l o r d i s t r i b u i t e 2 9. Î n l i p s a a l t o r s u r s e d e f i n a n ţ a re c u mult mai impor tante (a se vedea punc tul 60 ş i ur mătoare le) , programul UE nu permite, aşadar, o distr ibuire gratuită , c i nu-mai o vânzare la preţ redus.

24


41. Ajutorul UE reprezintă, astfel , numai un sfer t din costul direc t al laptelui în Polonia ş i între 10 ş i 15 % în Germania ş i în Rega-tul Unit . Pr in urmare, acest ajutor permite, de exemplu, vânza-rea în Germania a cut i i lor cu lapte aromatizat la un preţ de 35 de cenţ i în loc de 40 de cenţ i . Pentru benef ic iaru l potenţ ia l , o reducere de acest nivel este, în general , prea scăzută pentru a - l d e te r m i n a s ă c u m p e re, c u a t â t m a i m u l t c u c â t a n a l i ze l e disponibi le arată o e last ic i tate scăzută a cerer i i în func ţ ie de preţ 30.

42. Î n numeroase cazur i , inst i tuţ ia însăş i decide să nu par t ic ipe. A s t fe l , i m p l e m e n t a r e a p r o g r a m u l u i î n c a d r u l u n e i i n s t i t u ţ i i este condiţ ionată , ce l mai adesea, de disponibi l i tăţ i le indiv i -duale. Or, faptul de a organiza vânzări le la preţ redus presupu -ne un volum de muncă ce poate f i impor tant (achiz i ţ i i , depo -z i tare, d ist r ibuire, dar ş i colec tarea bani lor de la benef ic iar i ) ş i const i tuie, aşadar, un real obstacol în ca lea par t ic ipăr i i 31.

43. Î n anumite cazur i , faptul că vânzăr i le la preţ redus nu antre -nează decât o cerere redusă din par tea famil i i lor sau, câteoda -tă , faptul că însuşi personalul responsabi l nu este convins de impor tanţa programului în mater ie de sănătate, reduce voinţa decidenţ i lor de a accepta sarc ina generată de program.

c a z u l p r O d u s e l O r l a c t a t e i n c l u s e î n m a s a d e l a c a n t i n ă

44. Atunci când subvenţia este plăt i tă pentru produse ut i l izate în c a d r u l m e s e l o r s e r v i te l a c a nt i n ă , ce a m a i m a re p a r te a co s -tur i lor de gest ionare dispare, întrucât programul se integrea -z ă î n a d m i n i s t r a re a n o r m a l ă a c a n t i n e i . Ac e a s t ă c o n s t a t a re , i n d i fe re n t d e a p re c i e re a n e g a t i v ă re fe r i to a re l a e f i c a c i t a te a subvenţiei în acest caz (a se vedea punctele 47-50) , presupune că s ingurul cost generat corespunde t impului necesar pentru a p re ze n t a ce re re a d e s u bve n ţ i e . Î n m o d p a r a d ox a l , a ce a s t ă sarcină administrat ivă unică este în continuare greu acceptată ş i poate încă să se dovedească descurajatoare.

30 Extras din evaluarea realizată

în 1999 cu privire la impactul

redus al factorului preţ: „Preţul

nu pare să constituie un factor

esenţial în consumul de lapte

şi de produse lactate de către

consumatori, inclusiv de către

elevi. […] Aceasta sugerează

că principalul mecanism de

implementare a măsurii de

distribuire de lapte în şcoli

(preţuri subvenţionate) este

axat pe un factor care nu are

decât o influenţă minoră în

stabilirea nivelului de consum

de lapte şi de produse lactate.

Aceasta înseamnă că impactul

său net asupra consumului este,

probabil, foarte scăzut”.

31 Extrase din evaluările realizate

în 1999 şi în 2005, care ilustrează

sarcina administrativă aferentă

acţiunilor de distribuire contra

cost:

- „Se constată, de asemenea,

că programul SMSS al UE este

ineficace. Împreună, programul

şi contribuţia complementară

naţională reprezintă cheltuieli

anuale de aproape 7,2 milioane

de lire sterline în Anglia şi au

generat costuri administrative

estimate la 5 milioane de lire

sterline pentru şcoli, plus

831 000 de lire sterline pentru

autorităţile şcolare locale şi

pentru RPA (agenţia de plăţi

agricole). […] Se recomandă ca

aceste programe să distribuie

laptele în mod gratuit decât să

îl vândă la preţ redus, în măsura

în care ar fi, fără îndoială, mai

puţin costisitor să se gestioneze

programe care nu obligă cadrele

didactice să controleze plăţile efectuate de către părinţi.”

- „Potrivit unor opinii, obligaţiile administrative şi financiare din cadrul schemei au reprezentat o frână în calea implementării sale la nivelul şcolilor.

Aceasta se datorează, în principal, investiţiilor în timp necesare pentru a implementa şi pentru a gestiona programul «Lapte în şcoli».”


25


45. Ceea ce face procedura administrativă dispropor ţionată pentru major i tatea sol ic i tanţ i lor – ş i în specia l ce i mai mic i – este nu atât complexitatea acesteia, cât nivelul scăzut al ajutorului pri -mit (a se vedea caseta 8 ) . Valoarea absolută scăzută a ajutoru-lui are un impac t cu atât mai mare cu cât a jutorul nu mai este comparat cu preţu l produselor lac tate, c i cu bugetul g lobal , d in care nu reprezintă decât o par te foar te redusă (mai puţ in de 1 % pentru cantine şi chiar cu mult mai puţin în comparaţie c u b u g e t u l g l o b a l a l u n e i i n s t i t u ţ i i p r i v a te a u to n o m e s a u a l unei creşe) .

I M PAC T U L D I R E C T A L C H E LT U I E L I LO R D I N C A D R U LP R O G R A M U LU I „ L A P T E ” E S T E L I M I TAT D E U N I M P O R TA N T„ E F E C T D E B A L A S T ” 32

46. Or icare ar f i forma distr ibuţ ie i , subvenţ ia pentru lapte poate f i pr imită pentru or ice produs el igibi l , fără ca vreun mecanism să permită l imitarea acelei păr ţ i a plăţ i lor ce corespunde unor c a nt i t ăţ i c a re a r f i o r i c u m co n s u m ate d e c ăt re b e n e f i c i a r i î n l ipsa a jutorului . Auditul a arătat că acest „efec t de balast ” se m a n i fe s t ă î n m o d d i fe r i t î n f u n c ţ i e d e fo r m a d e d i s t r i b u ţ i e a leasă .

32 „Efectul de balast” se produce

atunci când o măsură de ajutor

este utilizată în favoarea unui

beneficiar care ar fi luat aceeaşi

decizie şi în lipsa ajutorului. În

acest caz, rezultatul observat

nu poate fi pus pe seama

politicii, iar ajutorul plătit acestui

beneficiar nu a produs niciun

efect. Partea din cheltuieli care

generează un „efect de balast”

este, aşadar, prin natura ei,

ineficace, întrucât nu contribuie

la atingerea obiectivelor stabilite.

„Efectul de balast” este, prin

natura sa, foarte dificil de

măsurat cu exactitate, pentru că

presupune luarea în considerare

a unei situaţii ipotetice în care

ajutorul public examinat nu ar

exista.

I LU S T R A R E A L I P S E I D E AT R AC T I V I TAT E A A J U TO R U LU I P E N T R U C A N T I N E

În Franţa, 70 % din cei 11 000 de solicitanţi primesc, în medie, aproximativ 300 de euro pe an.

Printre numeroşii interlocutori întâlniţi, care au subliniat că un ajutor de un asemenea nivel nu este suficient pentru a-i încuraja să îşi schimbe obiceiurile, unul dintre directorii de instituţii întâlniţi a declarat, de exemplu: „Ascultaţi, primesc numai 200 de euro pe an. Doar nu credeţi că pentru această sumă o să îmi pierd timpul citind o circulară”.

Deşi orice cantină utilizează anumite produse lactate eligibile pentru care ar putea, cel puţin, să primească ajutorul fără vreun alt efort decât acela de a introduce cererea, numai 60 % din instituţii depun o cerere de ajutor în Franţa şi doar 15 % în Italia.

C A S E TA 8

26


c a z u l p r O d u s e l O r l a c t a t e i n c l u s e î n m a s a d e l a c a n t i n ă

47. Auditul a arătat că plata unui a jutor pentru produsele incluse î n m a s a d e l a c a nt i n ă g e n e re a z ă î n m o d s i s te m at i c u n „ e fe c t de balast ”. Î n specia l :

a ) având în vedere că o masă normală include adesea produse lac tate (poate f i vorba chiar despre o obl igaţ ie) , nu există , în prezent , n ic iun mi j loc pr in care să se l imiteze pr imirea ajutorului de către cantine pentru produse pe care acestea le -ar f i ut i l izat or icum;

b) nu s-a găsit niciun element care să demonstreze o influenţă oarecare a a jutorulu i asupra cant i tăţ i i de produse lac tate incluse în meniur i ;

c ) aproape toate persoanele responsabi le întâ lnite la faţa lo-cului au admis în mod expl ic it l ipsa totală de impact al aju-torului asupra cantităţ i i de produse lac tate ser vite e levi lor (a se vedea ca s e t a 9 ) .

C A S E TA 9E X E M P L E D E D E C L A R AŢ I I FĂC U T E D E A D M I N I S T R ATO R I I D E C A N T I N EÎ N TÂ L N I Ţ I C U P R I V I R E L A P R O G R A M U L „ L A P T E ”

„Compoziţia meniurilor noastre nu este influenţată de ajutorul european. […] Aceasta nu este o opi-nie, este o realitate” (Italia, administratorul societăţii de catering care deserveşte cantinele unuia dintre cele mai mari oraşe ale ţării).

„Nu am avut niciodată în vedere programul «lapte» al UE la elaborarea meniurilor” (Suedia, reprezen-tantul unei societăţi de catering care primeşte ajutorul pentru mai multe şcoli din oraş).

„Meniurile nu sunt câtuşi de puţin influenţate de existenţa ajutorului european” (Italia, reprezentantul unei instituţii care primeşte ajutorul direct).

În Franţa, administratorii unei creşe aflate în proces de obţinere a autorizaţiei au explicat intenţia de a recupera banii la care aveau dreptul ca urmare a desfăşurării activităţilor lor obişnuite, şi anume pentru produsele pe care le achiziţionau deja înainte de a avea cunoştinţă de existenţa ajutorului.

În cazul unui alt solicitant, persoana însărcinată cu conceperea meniurilor la cantină nici nu era la curent cu existenţa ajutorului primit în ultimii ani de instituţia sa.


27


48. Cant inele pr imesc, aşadar, a jutorul pentru produsele lac tate pe care le -ar ut i l iza or icum, a jutorul neîncurajându- le să ut i -l izeze mai multe produse lac tate decât ar ut i l iza în l ipsa aces-tuia. Chiar ş i în Suedia, unde situaţia pare cea mai favorabilă 33, p ro g r a m u l s u bve n ţ i o n a t ( î n s p e c i a l s u b fo r m a f â n t â n i l o r c u lapte gratuit în cant ine) ex ista cu mult înainte de introduce -rea ajutorului european. Consumul r idicat de lapte are la bază obice iur i le cul tura le preexistente ş i nu se datorează , aşadar, programului european, care nu face decât să aducă o contr i -buţie f inanciară la anumite prac t ic i pe care nu le -a inf luenţat .

49. Î n s i tuaţ ia ac tuală , impac tul a jutorului p lăt i t cant inelor este, aşadar, di f ic i l de expr imat ş i , după cum rezultă în urma viz ite -lor la faţa locului , cel mult extrem de redus în ceea ce pr iveşte cantitatea de produse lac tate consumate de benefic iar i . Pe de a l tă par te, în pof ida unor d ispoziţ i i în acest sens cupr inse în regulament , impac tul potenţ ia l a l a jutorulu i asupra preţu lu i plăt i t de famil i i nu poate f i , de multe or i , ver i f icat (a se vedea a n e xa I I ) ş i ar f i or icum nesemnif icat iv.

50. Ac e e a ş i c o n s t a t a r e s e p o a t e a p l i c a ş i î n c a z u l c r e ş e l o r, m a i a les că , cu cât copi i i sunt mai mici , cu atât mai mare este pro-babi l i tatea ca regimul a l imentar n o r m a l să cupr indă produse lactate. Acesta este, de exemplu, cazul creşelor în Franţa (copii cu vârste le cupr inse între 0 ş i 3 ani ) , unde produsele lac tate incluse în a l imentaţ ie sunt considerate or icum obl igator i i .

c a z u l v â n z ă r i l O r d e l a p t e l a p r e ţ r e d u s î n a f a r a c a n t i n e l O r

51. Av â n d î n ve d e re n i ve l u l a c t u a l re d u s a l a j u to r u l u i , i m p a c t u l pozit iv pare foar te l imitat . Astfel , reducerea scăzută a preţului de vânzare pe care o permite a jutorul UE (a se vedea punc te -le 40 ş i 41) se t raduce nu numai pr intr- o s labă par t ic ipare, c i ş i p r i n f a p t u l c ă e s te î n av a n t a j u l u n o r b e n e f i c i a r i c a re a r f i luat aceeaşi decizie ş i în l ipsa ajutorului . Întrucât ajutorul este prea redus pentru a inf luenţa în mod semnif icat iv deciz i i le de cumpărare 34 (a se vedea ş i ca s e t a 1 0 ) , e levi i care benef ic iază d e a c e s t a j u t o r s u n t , î n p r i m u l r â n d, c e i c a re a r f i c u m p ă r a t laptele, ce l mai probabi l , chiar ş i la un preţ nesubvenţ ionat .

33 Peste 90 % din şcoli

primesc ajutorul, pentru sume

reprezentând aproape 120 cl pe

zi şi pe copil înscris în instituţia

şcolară.

34 Reducerea nivelurilor de

subvenţie care a urmat evaluării

din 1999 a agravat ineficacitatea

constatată la acel moment,

reducând şi mai mult capacitatea

programului de a influenţa

deciziile solicitanţilor şi ale

potenţialilor beneficiari.

28


52. Î n plus, aceşt i benef ic iar i sunt , pr in def in i ţ ie, ş i ce i care sunt cei mai susceptibi l i să consume produsele v izate în afara şco -l i i . La fe l după cum anal iza pe stat membru arată că a jutorul s e î n d re a p t ă m a i d e g r a b ă a c o l o u n d e n e vo i l e s u n t c e l e m a i s c ă z u t e ( a s e ve d e a p u n c t u l 3 7 ) , î n c a z u l u n e i v â n z ă r i l a u n preţ atât de puţ in redus, de a jutor benef ic iază mai a les copi i i care, ce l mai probabi l , consumă deja cele mai multe produse lac tate.

C A S E TA 1 0E X T R A S D I N R A P O A R T E L E D E E VA LUA R E D I N C A R E R E Z U LTĂ I N F LU E N ŢAL I M I TATĂ A A J U TO R U LU I A S U P R A C A N T I TĂŢ I LO R CO N S U M AT E D EB E N E F I C I A R I

Evaluarea britanică din 2005: „Studiul nostru privind elevii nu a scos în evidenţă decât puţine ele-mente care să dovedească faptul că laptele consumat la şcoală se adăuga celui consumat în altă parte. […] În plus, anumiţi elevi beau foarte puţin lapte, indiferent dacă în şcolile care participau sau în cele care nu participau la programul SMSS. […] Studiul nostru nu a identificat decât dovezi insuficiente pentru a atesta faptul că participarea şcolilor la programul SMSS al UE avea o influenţă asupra consumului total de lapte al copiilor. […] Atât în şcolile care participau, cât şi în cele care nu participau la program, un număr redus de elevi beau foarte puţin lapte. Dovezile disponibile su-gerează că creşterea consumului de lapte rezultând din participarea şcolilor la programul SMSS era vizibilă în special la copiii care ar fi consumat o cantitate importantă de lapte indiferent dacă şcoala lor ar fi participat sau nu la program.

[…] Experienţa în ceea ce priveşte asigurarea unei alimentaţii de calitate ridicată pentru elevi a arătat că numeroşi părinţi care nu doreau să cumpere acest tip de alimente la supermarket nu doreau să le plătească nici la şcoală. Problema este aceeaşi în cazul laptelui pe care şcolile îl pun la dispoziţia părinţilor spre cumpărare în cadrul contribuţiei complementare naţionale.”

