sumar / contents 2/2008 2_2008.pdf · 2008-02-25 · petrolului, comerţului interior, asupra...

Romanian Statistical Review nr. 2 / 2007

ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI - ARC PESTE TIMP Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU Preşedintele Institutului Naţional de Statistică 3

SUMAR / CONTENTS 2/2008

REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂwww.revistadestatistica.ro

ASIGURAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA NIVELUL IMM-URILORTHE ASSURANCE OF THE FINANCIAL BALANCE AT SME LEVEL

Lect. univ. dr. Nicu MARCU Conf. univ. dr. Marian SIMINICĂ Lect. univ. dr. Daniel CÎRCIUMARU Universitatea din Craiova 16

GESTIUNEA FISCALĂ - DEZIDERAT ÎN DECIZIILE MANAGERIALE ALE ÎNTREPRINDERILOR

Fiscal management – a goal in the managerial decisions of enterprises Lector univ.drd. Dănuţ CHILAREZ Universitatea Constantin Brâncoveanu, Piteşti Asist. univ. drd. Flavia STOIAN Academia de Studii Economice din Bucureşti 65

STATISTICA GLOBALIZĂRII ŞI GLOBALIZAREA STATISTICII Statistics of Globalization and Globalization of Statistics Conf. univ. dr. Gheorghe SĂVOIU Universitatea din Piteşti, România Conf. univ. dr. Constantin POSTICĂ ASEM - Chişinau, Moldova Asistent univ. dr. Mladen CUDANOV Universitatea din Belgrad, Serbia 35

METODE DE ESTIMARE A VARIANŢEI UTILIZATE ÎN SONDAJUL STATISTIC

The estimation methods of variance used in sampling surveys Mihaela AGAFIŢEI Institutul Naţional de Statistică 80

70 YEARS OF THE ROMANIAN SOCIETY OF STATISTICS AND 10 YEARS SINCE THE RE-ESTABLISHMENT OF RSS

Ioan GOREAC General Secretary RSS 87


Revista Română de Statistică, editată de Institutul Naţional de Statistică, este unica publicaţie de specialitate din ţara noastră în domeniul teoriei şi practicii statistice. Articolele publicate se adresează oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, precum şi utilizatorilor de date şi informaţii statistice interesaţi în lărgirea şi aprofundarea orizontului cunoaşterii prin asimilarea noţiunilor de specialitate, abordarea de noi lucrări şi studii de referinţă pe care să le aplice ulterior în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Prin prezentarea unor lucrări ştiinţifi ce şi de promovare a culturii statistice, necesară în economia de piaţă funcţională, revista se doreşte a fi un spaţiu propice schimbului de idei şi, totodată, o provocare. Orice studiu sau opinie care poate contribui la dezvoltarea gradului de înţelegere a statisticii ca ştiinţă este binevenit.

The “Romanian Statistical Review”, published by the National Institute of Statistics is the only specialized statistical publication in Romania.The articles published apply to the scientists, researchers, and users of data and statistical information, interested in enlarging the knowledge horizon with specialty notions, new work papers and reference studies, to apply in their own fi eld. Through the presentation of some scientifi c paper works and statistical culture promotion, necessary for a functional market economy, the review wants to be a favorable space for debates and a challenge at the same time. Any study or opinion that can contribute to the development of the understanding degree of the statistics as a science is welcome.

La „Revue Statistique Roumaine”, editée par l’Institute National des Statistiques, est l’unique publication de spécialité de notre pays dans le domaine de la théorie et de la pratique statistique. Les articles publiés s’adressent aux scientifi ques, aux chercheurs, ainsi qu’aux utilisateurs de données et d’informations statistiques, interesés de développer leur horizon de conaissances avec des notions de spécialité, avec de nouveaux travaux et études de référence qu’on les applique ultériorement dans le domaine dans lequel ils déroulent leur activite. Par la présentation des certaines ouvrages scientifi ques et de promotion de la culture statistique, nécessaire dans l’économie de marché fonctionelle, la Revue se désire etre un espace propice pour l’échange des idées et en meme temps, une provocation. Chacune étude et opinion qui peut contribuer a la développement du degré de compréhension de la statistique comme science est bienvenue.

Revista Română de Statistică nr. 2 / 2008 3

Anuarul Statistic al României -arc peste timp- Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU Preşedintele Institutului Naţional de Statistică

“Istoria este statistica în mişcare.Statistica este istoria în repaus”.

(Ludvic von Schlőzer,istoric şi statistician german - sec.XVIII)

Consideraţii generale

N-am găsit niciodată o caracterizare mai bună a statisticii decât acest aforism al lui Von Schlőzer, formulat cu două secole şi jumătate în urmă, atunci când însăşi statistica ofi cială se afl a la începuturile ei. Dacă ţinem seama de faptul că publicaţia statistică cea mai cuprizătoare şi relevantă este Anuarul Statistic, pe care într-un alt articol l-am numit publicaţia fanion a statisticii, atunci putem afi rma că anuarul este o lucrare de căpătâi ce prefaţează, consemnează, descrie şi chiar anticipează faptele şi consecinţele evenimentelor istorice importante ce s-au desfăşurat de-a lungul timpului. Fireşte, oricine înţelege că nu o să găsească în Anuar relatări, eseuri sau un alt gen de prezentări narative. Cei avizaţi însă, în speţă cei care ştiu

Actualitate


să interpreteze cifrele statistice, vor descoperi, fără îndoială, în cuprinsul Anuarului statistic, elementele cantitative ce oferă imaginea stării reale a lucrurilor într-o perioadă sau alta. În locul eroilor recunoscuţi de istorie cărora li se atribuie meritul de a fi decis într-un fel sau altul evoluţia evenimentelor într-o anumită perioadă, în statistici întâlnim indicatori cheie care prezintă prin date statistice progresul sau regresul societăţii în acea perioadă. În locul descrierii, uneori cu lux de amănunte, a evenimentelor istorice referitor la evoluţia societăţii cu etapele ei cele mai semnifi cative, în statistici găsim serii de date care atestă sintetic, cu rigurozitate ştiinţifi că fără putinţă de tăgadă, prin măsurători specifi ce, nivelul, dimensiunea respectiv, structura, cauza, impactul şi efectul în expresie numerică de factură cantitativă pe care aceste evenimente istorice le-au avut retrospectiv şi, implicit, într-o viziune prospectivă. În încercarea istoriei, prin talentul, sârguinţa şi onestitatea istoricilor de a reproduce cursul acesteia cât mai aproape de realitate, fără ca cineva să-şi aroge dreptul de a fi reuşit-o, în mod obiectiv, pe deplin, tot aşa Statistica prin conceptele, mijloacele, metodele şi tehnicile ce-i sunt specifi ce, se străduieşte să dea estimaţiilor sale de natură cantitativă, o valoare cât mai aproape de realitate, conferind plauzabilităţii datelor statistice, virtutea de a fi credibile în faţa judecăţii celor care le utilizează în demersurile lor. În timp ce istoria are prin excelenţă atributul de continuitate, în cadrul căruia discontinuitatea este dată doar de megafenomene naturale şi sociale precum cataclismele naturale sau războaiele, statistica consemnează de o manieră statică amplitudinea, respectiv, efectul fenomenelor şi proceselor presupuse. Găsim aici dovada a celor ce Von Schlozer ne sugerează a fi ambivalenţa dintre mişcare, atunci când se referă la statistica ce urmăreşte evoluţia istorică şi repausul, atunci când statistica consemnează starea de fapt a lucrurilor la un moment dat al istoriei. Dacă istoria însăşi implică în esenţa ei elemente de statistică în măsura în care prezintă şi estimaţii, de multe ori propii, de natură statistică (câtă populaţie exista la un moment dat, câţi oameni au murit în timul unor cataclisme sau a războaielor, a unor molime care au bântuit dealungul vremii, care era potenţialul economic apreciat mai mult calitativ decât cantitativ), statistica are, în mod fi resc, la rândul ei, propria istorie. Şi, fi indcă aşa cum precizam, lucrarea cea mai reprezentativă a statisticii este Anuarul Statistic, mă voi referi în continuare la evoluţia acestei magistrale publicaţii statistice, făcând menţiunea că, deşi nu se pliază în timp pe întreaga istorie a statisticii, se identifi că cu aceasta din momentul în care şi-a făcut apariţia. Prin succesiunea an de an a ediţiilor sale, anuarul a pus în valoare tot ceea ce era mai important în domeniile economic şi social care au fost supuse investigaţiei satistice.