Evaluarea din 1999: „Există foarte puţine dovezi cu privire la impactul schemei asupra disponibilităţii produselor lactate. […] În timp ce principalii factori care influenţează implementarea sunt exteriori schemei, schema propriu-zisă contribuie în mod foarte limitat la creşterea ofertei de produse.”


29


CO M I S I A A I N T R O D U S D E J A S O LU Ţ I I P E N T R U F R U C T E ,I A R A N U M I T E S TAT E M E M B R E P E N T R U L A P T E

r ă s p u n s u r i p O t e n ţ i a l e d e j a d a t e d e cO m i s i e l a m O m e n t u l c O n c e p e r i i p r O g r a m u l u i „ f r u c t e”

53. La momentul conceper i i programului „ fruc te”, l ipsa de atrac t i-v i tate a programului „ lapte” ş i r i scul unui „efec t de balast ” au fost , ce l puţ in par ţ ia l , luate în considerare de către Comis ie.

O r g a n i z a r e a a c ţ i u n i l O r d e d i s t r i b u i r e d e f r u c t e î n a f a r a c a n t i n e l O r

54. Î nt r u c ât s u bve nţ i o n a re a f r u c te l o r d i s t r i b u i te î n a ce l a ş i t i m p cu mesele şcolare obişnuite a fost ident i f icată de Comis ie ca prezentând un r isc pentru valoarea adăugată a programului35, a ce s t m o d d e d i s t r i b u i re a fo s t a t â t d e co n d i ţ i o n a t î n c â t , î n p r a c t i c ă , a fo s t e xc l u s . A s t fe l , n i c i u n s t a t m e m b r u n u a o p -t a t p e n t r u a c e a s t ă p o s i b i l i t a t e î n c a d r u l s t r a t e g i e i s a l e , i a r ansamblul ac ţ iuni lor de d is t r ibui re de f ruc te obser vate erau organizate în afara cant inelor.

u n n i v e l m a i r i d i c a t a l a j u t O r u l u i ş i a l e g e r e a d i s t r i b u i r i i g r a t u i t e

55. Nivelul de cofinanţare din par tea UE pentru programul „fructe” d i feră de la un stat membru la a l tu l de la 50 % la 75 %, ceea ce este net super ior faţă de a jutorul pentru lapte.

56. Pe această bază, distr ibuirea gratuită a fost reţ inută ca model unic pentru programul „Fruc te în şcol i ” ( regulamentul „ f ruc te” ut i l izează, de a l t fe l , termenul „distr ibuire” acolo unde regula-mentul „ lapte” î l fo loseşte pe cel de „ furnizare”) .

35 „Pentru a asigura o valoare

adăugată programelor […],

statele membre ar trebui să

explice în strategiile lor cum

vor garanta valoarea adăugată

a programului propriu, în special

în cazul în care mesele oferite în

mod regulat de şcoli sunt servite

în acelaşi timp cu produsele

finanţate prin programele de

încurajare a consumului de

fructe în şcoli.” [considerentul

2 al Regulamentului (CE)

nr. 288/2009].

30


57. Toate ac ţ iuni le de distr ibuire de f ruc te sunt , aşadar, gratuite pentru copi i , ceea ce duce la o par t ic ipare aproape s is tema -t ică a celor cărora le sunt ofer i te f ruc tele. Această gratuitate permite minimal izarea impor tanţei relat ive a „efec tului de ba-last ”, întrucât ex t inde l i s ta benef ic iar i lor ş i la a l ţ i copi i decât numai cei care ar f i fost d ispuşi să cumpere produsele ş i fără subvenţie. Această gratuitate simplif ică, de asemenea, în mare m ă s u r ă , ro l u l ş c o l i l o r, s c u t i n d u - l e d e o b l i g a ţ i a d e a c o l e c t a bani de la fami l i i .

58. Î n major i tatea state lor membre, ac ţ iuni le de d ist r ibuire sunt gra t u i te ş i p e n t r u ş co l i , î n t r u c â t co f i n a n ţ a re a d i n p a r te a U E este completată pr intr- o contr ibuţ ie naţ ională , p lăt i tă d i rec t furnizorului . Şcoli le beneficiază, aşadar, de l ivrări gratuite, fără a supor ta vreun cost şi fără a avansa vreo sumă l ichidă de bani. În I tal ia, un sistem de l icitaţie „al l- inclusive” (care cuprinde dis -tr ibuirea f iz ică în clase şi organizarea de măsuri conexe) a per-m i s c h i a r î n l ăt u ra re a o r i c ă re i co n s t râ n g e r i l e g ate d e g e s t i o - nare pentru şcoli . Pr in urmare, par ticiparea instituţi i lor şcolare nu este l imitată decât de măr imea bugetului d isponibi l .

59. În Franţa, dimpotrivă, nu a fost prevăzut niciun buget naţional, ast fe l încât par t ic iparea inst i tuţ i i lor depinde de capac i tatea a ce s to r a d e a g ă s i f i n a n ţ ă r i l o c a l e . Î n f a p t , a ce a s t ă co n d i ţ i e a putut f i foar te rar îndepl in i tă , până în prezent numărul de sol ic i tanţ i f i ind ex trem de redus (a se vedea a n e xa I V ) .

O d i s t r i b u i r e g r a t u i t ă î n a f a r a c a n t i n e l O r a f O s t i n i ţ i a t ă d e j a d e a n u m i t e s t a t e m e m b r e ş i p e n t r u l a p t e

60. Î n t imp ce, în Franţa , cea mai mare par te a a jutorului UE este pr imită pentru cant ine, acest stat membru a decis să rezer ve contr ibuţ ia sa complementară de la bugetul naţ ional pentru distr ibuirea gratuită în afara cantinelor, cu motivaţ ia expl ic ită de a garanta că această contr ibuţie are un impact real, ceea ce se consideră a nu f i posibi l în cazul subvenţionăr i i cant inelor.


31


61. Î n Po l o n i a ş i î n R e g a t u l U n i t , a j u t o r u l U E e s t e a s o c i a t u n o r bugete naţionale care au permis înlocuirea furnizări i la preţ re -dus cu acţiuni de distr ibuire gratuită în afara cantinelor pentru un număr ş i mai mare de benefic iar i (c lase pr imare în Polonia , copi i sub 5 ani în Regatul Unit ) .

62. A c e s t m o d e l , m u l t m a i a t r a c t i v d e c â t f u r n i z a r e a l a p r e ţ r e -d u s , a s i g u r ă o p a r t i c i p a re m u l t m a i i m p o r t a n t ă ( a s e ve d e a c a s e t a 1 1 ) , r e d u c â n d a s t f e l î n m o d c o n s i d e r a b i l p r o b l e m a „ e fe c t u l u i d e b a l a s t ” co n s t a t a t ă î n c a z u l v â n z ă r i l o r d e l a p te la preţ redus ş i permiţând includerea c vas i tota l i tăţ i i copi i lor cărora le este propusă distr ibuţ ia ş i nu numai a copi i lor care ar f i fost d ispuşi să plătească laptele ş i în l ipsa subvenţ ie i .

I M PAC T U L G R AT U I TĂŢ I I

ο În Regatul Unit, un studiu a arătat că participarea elevilor scade brusc de îndată ce distribuirea încetează a mai fi gratuită (sursa: principalul actor al programului în Regatul Unit pentru şcolile primare şi secundare). Auditul a furnizat, astfel, exemplul unei instituţii cu o participare foarte numeroasă la programul naţional gratuit Nursery Milk Scheme (NMS, pentru copiii cu vârsta de 5 ani şi mai mică de 5 ani), niciun copil neacceptând însă să participe după terminarea perioadei de gratuitate. S-a putut observa, de asemenea, că anumite instituţii refuzau să gestioneze acţi-uni de distribuire contra cost şi îşi limitau participarea la categoriile de vârstă care beneficiau de distribuţia gratuită.

ο În Polonia, trecerea în 2007/2008 la o distribuire gratuită la ciclul primar a permis multiplicarea numărului de şcoli primare participante de peste două ori şi a numărului de copii participanţi de peste patru ori.

ο Un studiu realizat în Germania arată că diferenţele chiar semnificative între preţurile de vânzare (între 30/35 de cenţi şi 15 cenţi) au un impact limitat asupra participării. Numai distribuirea gratuită modifică în mod real impactul obţinut (a se vedea graficul 5).

C A S E TA 1 1

G R A F I C U L 5E V O LU Ţ I A , Î N F U N C Ţ I E D E P R E Ţ U L D E VÂ N Z A R E , A PA R T I C I PĂ R I I E L E V I LO RÎ N C A D R U L Ş CO L I LO R V I Z AT E

Sursa: Autorităţile din Renania de Nord-Westfalia.

0 % 20 % 40 % 60 % 80 %

30/35 de cenţi

25 de cenţi

15 cenţi

0 cenţi 74

38

38

30

32


63. Cu toate acestea, în Polonia , la fe l ca ş i în Regatul Unit , ac ţ iu -ni le de distr ibuire gratuită au la bază bugete naţ ionale foar te impor tante (a se vedea g ra f i c u l 6 ) , iar subvenţia UE nu repre -z intă decât o par te neînsemnată din costul tota l 36. La n ivelul ac tual a l a jutorului UE, d istr ibuirea gratuită nu poate, aşadar, să f ie considerată în prezent o real izare direc tă a programului e u ro p e a n 3 7. E xe m p l u l a ce s to r d o u ă s t ate m e m b re i l u s t re a z ă , dimpotr ivă, impor tanţa efor tului bugetar pe care î l reprezintă implementarea unui model de distr ibuire gratuită .

36 Aceeaşi este situaţia în cazul

acţiunilor de distribuire gratuită

din Franţa, însă, acestea fiind

realizate la o scară mult mai

redusă, bugetul naţional aferent

este cu mult mai modest în

valoare absolută.

37 În Regatul Unit, acţiunile

de distribuire gratuită (NMS)

erau, până în 2008, integral

finanţate de Ministerul

Sănătăţii. Numai începând din

2008, ca urmare a unei decizii

a autorităţilor britanice, ajutorul

UE serveşte rambursării unei

părţi din costurile acestei politici

naţionale.

G R A F I C U L 6E F O R T U R I L E B U G E TA R E N AŢ I O N A L E A L E C E LO R D O UĂ P R I N C I PA L E S TAT EM E M B R E C A R E O R G A N I Z E A Z Ă AC Ţ I U N I D E D I S T R I B U I R E G R AT U I TĂ D EL A P T E ( Î N M I L I O A N E D E E U R O ; A N U L 2 0 0 8 / 2 0 0 9 )

Sursa: Date bugetare ale statelor membre.

0

20

40

60

Polonia Regatul Unit

Ajutorul UE

Bugetul naţional


33


38 Recurgerea la o societate

organizatoare nu anulează

costurile de gestionare, ci doar

le externalizează. Astfel, într-un

asemenea caz, autorităţile

britanice acceptă faptul că

societatea externă facturează

o sumă reprezentând de două

ori cuantumul ajutorului UE. Cu

toate acestea, externalizarea

menţionată (i) permite, foarte

probabil, realizarea unor

economii de scară semnificative

în ceea ce priveşte costurile de

gestionare, (ii) scuteşte factorii

de decizie de o activitate care, în

caz contrar, ar putea să îi facă să

renunţe la participarea instituţiei

lor.

a l t e b u n e p r a c t i c i i d e n t i f i c a t e c u O c a z i a a u d i t u l u i , c a r e c O n t r i b u i e l a c O n s O l i d a r e a p a r t i c i p ă r i i l a p r O g r a m ş i a e f i c a c i t ă ţ i i a c e s t u i a

64. Auditul a permis, de asemenea, ident i f icarea anumitor fac tor i sau a unor dec iz i i loca le care făceau pos ib i lă reducerea cos -tur i lor de gest ionare ş i care puteau consol ida par t ic iparea la program ş i ef icaci tatea acestuia . Î n specia l :

a ) ut i l izarea or icărei posibi l i tăţ i existente în legis laţ ie pentru a s impl i f ica e laborarea ş i controlul cerer i lor de a jutor (mai a les pos ib i l i tatea de a ut i l i za anumiţ i coef ic ienţ i for fetar i pentru calcule) ;

b) concentrarea programului asupra sol ic i tanţ i lor de anumite dimensiuni (ceea ce face sarc ina administrat ivă propor ţ io - n a l m a i a c c e p t a b i l ă s a u c h i a r p e r m i t e e c o n o m i i d e s c a r ă apreciabi le) ;

c ) impl icarea unor ac tor i pr ivaţ i care îş i pot asuma responsa-bi l i tatea pentru toate sau pentru o par te d in sarc in i le ad-ministrat ive ş i logist ice 38, având în acelaş i t imp un interes di rec t în ceea ce pr iveşte dez voltarea par t ic ipăr i i .

O B I E C T I V E E D U C AT I V E C A R E T R E B U I ECO N F I R M AT E

65. Dincolo de efectul imediat al acţiunilor de distr ibuire realizate, cele două programe au acelaş i obiec t iv educat iv de a inf luen-ţa obiceiur i le a l imentare pe termen lung. Acest obiec t iv este totuşi luat în considerare în mod destul de difer it în cele două programe ş i rămâne să f ie conf i rmat în cont inuare.

Î N C A Z U L L A P T E LU I , S E Ţ I N E F O A R T E P U Ţ I N CO N T D EO B I E C T I V E L E E D U C AT I V E , A S T F E L Î N C ÂT U N I M PAC TS E M N I F I C AT I V P E T E R M E N LU N G E S T E P U Ţ I N P R O B A B I L

e f e c t u l e d u c a t i v l e g a t d e e x i s t e n ţ a u n e i d i s t r i b u i r i s u b v e n ţ i O n a t e d e p i n d e d e O v i z i b i l i t a t e c a r e c O n t i n u ă s ă l i p s e a s c ă

66. Î n pr incipiu, d istr ibuirea subvenţ ionată poate contr ibui , pr in însăşi existenţa sa, la transmiterea unui mesaj cu pr ivire la va-loarea acordată produsului . Un astfel de mecanism presupune totuşi v iz ibi l i tatea ac ţ iuni lor de distr ibuire.

34


67. Ac e a s t ă c o n d i ţ i e e r a î n d e p l i n i t ă î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r d e distr ibuire de lapte obser vate în afara cantinelor ş i , de aseme-n e a , î n S u e d i a , p r i n u t i l i z a re a f â nt â n i l o r c u l a p te î n c a nt i n e. Î n a l te cazur i , subvenţ ia ş i produsul d istr ibuit nu benef ic iau, în schimb, de o v iz ibi l i tate sat is făcătoare.

68. Ast fe l , lapte le vândut în magaz inele d in ş col i (G er mania) nu e s t e p ro m o v a t î n m o d s p e c i f i c ş i e s t e a fe c t a t î n m o d n e g a -t iv de proximitatea a l tor produse (sucur i ac idulate, chipsur i , d u l c i u r i ) . Pr i n u r m a re, a ce s t a n u b e n e f i c i a z ă d e v i z i b i l i t ate a ofer i tă de o distr ibuire speci f ică .

69. De asemenea, atunci când subvenţia pr iveşte produse lac tate inc luse în mesele ser v i te la cant ine, conceptul de distr ibuire dispare, iar d imensiunea educat ivă scade. Această def ic ienţă a fost ident i f icată în mod expl ic i t de Comis ie, care, d in acest motiv, a încercat să l imiteze ut i l izarea a jutorului pentru can-t i n e 3 9. D e ş i p o z i t i v ă , a c e a s t ă r e s t r i c ţ i e n u s e d o v e d e ş t e t o -t u ş i s u f i c i e n t ă p e n t r u a a s i g u r a o v a l o a re e d u c a t i v ă e f i c a c e a a jutorului .

39 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008, considerentul 4:

„acesta nu este un mod eficient

de a atinge scopul educaţional al

schemei. Prin urmare, prepararea

meselor ar trebui restricţionată

în consecinţă.” Articolul 5

alineatul (4) din acelaşi

regulament interzice, aşadar,

transformarea termică, pentru ca

produsul lactat să rămână vizibil

şi să poată fi recunoscut de copil.

Meniude„pastecuunt”(sosparmezan),subvenţionatîncadrulprogramului„lapte”.

Sursa: Cantină italiană.


35


40 Cu privire la acest aspect,

evaluarea din 1999 arăta

că „atunci când laptele

este consumat ca produs

complementar, eficacitatea

schemei de subvenţionare este şi

mai mult diminuată”.

41 Regulamentele Comisiei

(lapte şi fructe) impun, în

prezent, existenţa unui afiş

la intrarea în fiecare instituţie

participantă. Fără a pune în

discuţie contribuţia pozitivă

a acestei dispoziţii, impactul său

rămâne limitat.

42 „Măsura a avut, probabil, un

efect neglijabil asupra ameliorării

cunoştinţelor cu privire la

calităţile nutritive ale produselor

lactate. Acest lucru nu este totuşi

surprinzător, dat fiind că măsura

distribuirii de lapte în şcoli nu

include nicio dispoziţie care să

prevadă finanţarea de activităţi

promoţionale, fiind, în principal,

doar o măsură de subvenţionare

a preţurilor.”

43 „Programul SMSS ar putea

furniza informaţii utile părinţilor

şi copiilor. Cu toate acestea,

faptul de a trimite camioane

de livrare la şcoli în fiecare zi şi

de a solicita corpului didactic

să controleze plăţile efectuate

de părinţi pare să fie o metodă

costisitoare de a furniza

informaţii.”

70. Pe d e o p a r t e , p r o d u s u l n u e s t e p r o m o v a t c a a t a r e ş i e s t e , pr in def in i ţ ie, mai puţ in pus în evidenţă decât într- o ac ţ iune d e d i s t r i b u i r e a d h o c 4 0. Pe d e a l t ă p a r t e , b e n e f i c i a r i i n u a u cunoşt inţă , în general , de existenţa programului 41 ş i , pr in ur-mare, de va loarea speci f ică acordată produsului . Î n Franţa ş i în I ta l ia , chiar anumiţ i direc tor i de inst i tuţ i i întâlniţ i nu aveau cunoşt inţă de faptul că ex is ta o subvenţ ie acordată cant ine i lor.

l i p s a d e m ă s u r i e d u c a t i v e c O n e x e

71. Chiar ş i atunci când condiţ ia v iz ibi l i tăţ i i este îndepl in i tă , nu-mai mecanismul distr ibuir i i nu este considerat suficient pentru a îndepl in i în mod sat is făcător obiec t ivul educat iv.

72. Evaluarea din 1999 sublinia deja deficienţa în materie educati-vă a unui program l imitat la var iabi la preţ ş i care nu includea nicio măsură promoţională sau educativă42, aspect reluat ş i de evaluarea br itanică din 2005 43. Numeroşi inter locutori întâlniţ i în cursul auditului au conf irmat această anal iză , subl ini ind, în special, că motivul principal care stă la baza l imitări i consumu -lui de lapte (cel puţ in , sub formă de lapte de băut) începând din adolescenţă este problema de imagine, problemă care nu este luată în considerare la conceperea programului .

73. Î n pof ida acestor constatăr i , R egulamentul (CE) nr. 657/2008 pr iveşte numai punerea la d ispozi ţ ie a produselor ş i nu con -ţ ine vreo obl igaţ ie sau vreo încura jare în favoarea măsur i lor conexe. Î n acest contex t , n ic iunul d intre statele membre v iz i -tate nu introdusese o obl igaţ ie de acest t ip ş i n ic iuna dintre inst i tuţ i i le v iz i tate nu implementase măsur i conexe speci f ice sau nu benef ic ia de ast fe l de măsur i .

36


74. D e s i g u r c ă ex i s t ă a c ţ i u n i p ro m o ţ i o n a l e î n a f a ra p ro gra m u l u i „ L a p te î n ş co l i ”. Pe l â n g ă c a m p a n i a „ e c h i p a s avo r i l o r ” 4 4 d e j a menţionată, Comisia cof inanţează, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consi l iu lui 45, ş i măsur i de promovare, d intre c a re u n m i c n u m ă r p r i ve ş te p ro d u s e l e l a c t a te ş i v i ze a z ă co -pi i i 46. S -au putut ident i f ica ş i a l te exemple de ac ţ iuni evident pozitive în diferite state membre. Cu toate acestea, nefi ind nici prevăzute şi nici încurajate de Regulamentul (CE) nr. 657/2008, astfel de acţiuni rămân, în mare măsură, independente de pro -gramul „Lapte în şcol i ” ş i nu î i pot f i atr ibuite acestuia .

n u e x i s t ă n i c i u n s e m n c a r e s ă d O v e d e a s c ă u n i m p a c t p e t e r m e n l u n g a s u p r a O b i c e i u r i l O r a l i m e n t a r e

75. În l ipsa unor instrumente specif ice, nu există, în prezent, după mai mulţ i zeci de ani de implementare, nic iun element care să demonstreze un impac t pe ter men lung a l programului „ lap -te” asupra obiceiur i lor a l imentare a le benef ic iar i lor acestuia . După cum arătase deja evaluarea britanică din 2005, „nu rezul-tă în mod c lar că programul « lapte» per mite inculcarea unor obiceiur i durabi le pr iv ind consumul de lapte”.

76. D impotr ivă , în state le membre în care datele sunt disponibi -l e , s e o b s e r v ă c ă , î n c o n d i ţ i i l e î n c a re c e i l a l ţ i f a c t o r i r ă m â n n e s c h i m b a ţ i , p a r t i c i p a r e a l a p r o g r a m s c a d e p u t e r n i c o d a t ă cu vârsta . Î n c lasele pr imare, programul nu are un impac t pe termen mediu suf ic ient pentru a as igura o par t ic ipare sat is fă-cătoare în cursul ani lor următor i . Este a f o r t i o r i probabi l ca un p ro gra m c a re n u a re c a p a c i t ate a d e a - ş i f i d e l i z a b e n e f i c i a r i i p e t e r m e n m e d i u s ă n u f i e î n m ă s u r ă s ă i n f l u e n ţ e z e î n m o d semnif icat iv obiceiur i le pe termen lung a le acestora .

44 A se vedea site-ul internet:

http://ec.europa.eu/agriculture/

tasty-bunch/about/index_ro.htm

care furnizează un link spre

site-ul dedicat programului

„lapte”, „Drink it up”:

(http://ec.europa.eu/agriculture/

drinkitup/for_adults_ro.htm).

45 Regulamentul (CE) nr. 3/2008

al Consiliului din 17 decembrie

2007 privind acţiunile de

informare şi promovare pentru

produsele agricole pe piaţa

internă şi în ţările terţe (JO L 3,

5.1.2008, p. 1) (linia bugetară

05 02 10 01).

46 Au putut fi identificate

câteva exemple rare de

referinţe explicite la programul

„Lapte în şcoli”; aceste excepţii

reprezintă, oricum, un progres,

întrucât evaluarea din 1999

identifica o lipsă totală de

sinergie: „Principalele rezultate

ale studiului arată că aproape

nicio campanie de promovare

a produselor lactate în UE nu

face referire la programul «Lapte

în şcoli».”

www.drinkitup.eu

MILK POWER!

European CommissionAgriculture and Rural Development

EU School Milk ProgrammeSursa: www.drinkitup.europa.eu


37


47 Considerentul 5 al

Regulamentului (CE)

nr. 288/2009.

Î N C A Z U L F R U C T E LO R , S E Ţ I N E M A I M U LT CO N T D EO B I E C T I V E L E E D U C AT I V E

77. Deşi este încă prea devreme pentru a se t rage o concluzie cu pr iv i re la ef icaci tatea pe termen lung a dispoziţ i i lor cupr inse în programul „fructe”, abordarea reţinută în cazul acestuia este mult mai coerentă cu obiec t ivul educat iv expr imat .

78. Pe de o par te, toate acţiunile de distr ibuire de fructe obser vate în t impul auditului benef ic iau de o mare v iz ib i l i tate, ceea ce l e s p o re a c u a t â t m a i m u l t c a p a c i t a t e a d e a ave a u n i m p a c t educativ. Pe lângă entuziasmul legat de noutatea programului , această v iz ibi l i tate era as igurată de organizarea ac ţ iuni lor de distr ibuire ad hoc în afara cant inelor (a se vedea punc tul 54) .

79. Pe d e a l t ă p a r t e , s p r e d e o s e b i r e d e p r o g r a m u l „ l a p t e”, p r o -g r a m u l „ Fr u c t e î n ş c o l i ” a i n c l u s , î n c ă d e l a c o n c e p e r e a s a , d i m e n s i u n e a e d u c at i vă d o r i t ă , p r i n c re a re a u n u i i n s t r u m e nt s p e c i f i c . R e g u l a m e nt u l Co m i s i e i a rat ă , a s t fe l , c ă „ p e nt r u a f i e f i c i e n t e , p ro g r a m e l e d e î n c u r a j a re a c o n s u m u l u i d e f r u c t e î n ş co l i n e ce s i t ă a p l i c a re a u n o r m ă s u r i a d i a ce nte” 4 7 ş i , c h i a r dacă nu prevede f inanţare pentru acestea, condiţionează plata a jutorului de punerea în apl icare a unor ast fe l de măsur i .

C A S E TA 1 2E X E M P L E D E M Ă S U R I CO N E X E E X A M I N AT E Î N C U R S U L AU D I T U LU I

ο Expoziţie itinerantă destinată elevilor cu privire la fructe şi legume.

ο Bornă interactivă de informare amplasată în holul instituţiei.

ο Dezbateri cu medici şi cu nutriţionişti destinate părinţilor.

ο Cultivarea unei grădini de legume în incinta şcolii.

ο Material didactic destinat corpului profesoral.

38


80. Pe aceeaş i l in ie de gândire, sunt încurajate s inergi i cu ac ţ iu-ni le promoţionale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 3/2008 graţ ie pos ibi l i tăţ i i de cof inanţare adiţ ională 48, care nu ex istă pentru lapte.

81. Auditul a arătat totuşi că, ţ inând cont de costul pe care î l poa-te reprezenta implementarea unor măsur i conexe, l ipsa unor f inanţăr i speci f ice ş i d i f icultatea de a def in i ce este o măsură conexă suf ic ientă conduc la inst i tui rea unor măsur i cu obiec-t ive var iabi le (a se vedea c a s e t a 1 3 ) . E f icac i tatea programu-lui educat iv af lat în curs de implementare rămâne, aşadar, de conf i rmat pe v i i tor.

48 „În ceea ce priveşte

promovarea fructelor şi

a legumelor proaspete, se acordă

o atenţie deosebită acţiunilor

de promovare care se adresează

copiilor în instituţiile şcolare.”

[articolul 5 alineatul (1) din

Regulamentul (CE) nr. 3/2008];

„Procentajul la care face referire

primul paragraf este de 60 %

pentru acţiunile de promovare

a fructelor şi legumelor destinate

copiilor în instituţiile şcolare

din Comunitate.” [articolul 13

alineatul (2) din Regulamentul

(CE) nr. 3/2008].

C A S E TA 1 3I LU S T R A R E A C A R AC T E R U LU I E T E R O G E N A L M Ă S U R I LO R CO N E X E D E J AE X I S T E N T E L A M O M E N T U L AU D I T U LU I

În Italia, a fost instituit încă din primul an un sistem ambiţios în care măsurile conexe sunt aplicate la nivel regional de către organizaţiile de producători care sunt responsabile cu distribuţia.

În Germania şi în Franţa, instituţiile vizitate organizaseră activităţi educative conexe având ca temă fructele şi legumele, precum şi nutriţia în general. Cu toate acestea, mai ales în lipsa unui sistem de control, activităţile respective depindeau, la acel moment, în principal de disponibilităţile individuale sau locale.

În Polonia, nicio activitate educativă conexă nu fusese încă iniţiată sau planificată în instituţiile vizi-tate (potrivit dispoziţiilor tranzitorii cuprinse în regulament, aceste măsuri erau opţionale în primul an, însă autorităţile naţionale se angajaseră în mod unilateral să le iniţieze până la sfârşitul acestei perioade).


39


82. Î n 1 9 9 9 , c a u r m a re a u n e i e v a l u ă r i e x te r n e a l e c ă re i co n c l u -z i i a u fo s t e x t re m d e s e ve re, Co n s i l i u l l u a s e d e c i z i a , co nt ra r propuner i i in i ţ ia le a Comis ie i , de a menţine programul „Lapte î n ş co l i ” ( a s e ve d e a p u n c te l e 2 0 - 2 3 ) . Cu r te a a co n s t a t a t c ă , la zece ani de la luarea acestei deciz i i ş i în pof ida unor ame -l i o r ă r i , n u a fo s t g ă s i t ă n i c i o s o l u ţ i e re a l ă p e n t r u a re m e d i a def ic ienţele de fond constatate la acel moment.

83. E f i c a c i t a t e a p r o g r a m u l u i „ l a p t e” e s t e î n c o n t i n u a r e f o a r t e scăzută :

a) Î n ceea ce pr iveşte impac tul scontat pe ter men scur t (pu-nerea la d ispozi ţ ie în şcol i ) , Cur tea constată că rea l izăr i le concrete a le programului „ lapte” sunt foar te l imitate :

i ) Î n s p e c i a l d i n c a u z a u n e i r a t e s c ă z u t e a s u b v e n ţ i e i , programul rămâne destul de neatrac t iv ş i l imitat , aşa-d a r, î n m a r e p a r t e , l a c a z u r i c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - u n „efec t de balast ”. Î n major i tatea s i tuaţ i i lor, produsele s u bve n ţ i o n a te a r f i o r i c u m i n c l u s e î n m e s e l e s e r v i te de cant ine sau, d impotr ivă , ar putea f i cumpărate de c ăt re b e n e f i c i a r i c h i a r ş i î n l i p s a u n e i s u bve nţ i i ( a s e vedea punc tele 38-52) .

i i ) Auditul a arătat că organizarea de acţiuni de distr ibui -re gratuită în anumite state membre generează un im -pac t mai sat is făcător, însă această distr ibuire gratuită se face, în prezent , în cadrul unor programe naţ ionale c o s t i s i t o a re , l a c a re b u g e t u l U n i u n i i n u a d u c e d e c â t o contr ibuţ ie marginală (a se vedea punc tele 60-63) .

b) În ceea ce priveşte impactul scontat pe termen lung (educa-rea) , Cur tea constată că obiectivele educative exprimate nu sunt suf ic ient luate în considerare în forma ac tuală a pro -gramului . Î n specia l , v iz ib i l i tatea ac ţ iuni lor de d ist r ibui re nu este întotdeauna garantată ş i niciun alt instrument edu-cat iv speci f ic nu a fost creat (a se vedea punc tele 66-75) .

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

40


84. Î n schimb, Cur tea constată că major i tatea def ic ienţelor întâ l -n i te în cazul programului „Lapte în şcol i ” au fost ident i f icate ş i , ce l puţ in par ţ ia l , luate în considerare de către Comis ie cu ocazia conceperi i programului „Fructe în şcoli”. În special, noul program a adoptat modelul unic de distr ibuire gratuită în afara cant inelor (a se vedea punc tele 53-59) ş i a creat instrumente speci f ice pentru a răspunde obiec t ivelor sa le educat ive (a se ve d e a p u n c t e l e 7 7 - 8 1 ) . Ac e s t e r ă s p u n s u r i p re s u p u n î n s ă u n cost impor tant , d in care o par te semnif icat ivă este supor tată de bugetele naţ ionale sau locale. Deşi este încă prea devreme pentru a se trage o concluzie def init ivă cu pr iv i re la ef icacita-tea sa pe ter men lung, noul program pare totuş i mult mai în măsură să contr ibuie în mod ef icace la real izarea obiec t ivelor s a l e p e t e r m e n s c u r t ş i l u n g ş i p re z i n t ă , d i n a c e s t p u n c t d e vedere, so luţ i i potenţ ia le de îmbunătăţ i re pentru programul „ lapte”.

85. Cur tea constată totuş i că , în ambele cazur i , n ive lu l ac tual a l cheltuie l i lor aferente celor două programe permite să se a ibă în vedere doar un impact l imitat ş i aceasta cu atât mai mult cu cât niciunul dintre cele două programe nu dispune de un meca-nism care să permită or ientarea a jutorului spre grupur i le -ț in- tă cu nevoi pr ior i tare (a se vedea punc tele 27-37) . Î n ceea ce pr iveşte programul „Fruc te în şcol i ”, s -a avut in i ț ia l în vedere un plafon al cheltuiel i lor de 500 de mil ioane de euro în loc de 90 de mil ioane de euro reţinuţi în f inal, însă Comisia considera, în pr incipal , că programul t rebuia să îş i dovedească mai întâ i ef icaci tatea . Pr in urmare, este încă prea devreme pentru a se reevalua acest aspec t întrucât programul se a f lă încă în faza de demarare (a se vedea a n e xa I V ) .