Actualitate


Primele ediţii ale Anuarului Statistic

Prima ediţie a unui Anuar Statistic al României a apărut în anul 1902, urmată cu intermitenţă până în anul 1922 şi din acest an, cu regularitate până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Întreruperea a fost destul de lungă, reeditarea anuarului, de altfel prin defi niţie, publicaţie anuală, fi ind reluată abia din anul 1957, în condiţiile vechiului regim. Regularitatea publicării anuarului ce a urmat apoi, nu a însemnat însă, din multe puncte de vedere, o continuare a tradiţiei, întrucât dincolo de succesiunea ediţiilor, conţinutul acestuia a fost adaptat altor concepte şi, din păcate, unor rigori dominate implicit de factorul politic. Asupra acestui aspect voi reveni în paginile ce urmează. Prima ediţie, în 1902, a Anuarului a însemnat un moment esenţial în propagarea şi dezvoltarea statisticii ofi ciale româneşti. Lucrarea a văzut lumina tiparului, abia la peste 40 de ani de momentul ce consfi nţeşte înfi inţarea statisticii ofi ciale în ţara noastră (Decretul din 12 iulie 1859 a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.), în pofi da eforturilor unor iluştri predecesori ce au condus destinele statisticii româneşti Din păcate, această ediţie a Anuarului lipseşte din colecţia de publicaţii a Institutului Naţional de Statistică, dar face investigaţii pentru a putea să identifi ce un asemenea exemplar pe care să îl achiziţioneze. Biblioteca INS dispune însă de toate celelalte ediţii câte s-au succedat până în prezent. Următorul Anuar, după cel din 1902, a apărut în anul 1912 într-un volum îngrijit, cu peste 800 de pagini, conţinând date interesante asupra evoluţiei economice şi sociale a României în perioada ce s-a scurs de la editarea anuarului amintit anterior. Mi s-a părut interesant să reproduc aproape în întregime prefaţa acestui anuar, întrucât, pe de o parte, este extrem de semnifi cativă în ceea ce priveşte rolul, contextul şi condiţiile, dar şi maniera şi modalitatea utilizată în alcătuirea lui. Se precizează că Anuarul a fost “elaborat de Ministerul Industriei şi Comerţului (în care se afl a Departamentul de statistică – n.n.), în dorinţa acestuia de a cunoaşte în amănunte situaţiunea noastră economică, - spre a putea aviza apoi în cunoştinţă de cauză asupra mijloacelor de îndreptare”. Astfel, spune autorul, „s’au făcut cercetări asupra meseriaşilor şi rezultatele legii asupra organizării meseriilor, asupra industrii mari, industrii petrolului, comerţului interior, asupra calităţii cerealelor noastre şi, în fi ne, o statistică asupra funcţionarilor publici. Pe lângă aceste anchete, cari vor fi date publicităţii în cel mai scurt timp, Ministerul Industrii şi Comerţului, continuă prefaţatorul, a găsit util şi necesar să pună la îndemâna publicului, şi, în special, a comercianţilor şi industriaşilor atât români cât şi străini, un Anuar statistic cuprinzând date asupra întregei şi actualei noastre vieţi economice, sociale, politice, culturale etc.”

Actualitate


Iată deci, cum în această primă parte a introducerii sunt redate două aspecte esenţiale, a căror valabilitate şi pertinenţă sunt de actualitate şi astăzi: primul, relevând faptul că Anuarul constitue o lucrare de referinţă, indispensabilă nevoii de a cunoaşte starea economică şi socială a ţării şi, implicit, de a formula opţiuni şi decizii, căi şi mijloace de dezvoltare şi eliminare a factorilor ce se presupune că ar putea împieta progresul societăţii; cel de al doilea, subliniind că datele statistice din Anuar s-au bazat pe cercetări statistice asupra diferitelor stări de lucruri legate în esenţă de viaţa economică, socială, politică şi culturală, ce pot servi utilizatorilor de date atât din România, cât şi din străinătate. Importanţa şi semnifi caţia Anuarului este dată în cea de a doua parte a prefaţei. Iată în original textul acesteia, care aproape nu necesită alte comentarii: „În adevăr, statistica, care era privită odinioară ca un mijloc de a satisface o simplă curiozitate, a ajuns astăzi la o mare dezvoltare şi utilitatea ei nu poate fi contestată. Pentru lucrările de legislaţie, în deosebi, statistica e de cea mai mare importanţă. Toate aceste consideraţiuni explică dezvoltarea pe care a luat-o statistica în ultimile decenii, mai cu seamă în domeniul practic. Într-un alt pasaj se arată că „de la un timp încoace, în fi ecare an, ţările mari şi în progres publică anuare statistice cuprinzând date referitoare la viaţa lor economică şi industrială. O asemenea nevoe, nu mai încape îndoială, este simţită şi la noi. Lucrarea de faţă e menită să oglindească întreaga stare socială, culturală, economică, fi nanciară şi administrativă a ţării Ea centralizează printr’un sistem unitar toate adunaţiunile statistice apărute până acum în mod răzleţ, iar prin aceasta, credem că aducem un real serviciu celor cari au nevoie de informaţii statistice precise, punându-le la îndemână, în rezumat, tot ce i-ar putea interesa.” Acest segment al textului, la rândul lui extrem de sugestiv, pune din nou în evidenţă, pe de o parte, importanţa statisticii în procesul cunoaşterii, iar pe de altă parte, menirea ei de a oferi, inclusiv străinătăţii, informaţii statistice originale, bazate pe propria noastră metodologie şi pe propriile noastre eforturi. Această alternativă este în opţiunea autorului, de natură să propage în exterior imaginea reală a României şi, implicit, să elimine viziuni distorsionate şi chiar tendenţioase care ar putea fi generate de alţii, în lipsa informaţiilor faptice ce se regăsesc în materiale şi publicaţii româneşti. După o scurtă enunţare a modului în care sunt prezentate datele, regăsim în partea fi nală a prefaţei, de asemenea elemente care ne produc şi astăzi admiraţie prin maniera în care, cu aproape o sută de ani în urmă era privită nevoia ca utilizatorului să i se prezinte datele statistice de o manieră accesibilă, uşor interpretabilă. La aceasta se adaugă dezideratul de a reda, în acelaşi scop, modul şi metodele aplicate în procesul statistic ce a stat la baza

Actualitate


elaborării materialului faptic: „N’am găsit de folos să comentăm cifrele, - căci ele vorbesc dela sine, - ne-am silit însă ca aceste cifre să fi e cât se poate de exacte, şi am dat în acelaş timp, la unele capitole, explicaţiile ce am crezut de cuviinţă. Modul cum au fost culese datele statistice, prezintând o importanţă capitală, am crezut folositor, pentru a ne putea da seamă de exactitatea lor, să arătăm şi metoda care ne-a călăuzit în această culegere.” Ideile, conceptele şi tezele ce apar cu pregnanţă din textul ce prefaţează Anuarul statistic - ediţia 1909, ne conduc pe noi, cei care le citim şi le studiem astăzi, la formularea unei concluzii pe cât de interesantă prin modul în care este pus în evidenţă rolul statisticii în societate, pe atât de surprinzătoare prin viziunea modernă ce lasă să se întrevadă criterii şi principii de funcţionare a statisticii ofi ciale ce aveau să fi e formulate la scară internaţională abia în ultimul deceniu al secolului XX. Mă refer, desigur, la principiile fundamentale ale funcţionarii statisticii într-o societate democratică care au fost adoptate la propunerea Conferinţei Statisticienilor Europeni de către Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa la 15 aprilie 1992 şi de către Comisia de Statistică a Naţiunilor Unite la 14 aprilie 1994, ca şi a principiilor ce decurg din Codul de practici al statisticii europene adoptat de către Comisia Comunităţilor Europene. Aceste principii preluate, practic, de toate ofi ciile de statistică ale organizaţiilor internaţionale şi de către institutele naţionale de statistică din majoritatea ţărilor lumii, sunt subsumate, de asemenea, şi în Legea noastră statistică (Ordonanţa nr. 9/1992): autonomia ştiinţifi că, corectitudinea, confi denţialitatea datelor individuale, transparenţa, relevanţa, deontologia statistică, proporţionalitatea, raportul cost-efi cienţă şi cooperarea internaţională în domeniul statisticii. Referirile pe care le-am reprodus din textul Anuarului 1909 cu privire la utilizarea statisticii pentru „cunoaşterea în amănunţime a situaţiei noastre economice” pun clar în evidenţă principiul relevanţei; sublinierea aspectului cu privire la „punerea la dispoziţia celor interesaţi de informaţii statistice precise” vizează principiul autonomiei stiinţifi ce a statisticii; şi pe cel al corectitudinii, evidenţierea necesităţii de a indica metodele folosite în lucrările statistice se circumscrie principiului transparenţei etc. Cu toate că odată cu editarea Anuarului 1909 s-a preconizat apariţia cu regularitate, în fi ecare an a acestei publicaţii statistice, următoarea ediţie a apărut abia după trei ani, şi anume în anul 1912. Acest Anuar păstrează, în mare, forma şi conţinutul anuarelor precedente. Trebuie precizat că seriile cu date retrospective au fost extinse pentru a oferi comparaţii asupra progreselor realizate în acea vreme în diverse ramuri de activitate. Aşa cum se precizează, în ediţia din 1912 a Anuarului, nu s-au mai inclus datele cu privire