41


49 Pentru a face posibilă această

gratuitate, ar putea fi avută din

nou în vedere recurgerea la

o cofinanţare din partea statelor

membre sau chiar a sectorului de

profil.

86. Î n acest contex t , Cur tea formulează următoarele recomandăr i pr incipale :

a) Avâ nd î n ved ere ef i ca c i tatea fo ar te red us ă a p ro gra mu lu i „ lapte”, chestiunea menţineri i sale ar trebui condiţionată de capacitatea de reformare în profunzime a acestuia , pentru a s e re m e d i a d e f i c i e n ţe l e i d e n t i f i c a te . Ace a s t ă d e c i z i e a r t rebui să ţ ină seama în specia l de valoarea nutr i t ivă acor-dată produsului în rapor t cu obiec t ivele pr iv ind sănătatea p u b l i c ă . Î n c a z u l î n c a re s - a r re a l i z a o re fo r m ă î n p ro f u n -z ime, ar t rebui luate în considerare aspec tele următoare.

b) Pentru ca programul „Lapte în şcol i ” să poată avea un im -p a c t r e a l a s u p r a c a n t i t ă ţ i l o r d e l a p t e c o n s u m a t e î n ş c o -l i , n i ve l u l s u b ve n ţ i e i p e k i l o g r a m a r t re b u i m ă r i t î n m o d semnif icat iv, până la un nivel care să permită d ist r ibuirea g r a t u i t ă a l a p t e l u i 4 9. Ac e a s t ă re c o m a n d a re n u p re s u p u n e î n s ă c re ş te re a c h e l t u i e l i l o r U E p e nt r u p ro gra m u l m e nţ i o -n at , c i , d i m p o t r i vă , a r p re s u p u n e co n ce nt ra re a re s u r s e l o r în favoarea unor populaţ i i mai restrânse, ceea ce ar putea c o n t r i b u i î n m o d e f i c a c e ş i l a g ă s i re a u n e i s o l u ţ i i l a p ro -blema „efec tulu i de balast ”. Populaţ ia- ţ intă ar ur ma să f ie d e f i n i t ă , î n f u n c ţ i e d e a n u m i te n e vo i n u t r i ţ i o n a l e c a re a r urma să f ie stabi l i te.

c ) În ceea ce priveşte programul „Lapte în şcoli”, ar trebui luate măsuri pentru a se l imita „efectul de balast ” specif ic în cazul c a n t i n e l o r, d e p u n â n d u - s e î n a ce l a ş i t i m p e fo r t u r i p e n t r u a se as igura o v iz ibi l i tate opt imă a programului .

d) R e f e r i t o r l a o b i e c t i v e l e e d u c a t i v e , a r t r e b u i a d o p t a t ă o a b o r d a r e c a r e s ă a d u c ă m a i m u l t ă c o e r e n ţ ă î n t r e c e l e două programe, în ceea ce pr iveşte rolul ş i impor tanţa mă-s u r i l o r c o n e xe. Î n c a z u l î n c a re i m p o r t a n ţ a a c e s t o r a e s t e co n f i r m at ă , n e ce s i t ate a d e a l e f a ce e l i g i b i l e p e nt r u co f i-nanţarea din par tea UE ar putea f i reevaluată .

e) Pentru a se asigura coerenţa globală a abordări i nutr iţ iona-le ş i o gest iune opt imizată , coordonarea ş i s inergi i le între cele două programe ar t rebui consol idate.

42


87. Cur tea formulează, în plus, următoarele recomandăr i :

a ) Î ntrucât cele două programe nu dispun de un s istem sat is -f ă c ă t o r d e e v a l u a re a p e r fo r m a n ţ e i ( a s e ve d e a p u n c t e l e 24-26) , s i s temul de monitor izare a per for manţei ar t rebui a m e l i o r a t p e n t r u a ţ i n e c o n t î n t r - o m a i m a r e m ă s u r ă d e dispoziţ i i le Regulamentului f inanciar.

b) Ar t re b u i co nt i n u ate e fo r t u r i l e î n f avo a re a s i m p l i f i c ă r i i ş i ar t rebui încurajate bunele prac t ic i care permit fac i l i tarea implementăr i i programelor.

c ) Di fer i te le aspec te re levate cu pr iv i re la regular i tatea chel -tuie l i lor ar t rebui să f ie soluţ ionate, în măsura posibi lu lui , î n a ce a s t ă l o gi c ă a s i m p l i f i c ă r i i ş i a co rd â n d u - s e o ate nţ i e specială rapor tului cost/ef icacitate al controalelor (a se ve-dea a n e xa I I ) .

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I , condusă de domnul Olavi ALA-NISSILÄ, membru al Cur ţi i de Conturi , la Luxemburg, în şedinţa sa din 13 iu l ie 2011.

Pe n t r u C u r t e a d e C o n t u r i

Vítor Manuel da S I LVA C A L D E I R APr e ş e d i n t e


43


A N A L I Z Ă CO M PA R AT I VĂ A P R O G R A M E LO R „ L A P T E Î N Ş CO L I ” Ş I„ F R U C T E Î N Ş CO L I ”

A N E X A I

Lapte în şcoli Fructe în şcoli

ProduseeligibileLapteşiproduselactateenumerateînregulament(lapte,laptearomatizat,iaurt,brânzăetc.).

Fructeşilegume(inclusivtransformate,cuexcludereacelorcareconţinzahăr,materiigrase,saresauedulcoranţiadăugaţi).

ObiectivePiaţă Săcontribuielastabilizareapieţei/obiectivegeneralealePAC.

Nutriţie-Sănătate

Termen scurt:săintroducăprodusesănătoaseînregimulalimentaralcopiilor.Termen lung:efecteducativ,săpromovezeobiceiurialimentaresănătoasepeviitor.

Principiulprogramului Subvenţiefinanciarădestinatăsăpermităfurnizarealapreţredus(lapte)saudistribuireaînşcoli(fructe).

Beneficiarulvizat Elevicarefrecventeazăînmodregulato instituţieşcolară.

AjutorplătitcătreInstituţieşcolară,furnizor,autoritateşcolarăsauorganismintermediarcreatînacestscop.Aceştisolicitanţitrebuiesăfieautorizaţi,înprealabil,decătreautorităţilenaţionalecompetente.

Afişare Afişlaintrareaprincipalăîninstituţie.

Cuantumulajutorului/Cheltuielieligibile

Cuantumstabilitpecategoriedeprodus(referinţă:18,15euro/100kgdelapte).

Cofinanţare(50 %-75 %)a costuluiproduselordistribuite(+anumitecosturiasociate).

Contribuţiefinanciarăa beneficiarilor?

CuantumulajutoruluiacordatdeUEnupermitedecâto vânzarelapreţredus.Acţiunilededistribuiregratuităobservateaulabazăfinanţăriadiţionale.

Regulamentulsugereazăo distribuiregratuită,fărăa oimpuneînmodexplicit.Nua fostobservatănicioacţiunededistribuirecontracost,însă,înanumitecazuri,părinţiifinanţeazăindirecto partedincosturi.

Modalitateadepunereladispoziţiea produselor

Vânzarelapreţredusînclasesauîntr-unmagazindininstituţie.Distribuiregratuităînclase.Produselactateincluseînmeseledelacantină.

Distribuiregratuităşiînafaramomentelordeservirea mesei(distribuireîncantineleautorizatenumaiîncazulîncarestatulmembrudemonstreazăvaloareaadăugatăa acesteimetode.Înpractică,niciuncazdeclarat).

Plafonbugetar

Niciunplafonbugetar.Articolul5dinRegulamentul(CE)nr. 657/2008prevedeînsăo cantitatemaximăcarepoatefisubvenţionatăde0,25litripezideşcoalăşipeelevcufrecvenţăregulată,plafoncare,îngeneral,nuesteatinsdecătresolicitanţi.

90demilioanedeeuro.

Condiţiedeparticiparepentruinstituţie

Nu Strategienaţionalăprezentatădestatulmembru.

Măsuriconexe NuObligatoriişidescrisedrept„măsuri-cheie”.Însăorganizareaşifinanţareanusuntasiguratedeprogram.

44


A N E X A I I

L A P T E Î N Ş CO L I

P R O B L E M E D E I N T E R P R E TA R E A R E G U L A M E N T U LU I

1. Eligibilitateacreşelor : din cauza diferenţelor de traducere şi de interpretare a regulamentului în di fer i tele l imbi , creşele nu au devenit e l igibi le în Franţa decât începând din 2008 1 ş i sunt în cont inuare excluse din program în I ta l ia ş i în Polonia , dar sunt e l igibi le în Germania , în Suedia ş i în Regatul Unit 2.

Deşi prevăzută în mod expl ic i t în anumite vers iuni l ingvist ice, e l igibi l i tatea creşelor intră în contradicţie cu faptul că restul textului defineşte beneficiar i i ca f i ind „elevi” care f rec ventează „ inst i tuţ i i şcolare”. În ţăr i le v iz i tate, creşele nu îndepl inesc, în general , aceste cr i ter i i .

2. Autorizareaacordatăautorităţilorlocaleîncalitatedeautorităţi şcolare : Regulamentul (CE) nr. 657/2008 defineşte patru categori i de sol ic itanţi el igi-bi l i . Pr intre aceştia , autorităţ i le locale, element indispensabil a l programului în numeroase state membre, sunt autor izate în cadrul categor ie i (b) .

Î n t i m p c e v e r s i u n e a f r a n c e z ă ş i c e a i t a l i a n ă a l e r e g u l a m e n t u l u i a n t e r i o r o fe re a u o d e f i n i ţ i e m u l t m a i l a rg ă ( „ l e p o u vo i r o rg a n i s a te u r e f fe c t u a n t l a demande d 'a ide”, „ l 'amminist raz ione responsabi le” ) , def in i ţ ia aceste i cate -gor i i a fost omogenizată de R egulamentul (CE) nr. 657/2008 ( „o autor i tate şcolară”) . Î n prezent , această def in i ţ ie armonizată r id ică problema dacă au-t o r i t ă ţ i l e l o c a l e p o t f i c o n s i d e r a t e î n t o a t e s t a t e l e m e m b re, d i n p u n c t d e vedere jur idic , drept „autor i tăţ i şcolare”.

1 În versiunea franceză a regulamentului, termenul „écoles maternelles” utilizat anterior [articolul 2 alineatul (1) litera (a)

din Regulamentul (CE) nr. 2707/2000 al Comisiei (JO L 311, 12.12.2000, p. 37)] a fost înlocuit cu termenul „crèches ou autres

établissements d’éducation préscolaire” [articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 657/2008].

2 În diferite alte versiuni lingvistice, termenul utilizat a rămas neschimbat de la un regulament la altul – „nursery” (engleză),

„scuole materne” (italiană), „przedszkola” (polonă), „Kindergarten” (germană), „förskolor” (suedeză) – însă diferenţele în înţelegerea

cuvântului utilizat au condus la aplicări/interpretări diferite.

S I N T E Z A O B S E R VAŢ I I LO R C U P R I V I R E L A R E G U L A R I TAT E AC H E LT U I E L I LO R CO M U N I C AT E CO M I S I E I


45


3. R e f l e c t a r e a v a l o r i i a j u t o r u l u i î n c a n t i n e : re g u l a m e n t u l i m p u n e s t a te l o r membre să asigure „ref lectarea corectă a valor i i a jutorului în prețul plăt it de benef ic iar ” 3. Această prevedere pare esenţ ia lă pentru a garanta că a jutorul a junge în mod efec t iv la benef ic iar i i v izaţ i . Totuş i , în cazul cant inelor ş i a l creşelor pentru care beneficiar i i plătesc un preţ for fetar global, această obli-gaţ ie nu este controlată în mod speci f ic în prac t ică ş i , în numeroase cazur i , nu este controlabi lă .

4. O rganizareacontroalelor la faţa lo cului dec ătre statele membre : o pro -cedură legală între Comis ie ş i unul d intre statele membre a fost in i ţ iată cu pr iv i re la interpretarea cer inţelor regulamentului în mater ie de controale la faţa locului ( în specia l cu pr iv i re la noţ iunea de control e x a n t e ş i e x p o s t ) . Auditul a arătat însă că acest aspec t nu este interpretat în mod omogen de către statele membre. Pr in urmare, o consultare a tuturor păr ţ i lor impl icate pare necesară pentru a se as igura o abordare omogenă. Având în vedere s i -mi l i tudini le dintre cele două regulamente cu pr iv i re la acest aspec t , aceeaşi problemă se pune ş i în cazul f ruc telor.

E X E M P L E D E P R O B L E M E S P E C I F I C E I D E N T I F I C AT E Î N S TAT E L E M E M B R EV I Z I TAT E

5. Punc tele următoare reprezintă exemple de probleme ident i f icate în di fer i te state membre:

a) Auditul a relevat existenţa unor defic ienţe în cadrul s istemului de control a l unuia dintre statele membre. În ceea ce pr iveşte anumite controale, nu a putut f i obţ inută nic io documentaţ ie, iar în a l te cazur i , munca inspec- tor i lor nu permitea controlarea în detal iu a cantităţ i lor declarate, auditul conducând la ident i f icarea unui caz în care cant i tăţ i le declarate nu erau just i f icate.

b) Într-un alt stat membru, baza legală pentru autorizaţia acordată pr incipa-lului sol ic i tant t rebuia conf i rmată , întrucât acesta nu îndepl inea în mod direc t condiţ i i le formale prevăzute de regulament.

3 Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 657/2008.

A N E X A I I

46


c ) Ce re r i l e d e a c o rd a re a a j u t o r u l u i fo r m u l a t e d e a n u m i t e i n s t i t u ţ i i ş i d e a n u m i te a u to r i t ăţ i l o c a l e d i nt r - u n a l t re i l e a s t at m e m b r u s e î nto c m e a u adesea pornindu-se de la stat ist ic i pr iv ind achiz iţ i i le, care, în general , nu erau ver i f icate în t impul controale lor. Pe de a l tă par te, deducerea cant i -tăţ i lor consumate de către benef ic iar i neel igibi l i se real iza câteodată în mod subiec t iv ş i era di f ic i l de controlat .

d) Într-un alt stat membru, şapte din cele nouă inst ituţ i i v iz itate nu au făcut efor tul de a amplasa af işul informativ impus de regulament.

V O LU M U L D E M U N C Ă I M P U S D E CO N T R O A L E L E E X I S T E N T E

6. Î n major i tatea cazur i lor, s i s temul ex istent reprez intă , atât pentru adminis -traţ ie, cât ş i pentru sol ic i tanţ i , un volum impor tant de muncă în comparaţ ie c u s u m e l e a l o c a te , d e s e o r i e x t re m d e re d u s e ( a s e ve d e a î n s p e c i a l p u n c -tele 42-45 ş i ca s e t a 8 ) .

7. Problemele evidenţiate trebuie, aşadar, soluţionate ţ inându-se cont de rapor-tul cost/ef icacitate a l controalelor ş i a l cer inţelor prevăzute de regulament.

F R U C T E Î N Ş CO L I

8. Î n ceea ce pr iveşte f ruc tele, întrucât pr imele plăţ i în statele membre nu au i n t e r ve n i t d e c â t l a î n c e p u t u l a n u l u i 2 0 1 0 , e s t e î n c ă p re a d e v re m e p e n t r u a se real iza o apreciere a ef icacităţi i s istemului de monitor izare ş i de control. Câteva probleme spec i f ice de inter pretare a regulamentulu i au fost totuş i ident i f icate. E le sunt descr ise în cont inuare la punc tele 9-11.

9. Finanţarea măsuri lor conexe atunci c ând acestea sunt par te integrantăd i n co n t ra c t u l d e l i v ra r e a f r u c t e l o r : î n t r - u n u l d i n s t a te l e m e m b re, p ro -gra m u l a f ă c u t o b i e c t u l u n e i l i c i t a ţ i i c a re i n c l u d e a m ă s u r i l e co n e xe. D e ş i , potr iv i t ar t icolului 5 d in Regulamentul (CE) nr. 288/2009, aceste măsur i nu sunt e l igibi le pentru cof inanţarea din par tea UE, auditul a arătat că e le re -prezentau o par te impor tantă din valoarea l ic i taţ ie i .

A N E X A I I


47


10. Dificultăţi la definireacarac terului suficient, atât peplancantitativ, câtş i c a l i t a t i v, a l m ă s u r i l o r co n exe i m p u s e d e r e g u l a m e n t : n i c i u n u l d i n t re cele la l te t re i s tate membre v iz i tate nu soluţ ionase încă acest aspec t ş i n ic i nu def inise cadrul unui s istem de control ş i de sanc ţ iuni care să f ie introdus în acest scop.

11. Noţiuneadecofinanţarea unor „costuri ” : regulamentul prevede cof inan-ţarea costulu i produselor l ivrate inst i tuţ i i lor şcolare. Această d ispozi ţ ie se apl ică în mod direc t atunci când ajutorul este plăt i t cumpărătorului (şcoală sau pr imăr ie ; model apl icat în Franţa) . Î n schimb, atunci când ajutorul este plăt i t furnizorului (Germania , I ta l ia ş i Polonia) , noţ iunea de cost care apare în Regulamentul (CE) nr. 288/2009 nu se apl ică în mod direc t , întrucât a ju -torul nu se poate calcula decât în func ţ ie de preţul de vânzare, care t rebuie să includă o marjă (de prof i t ) .

A N E X A I I

48


A N E X A I I I

1. Î n 2 0 0 5 , R e g a t u l U n i t a re a l i z a t o e v a l u a re a c o n t r i b u ţ i e i c o m p l e m e n t a re naţ ionale la subvenţionarea de către UE a distr ibuţ ie i de lapte în şcol i le din Angl ia . Sfera acestei evaluăr i se l imita la vânzăr i le de lapte la preţ redus ş i nu inc ludea programul naţ ional de d ist r ibui re gratui tă pentru copi i i sub 5 ani (a se vedea punc tele 8 ş i 61) .

2. Concluzi i le acestui studiu erau foar te cr it ice cu pr ivire la măsura considerată nu numai inef ic ientă , c i ş i inef icace. Î n specia l , evaluarea a scos în evidenţă valoarea adăugată redusă ş i costur i le r id icate de gest ionare a programului , precum ş i faptul că laptele subvenţ ionat este mai scump pentru e levi decât cel vândut în supermarketur i .

3. R apor tul concluziona că această contr ibuţ ie complementară naţ ională pre -z e n t a u n r a p o r t c o s t / b e n e f i c i i s c ă z u t ş i r e c o m a n d a g u v e r n u l u i î n c e t a r e a plăţ i i e i :

„1) Având în vedere faptul că această contr ibuţie complementară naţională g e n e re a z ă co s t u r i a d m i n i s t r a t i ve r i d i c a te ş i c ă m ă s u r a p a re s ă a d u c ă benef ic i i scăzute pentru sănătatea copi i lor, guvernul Regatului Unit ar t rebui să a ibă în vedere e l iminarea sa . […]

2) Având în vedere costur i le ş i avantajele programului SMSS al UE, precum şi insuficienţa principii lor care să justif ice un program destinat furnizări i de lapte subvenţionat în şcol i , guvernul Regatului Unit ar trebui să aibă în vedere examinarea, împreună cu Comisia Europeană, a idei i de a pune capăt programului SMSS a l UE.

[…] Î n cazul în care contr ibuţ ia complementară naţ ională ş i , probabi l , chiar programul SMSS ar t rebui să f ie s topate, guvernul ar putea să se or ienteze spre alte acţiuni destinate să încurajeze t ineri i să consume lapte. Considerăm c ă p ro gra m e l e l a s c a ră m a re avâ n d c a o b i e c t l a p te l e n u re p re z i nt ă o b u n ă ut i l izare a fondur i lor publ ice, însă există o just i f icare pentru programe mai str ic t direc ţ ionate. Recomandăm ca aceste programe să distr ibuie laptele în mod gratuit decât să î l vândă la preţ redus, în măsura în care ar f i , fără îndo -ia lă , cu mult mai puţ in cost is i tor să se gest ioneze programe care nu obl igă corpul d idac t ic să controleze plăţ i le efec tuate de către păr inţ i .”

S I N T E Z A E VA LUĂ R I I E X T E R N E D I N 2005 E F E C T UAT E Î N R E G AT U LU N I T „ E VA LUAT I O N O F T H E N AT I O N A L TO P - U PTO T H E E U S C H O O L M I L K S U B S I DY I N E N G L A N D ”( E VA LUA R E A CO N T R I B U Ţ I E I CO M P L E M E N TA R E N AŢ I O N A L E L AS U B V E N Ţ I O N A R E A D E C ĂT R E U E A D I S T R I B U Ţ I E I D E L A P T E Î NŞ CO L I L E D I N A N G L I A )


49


4. Textul complet al rapor tului „Evaluation of the National Top-Up to the EU School M i lk Subsidy in England, For the Depar tment for Environment, Food and Rural Af fa i rs (Defra)”, întocmit de London Economics în cooperare cu Dr. Susan New este disponibi l la adresa de internet :

http://archive.defra.gov.uk/evidence/economics/foodfarm/evaluation/schoolmilk/ful l repor t .pdf.

A N E X A I I I

50


A N E X A I V

O D E M A R A R E M U LT M A I L E N TĂ D E C ÂT S E S P E R A …

1. În comparaţie cu cele 90 de mil ioane de euro prevăzute iniţ ial pentru pr imul an şcolar 4, cheltuie l i le efec t ive pentru anul şcolar 2009/2010 sunt evaluate la numai 33 de mi l ioane de euro. D intre pr inc ipa le le s tate membre v izate, numai I tal ia a fost în măsură să implementeze programul anunţat în strategia sa (a se vedea g ra f i c u l ) .

D E M A R A R E A L E N TĂ A P R O G R A M U LU I „ F R U C T E ”

4 Bugetul 2010 se întemeia pe ipoteza cheltuirii întregului plafon disponibil (din care două treimi în cursul exerciţiului bugetar

2010).

CO M PA R AŢ I E Î N T R E A LO C A R E A B U G E TA R Ă Ş I C H E LT U I E L I L E E F E C T UAT EP E N T R U A N U L Ş CO L A R 2009/2010 ( Î N M I L I O A N E D E E U R O )

0

5

10

15

20

25

DE IT FR PL ES RO PT Altele

Alocare bugetară Cheltuieli efectuate



51


2. Acest pr im bi lanţ arată , aşadar, pe de o par te, că Comis ia a dat dovadă de real ism atunci când a recomandat l imitarea bugetului propus de Par lament 5 ş i , pe de a l tă par te, că ipotezele sa le cu pr iv i re la lansarea programului se dovedeau încă mult prea opt imiste.

3. Î n ţăr i le v iz i tate :

a) În Polonia, întârzier i le se datorează unor termene administrat ive ş i fap-tului că modalităţi le de aplicare naţionale prevăzute iniţ ial nu au permis găs i rea unui număr suf ic ient de furnizor i d ispuşi să l ivreze f ruc tele.

b) Î n Germania , lansarea programului a fost întâr z iată din cauza unor dis-cuţ i i pe tema cof inanţăr i i între guvernul federal ş i landur i .

c ) Demararea foar te lentă a programului în Franţa se expl ică , la rândul e i , p r i n d i f i c u l t ă ţ i l e î n t â m p i n a te l a a s i g u r a re a co f i n a n ţ ă r i i . Î n l i p s a u n e i cof inanţăr i naţ ionale, par t ic iparea f iecăre i inst i tuţ i i este condiţ ionată d e o f i n a nţ a re l o c a l ă ( î n g e n e ra l , p r i m ă r i a ) . Ace a s t ă co nt r i b u ţ i e co m-plementară locală s -a dovedit , până în prezent , d i f ic i l de obţ inut .

… C A R E , Î N AC E S T S TA D I U, N U PA R E S Ă P U N Ă S U BS E M N U L Î N T R E B Ă R I I I N T E R E S U L FAŢĂ D E P R O G R A M

4. Regatul Unit , pr incipalul motiv a l nepar t ic ipăr i i î l reprezintă existenţa unui p ro gra m n aţ i o n a l d e d i s t r i b u i re grat u i t ă d e j a i m p l e m e nt at ş i c u o b i e c t i ve mult mai ambiţ ioase (44 de mi l ioane de l i re ster l ine pe an pentru Angl ia) .

5. Î ntâr z ier i le impor tante constatate în c vas i total i tatea ţăr i lor par să se expl i -ce pr in decala ju l înregist rat înt re, pe de o par te, consensul ş i entuz iasmul pol i t ic , care au condus la demararea cât mai rapidă posibi l a proiec tului , ş i , pe de a l tă par te, capacitatea reală a di fer i ţ i lor ac tor i de a organiza această l a n s a re re s p e c t â n d c a l e n d a r u l p re vă z u t . M a i ex a c t , c a l e n d a r u l a d o p t at d e C o m i s i e n u a p e r m i s s t a t e l o r m e m b r e s ă î ş i c u n o a s c ă a l o c a r e a b u g e t a r ă def in i t ivă pentru per ioada 2009-2010 decât în iu l ie 2009, deş i , atunci când programul se desfăşoară nor mal , dec iz ia Comis ie i este adoptată ce l târ z iu până la 31 mar t ie din anul precedent .

5 Parlamentul European propusese iniţial un buget de 500 de milioane de euro. Plafonul de 90 de milioane de euro a fost reţinut

la propunerea Comisiei, care considera, în principal, că proiectul trebuia să îşi dovedească mai întâi eficacitatea la acest nivel.

A N E X A I V

52


A N E X A I V

6. Deşi decalează impac tul scontat a l programului , aceste întâr z ier i nu par să pună sub semnul întrebări i interesul manifestat pentru program. Acolo unde este operaţ ional , programul cunoaşte deja ecour i pozit ive, iar 14 dintre sta-tele membre par t icipante şi-au mărit bugetul previzional pentru 2010/2011 6.

7. Este probabi l că par t ic iparea va f i în mod rapid l imitată numai de bugetele disponibi le ( f ie la n ivelul UE, f ie la n ivel naţ ional ) .

6 Totuşi, având în vedere incapacitatea statelor membre de a-şi evalua nevoile pentru primul an, nu este încă posibil să se determine dacă

aceste noi solicitări se vor dovedi ulterior mai realiste.


5353


RĂSPUNSURILE COMISIEI

REZUMAT

I-I I I .Programele europene „Lapte în şcol i ” (PLS) ş i „ Fr u c t e î n ş c o l i ” ( P F S ) a u c a s c o p î n c u -r a j a r e a c o n s u m u l u i d e p r o d u s e l a c t a t e sănătoase ş i a unor cant i tăț i suf ic iente de f ruc te ş i legume în rândul copi i lor. Î n afara acestui carac ter nutr i ț ional , programele au ş i u n c a r a c te r e d u c a ț i o n a l , î n c u r a j â n d u n m o d d e v i aț ă s ă n ăto s ş i o b i ce i u r i a l i m e n -tare sănătoase de la o vârstă f ragedă, s tu -d i i l e a r ă t â n d c ă a ce s te a t i n d s ă f i e co n t i -nuate ş i mai târ z iu în v iață . Ast fe l , ambele p r o g r a m e c o n t r i b u i e ş i l a c o m b a t e r e a o b e z i t ă ț i i î n r â n d u l co p i i l o r. Î n p l u s , p ro -movând consumul acestor produse, contr i -buie ş i la îmbunătăț i rea echi l ibrului p iețe i pentru produsele respec t ive.

P L S a fo s t re v i z u i t î n 2 0 0 8 ş i 2 0 0 9 î n co n -t e x t u l u n o r c o n s u l t ă r i a m p l e î n c a r e a u fost impl icate toate s tate le membre, Con -s i l i u l , P a r l a m e n t u l E u r o p e a n ş i d i v e r s e p ă r ț i i n t e r e s a t e , i n c l u s i v a l t e s e r v i c i i a l e Co m i s i e i , i n d u s t r i a , d i fe r i t e î n t re p r i n d e r i impl icate în program, precum ş i profesor i , păr inț i ş i e levi . Consultăr i le au dat naştere u n o r s u g e s t i i u t i l e p e n t r u î m b u n ă t ă ț i r e a e f i c i e n ț e i g l o b a l e a s i s t e m u l u i , d e c a r e Comis ia a ț inut seama în momentul revizu -i r i i programului .

S u c c e s u l a c e s t o r c o n s u l t ă r i ş i r e v i z u i r e a globală a PLS au evidenț iat amplul interes p e c a re t o ț i a c t o r i i r e l e v a n ț i î l a u c u p r i -v i re la această măsură , precum ş i spr i j inul puternic de care se bucură din par tea sta-te lor membre.

54


Acelaş i lucru este valabi l ş i în pr iv ința PFS. Î n R e z o l u ț i a s a d i n 8 m a r t i e 2 0 1 1 r e f e r i -toare la reducerea inegal i tăț i lor în mater ie d e s ă n ăt ate î n U E 1, Pa r l a m e nt u l Eu ro p e a n împăr tăşea acest amplu spr i j in , so l ic i tând C o m i s i e i „ ( … ) s ă c r e a s c ă g r a d u l d e u t i l i -z a r e a p r o g r a m e l o r e f i c i e n t e s t a b i l i t e î n c a d r u l PAC [ d i s t r i b u i re a grat u i t ă d e l a p te ş i f r u c t e î n ş c o l i ( … ) ] ” p e n t r u a î n c u r a j a o a l imentaț ie var iată ş i de înaltă cal i tate.

V.Î n c e e a c e p r i v e ş t e P L S , l i s t a p r o d u s e l o r l a c t a t e e l i g i b i l e a f o s t e x t i n s ă p r i n r e v i -z u i r e a d i n 2 0 0 8 a p r o g r a m u l u i , î n u r m a d i s c u ț i i l o r c u a u t o r i t ă ț i l e d i n d o m e n i u l s ă n ă t ă ț i i . S t a t e l e m e m b r e p o t a l e g e d i n l i s ta de produse e l igibi le.

Î n ceea ce pr iveşte PFS, produsele e l igibi le t r e b u i e a l e s e c u i m p l i c a r e a a u t o r i t ă ț i l o r naț ionale din domeniul sănătăț i i .

VI.Î n u l t i m u l d e c e n i u a u a v u t l o c d i v e r s e r e v i z u i r i a l e P L S , c e l e m a i r e c e n t e , d i n 2 0 0 8 ş i 2 0 0 9 , v i z â n d î n s p e c i a l c r e ş t e r e a e f i c a c i t ă ț i i a c e s t u i a . Co n s u l t ă r i l e p u b l i c e d e s f ă ş u r a te î n co n te x t u l a ce s to r re v i z u i r i au arătat un amplu interes general din par-tea statelor membre ş i a păr ț i lor interesate cu pr iv i re la acest program, în pof ida nive -lu lui re lat iv redus a l a jutorului .

1 Rezoluția Parlamentului European din 8 martie 2011

referitoare la reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE

[2010/2089(INI)], punctul 63.

a ) P L S î n c u r a j e a z ă p a r t i c i p a r e a s t a t e l o r membre ş i evidenț iază valoarea nutr i t i -vă a produselor. Î n plus, chiar dacă este l i m i t at , a j u to r u l d i n p a r te a U E p o ate f i completat de contr ibuți i naționale, ceea ce s e î n t â m p l ă d e j a î n m a i m u l te s t a te membre.

Comis ia nu este de acord cu amploarea „ e fe c t u l u i d e b a l a s t ” ( d e a d w e i g h t ) o b -ser vat de către Cur te.

C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă c e a m a i r e c e n t ă r e v i z u i r e a p r o g r a m u l u i a r e d u s r i s c u l legat de distr ibuirea produselor în can-t ine.

b) Î n c o n f o r m i t a t e c u p r i n c i p i u l s u b s i d i a r i t ă ț i i , s t a te l e m e m b re a u re s -p o n s a b i l i t a t e a d e a i m p l e m e n t a p r o -g r a m u l î n c a d r u l s t a b i l i t l a n i ve l u l U E . Exemple de activităț i educaționale ş i de promovare legate de PLS pot f i întâlnite în multe dintre statele membre.

Î n p l u s , r e v i z u i r e a e f e c t u a t ă î n 2 0 0 8 a m o d i f i c a t d i s p o z i ț i i l e r e l e v a n t e r e -fe r i t o a r e l a u n e l e u t i l i z ă r i a l e l a p t e l u i ş i p ro d u s e l o r l a c t a te î n p re p a r a re a fe -l u r i l o r d e m â n c a re , o b i e c t i v u l f i i n d c a produsele să rămână v iz ib i le ş i uşor de r e c u n o s c u t p e n t r u e l e v i , a s t f e l î n c â t p r o g r a m u l s ă n u î ş i p i a r d ă c a r a c t e r u l educat iv.