Actualitate


la rezultatele Anchetei agrare din 1907 ce fi gurau în Anuarul din 1909, aceste informaţii fi ind înlocuite cu datele statistice rezultate din aplicarea „legilor învoielilor agricole”. Este de reţinut partea fi nală a introducerii Anuarului în care se menţionează „n’am socotit necesar să repetăm notiţele explicative ce însoţeau fi ecare parte din Anuarele precedente; în schimb însă publicăm chiar de la început o tabelă indicând isvoarele materiei, pentru acei cari ar dori să cerceteze mai în amănuţime o chestiune sau alta”.

Discontinuitate în apariţie; difi cultăţi şi frustrări Ediţiei din 1912 îi succede ediţia din 1919, intitulată Anuarul statistic al României 1915 – 1916, prin urmare, din nou la un interval de câţiva ani în care apariţia anuarului a fost întreruptă. De altfel în introducerea în Anuar se precizează că lucrarea deşi a început în anul 1916, nu a putut fi terminată decât în 1919 datorită evenimentelor (Primul Război Mondial, n.n.) „Materialul adunat atunci, se spune în prefaţa anuarului, a fost completat acum după războiu, fi reşte cu date privitoare la epocele dinainte şi cuprinzând numeroase date noi”. Sunt de reţinut unele precizări făcute la apariţia Anuarului în care sunt redate pe de o parte restricţiile ce au împietat asigurarea unui volum de date cuprinzător constând în pierderea de materiale şi lucrări administrative care nu au mai putut fi „salvate de pustiirile războiului”, precum şi „scumpetea mâinii de lucru şi a materialului de tipar..”. Toate aceste condiţii sunt prezentate ca motivaţii ale restrângerii materialului faptic, adică a datelor statistice, precum şi reducerea volumului anuarului. Din nou este reafi rmată ideea necesităţii de a publica cu regularitate şi mai complet Anuarul statistic „aşa ca să cuprindă în a lor stare de dezvoltare, toate ţinuturile care alcătuiesc România Mare”. Editarea Anuarului se reia sistematic odată cu anul 1922 (ediţie apărută în anul 1923) şi continuă într-o succesiune remarcabilă an de an, până în anul 1940, cu precizarea că unele ediţii s-au referit la câte doi ani, respectiv 1935-1936, 1937-1938, 1939-1940. Cu prilejul punerii în circulaţie a Anuarul statistic al României în 1922 sunt din nou menţionate greutăţile întâmpinate în pregătirea, elaborarea şi difuzarea lui, precum şi faptul că datele conţinute în Anuar sunt marcate de lipsa de continuitate faţă de ultima ediţie. În schimb, este remarcat faptul că Anuarul pe 1922 se referă la „România de azi, întregită, iar datele ce cuprinde privesc întreaga ţară considerate din toate punctele de vedere”. Totodată este exprimat cu insatisfacţie faptul că în lipsa unui Recensământ general al populaţiei, cifrele referitoare la populaţie de după razboi sunt doar probabile şi „trebuiesc judecate cu indulgenţă”. În acelaşi sens, se precizează că, întrucât până la apariţia Anuarului împroprietărirea nu a fost completă, sunt publicate doar date globale.

Actualitate


Stabilitate relativă

Ediţiile anuarelelor 1923 până la Anuarul 1930 au păstrat o structură relativ neschimbată, cu toate că la fi ecare dintre aceste ediţii s-au operat o serie de îmbunătăţiri sub aspectul organizării conţinutului, completitudinii seriilor de date şi a coerenţei în ceea ce priveşte modul de prezentare. Ca un fapt deosebit trebuie remarcată insistenţa cu care în textele prefaţă ale ediţiilor din 1926 şi până în anul 1930 este exprimată dezamăgirea referitoare la consistenţa datelor asupra populaţiei în lipsa unui Recensământ general al populaţiei. Această stare de fapt dispare odată cu Anuarul pe anul 1930 (editat în 1931) în care au putut fi cuprinse deja „cifrele preliminare ale Recensământului General al Populaţiei din anul 1930”, datele pentru anii anteriori fi ind corectate cu datele culese la recensământ. Merită pus în evidenţă faptul că în această ediţie au fost publicate rezultatele alegerilor din anul 1931, relevându-se ca o premieră în ceea ce priveşte publicarea unor date cu privire la alegeri. Au urmat ediţiile Anuarului statistic 1931-1932, 1933 şi 1934, fi ecare dintre acestea conţinând informaţi noi în diferite domenii. În Anuarul 1931-1932 s-au adăugat date referitoare la statistica forţei de muncă şi statistica socială, preţurile de angro ale cerealelor pe piaţa Brăilei, comerţul de tranzit al cerealelor şi cabotaj, date asupra fi nanţelor judeţene şi a activităţii bursei, precum şi date cu privire la bolile sociale şi altele. În Anuarul statistic 1933 s-au completat date asupra navigaţiei fl uviale, producţia gazului metan (pentru prima dată), date mai detaliate asupra exportului principalelor produse pentru anii 1929-1932, precum şi datele rezultate din Recensământul copiilor de vârstă şcolară. În Anuarul statistic 1934 au fost incluse date mai detaliate la capitolul agricultură, îndeosebi cu privire la suprafeţele ocupate de pomi fructiferi, precum şi asupra situaţiei zootehniei şi cu privire la numărul vehiculelor cu tracţiune mecanică.

Paşi înainte...

Anuarul statistic al României 1935-1936 a apărut sub auspiciile Institutului Central de Statistică, nou înfi inţat, care a înglobat şi vechiul Institut de Statistică a Statului, afl at până atunci în structura Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale. Această ediţie poartă semnătura lui Sabin Manuilă, noul director al instituţiei. Structura şi concepţia Anuarului marcată de personalitatea lui Sabin Manuilă şi a lui N. Georgescu-Roegen, sub îndrumarea cărora, în mod fi resc, a cunoscut profunde îmbunătăţiri. Se remarcă, în context, aserţiunile de factură