D e a s e m e n e a , l a i n t r a r e a p r i n c i p a l ă a inst ituț i i lor de învățământ par t ic ipan-te la program trebuie amplasat un af iş .



5555


VII .Co m i s i a s a l u t ă c o n c l u z i i l e g e n e r a l e p oz i -t ive a le Cur ț i i în ceea ce pr iveşte PFS.

Î n 2012, vor f i d isponibi le concluz i i le eva-luăr i i programului „Fruc te în şcol i ” ş i va f i i n i ț i a t ă e v a l u a r e a p r o g r a m u l u i „ L a p t e î n şcol i ”.

VII I . a)C o m i s i a n u e s t e d e a c o r d c u e v a l u a r e a Cu r ț i i p r i v i n d a m p l o a re a d e f i c i e n țe l o r p e care le -a ident i f icat cu pr iv i re la PLS.

A s t f e l c u m s - a m e n ț i o n a t m a i s u s , P L S a fost rev izuit în 2008 ş i 2009. Ampla con-s u l t a re p u b l i c ă l a n s a t ă c u a c e a s t ă o c a z i e a d at n a ş te re u n o r p ro p u n e r i u t i l e p e nt r u îmbunătăț i rea ef ic ienței globale a s istemu-lui .

S u c c e s u l a c e s t e i c o n s u l t ă r i ş i r e v i z u i r e a g l o b a l ă a P L S a u s u b l i n i a t a m p l u l i n t e re s p e c a re to ț i a c to r i i re l e v a n ț i î l a u î n ce e a ce pr iveşte această măsură , precum ş i spr i -j inul puternic de care se bucură din par tea statelor membre.

VII I . b)D i s t r i b u ț i a g r a t u i t ă d e l a p t e ş i p r o d u s e d i n l a p t e , d e ş i s p o r e ş t e î n m o d e v i d e n t consumul, nu reprezintă o garanț ie pentru creşterea ef icacitatea programului .

I m p u n e re a u n u i o b i e c t i v t u t u ro r s t a t e l o r membre ar prezenta r iscul creşter i i sarc ini i administrat ive în legătură cu implementa -rea programului ş i ar putea determina sta -te le membre să renunțe la program, ast fe l reducându- i considerabi l ef icaci tatea .

VII I . c )C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă r e v i z u i r e a P L S î n 2 0 0 8 a r e d u s d e j a r i s c u l „ e f e c t u l u i d e b a l a s t ” ( d e a d w e i g h t ) î n l e g ă t u r ă c u c a n -t i n e l e , p r i n e x c l u d e r e a u n o r u t i l i z ă r i a l e laptelui ş i produselor lac tate la prepararea meselor.

E x c l u d e r e a d i s t r i b u ț i e i p r o d u s e -l o r s u b v e n ț i o n a t e d i n c a n t i n e , î n s p e -c i a l î n a n u m i t e s t a t e m e m b r e î n c a r e distr ibuț ia se real izează în acest fe l în mod tradiț ional , ar putea determina o reducere a par t ic ipăr i i la PLS.

Î n p l u s , î n c e e a c e p r i v e ş t e v i z i b i l i t a t e a P L S , a r t i c o l u l 1 6 d i n R e g u l a m e n t u l ( C E ) n r . 6 5 7 / 2 0 0 8 s o l i c i t ă a m p l a s a r e a u n u i a f i ş l a i n t r a r e a p r i n c i p a l ă a i n s t i t u ț i i l o r d e î nv ă ț ă m â n t c a re p a r t i c i p ă l a p ro g r a m . Acelaş i lucru este valabi l ş i pentru progra-mul „Fruc te în şcol i ”.

VII I . d)Evaluarea PFS prevăzută pentru anul 2012 va ofer i opor tunitatea de a evalua ef icac i-t a t e a a c e s t u i p ro g r a m ş i a m ă s u r i l o r s a l e d e î n s o ț i re . O e va l u a re a P L S e s te d e a s e -menea plani f icată a f i lansată în 2012.

VII I . e)S i n e r g i i l e î n g e s t i o n a r e a c e l o r d o u ă p r o -grame sunt deja posibi le la n ivelul statelor membre.

Î n p l u s , e v a l u ă r i l e c e l o r d o u ă p r o g r a m e p o t a r ă t a d a c ă a l t e s i n e r g i i s u n t p o s i b i l e ş i opor tune.

INTRODUCERE

3.Ce l e d o u ă o b i e c t i ve a l e P L S , c e l re fe r i t o r la stabi l izarea pieței ş i cel nutr i ț ional , sunt l e g a t e î n t re e l e , a s t fe l c u m s e p re ve d e î n p re a m b u l u l re g u l a m e n t e l o r re l e v a n t e a l e UE.

Caseta1A se vedea răspunsul la punc tul 3 .


56


SFERAŞIABORDAREAAUDITULUI

15.Î n c a d r u l r e v i z u i r i i d i n 2 0 0 8 a P L S , l i s t a p ro d u s e l o r l a c t ate e l i g i b i l e a fo s t ex t i n s ă î n u r m a d i s c u ț i i l o r c u a u t o r i t ă ț i l e d i n d o m e n i u l s ă n ă t ă ț i i . S t a t e l e m e m b r e p o t a lege din l i s ta produselor e l igibi le.

Î n ceea ce pr iveşte PFS, produsele e l igibi le t r e b u i e a l e s e c u i m p l i c a r e a a u t o r i t ă ț i l o r naț ionale din domeniul sănătăț i i .

19.O b s e r v a ț i i l e l a c a r e C u r t e a f a c e r e f e r i r e î n a n e x a I I a u fo s t e x a m i n a t e s a u s u n t î n curs de examinare de către ser vic i i le Comi -s i e i . A s e v e d e a r ă s p u n s u r i l e d e t a l i a t e î n anexa I I .

OBSERVAȚII

20.De la evaluarea din 1999, programul „Lapte î n ş c o l i ” a fo s t r e v i z u i t d e m a i m u l t e o r i . C e l e m a i r e c e n t e r e v i z u i r i , d i n 2 0 0 8 ş i 2 0 0 9 , a u av u t c a s co p î n s p e c i a l c reş te re a e f i c a c i t ă ț i i a c e s t u i a . A u f o s t i n t r o d u s e următoarele modif icăr i pr incipale :

— lista produselor e l igibi le a fost ex t insă , p e n t r u c a e l e v i i s ă a i b ă a cce s l a o m a i m a r e v a r i e t a t e d e p r o d u s e l a c t a t e s ă -n ă to a s e. Co m i s i a a l u a t î n co n s i d e r a re sol ic i tăr i le statelor membre ş i a avut în vedere ş i anumite cer ințe pr iv ind sănă-tatea (de exemplu, a fost stabi l i t un ni -vel maxim de adaos de zahăr) ;

— şcol i lor de nivel secundar l i s -a acordat acelaş i drept de a par t ic ipa la program ca ş i a l tor inst i tuț i i de învățământ (an -ter ior, puteau f i excluse din program);

— au fost introduse restr ic ț i i pr iv ind ut i l i -zarea produselor în felur i le de mâncare: p ro d u s e l e t re b u i e s ă r ă m â n ă c l a r v i z i -bi le ş i uşor de recunoscut pentru e levi ;

— cer ințe le administ rat ive pr iv ind proce -dura de depunere a candidatur i i la pro -gram au fost s impl i f icate ;

— procedur i le de ver i f icare au fost c lar i f i -cate ş i s impl i f icate ;

— a fost int rodusă cer ința pr iv ind ampla-s a r e a u n u i a f i ş r e f e r i t o r l a p r o g r a m u l „Lapte în şcol i ”, ast fe l încât publ icul să f i e i n fo r m a t c u p r i v i re l a s u bve n ț i a U E ş i la programul în s ine.

O nouă evaluare a PLS este p lani f icată a f i lansată în 2012.

22.R a p o r t u l m e n ț i o n a t d e c ă t r e C u r t e s e referă la vânzăr i le la preț redus ş i la par tea d e c o n t r i b u ț i e c o m p l e m e n t a r ă a p r o g r a -mului în R egatul Uni t , unde sarc ina admi -n i s t r a t i v ă d e p i n d e ş i d e i m p l e m e n t a r e a n a ț i o n a l ă . Î n p o f i d a c o n c l u z i e i e v a l u ă r i i , Regatul Unit a decis să cont inue par t ic ipa-rea la programul UE.

23.P L S a fo s t r e v i z u i t u l t i m a d a t ă î n 2 0 0 8 ş i 2009 în cadrul unei ample consultăr i impl i-când toate state le membre, Cons i l iu l , Par-l a m e n t u l E u r o p e a n ş i d i f e r i t e p ă r ț i i n t e -re s a t e , i n c l u s i v a l t e s e r v i c i i a l e Co m i s i e i , i n d u s t r i a , d i fe r i t e î n t re p r i n d e r i i m p l i c a t e î n p r o g r a m , p r e c u m ş i p r o f e s o r i , p ă r i n ț i ş i e l e v i . Co n s u l t ă r i l e a u d a t n a ş t e r e u n o r p r o p u n e r i u t i l e p e n t r u î m b u n ă t ă ț i r e a e f i c i e n ț e i g e n e r a l e a s i s t e m u l u i , d e c a r e C o m i s i a a ț i n u t s e a m a î n m o m e n t u l r e v i -zuir i i programului . A se vedea răspunsul la punc tul 20 pentru mai multe detal i i .

S u c c e s u l a c e s t e i c o n s u l t ă r i ş i r e v i z u i r e a g l o b a l ă a P L S a u s u b l i n i a t a m p l u l i n t e re s p e c a r e t o ț i a c t o r i i r e l e v a n ț i î l a u c u p r i -v i re l a a ce s te i m ă s u r i , p re c u m ş i s p r i j i n u l puter nic de care se bucură d in par tea sta-te lor membre.



5757


Pa r l a m e n t u l E u r o p e a n ş i - a e x p r i m a t , d e a s e m e n e a , s p r i j i n u l p e n t r u P L S ( ş i P F S ) . Î n R e z o l u ț i a s a d i n 8 m a r t i e 2 0 1 1 p r i v i n d reducerea inegal i tăț i lor pr iv ind sănătatea în cadrul UE, Par lamentul European a cerut C o m i s i e i „ ( … ) s ă c r e a s c ă g r a d u l d e u t i l i -z a r e a p r o g r a m e l o r e f i c i e n t e s t a b i l i t e î n c a d r u l PAC [ d i s t r i b u i re a grat u i t ă d e l a p te ş i f r u c t e î n ş c o l i ( … ) ] ” p e n t r u a î n c u r a j a o a l imentaț ie var iată ş i de înaltă cal i tate.

24-26.Î n c e e a c e p r i v e ş t e P L S , i m p a c t u l p o l i t i -c i i v i ze a z ă co n s u m u l s u p l i m e n t a r d e p ro -duse atât pe termen scur t , cât ş i pe termen l u n g. I n d i c a t o r i i d e a c t i v i t a t e c o n t r i b u i e l a m ă s u ra re a i m p a c t u l u i p e te r m e n s c u r t . A c e ş t i i n d i c a t o r i s u n t s i m p l i ş i e f i c i e n ț i , f u r n i z â n d i n fo r m aț i i u t i l e ş i e s e nț i a l e pr i -v i n d f u n c ț i o n a r e a p r o g r a m u l u i . Î n c e e a ce p r i veş te e fe c te l e p e te r m e n l u n g, i n d i -c a t o r i i a r t r e b u i s ă p o a t ă m ă s u r a c o n s u -m u l s u p l i m e n t a r d e p r o d u s e a l e l e v i l o r impl icaț i t imp de mai mulț i ani după vârsta l o r d e e l i g i b i l i t a t e p e n t r u p ro g r a m . A p l i -c a re a u n o r a s e m e n e a i n d i c ato r i e s te a d e -sea cost is i toare, în t imp ce rezul tatu l , d in c a u z a n at u r i i i n d i c ato r i l o r, ră m â n e d e s t u l d e i n ce r t . Co m i s i a , o d a t ă ce d e v i n d i s p o -nibi le dovezi sol ide din exper iența dobân -dită în cadrul PFS, poate ref lec ta dacă este n e c e s a r s ă r e a l i z e z e s a u n u o e v a l u a r e a indicator i lor pe ter men mai lung pentru PLS.

D e a s e m e n e a , p r o g r a m u l „ L a p t e î n ş c o l i ” p e r m i t e C o m i s i e i s ă d e c i d ă f o r m a ş i c o n ț i n u t u l n o t i f i c ă r i l o r s o l i c i t a t e d e s t a -t e l e m e m b r e ; d e e x e m p l u , î n 2 0 0 9 - 2 0 1 0 , s t a t e l o r m e m b r e l i s - a c e r u t s ă p r e z i n t e o descr iere a ac t iv i tăț i lor lor educaț ionale ş i promoționale.

Î n s fârş i t , t rebuie menționat că este plani -f icată in i ț ierea unei evaluăr i a PLS în 2012.

Î n ceea ce pr iveşte PFS, concluzi i le evaluă -r i i care se va efec tua în 2012 vor contr ibui l a a b o r d a r e a a s p e c t u l u i i n d i c a t o r i l o r p e termen mediu.

Î n t r e t i m p , C o m i s i a a p u s l a d i s p o z i ț i e o r i e n t ă r i p e n t r u r a p o a r t e l e a n u a l e d e m o n i to r i z a re d i n p a r te a s t ate l o r m e m b re, care inc lud indicator i de rea l izare, ş i pen-tru evaluarea programelor acestora .

Î n plus, Comis ia a făcut deja posibi l schim -bul de bune prac t ic i pr in inter mediul reu-n i u n i l o r a n u a l e a l e p ă r ț i l o r i n t e re s a t e d e PFS la 26 februar ie 2010 ş i 24 mar t ie 2011 ( a l c ă t u i t e d i n r e p r e z e n t a n ț i a i s t a t e l o r membre, Grupul consultat iv pentru f ruc te ş i l e g u m e ş i e x p e r ț i e x t e r n i ) , a m b e l e c u o s e s i u n e p r i v i n d e v a l u a r e a ş i e v e n t u a l i i indicator i pe termen mediu/ lung.

Î n p l u s , G r u p u l d e e x p e r ț i p e n t r u consultanță tehnică inst i tu i t în decembrie 2009 2 va f i inv i tat să î ş i expr ime opinia cu pr iv i re la acest subiec t .

28-32.I m p a c t u l p ro gr a m u l u i d e p ă ş e ş te e fe c te l e d i re c t e a s u p r a e c h i l i b r u l u i p i e ț e i i n t e r n e ş i i n c l u d e , î n s p e c i a l , e f e c t u l p e d a g o g i c asupra v i i toarelor obiceiur i de consum ale e levi lor.

E x i s te n ț a a j u to r u l u i U E ş i d i s t r i b u ț i a p ro -d u s e l o r s u b l i n i a z ă v a l o a r e a n u t r i ț i o n a l ă a produselor ş i încurajează statele membre să a loce resurse naț ionale supl imentare.

Î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o g r a m u l „ F r u c t e î n ş c o l i ”, u n i m p a c t m a i s e m n i f i c a t i v a r p u t e a f i a t i n s î n t r - u n r i t m o p t i m d a c ă , p e d e o p a r te , a r f i fo l o s i t î n t re g u l b u g e t d i s p o n i b i l ş i , p e d e a l t ă p a r te , p ro gra m u l a r c o n t r i b u i l a s c h i m b a r e a o b i c e i u r i l o r nutr i ț ionale a le fami l i i lor.

Evaluarea PFS în 2012 se va refer i la aspec-tul bugetar.

2 Decizia Comisiei din 18 decembrie 2009 de instituire a grupului

de experți pentru consultanță tehnică referitoare la programul de

încurajare a consumului de fructe în şcoli (2009/986/UE).


58


33-35.U n e l e e x e m p l e a r a t ă c ă s t a t e l e m e m b r e , î n s p e c i a l at u n c i c â n d l a a j u to r u l d i n p a r -t e a U E s e a d a u g ă r e s u r s e n a ț i o n a l e , p o t p r o i e c t a d i s t r i b u ț i a p r o d u s e l o r î n t r - u n mod care re f lec tă mai e f ic ient s i tuaț ia lor naț ională ş i modelele de consum speci f ice.

36.D e ş i î n t i m p u l p r i m u l u i a n d e i m p l e -m e n t a r e s t a t e l e m e m b r e n u a u p r e v ă -z u t o a l o c a re d e re s u r s e p e b a z a n e vo i l o r nutr i ț ionale, nu există nic iun e lement care să le împiedice să facă acest lucru în v i i tor. S t a b i l i r e a u n o r a s t fe l d e c r i t e r i i d e c ă t r e Comisie ar complica ş i mai mult implemen-t a r e a P F S . A v â n d î n v e d e r e d i v e r s i t a t e a s i t u aț i i l o r n aț i o n a l e , s e re co m a n d ă s t a b i -l i rea cr i ter i i lor la n ivelul statelor membre.

37.Fa p t u l c ă s t a t e l e m e m b r e c u u n c o n s u m m a r e p e c a p d e l o c u i t o r s e n u m ă r ă , d e a s e m e n e a , p r i n t r e p r i n c i p a l i i b e n e f i c i a r i a i p r o g r a m u l u i n u d o v e d e ş t e c ă p r o g r a -m u l e s t e i n e f i c i e n t . Î n a c e s t e s t a t e m e m-b r e , p r o g r a m u l c o n t r i b u i e l a m e n ț i n e r e a unui bun nivel a l consumului . Este normal c a s t a t e l e m e m b re c a re c o n s i d e r ă c o n s u -m u l d e l a p t e o p r i o r i t a t e n u t r i ț i o n a l ă s ă a i b ă ş i c e l m a i m a r e c o n s u m ( î n s p e c i a l a t u n c i c â n d a c e s t e s t a t e m e m b r e s u n t ş i ce le care acordă cea mai mare contr ibuț ie c o m p l e m e n t a r ă ) , î n t i m p c e u t i l i z a r e a este mai d i f ic i lă în state le membre în care impor tanța re lat ivă acordată lapte lu i este mai scăzută .


38-39.Î n p o f i d a n i v e l u l u i s c ă z u t r e c u n o s c u t a l a j u t o r u l u i p e r u n i t a t e d e p r o d u s , s t a t e l e membre sunt puternic în favoarea PLS.

Astfe l cum menționează Cur tea (a se vedea p u n c t u l 2 3 ) , a u f o s t d e r u l a t e o s e r i e d e in i ț iat ive pentru a s impl i f ica apl icarea pro -g r a m u l u i . S c h i m b ă r i l e i n t r o d u s e î n r e v i -z u i r i l e d i n 2 0 0 8 ş i 2 0 0 9 a u fo s t d i s c u t a t e ş i a n a l i z a t e p e l a r g c u s t a t e l e m e m b r e ş i cu di fer i te le păr ț i interesate. Î n prezent se a n a l i ze a z ă p o s i b i l i t ăț i l e d e a s i m p l i f i c a ş i mai mult acest program.

Caseta7A se vedea răspunsul la punc tele 38-39.

40-43.D e ş i n i v e l u l a j u t o r u l u i U E e s t e d e s t u l d e l i m i t a t d a c ă e s te co m p a ra t c u p re ț u l p ro -dusulu i ş i cu costur i le de d is t r ibuț ie , s im-p l a d i s t r i b u ț i e a p ro d u s u l u i s u bve n ț i o n a t poate în pr incipiu să promoveze ş i să con-fe re va l o a re p ro d u s u l u i ( a s e ve d e a p u n c -t u l 6 6 a l r a p o r t u l u i C u r ț i i ) ş i p o a t e s e r v i drept st imulent pentru contr ibuț ia statelor membre. Î n acest sens, s tate le membre au p o s i b i l i t ate a d e a a d ă u g a re s u r s e f i n a n c i -are naț ionale, pentru ca distr ibuț ia laptelui să f ie gratuită .

Î n ce e a ce p r i ve ş te s a rc i n a a d m i n i s t rat i vă aferentă , după cum s-a menționat anter ior, s impl i f icarea a fost deja efec tuată în cadrul re v i z u i r i l o r a n t e r i o a re a l e p ro g r a m u l u i ş i î n p r e z e n t s e a n a l i z e a z ă p o s i b i l i t ă ț i l e d e a s impl i f ica ş i mai mult PLS.

44-45.A se vedea răspunsul la punc tele 38-39.

Caseta8A se vedea răspunsul la punc tele 38-39.



5959


46.Î n c e e a c e p r i v e ş t e î n m o d s p e c i f i c e v a -l u a r e a g e n e r a l ă a C u r ț i i p r i v i n d e f e c t u l d e b a l a s t ( d e a d w e i g h t ) , t r e b u i e r e m a r c a t c ă , d e ş i î n te o r i e co n ce p t u l p a re at ra c t i v, î n p ra c t i c ă n u p o ate f i m ă s u rat , d e o a re ce nu se poate ş t i care ar f i fost scenar iu l de refer ință (scenar iu l absenței or icăre i pol i -t i c ) c u c a r e a r t r e b u i c o m p a r a t s c e n a r i u l care include pol i t ica .

47-50.Distr ibuț ia de lapte în cant ine, ast fe l cum a a f i r mat Cur tea , prez intă unele avanta je, î n s p e c i a l d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c o s -t u r i l o r d e d i s t r i b u ț i e m a i r e d u s e . E f e c -t u l d e b a l a s t î n l e g ă t u r ă c u a c e s t t i p d e dist r ibuț ie a fost de fapt redus de revizui -rea din 2008 pr in excluderea unor ut i l izăr i a le laptelu i ş i produselor d in lapte la pre -pararea fe lur i lor de mâncare.

51-52.Î n m u l t e s t a t e m e m b re î n c a re c a r a c t e r u l s o c i a l a l p ro gra m u l u i e s te m a i a cce nt u at , c h i a r ş i o m i c ă d i f e r e n ț ă d e p r e ț p o a t e a v e a u n i m p a c t r e a l a s u p r a d e c i z i e i d e a cumpăra sau nu produsele.


60-63.Î n p o f i d a n i ve l u l u i re d u s a l a j u to r u l u i U E , s t a t e l e m e m b r e s u n t , î n m a j o r i t a t e a l o r, f a v o r a b i l e p r o g r a m u l u i . A c e s t a r e p r e -z i n t ă u n s t i m u l e n t p e n t r u m o b i l i z a re a d e resurse f inanciare supl imentare din par tea a u t o r i t ă ț i l o r n a ț i o n a l e , a s t f e l c u m a r a t ă e x e m p l e l e s e m n a l a t e d e C u r t e . Î n u n e l e s t a t e m e m b r e d i s t r i b u ț i a p r o d u s e l o r s e f a ce î n m o d gra t u i t ş i p o a te f i o rg a n i z a t ă ast fe l încât să as igure spor i rea ef icac i tăț i i ş i per formanțelor.

Î n c e e a c e p r i v e ş t e d i s t r i b u ț i a p r o d u s e -l o r s u b v e n ț i o n a t e î n c a n t i n e , î n a n u m i t e s t a t e m e m b r e a c e a s t a e s t e m o d a l i t a t e a î n c a r e s e d e s f ă ş o a r ă d i s t r i b u ț i a î n m o d t r a d i ț i o n a l . Î n s p e c i a l î n a c e s t e c a z u r i , e x c l u d e r e a a c e s t u i t i p d e d i s t r i b u ț i e a r p u t e a c o n d u c e l a o s c ă d e re a p a r t i c i p ă r i i la PLS.

Î n c a z u l F r a n ț e i , m e n ț i o n a t d e C u r t e l a p u n c t u l 6 0 , t r e b u i e s u b l i n i a t f a p t u l c ă este de dator ia state lor membre să decidă dacă doresc să par t ic ipe sau nu la program ş i c ă i n s t i t u ț i a d e î n v ă ț ă m â n t t r e b u i e s ă decidă cum va ut i l iza a jutorul UE – pentru distr ibuț ie în cant ine sau în afara acestora .

64.C o s t u r i l e ş i e f i c a c i t a t e a p r o g r a m u l u i d e p i n d, î nt r - o a n u m i t ă m ă s u ră , d e d e c i z i -i l e l u a t e p e n t r u i m p l e m e n t a re a s a l a f a ț a l o c u l u i . M a r j a d e m a n e v r ă l a d i s p o z i ț i a a u t o r i t ă ț i l o r l o c a l e / n a ț i o n a l e p r i v i n d m o d a l i t a t e a d e d e r u l a r e a p r o g r a m u l u i e s t e d e s t u l d e a m p l ă . O p ț i u n i l e e n u m e -rate de Cur te reprezintă doar câteva exem-p l e . Cu t o a t e a c e s t e a , d e o a re c e o p ț i u n e a d e g e s t i o n a r e a p r o g r a m u l u i e s t e s p e c i -f i c ă p e p l a n l o c a l , n u a r f i o p o r t u n s ă s e restr ic ț ioneze la n ivelu l UE aceste opț iuni de gest ionare.

C o m i s i a p o a t e a n a l i z a m o d u l d e a î n c u -ra ja schimbul de informaț i i pr iv ind bunele prac t ic i naț ionale re levante.

66-70.Co m i s i a e s te d e a co rd c u e va l u a re a Cu r ț i i în ceea ce pr iveşte faptul că programul, în p r i n c i p i u , p o ate co nt r i b u i l a t ra n s m i te re a u n u i m e s a j p r i v i n d v a l o a r e a n u t r i ț i o n a l ă a p r o d u s u l u i ş i c ă v i z i b i l i t a t e a e s t e a s i -g u r a t ă î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r p r i n distr ibuț ia în afara cant inelor.


60


Î n c e e a c e p r i v e ş t e d i s t r i b u ț i a p r o d u s u -l u i î n c a n t i n e , a s t f e l c u m a r a t ă C u r t e a l a p u n c t u l 6 9 ş i l a n o t a d e s u b s o l 3 9 , r e v i -z u i r e a r e a l i z a t ă î n 2 0 0 8 a m o d i f i c a t p r e -v e d e r i l e r e l e v a n t e r e f e r i t o a r e l a u n e l e u t i l i z ă r i a l e l a p te l u i ş i p ro d u s e l o r l a c t a te la prepararea fe lur i lor de mâncare, obiec -t ivul f i ind ca produsele să rămână v iz ib i le ş i u ş o r d e re c u n o s c u t p e n t r u e l e v i , a s t fe l încât programul să nu î ş i p iardă carac terul educaț ional .

Î n a n u m i t e s t a t e m e m b r e d i s t r i b u ț i a s e desfăşoară în mod tradiț ional în cant ine. Î n s p e c i a l î n a ce s te c a z u r i , e xc l u d e re a a ce s -t u i t i p d e d i s t r i b u ț i e a r p u te a co n d u ce l a o scădere a par t ic ipăr i i la program.

Î n s f â r ş i t , a r t i c o l u l 1 6 d i n R e g u l a m e n -t u l ( C E ) n r. 6 5 7 / 2 0 0 8 i n t r o d u c e c e r i n ț a c a l a i n t r a re a p r i n c i p a l ă a i n s t i t u ț i i l o r d e învățământ par t ic ipante la program să f ie amplasat un af i ş . Regulamentul recomandă c a a c e s t a f i ş s ă e v i d e n ț i e z e a v a n t a j e l e nutr i ț ionale ş i indicaț i i le nutr i ț ionale pen-tru copi i .

73-74.As t fe l c u m s e m e nț i o n e a z ă m a i s u s , re g u-l a m e n t u l i n t r o d u c e c e r i n ț a c a l a i n t r a r e a p r i n c i p a l ă a i n s t i t u ț i i l o r d e î n v ă ț ă m â n t par t ic ipante la program să f ie amplasat un af iş . Regulamentul recomandă ca acest af iş s ă e v i d e n ț i e z e a v a n t a j e l e n u t r i ț i o n a l e ş i indicaț i i le nutr i ț ionale pentru copi i .

Î n c o n f o r m i t a t e c u p r i n c i p i u l subsidiar i tăț i i , s tate le membre au respon -s a b i l i t ate a d e a i m p l e m e nt a p ro gra m u l î n c a d r u l s t a b i l i t l a n i v e l u l U E . E x e m p l e d e a c t i v i t ă ț i e d u c a ț i o n a l e ş i d e p r o m o v a r e legate de PLS pot f i întâ lni te în multe din-tre e le.

S i m p l a a p l i c a r e a p r o g r a m u l u i l a n i v e l n a ț i o n a l î n c u r a j e a z ă s t a t e l e m e m b r e s ă d e s f ă ş o a r e a c t i v i t ă ț i e d u c a ț i o n a l e ş i p r o m o ț i o n a l e p e n t r u l a p t e ş i p r o d u -s e l e l a c t a t e , s ă a s o c i e z e a c e s t e a c t i v i t ă ț i c u P L S , c e l p u ț i n î n s c o p u l d e a e x p l o a t a potenț ia le le s inergi i .

75-76.Astfe l cum s-a arătat în răspunsul la punc -t e l e 2 4 - 2 6 , a p l i c a r e a u n o r i n d i c a t o r i p e termen lung pr iv ind impac tul pedagogic a l programului ar f i foar te cost is i toare. Acest i m p a c t d e p ă ş e ş te c u m u l t vâ r s t a d e e l i g i -b i l i t a t e a e l e v i l o r î n p r o g r a m ş i l e p o a t e impl ica ş i fami l i i le . I ndicator i i sau evaluă-r i le de asemenea t ip ar necesita o cant itate d ispropor ț ionată de resurse, iar rezultatul lor ar f i , în mod inevitabi l , incer t .

Comis ia , odată ce devin disponibi le dovezi s o l i d e d i n e x p e r i e n ț a d o b â n d i t ă p e n t r u P F S , p o ate a n a l i z a d a c ă a r t re b u i s ă re a l i -z e z e s a u n u o e v a l u a r e a i n d i c a t o r i l o r p e termen mai lung pentru PLS.

Faptul că par t ic iparea la program scade pe măsură ce copi i i cresc nu dovedeşte în s ine absența impac tului programului pe termen mediu/ lung. Î ntr- o mare măsură , par t ic ipa -re a l a p ro gra m n u d e p i n d e d e d e c i z i a s a u de prefer ința e levi lor, c i mai mult de orga -nismele administrat ive impl icate.

81.Evaluarea PFS în 2012 va ofer i opor tunita-tea de a evalua măsur i le de însoț i re. Comi-s i a l u c r e a z ă î n p r e z e n t l a î m b u n ă t ă ț i r e a d i s p o z i ț i i l o r R e g u l a m e n t u l u i ( C E ) nr. 288/2009 cu pr iv i re la aceste măsur i .



6161


CONCLUZIIŞIRECOMANDĂRI

82.Î n ult imul deceniu au avut loc diverse revi-zuir i a le programului „Lapte în şcol i ” (PLS) . Cele mai recente, d in 2008 ş i 2009, au v izat în specia l c reşterea ef icac i tăț i i acestuia ş i au fost însoț i te de ample consultăr i impl i -când toate state le membre, Consi l iu l , Par-lamentul European ş i d iverse păr ț i intere -sate.

Consultarea a generat propuner i ut i le pen-tru îmbunătăț i rea ef icacităț i i g lobale a s is -temului , pe care Comis ia le -a luat în consi -derare în momentul revizuir i i programului . A u fo s t i n t r o d u s e u r m ă t o a r e l e s c h i m b ă r i pr incipale :

— lista produselor e l igibi le a fost ex t insă , p e n t r u c a e l e v i i s ă a i b ă a cce s l a o m a i m a r e v a r i e t a t e d e p r o d u s e l a c t a t e s ă -n ă to a s e. Co m i s i a a l u a t î n co n s i d e r a re s o l i c i t ă r i l e s t a t e l o r m e m b r e ş i a ț i n u t seama ş i de anumite cer ințe pr iv ind să-n ăt ate a ( d e exe m p l u, a fo s t s t a b i l i t u n nivel maxim de adaos de zahăr) ;

— şcol i lor de nivel secundar l i s -a acordat acelaş i drept de a par t ic ipa la program ca ş i a l tor inst i tuț i i de învățământ (an -ter ior, puteau f i excluse din program);

— au fost introduse restr ic ț i i în ut i l izarea produselor în fe lur i le de mâncare : pro -dusele trebuie să rămână c lar v iz ibi le ş i uşor de recunoscut pentru e levi ;

— cer ințe le administrat ive pr iv ind proce -dura de depunere a candidatur i i la pro -gram au fost s impl i f icate ;

— procedur i le de ver i f icare au fost c lar i f i -cate ş i s impl i f icate ;

— a fost int rodusă cer ința pr iv ind un af iş pr ivind programul „Lapte în şcol i”, astfel încât publ icul să f ie informat cu pr iv i re la subvenț ia UE ş i la program.