Actualitate


modernă referitoare la garanţia şi responsabilitatea asumată de producătorii de date asupra conţinutului şi corectitudinii acestor date. În acest sens, Sabin Manuilă menţionează:„Anuarul Statistic al României este principala sursă de informaţiune asupra ţării noastre, sperăm să putem atinge în scurt timp un nivel, care să ridice prestigiul ţării noastre în străinătate. Şi mai sperăm, că această operă va ridica şi autoritatea statisticei româneşti în faţa opiniei noastre publice şi în faţa specialiştilor români. Orice cifră statistică spune în continuare directorul I.C.S are creditul pe care îl împrumută semnătura aceluia care o girează. Recunoscând acest adevăr fundamental, am indicat în josul fi ecărei tabele statistice sursa căreia îi revine, implicit, şi răspunderea pentru veracitatea datelor. Institutul nu are putinţa de a garanta decât datele elaborate de către el însuşi. În mod fi resc, orice tabelă statistică trebuie să poarte semnătura autorului, atât pentru a se consfi nţi munca depusă, cât şi pentru a se arăta cine are răspunderea morală pentru datele cuprinse în tabelă. Procedeul acesta este o obligaţiune de onoare pentru orice instituţie şi pentru orice persoană. Respectarea principiului de mai sus este de importanţă vitală pentru crearea prestigiului statisticiei româneşti, care numai aşa se va putea consolida dacă la fi ecare pas se poate identifi ca persoana care garantează exactitatea datelor.” Ideile de mai sus exprimate cu atâta claritate de Sabin Manuilă nu numai că atestă preocuparea asiduă a statisticii româneşti din acea vreme de a răspunde cerinţelor societăţii în general, dar se remarcă prin capacitatea de a anticipa ceea ce avea să devină în zilele noastre principii fundamentale şi criterii esenţiale în abordarea demersului statistic într-o societate democratică. Aşa cum remarcam, acestei ediţii a Anuarului statistic 1935-1936, care se caracterizează prin cumularea într-un singur volum a datelor pentru doi ani, îi succede publicarea în aceeaşi manieră a Anuarului statistic 1937- 1938 cu ultimele date disponibile pe anii 1936 şi 1937 şi, fi reşte, datele de serii de timp pentru ultimul deceniu. Ceea ce se face din nou remarcat în această ediţie a Anuarului este faptul că în ea sunt cuprinse în continuare rezultatele bazate pe Recensământul din 1930. Dar, trebuie, totodată, pusă în evidenţă lărgirea şi diversifi carea volumului de date din Anuar cu privire la statistica economică , mai concret cu privire la structura economică a României , date extrase atât din datele Recensământului general, cât şi din surse noi de date , în special cele referitoare la energia electrică, furnizate de Asociaţia generală a producătorilor de energie electrică din România. Cu prilejul publicării acestei ediţii a Anuarului s-a făcut cunoscut faptul că pe lângă a apărut şi un volum mai redus al acestuia cuprinzând datele cele mai importante sub titlul „Breviarul Statistic al României” cu date pe 1937 şi că se are în vedere editarea în continuare. În linii generale, în prefaţă se precizează: „Anuarul Statistic rămâne o publicaţie ofi cială a tuturor

Actualitate


autorităţilor publice a ţării”. În context, este reiterată teza, deja formulată în ediţia precedentă, referitoare la faptul că în condiţiile de atunci a unei statistici descentralizate, elaborarea, validarea şi răspunderea pentru corectitudinea datelor revine autorităţilor ( departamentelor) de la care au emanat datele. Şi poate ceea ce este şi mai important defi nirea rolului Institutului Central de Statistică asupra căruia se afi rmă că „face în primul rând operă de coordonare a datelor statistice şi de publicare a acestor date cu caracter general”.

Anuarul în vârtejul evenimentelor istorice

Reţin atenţia cititorului asupra Anuarului Statistic al României 1939 - 1940 pentru un motiv care în mod fi resc nu necesită alte comentarii. El este ultimul înaintea Anuarelor statistice care au apărut în seria celor editate în perioada regimului comunist. În cuvântul introductiv pe care-l semnează doctorul Sabin Manuilă ca director al Institutului Central de Statistică se precizează că datele statistice privesc numai o parte a situaţiei Ţării româneşti din anii 1938-1939. Acest fapt este pus pe seama organizării incomplete a diferitelor sectoare de statistică din ţară sublinindu-se că ”eforturile Institutului Central de Statistică pentru a elimina anumite lipsuri se isbesc de viciul original care este lipsa unei reţele de organe tehnice în stare să cuprindă toate ramurile de activitate ale ţării”, în continuare se exprimă speranţa că Anuarul Statistic în cauză lovit de această „infi rmitate” va fi ultimul din seria anuarelor. Într-o aserţiune pe care o putem considera dramatică se afi rma că Sabin Manuilă nu avea cum să ştie, la momentul dat, că Anuarul 1938 -1939 avea să fi e nu atât ultimul din seria anuarelor precedente care, în pofi da vicisitudinilor istorice a urmat, conceptual un curs evolutiv, ci ultimul înaintea unei serii de anuare construite pe baza unor alte concepte. După cel de-al Doilea Război Mondial, aşa cum este cunoscut Instituţia Statistică a ţării a suferit modifi cări structurale, ca de altfel toate celelalte instituţii publice româneşti. Procesul de adaptare a statisticii la noile circumstanţe, prin „trecerea ţării la socialism a fost greoi şi difi cil , chiar dacă, aşa cum se ştie, au fost importate concepte şi metode statistice care au schimbat crucial rolul si funcţia Ofi ciului Central de Statistică. Acesta s-a transformat sub noua denumire de Direcţia Centrală de Statistică, dintr-un organ menit să servească societatea în ansamblul ei printr-o statistică relevantă, obiectivă şi imparţială într-una aservită cvasitotal noului regim. Nu mă opresc în mod special asupra acestei probleme, întrucât, pe de o parte ea a fost deja abordată, parţial, în materialele apărute după decembrie 1989 şi, pe de altă parte, ca urmare a faptului ca, in opinia mea, sunt necesare noi clarifi cări şi evaluări sub aspect statistic a perioadei respective. Acestea vor fi după toate probabilităţile conturate în cursul anului viitor, când o serie de manifestări ştiinţifi ce vor preceda respectiv vor marca 150 de ani de la înfi inţarea statisticii ofi ciale în România. Întreruperea apariţiei Anuarelor

Actualitate


Statistice a fost de această dată cea mai lungă întinzându-se pe o perioadă de 17 ani.

Anuarul Statistic în regres

Cu toate că o serie de publicaţii statistice parţiale, comunicate, buletine, au apărut periodic, primul anuar statistic după cel de-al Doilea Război Mondial a fost Anuarul Statistic al Republicii Populare Române – 1957. Într-o prefaţă succintă se precizează că acest anuar cuprinde date provizorii pentru anul 1956 şi că în ceea ce priveşte seriile de date anterioare au fost de regulă cuprinşi şi anii 1938 - caracterizat drept anul cu cea mai ridicată producţie dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, anul 1948, care este prezentat ca anul naţionalizării principalelor mijloace de producţie şi anul 1950 ca an premergător primului cincinal. Subliniindu-se difi cultăţile de ordin metodologic, precum şi cele cu privire la comparabilitate, se relevă că „datele mai vechi au fost recalculate la teritoriul actual al Republicii Populare Române şi după metodologia folosită actualmente pentru calcularea indicatorilor respectivi”. Începând cu Anuarul Statistic 1957, editarea regulată a acestuia a continuat până în anul 1989 şi apoi an de an, începând cu 1990, însă într-o nouă concepţie, o nouă structură, şi la o dimensiune mult amplifi cată. Despre ediţiile 1958-1989 lucrurile cele mai semnifi cative ce pot fi consemnate constau în schimbările de structură bazate pe modifi cările conceptuale de natură metodologică ce au avut loc în statistică, în general cu impact, implicit, asupra Anuarului şi în diminuarea an de an a numarului indicatorilor şi a seriilor de date. S-a ajuns ca la sfârşitul perioadei (1989) ultimele anuare să se rezume practic la un volum de date ridicol de restrâns. De la pretenţia fi rească a utilizatorilor de a vedea în Anuar o publicaţie de amploare care să refl ecte evoluţia economico-socială a ţării de-a lungul unei perioade de timp relativ îndelungate acestuia i se oferea doar date statistice generale, indicatori relativi, menite să pună în evidenţă progresul societăţii socialiste, în realitate să escamoteze adevărata stare a lucrurilor. Anuarul se prezenta în ediţiile 1987-1989 amputat la dimensiunea unei broşuri cu un număr în jur de 100 de pagini.

Reluarea tradiţiei

În primul an de după decembrie 1989 a fost editat Anuarul Statistic al României 1990. Această ediţie a Anuarului se face remarcată prin reluarea vechii tradiţii de publicare a unui număr de indicatori cuprinzător, pentru caracterizarea evoluţiei economico-sociale a ţării. Sub aspectul dimensiunii, Anuarul a revenit la un volum de peste 700 de pagini. Este de reţinut faptul că în concordanţă cu criteriile de transparenţă, relevanţă, credibilitate şi

Actualitate


diseminare largă a datelor statistice –principii universale ale statiticii restabilite şi în statistica românească, în Anuarul Statistic 1990 s-au inserat date cu privire la indicatori din domenii economice şi sociale ce n-au fost niciodată oferite publicului larg în perioada fostului regim. Cu titlu exemplifi cativ pot fi menţionate datele privind formarea şi utilizarea resurselor economiei, Produsul Intern Brut în diferite structuri, avuţia naţională acumulată, balanţa legăturilor dintre ramuri, balanţa energetică, veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei, fondul de locuinţe şi multe altele. Un element inedit ce poate fi identifi cat în paginile acestei ediţii a anuarului îl constituie readaptarea şi revizuirea unor date statistice în mod special cu privire la venitul naţional al României , la agricultură şi altele, vădit distorsionate, în perioada regimului anterior şi refl ectate în ediţiile anuarelor respective.