S u c c e s u l a c e s t e i c o n s u l t ă r i ş i r e v i z u i r e a g l o b a l ă a P L S a u s u b l i n i a t a m p l u l i n t e re s p e c a re t o ț i a c t o r i i r e l e v a n ț i î l a u c u p r i -v i re la această măsură , precum ş i spr i j inul puternic de care se bucură din par tea sta-te lor membre.

Pa r l a m e n t u l E u r o p e a n ş i - a e x p r i m a t , d e a s e m e n e a , s p r i j i n u l p e n t r u P L S [ ş i p e n -t r u p r o g r a m u l „ Fr u c t e î n ş c o l i ” ( P F S ) ] . Î n R ezoluț ia sa d in 8 mar t ie 2011 refer i toare l a r e d u c e r e a i n e g a l i t ă ț i l o r î n m a t e r i e d e s ă n ă t a t e î n U E 3 , P a r l a m e n t u l E u r o p e a n a c e r u t C o m i s i e i „ ( … ) s ă c r e a s c ă g r a d u l de ut i l i zare a programelor ef ic iente stabi-l i te în cadrul PAC [d ist r ibuirea gratui tă de lapte ş i f ruc te în şcol i (…)]” pentru a încu-ra ja o a l imentaț ie var iată ş i de înal tă ca l i -tate.

83. a)D e ş i a j u t o r u l d i n p a r t e a U E e s t e l i m i -t a t , p o a t e f i s u p l i m e n t a t p r i n c o n t r i b u ț i i naț ionale, ceea ce se întâmplă în mai multe s t a t e m e m b r e . E x i s t e n ț a p r o g r a m u l u i , î n pof ida nivelului re lat iv redus a l a jutorului , î n c u ra j e a z ă p a r t i c i p a re a s t ate l o r m e m b re ş i ev idenț iază va loarea nutr i ț ională a pro -dusului .

C o m i s i a n u e s t e d e a c o r d c u a m p l o a r e a e f e c t u l u i d e b a l a s t ( d e a d w e i g h t ) o b s e r -v a t d e c ă t r e C u r t e . C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă c e a m a i r e c e n t ă r e v i z u i r e a p r o g r a m u l u i a redus r i scul legat de d ist r ibuirea produ -selor în cant ine.

3 Rezoluția Parlamentului European din 8 martie 2011

referitoare la reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE

[2010/2089(INI)], punctul 63.


62


83. b)Î n conformitate cu pr incipiul subsidiar i tăț i i , s t a t e l e m e m b r e a u r e s p o n s a b i l i t a t e a d e a i m p l e m e n t a p r o g r a m u l î n c a d r u l s t a -b i l i t l a n i v e l u l U E . E x e m p l e d e a c t i v i t ă ț i educaț ionale ş i de promovare legate de PLS pot f i întâ lnite în multe dintre e le.

Î n p l u s , a r t i c o l u l 1 6 a l R e g u l a m e n t u l u i (CE) nr. 657/2008 introduce cer ința pr iv ind amplasarea unui af i ş la intrarea pr incipală a i n s t i t u ț i i l o r d e î nv ă ț ă m â n t p a r t i c i p a n te la program.

84.Comis ia sa lută concluzi i le în general pozi -t i ve a l e Cu r ț i i î n ce e a ce p r i ve ş te p ro gra -mul „Fruc te în şcol i ”.

Î n 2012, vor f i d isponibi le concluz i i le eva-luăr i i programului „Fruc te în şcol i ” ş i va f i l a n s a t ă e v a l u a r e a p r o g r a m u l u i „ L a p t e î n şcol i ”.

Cur tea propune introducerea unor măsur i d i n p r o g r a m u l „ Fr u c t e î n ş c o l i ” î n c a d r u l p r o g r a m u l u i „ L a p t e î n ş c o l i ”, p e n t r u a - i spor i ef ic iența. Statele membre au posibi l i -tatea de a apl ica deja măsur i le de însoț i re.

85.Un impac t mai semnif icat iv a l PFS ar putea f i a t i n s î n t r - u n r i t m o p t i m d a c ă , p e d e o par te, a r f i fo los i t înt regul buget d ispo -n i b i l ş i d a c ă , p e d e a l t ă p a r t e , p ro g r a m u l a r c o n t r i b u i l a s c h i m b a r e a o b i c e i u r i l o r nutr i ț ionale a le fami l i i lor.

Evaluarea PFS în 2012 se va refer i la aspec-tul bugetar.

D e ş i , î n t i m p u l p r i m u l u i a n d e i m p l e -m e n t a r e , s t a t e l e m e m b r e n u a u p r e v ă -z u t o a l o c a re d e re s u r s e p e b a z a n e vo i l o r nutr i ț ionale, nu există nic i un element care să le împiedice să facă acest lucru în v i i tor. S t a b i l i r e a u n o r a s t f e l d e c r i t e r i i d e c ă t r e Comis ie ar compl ica ş i mai mult implemen-tarea PFS. Dată f i ind divers i tatea s i tuaț i i lor naț ionale, se recomandă stabi l i rea cr i ter i i -lor la n ivelul statelor membre.

86. a)C o m i s i a n u e s t e d e a c o r d c u e v a l u a r e a Cu r ț i i p r i v i n d a m p l o a re a d e f i c i e n ț e l o r p e care le -a ident i f icat cu pr iv i re la PLS.

PLS a fost rev izuit în 2008 ş i 2009 pr intr- o a m p l ă c o n s u l t a r e i m p l i c â n d t o a t e s t a -te le membre, Cons i l iu l , Par lamentul Euro -p e a n ş i d i f e r i t e p ă r ț i i n t e r e s a t e , i n c l u s i v a l t e s e r v i c i i a l e Co m i s i e i , i n d u s t r i a , d i fe -r i t e î n t r e p r i n d e r i i m p l i c a t e î n p r o g r a m , p re c u m ş i p ro fe s o r i , p ă r i n ț i ş i e l e v i . Co n -s u l t a re a a g e n e ra t p ro p u n e r i u t i l e p e n t r u î m b u n ăt ăț i re a e f i c a c i t ăț i i g l o b a l e a s i s te -m u l u i , d e c a r e C o m i s i a a ț i n u t s e a m a î n momentul revizuir i i programului .

Succesul acestei consultăr i ş i revizuirea de ansamblu a PLS au subl iniat amplul interes pe care toț i ac tor i i re levanț i î l poar tă aces-te i măsur i , precum ş i spr i j inul puternic de care se bucură din par tea statelor membre.

Î nceperea următoarei evaluăr i a programu-l u i e s t e p l a n i f i c a t ă î n 2 0 1 2 . R e z u l t a t u l a r putea arăta ce modif icăr i vor f i opor tune.



6363


86. b)D i s t r i b u ț i a g r a t u i t ă d e l a p t e ş i p r o d u s e lac tate, deş i c reşte în mod evident consu-mul, nu reprezintă o garanț ie pentru o ef i -cacitate spor i tă a programului .

I m p u n e re a u n u i o b i e c t i v t u t u ro r s t a t e l o r membre ar prezenta r iscul creşter i i sarc ini i administrat ive în legătură cu implementa -rea programului ş i ar putea determina sta -te le membre să renunțe la program, ast fe l reducându- i considerabi l ef icaci tatea .

86. c)C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă r e v i z u i r e a P L S î n 2 0 0 8 a r e d u s d e j a r i s c u l „ e f e c t u l u i d e balast ” ( d e a d w e i g h t ) legat de cant ine, pr in e x c l u d e r e a u n o r u t i l i z ă r i a l e l a p t e l u i ş i produselor din lapte la prepararea fe lur i lor d e m â n c a re. O b i e c t i v u l e s te c a p ro d u s e l e s ă r ă m â n ă v i z i b i l e ş i u ş o r d e r e c u n o s c u t p e nt r u e l e v i , a s t fe l î n c ât p ro gra m u l s ă n u îş i p iardă carac terul educaț ional .

Î n p l u s , a r t i c o l u l 1 6 a l R e g u l a m e n t u l u i (CE) nr. 657/2008 sol ic i tă amplasarea unui af iş la intrarea pr inc ipală a inst i tuț i i lor de învățământ care par t ic ipă la program.

86. d)E v a l u a r e a P F S p r e v ă z u t ă p e n t r u a n u l 2 0 1 2 v a o f e r i o p o r t u n i t a t e a d e a e v a l u a e f i c i e n ț a a c e s t u i p r o g r a m ş i a m ă s u r i l o r sa le de însoț i re.

O evaluare a PLS este, de asemenea, p lani -f icată a f i lansată în 2012.

86. e)S i n e r g i i l e î n g e s t i o n a r e a c e l o r d o u ă p r o -grame sunt deja posibi le la n ivelul statelor membre.

Î n p lus, evaluăr i le ce lor două programe ar p u t e a a r ă t a d a c ă a l t e s i n e r g i i s u n t p o s i -b i l e ş i o p o r t u n e ( a s e v e d e a ş i r ă s p u n s u l la 86 d) .

87. a)I n d i c a t o r i i e x i s t e n ț i p e n t r u m ă s u r a r e a impac tulu i pe ter men scur t sunt ef ic ienț i , oferă informaț i i ut i le pr iv ind func ț ionarea PLS ş i întrunesc cer ințele stabi l i te în Regu -lamentul f inanciar.

I ndicator i i supl imentar i pe termen lung ar f i co s t i s i to r i , i a r re z u l t a t u l a r f i d e s t u l d e incer t .

Î n ceea ce pr iveşte PFS, concluzi i le evaluă- r i i c a re va f i e fe c t u at ă î n 2 0 1 2 vo r co nt r i -b u i l a a b o r d a r e a a s p e c t u l u i i n d i c a t o r i l o r pe termen mediu.

Î n t r e t i m p, C o m i s i a a p r e z e n t a t o r i e n t ă r i p e nt r u ra p o a r te l e d e m o n i to r i z a re a n u a l ă d i n p a r t e a s t a t e l o r m e m b r e , c a r e i n c l u d indicator i de real izare, ş i pentru evaluarea programelor acestora .

Î n p l u s , G r u p u l d e e x p e r ț i p e n t r u consultanță tehnică inst i tu i t în decembrie 2 0 0 9 va f i i nv i t at s ă î ş i e x p r i m e o p i n i a c u pr iv i re la acest subiec t .


64


87. b)O s e r i e d e i n i ț i a t i v e d e s i m p l i f i c a r e s u n t d e j a î n c u r s . To t u ş i , c e a m a i m a r e p a r t e a m a r j e i d e m a n e v r ă p e n t r u s i m p l i f i c a -r e a g e s t i o n ă r i i p r o g r a m u l u i r ă m â n e l a dispoziț ia statelor membre ş i a organisme -lor locale.

Î n c a d r u l P F S , s c h i m b u l d e b u n e p r a c t i c i este posibi l pr in intermediul s i te -ului PFS, î n c a d r u l î n t r u n i r i l o r a n u a l e a l e p ă r ț i l o r interesate în ceea ce pr ive şte PFS ş i dato -r i t ă a v i z e l o r G r u p u l u i d e e x p e r ț i p e n t r u consultanță tehnică .

C o m i s i a p o a t e r e f l e c t a a s u p r a m o d u l u i d e a î n c u r a j a î n c o n t i n u a r e s c h i m b u l d e i n fo r m a ț i i p r i v i n d c e l e m a i b u n e p r a c t i c i naț ionale re levante.

C o m i s i a m o n i t o r i z e a z ă î n m o d r e g u l a t d e r u l a re a P F S , i n c l u s i v c h e s t i u n i l e l e g ate d e s i m p l i f i c a re a ş i î m b u n ă t ă ț i re a p ro g r a -m u l u i , î n ş e d i n ț e l e Co m i t e t u l u i d e g e s t i -u n e ş i î n t i m p u l î n t r e v e d e r i l o r b i l a t e r a l e c u s t ate l e m e m b re. Î n p l u s , m o d i f i c ă r i a l e n o r m e l o r d e p u n e r e î n a p l i c a r e a u f o s t introduse pr in Regulamentul (UE) 34/2011 ş i a l te modif icăr i sunt posibi le în v i i tor.

87. c)C o m i s i a e x a m i n e a z ă î n p r e z e n t p o s i b i l i -t a t e a d e a s i m p l i f i c a î n c o n t i n u a r e p r o -c e d u r i l e d e c o n t ro l . To t u ş i , a c e a s t ă p a r t e a R e g u l a m e n t u l u i ( C E ) n r . 2 8 8 / 2 0 0 9 d e punere în apl icare a PFS reproduce proce -dur i le existente pentru programul refer i tor la lapte, cunoscute de mult t imp de statele membre. Acest regulament prevede un set minim de regul i pentru a as igura regular i -tatea cheltuie l i lor UE.

ANEXAII

1.Comisia conf i rmă el igibi l i tatea grădinițelor pentru a jutor în temeiul/cadrul programu-l u i „ L a p te î n ş co l i ” ( P L S ) . O n o t ă i n te r p re -tat ivă a fost d istr ibuită statelor membre în acest sens.

2.Co m i s i a a d i s t r i b u i t o n o t ă i n te r p re t a t i v ă s t a t e l o r m e m b r e î n c a r e s e p r e c i z e a z ă c ă ş i „comunele” pot f i e l igibi le în cadrul PLS. Comisia este totuşi de acord că acest punc t ar t rebui c lar i f icat în mai mare detal iu ş i î l va ex a m i n a c u o c a z i a u r m ăto a re i re v i z u i r i a programului .

9.D a c ă v o r f i c o n f i r m a t e , c o n s t a t ă r i l o r C u r ț i i c u p r i v i r e l a f i n a n ț a r e a m ă s u r i l o r de însoț i re a le PFS l i se va da curs în con -tex tul procedur i i de ver i f icare ş i închidere a contur i lor.

10.Grupul de exper ț i pentru consultanță teh-nică inst i tu i t în decembr ie 2009 va evalua a c e s t a s p e c t . Î n p l u s , s c h i m b u l d e b u n e p r a c t i c i v a c o n t r i b u i l a î n r e g i s t r a r e a d e progrese în acest domeniu.

11.Această chest iune a fost abordată de către ser v ic i i le de audit a le Comis ie i .



65

Curtea de Conturi Europeană

Raportulspecialnr. 10/2011Sunteficaceprogramele„Lapteînşcoli”şi„Fructeînşcoli”?

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2011 — 64 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9237-302-3

doi:10.2865/91025

CumvăputețiprocurapublicațiileUniuniiEuropene?

Publicațiigratuite:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile Uniunii Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicațiicontracost:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamentecontracost(deexemplu,laJurnalul Oficial al Uniunii EuropenesaularepertoriilejurisprudențeiCurțiideJustițiea UniuniiEuropene):

• contactând direct unul dintre agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-A

B-11-009-R

O-C

UNIUNEA EUROPEANĂ SUBVENŢIONEAZĂ DE PESTE 30 DE ANI FURNIZAREA

DE PRODUSE LACTATE LA PREŢURI REDUSE ÎN ŞCOLI ŞI A LANSAT RECENT

UN AL DOILEA PROGRAM, RESPECTIV PROGRAMUL PRIVIND DISTRIBUIREA

DE FRUCTE ÎN ŞCOLI.

CURTEA A REALIZAT UN AUDIT COMUN CU PRIVIRE LA EFICACITATEA

ACESTOR DOUĂ PROGRAME.

ÎN ACEST RAPORT, CURTEA CONSTATĂ EFICACITATEA FOARTE REDUSĂ

A PROGRAMULUI „LAPTE ÎN ŞCOLI”, CARE ESTE PREJUDICIAT, ÎN SPECIAL, DE

UN PRONUNŢAT „EFECT DE BALAST” (DEADWEIGHT) ŞI DE O SLABĂ DIMEN-

SIUNE EDUCATIVĂ. BAZÂNDU-SE PE ANUMITE BUNE PRACTICI OBSERVATE,

PRECUM ŞI PE ÎNCEPUTUL PROMIŢĂTOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE DISTRIBUIREA

GRATUITĂ DE FRUCTE, RAPORTUL ARATĂ TOTUŞI CĂ ESTE POSIBILĂ IDENTI-

FICAREA UNOR SOLUŢII.


sunt eficace programele „lapte În Şcoli”Şi „fructe În

Documents