Anuarul Statistic pe coordonatele alinierii la standardele internaţionale

Începând cu anul 1990 aşa cum precizam mai înainte, Anuarul Statistic al României , publicaţia statistică de bază a continuat să apară, aşa cum era şi fi resc, an de an. Această frecvenţă nu a însemnat numai încadrarea în circuitul normal al publicaţiilor statistice, ci şi îmbunătăţirea continuă a acestuia deopotrivă, sub aspectul formei şi al conţinutului. Conceptualizarea şi structurarea publicaţiei, dincolo de faptul că s-a orientat spre alinierea la standardele internaţionale în materie, a urmărit obiectivul esenţial de a satisface cu informaţii relevante, corecte şi în volum cât mai complet cerinţele tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice. Un al doilea element de mare importanţă constă în faptul că Anuarul Statistic nu s-a găsit singular ca publicaţie statistică aşa cum s-a întâmplat în cei 45 de ani ai fostului regim, ci i-a fost alăturată o varietate largă de publicaţii statistice sub forma unor breviare, publicaţii tematice pe domenii de activitate în urma unor cercetări statistice de amploare, buletine statistice diverse şi, în ultima perioadă, comunicate şi conferinţe de presă, dar şi apariţia de publicaţii şi serii de date statistice pe suport magnetic , respectiv baze de date online accesibile pe Internet. Din seria Anuarelor statistice ce au apărut după 1990 îmi îngădui să pun în evidenţă ediţiile 2005, 2006 şi 2007 ale Anuarului care se fac remarcate printr-o formă de prezentare şi, mai ales, prin conţinut comparabile cu cele mai reprezentative şi performante ediţii ale anuarelor unor state membre ale Uniunii Europene cu mare tradiţie în domeniu. Nu în ultimul rând doresc să subliniez că urmare eforturilor statisticienilor noştri s-a reuşit , de asemenea, ca ediţiile 2006 şi 2007 ale Anuarului să apară înaintea încheierii anilor

Actualitate


respectivi, cuprinzând inclusiv date pentru anul de referinţă anterior celui al apariţiei care, în sine se remarcă, de asemenea, drept o performanţă aproape unică în această privinţă.

Scurte concluzii asupra Anuarului Statistic

Şi, fi indcă de-a lungul acestui articol în care am încercat să ofer o imagine pe cât posibil a evoluţiei Anuarului Statistic cu urcuşurile şi coborâşurile inerente, obiective sau mai puţin obiective, am folosit frecvent citate din notele explicative ale ediţiilor îmi îngădui să reproduc, aproape în totalitate Cuvântul înainte cu care am prefaţat ediţia 2007 a Anuarului Statistic al României „Fiecare nouă ediţie a anuarului prilejuieşte utilizatorilor de date statistice satisfacţia de a avea, reunite într-un volum cvasi-cuprinzător, informaţii pertinente cu privire la evoluţia fenomenelor şi proceselor ce au avut loc în economie, în societate în general, într-o perioadă relativ lungă de timp. Anuarul însă, nu este numai o lucrare statistică, ce se rezumă la prezentarea într-o manieră organizată şi coerentă a seriilor de date istorice, în expresia cantitativă ce este caracterisitică domeniului, ci şi un compendium ilustrativ al realizărilor dobândite până la un moment dat. Informaţia se apropie din ce în ce mai mult de perioada de referinţă, ceea ce îi conferă acesteia o utilitate practică, întrucât investigaţia în trecut, ca bază documentară, devine o oportunitate a prezentului. Este, în acest sens, pentru a doua oară când INS reuşeşte să scoată la lumină o ediţie a anuarului până la fi nele de an, şi care să fi e prezentate inclusiv datele pentru anul ce a trecut. Prin ea însăşi, această constatare se relevă, în fapt, ca o performanţă de care nu multe ofi cii de statistică se pot mândri. Dincolo de adevărul că în zilele noastre lumea preferă informaţia electronică, cu avantajele ei cunoscute, legate de rapiditate, diversitate, uşurinţă în ceea ce priveşte accesibilitatea şi vastitatea domeniilor care prezintă aproape simultan, uneori incitant şi fascinant, imagini în timp real, nu este mai puţin adevărat că există şi oameni – nu neapărat nostalgici – care nu se pot despărţi de cartea scrisă. Aceştia şi nu numai, privesc cu încântare propria bibliotecă sau pe cea pe care o frecventează din când în când, retrăind momente cruciale, din viaţa personală, care nu de puţine ori s-a confundat cu momentele decisive ale devenirii şi împlinirii lor. Dintr-o astfel de bibliotecă, fără a avea pretenţia că dezvălui un adevăr axiomatic, nu lipsesc trei lucrări fără de care accesul la celelalte este, dacă nu imposibil, cel puţin greoi. Mă refer, de exemplu, la existenţa unui dicţionar, sau a mai multor dicţionare, care să faciliteze documentarea amplă în şi din mai multe limbi de circulaţie internaţională, permiţând înţelegerea domeniilor pe care le

Actualitate


cercetează, a înfăptuirilor realizate de alţii, şi care pot deveni astfel un bun al tuturor. Mă refer, în acelaşi context, la enciclopedie, în care se regăseşte, într-o expresie succintă şi clară, defi nirea acelor noţiuni, termeni, momente istorice, fi guri proeminente de personalităţi care au marcat evoluţia societăţii umane şi care ne interesează în orice demers, fi e el determinat de curiozitate sau de dorinţa, respectiv nevoia de a şti mai mult. În sfârşit, aş aşeza, alături de cele două, un anuar statistic. Cred că nimănui nu ar trebui să i se pară acest lucru nici curios şi nici pretenţios. Argumentele în acest sens sunt multiple. Un cititor avizat, dar mai ales un utilizator frecvent de date statistice, îndeobşte un cercetător, are capacitatea de a vedea, a înţelege şi mai ales a percepe, dintr-un număr de aproape o mie de pagini de cifre, mai bine zis de date statistice, un adevărat univers al cunoaşterii. Fiecare dintre noi ne concentrăm asupra anuarului în ansamblu, sau asupra domeniilor ce ne sunt mai apropiate prin natura profesiei noastre. Nimeni, cred, nu rămâne frustrat de posibilitatea de a identifi ca într-un spaţiu larg şi divers al datelor statistice acele informaţii care să-l determine să afl e mai întâi, să studieze, să reţină, şi să difuzeze, să valorifi ce şi să programeze informaţiile de care are nevoie, pentru a-şi optimiza sau a-şi contura opţiunile decizionale. Pentru că nu cred că există cineva care să nu dorească să afl e de unde am pornit noi, ca ţară, ce am realizat în diverse domenii de activitate, când a fost mai bine sau mai rău, cum ne raportăm în prezent la realităţi şi în ce relaţie se afl ă acestea cu cele din perioadele trecute, cum ne poziţionăm faţă de alţii, şi multe, multe aspecte pe care o cifră sau o dată statistică le exprimă cantitativ, cu obiectivitate şi certitudine, făcând din statistică un instrument indispensabil societăţii în care trăim şi ne dezvoltăm. Ca şi celelalte ediţii, Anuarul 2007 oferă informaţii noi, certifi cate printr-o calitate superioară şi care au, de această dată, girul edifi cator al alinierii depline la standardele şi normele internaţionale, în primul rând a normelor metodologice ale Uniunii Europene la care statistica românească s-a obligat să adere din momentul de însemnătate istorică” al începutului de an 2007, când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Nu pot încheia această incursiune în istoria Anuarelor României pe care am întreprins-o cu vădită intenţie şi pe care sper s-o faceţi şi dumneavoastră cititorii, în încercarea de a releva însemnătatea, în primul rând a statisticii şi apoi, ca rezultat al ei, a Anuarului statistic fără să marchez eforturile a sute de statisticieni, economişti şi statisticieni care se regăsesc în mia de pagini şi în sutele de mii de cifre statistice, însemnând, deopotrivă, pricepere, profesionalism şi devoţiune.

Actualitate


Asigurarea echilibrului fi nanciar la nivelul IMM-urilor1

Lect. univ. dr. Nicu MARCU Conf. univ. dr. Marian SIMINICĂ Lect. univ. dr. Daniel CÎRCIUMARU Universitatea din Craiova

ABSTRACT

Studiul lichidităţii şi vitezei de rotaţie a activelor unei fi rme reprezintă o componentă a diagnosticului fi nanciar, prezentând interes pentru manageri, dar şi pentru investitori (acţionari şi creditori). Nivelul optim al ratelor de lichiditate diferă de la o fi rmă la alta, în funcţie de domeniul în care activează, dar şi de particularităţile fi ecăreia. Exemplu, fi rmele de comerţ îşi asigură echilibrul fi nanciar cu niveluri mai mici ale ratelor de lichiditate, în timp ce fi rmele din activităţile cu ciclu lung de exploatare au nevoie de un nivel mai ridicat al stocurilor şi creanţelor în raport cu datoriile pe termen scurt, pentru a-şi asigura echilibrul fi nanciar. Între nivelul ratelor de lichiditate şi viteza de rotaţie a activelor este o corelaţie inversă, potrivit căreia accelerarea vitezei de rotaţie conduce la reducerea nivelului minim al ratelor de lichiditate. Pentru a evidenţia legătura dintre cele două variabile, s-a realizat un Studiu la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Dolj, pentru anul 2005. Într-o primă etapă, s-au calculat ratele de lichiditate şi indicatorii vitezei de rotaţie pentru toate fi rmele afl ate în cercetare, stabilind valorile medii, pe domenii de activitate, înregistrate în perioada de referinţă. În cea de-a doua etapă s-a măsurat intensitatea corelaţiei dintre lichiditate şi viteza de rotaţie utilizând metodele statistico-matematice şi software-ul de prelucrare a datelor SPSS.

CUVINTE CHEIE: Lichiditate, viteza de rotaţie, corelaţie, echilibru fi nanciar

Statistică IMM


***

Prin intermediul lichidităţii caracterizăm capacitatea fi rmei de a-şi achita datoriile pe termen scurt cu mijloacele de care dispune, ceea ce refl ectă asigurarea echilibrului fi nanciar pe termen scurt, obiectiv urmărit de manageri şi de creditori, în timp ce viteza de rotaţie a activelor stabileşte numărul de circuite parcurse de acestea, măsură a performanţelor economico-fi nanciare. Putem afi rma că studiul legăturii dintre lichiditate şi viteza de rotaţie a activelor reprezintă o punte de legătură între echilibrul fi nanciar şi performanţele economico-fi nanciare. Lichiditatea patrimonială caracterizează capacitatea unei fi rme de a-şi onora la termen, cu mijloacele băneşti de care dispune, obligaţiile scadente pe termen scurt. Aceasta se obţine prin compararea activelor circulante (mai mici de un an) cu datoriile pe termen scurt (mai mici de un an). Pentru caracterizarea lichidităţii patrimoniale sunt utilizate două rate: a) Lichiditatea curentă (Lc): calculată ca raport între activele circulante şi datoriile pe termen scurt. În calculul ratei nu vor fi luate în considerare următoarele elemente de active circulante: valoarea materiilor prime şi a materialelor fără posibilităţi de valorifi care; valoarea produselor fi nite fără comenzi; valoarea lucrărilor executate şi a produselor vândute, cu caracter litigios, fără posibilităţi certe de încasare; debitorii litigioşi greu de încasat. Lichiditatea curentă este cel mai utilizat mod de apreciere a lichidităţii pentru că indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate în lichidităţi până la scadenţa datoriilor. Nivelul ratei trebuie să fi e mai mare de 100%, şi trebuie comparat cu nivelul mediu înregistrat în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea fi rma. b) Lichiditatea rapidă (Lr) calculată prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi împărţirea diferenţei obţinute la datoriile pe termen scurt. Stocurile sunt, de obicei, cel mai puţin lichide dintre toate componentele activelor curente ale unei fi rme, pierderi posibile pot să apară, mai ales, în momentul în care se pune problema lichidării acestora. Raportul se consideră un test acid pentru măsurarea capacităţii fi rmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt, a cărui valoare trebuie să fi e cuprinsă între 80% şi 100%. Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă în mod sintetic efi cienţa cu care sunt folosite materialele în activitatea întrepriderii. Activele circulante nu trec în întregime şi în acelaşi timp dintr-un stadiu al circuitului economic în alt stadiu. Circuitul economic are caracter continuu. În permanenţă se desfăşoară activitate de aprovizionare cu materiale, se lansează comenzi de producţie, se livrează produse şi se încasează contravaloarea acestora. Practic rezultă că circuitul activelor circulante constă într-un număr infi nit de circuite

Statistică IMM


care se suprapun parţial, neputându-se delimita fi zic mărimea intervalului de timp necesar trecerii prin toate stadiile. Pentru caracterizarea vitezei de rotaţie se utilizează o serie de indicatori, care exprimă, în medie, mărimea intervalului de timp necesar parcurgerii de către activele circulante a tuturor stadiilor circuitului economic. 1) Numărul mediu de rotaţii (Nr) exprimă, în medie, de câte ori activele circulante au parcurs toate stadiile circuitului economic în cursul unei perioade de timp determinată.

A C

C AN r =

în care: CA - cifra de afaceri; AC - soldul mediu al activelor circulante. Creşterea nivelului indicatorului semnifi că accelerarea vitezei de rotaţie. 2) Durata medie în zile a unei rotaţii (Dz), exprimă mărimea intervalului de timp necesar parcurgerii de către activele circulante a circuitului economic.

365

A C

CA z D ×=

Reducerea nivelului indicatorului semnifi că accelerarea vitezei de rotaţie.

Studiu de caz

Studiul lichidităţii patrimoniale şi a vitezei de rotaţie a activelor circulante prezintă o importanţă deosebită. O valoare supraunitară a ratei lichidităţii curente oferă informaţii privind asigurarea echilibrului fi nanciar şi prin ratele vitezei de rotaţie se caracterizează efi cienţa ciclului de exploatare al întreprinderii. Pentru a surprinde diferenţele determinate de specifi cul fi ecărui domeniu de activitate asupra nivelului ratelor de lichiditate şi de rotaţie s-a elaborat un Studiu la nivelul IMM-urilor din judeţul Dolj, care au întocmit şi depus situaţiile fi nanciar-contabile la 31.12.2005. Existând un număr semnifi cativ de IMM-uri care nu desfăşurau activitate sau activitatea a fost foarte redusă, ale căror valori bilanţiere conduc la niveluri ale ratelor de lichiditate şi de rotaţie nesemnifi cative, s-au luat în studiu numai fi rmele care la 31.12.2005 au raportat o cifră de afaceri mai mare de 10.000 lei având şi un nivel al activelor circulante şi al datoriilor pe termen scurt de cel puţin 1.000 lei. Au fost păstrate în baza de date un număr de 5486 fi rme, grupate pe 19 domenii de activitate .

Statistică IMM


Analiza s-a realizat pe fi ecare activitate în parte şi la nivelul tuturor fi rmelor. Pentru caracterizarea lichidităţii s-a utilizat rata lichidităţii curente şi pentru viteza de rotaţie, numărul mediu de rotaţii. Ratele au fost calculate pentru fi ecare fi rmă în parte, apoi s-a trecut la gruparea pe activităţi şi la calculul unor indicatori statistici sintetici utilizând software-ul de prelucrare a datelor SPSS. Valorile medii, minime şi maxime pe fi ecare activitate, dispersia şi abaterea standard sunt prezentate în tabelul 1.

Lichiditatea curentăTabelul 1

Domeniul de activitate Nr. de fi rme

Valoare Dispersia Abaterea

standardMedie Minimă Maximă

- Agricultura, vânătoare, silvicultura (AVS) 167 1,161 0,119 9,272 1,424 1,193

- Industria extractivă (IEX) 8 0,731 0,160 1,236 0,180 0,424

- Ind. alimentară, a băuturilor şi tutunului (IAB) 162 0,822 0,102 7,785 0,849 0,921

- Industria textilă şi a produselor textile (ITP) 101 1,099 0,140 4,355 0,758 0,871

- Industria pielăriei şi încălţămintei (IPI) 31 0,970 0,122 5,640 1,060 1,029

- Industria de prelucrare a lemnului (IPL) 30 1,050 0,233 2,884 0,413 0,643

- Industria celulozei şi hârtiei (ICH) 50 0,960 0,103 3,140 0,373 0,611

- Industria chimică şi a fi brelor sintetice (ICF) 11 1,045 0,433 2,095 0,251 0,501

- Industria de prelucrare a cauciucului (IPC) 34 1,188 0,189 4,694 0,763 0,873

- Ind. altor prod. din minerale nemetalice (IAP) 24 1,281 0,328 4,589 0,801 0,895

- Industria metalurgică (IML) 90 0,889 0,175 3,317 0,239 0,489

- Industria de maşini şi echipamente (IME) 69 1,463 0,191 7,004 1,499 1,224

- Industria mijloacelor de transport (IMT) 95 1,217 0,105 5,546 0,843 0,918

- Energie electrică şi termică, gaze şi apă (EET) 4 0,891 0,211 1,614 0,428 0,654

- Construcţii (CTR) 282 1,182 0,104 5,635 0,749 0,865

- Comerţul cu ridicata si cu amănuntul (CRA) 3504 1,249 0,100 9,970 1,412 1,188

- Hoteluri şi restaurante (HOR) 228 1,154 0,103 8,290 1,880 1,371

- Transport, depozitare si comunicaţii (TDC) 202 1,581 0,122 16,228 4,991 2,234

- Alte activităţi economice (AAE) 394 1,394 0,102 9,569 2,133 1,460

Total 5486 1,235* * * * *

Statistică IMM


Numărul de rotaţii ale activelorTabelul nr. 2

Domeniul de activitateValoare

Dispersia Abatereastandard

Medie Minimă Maximă

(AAE) 3,254 0,019 72,314 61,056 7,814

(IEX) 4,151 0,589 12,744 17,463 4,179

(IAB) 5,270 0,177 63,636 45,703 6,760

(ITP) 3,762 0,112 24,579 16,552 4,068

(IPI) 3,185 0,099 10,739 6,763 2,600

(IPL) 1,799 0,037 4,253 0,978 0,989

(ICH) 2,868 0,265 8,569 3,475 1,864

(ICF) 2,913 0,616 6,065 2,450 1,565

(IPC) 3,668 0,751 9,153 3,923 1,981

(IAP) 2,703 0,049 22,502 19,228 4,385

(IML) 3,284 0,120 23,204 11,705 3,412

(IME) 2,498 0,014 16,005 5,615 2,369

(IMT) 4,437 0,130 47,024 40,433 6,359

(EET) 2,877 0,358 8,495 14,511 3,809

(CTR) 3,648 0,047 38,841 20,741 4,554

(CRA) 4,198 0,007 75,257 24,382 4,938

(HOR) 5,663 0,016 58,197 39,683 6,299

(TDC) 6,407 0,090 68,426 95,52 9,774

(AVS) 3,676 0,132 41,163 18,384 4,288

Total 4,198* * * * *

* Date calculate ca medii aritmetice ponderate ale valorilor înregistrate la fi ecare

activitate. Ponderile s-au stabilit în funcţie de numărul de IMM-uri.

Din analiza datelor a rezultat următoarele: În activitatea „agricultură, vânătoare, silvicultură” valoarea medie a lichidităţii curente este mai mare decât 1 (1,161) ceea ce înseamnă că fi rmele şi-au asigurat echilibrul fi nanciar. Urmărind distribuţia valorilor, constatăm că valoarea minimă a fost de 0,119 şi ce cea maximă de 9,272, rezultând un interval de variaţie foarte mare, valori ridicate ale dispersiei şi abaterii standard, ceea ce conduce la concluzia că media calculată nu este reprezentativă. Concluzii similare rezultă şi în ceea ce priveşte numărul de rotaţii, valoarea medie fi ind de 3,254 rotaţii în condiţiile unui interval de variaţie şi a unei abateri standard ridicate; În „industria extractivă” lichiditatea curentă medie înregistrează o valoare scăzută (sub 1) ceea ce semnifi că existenţa unor difi cultăţi fi nanciare pentru fi rme respective. Numărul mediu de rotaţii este relativ ridicat (4,151 rotaţii), având un interval de variaţie cuprins între 0,589 şi 12,744 rotaţii. În „industria alimentară, a băuturilor şi tutunului” valoarea medie

Statistică IMM


a lichidităţii curente era de numai 0,822, fi ind inferioară limitei minime recomandate. Intervalul de variaţie a fost destul de mare, valoarea minimă fi ind de 0,102 şi ce cea maximă de 7,785, dispersia calculată fi ind de 0,849, abaterea standard de 0,921, mai mare decât valoarea medie a lichidităţii curente. Numărul mediu de rotaţii a activelor circulante a avut un nivel ridicat (5,270 rotaţii) cu un grad ridicat de împrăştiere datorită valorilor ridicate ale dispersiei şi abaterii standard. Domeniul „industriei textile şi a produselor textile” (101 IMM-uri) pentru care, rata medie a lichidităţii curente a fost de 1,099, mai mare decât în industria alimentară şi cea extractivă, fi ind puţin peste limita minimă recomandată. Cea mai mică valoare înregistrată a fost 0,140 şi cea mai mare 4,355 rezultând o valoare de 0,758 pentru dispersie, respectiv 0,871 pentru abaterea standard. Viteza de rotaţie a activelor circulante a fost mai lentă comparativ cu industria alimentară şi cea extractivă (3,762 rotaţii), cu un interval de variaţie cuprins între 0,112 rotaţii (valoarea minimă) şi 24,579 rotaţii (valoarea maximă), determinând valori ridicate ale indicatorilor variaţiei. În „industria pielăriei şi încălţămintei” (31 IMM-uri), rata medie a lichidităţii curente a fost 0,970, inferioară valorii minime recomandate, cu un interval de variaţie cuprins între un minim de 0,122 şi un maxim de 5,64, dispersia fi ind de 1,060 şi abaterea standard de 1,029. Activele circulante s-au rotit, în medie de 3,185 ori, cu un minim de 0,099 rotaţii şi un maxim de 10,739 rotaţii. La „Industria de prelucrare a lemnului” (30 fi rme), valoarea medie a lichidităţii curente a fost 1,050 superioară limitei minime recomandate, cu un minim de 0,233 şi un maxim de 2,884, ceea ce a condus la valori reduse ale dispersiei şi abaterii standard. Numărul mediu de rotaţii este mai redus decât în celelalte activităţi, activele circulante rotindu-se în medie de 1,799 ori, cu un minim de 0,037 rotaţii şi un maxim de 4,253 rotaţii. În „industria celulozei şi hârtiei” (50 IMM-uri) lichiditatea curentă medie a fost de 0,960, mai mică decât 1, valorile individuale distribuindu-se pe un interval cuprins între un minim de 0,103 şi un maxim de 3,140. Dispersia a fost 0,373 şi abaterea standard 0,611. Activele circulante s-au rotit în medie de 2,868 ori, cu o valoare minimă de 0,265 rotaţii şi una maximă de 8,569 rotaţii. În „industria chimică şi a fi brelor sintetice” (11 IMM-uri), lichiditatea medie s-a situat peste limita minimă recomandată, fi ind de 1,045, distribuită într-un interval cuprins între 0,433 şi 2,095. Dispersia a fost relativ scăzută (0,251), la fel şi abaterea standard (0,501). Numărul de rotaţii a înregistrat valori cuprinse între 0,616 şi 6,065 rotaţii, valoarea medie fi ind de 2,913 rotaţii, comparabilă cu cea înregistrată în industria celulozei şi hârtiei. În „industria de prelucrare a cauciucului” (34 IMM-uri) valoarea

Statistică IMM


medie a lichidităţii curente a fost de 1,188, mai mare decât limita minimă recomandată, semnifi când asigurarea echilibrului fi nanciar pentru aceste fi rme. Valoarea minimă înregistrată a fost de 0,189 şi cea maximă de 4,694, cu o dispersie de 0,763 şi o abatere standard de 0,873. Numărul de rotaţii s-a încadrat între un minim de 0,751 şi 9,153 rotaţii, valoarea medie fi ind de 3,668 rotaţii, apropiată de media altor activităţi. În „Industria altor produse din minerale nemetalice” (24 IMM-uri), lichiditatea curentă s-a situat între 0,328 şi 4,589, valoarea medie fi ind de 1,281, peste limita minimă recomandată. Numărul de rotaţii s-a încadrat între un minim de 0,049 şi 22,502 rotaţii, valoarea medie fi ind de 2,703 rotaţii, mai mică decât media altor activităţi. În „industria metalurgică” (90 IMM-uri) lichiditatea curentă medie era scăzută (0,889) cu o valoare minimă de 0,175 şi una maximă de 3,317. Dispersia era relativ scăzută (0,239) şi abaterea standard 0,489. Numărul de rotaţii s-a încadrat între 0,120 şi 23,204 rotaţii, rezultând o valoare medie de 3,284 rotaţii. Din „industria de maşini şi echipamente” (69 IMM-uri) valoarea medie a ratei lichidităţii curente a fost 1,463, cu un minim de 0,191 şi un maxim de 7,004, conducând la valori ridicate pentru dispersie (1,499) şi abatere standard (1,224). Numărul mediu de rotaţii ale activelor circulante este mai scăzut (2,498 rotaţii), cu o valoare minimă de 0,014 rotaţii şi una maximă de 16,005 rotaţii. Din „industria mijloacelor de transport” (95 IMM-uri) cu un nivel al lichidităţii curente încadrat între un minim de 0,105 şi un maxim de 5,546, valoarea medie fi ind de 1,217, peste limita minimă recomandată. Numărul mediu de rotaţii a fost destul de ridicat (4,437 rotaţii), cu o valoare minimă de 0,130 rotaţii şi alta maximă de 47,024 rotaţii. În sectorul „energiei electrice şi termice, gaze şi apă” (4 IMM-uri) lichiditatea curentă medie a fost de 0,891, sub limita minimă recomandată. Numărul mediu de rotaţii a fost de 2,877 rotaţii, cu o valoare minimă de 0,358 rotaţii şi alta maximă de 8,495 rotaţii. Din sectorul „construcţii” (282 IMM-uri) lichiditatea curentă a înregistrat valori cuprinse între 0,104 şi 5,635, valoarea medie de 1,182 fi ind superioară limitei minime recomandate. Gradul de împrăştiere a fost destul de ridicat, dispersia fi ind de 0,749 şi abaterea standard de 0,865. După numărul de rotaţii, fi rmele s-au distribuit într-un interval cuprins între 0,047 şi 38,841 rotaţii, cu o valoare medie de 3,648 rotaţii. La „comerţul cu ridicata şi cu amănuntul” (3504 IMM-uri) nivelul mediu al lichidităţii curente a fost de 1,249, peste limita minimă recomandată, cu intervalul de variaţie mare, cuprins între 0,100 şi 9,970, ceea ce a condus la valori ridicate pentru dispersie (1,412) şi pentru abaterea standard (1,188). Numărul de rotaţii ale activelor circulante s-a încadrat între un minim de 0,007

Statistică IMM


rotaţii şi 75,257 rotaţii, valoarea medie fi ind de 4,198 rotaţii mai ridicată decât în majoritatea sectoarelor analizate. La „hoteluri şi restaurante” (228 IMM-uri) s-a înregistrat o valoare medie a lichidităţii curente mai mare decât 1 (1,154), intervalul de variaţie fi ind mare, cuprins între 0,103 şi 8,290, ceea ce a condus la valori ridicate pentru dispersie (1,880) şi abatere standard (1,371). Numărul mediu de rotaţii ale activelor circulante a înregistrat o valoare ridicată (5,663 rotaţii), intervalul de variaţie fi ind mare, cuprins între 0,016 rotaţii şi 58,197 rotaţii. Din sectorul „transport, depozitare şi comunicaţii” (202 IMM-uri) lichiditatea curentă a înregistrat o valoare medie de 1,581, cu o valoare minimă de 0,122 şi una maximă de 16,228. Dispersia şi abaterea standard au înregistrat valori ridicate (4,991, respectiv 2,234). Viteza de rotaţie a fost accelerată, numărul mediu de rotaţii ale activelor circulante fi ind de 6,407 rotaţii, cu un minim de 0,090 rotaţii şi un maxim de 68,426 rotaţii. În „alte activităţi economice” (394 IMM-uri neîncadrate în categoriile precedente) nivelul mediu al ratei lichidităţii curente a fost de 1,394, cu un minim de 0,102 şi un maxim de 9,569. Numărul de rotaţii s-a încadrat între 0,132 rotaţii şi 41,163 rotaţii, valoarea medie fi ind de 3,676 rotaţii, apropiată de media altor domenii de activitate. Pe ansamblul IMM-urilor afl ate în cercetare valoarea medie a ratei lichidităţii curente a fost de 1,235, peste limita minimă recomandată, cu un minim de 0,731 în industria extractivă şi un maxim de 1,581 în transport, depozitare şi comunicaţii. În 6 din cele 19 domenii lichiditatea curentă medie a fost mai mică decât 1, semnifi când existenţa unor difi cultăţi fi nanciare majore pentru fi rmele respective. Numărul mediu de rotaţii ale activelor circulante, pe ansamblul IMM-urilor a fost de 4,193 rotaţii. Cea mai lentă viteză de rotaţie s-a înregistrat în industria de prelucrare a lemnului, cu numai 1,799 rotaţii / an şi cea mai accelerată s-a înregistrat în transporturi, depozitări şi comunicaţii (6,407 rotaţii / an) respectiv la hoteluri şi restaurante cu 5,663 rotaţii / an. Urmare a analizei s-a constatat existenţa unui interval mare de variaţie pentru indicatorii calculaţi. Pentru a elimina acest inconvenient s-a continuat analiza cu urmărirea modului de distribuire a fi rmelor în cadrul intervalului de variaţie. În acest scop, pe fi ecare domeniu de activitate fi rmele au fost împărţite în două categorii: - fi rme cu o rată a lichidităţii curente mai mic de 1; - fi rme cu o rată a lichidităţii curente mai mare de 1. Pentru fi ecare grupă de fi rme s-a calculat numărul mediu de rotaţii, valorile obţinute fi ind următoarele:

Statistică IMM


Nr. mediu de rotaţii pe grupe de întreprinderiTabelul 3

Activitate Nr. fi rme cu lichiditate < 1

Nr. fi rme cu lichiditate > 1

Nr. rotaţii pt fi rmele cu

lichiditate < 1

Nr. rotaţii pt fi rmele cu

lichiditate > 1

(AAE) 93 74 3,471 2,981(IEX) 5 3 4,636 3,344(IAB) 124 38 5,862 3,339(ITP) 53 48 5,083 2,304(IPI) 22 9 3,696 1,938(IPL) 17 13 1,733 1,885(ICH) 32 18 2,963 2,745(ICF) 6 5 3,608 2,078(IPC) 15 19 3,674 3,664(IAP) 9 15 4,201 1,804(IML) 63 27 3,456 2,884(IME) 27 42 2,184 2,699(IMT) 47 48 5,276 3,616(EET) 2 2 1,328 4,426(CTR) 135 147 4,352 3,001(CRA) 1843 1661 4,621 3,729(HOR) 141 87 6,417 4,440(TDC) 113 89 7,534 4,956(AVS) 227 167 4,218 2,939Total 2974 2512 4,710 3,581

Grupând IMM-urile după nivelul ratei lichidităţii curente a rezultat că din totalul IMM-urilor afl ate în cercetare, 54,2% au înregistrat valori mai mici de 1, având potenţiale difi cultăţi fi nanciare, şi 45,8% valori mai mari de 1. Firmele care au înregistrat un nivel al ratei mai mic de 1 au avut o rotaţie a activelor circulante mai rapidă (4,710 rotaţie în medie) şi IMM-urile cu o lichiditate mai bună (peste 1) au înregistrat în medie 3,581 rotaţii ale activelor circulante. Din distribuţia valorilor se observă că există corelaţie inversă între cele două variabile, respectiv la valori în creştere ale lichidităţii curente corespund valori în scădere ale numărului de rotaţie. În 16 din cele 19 domenii de activitate, numărul mediu de rotaţii ale activelor circulante înregistrează valori mai mari în fi rmele cu lichiditate mai mică de 1, confi rmând concluzia anterioară. Cea mai puternică legătură se întâlneşte în „industria textilă şi produselor textile” unde numărul mediu de rotaţii a fost de 5,083 în fi rmele cu o lichiditate mai mică de 1, respectiv 2,304 în fi rmele cu lichiditate mai mare de 1. O corelaţie puternică se întâlneşte şi în sectoarele „transport, depozitare şi comunicaţii”; „industriei alimentare, a băuturilor şi tutunului” respectiv „industria altor produse din minerale nemetalice”. La polul opus se afl ă „energia electrică şi termică, gaze şi apă”; „industria de maşini şi echipamente”şi „industria de prelucrare a lemnului”

Statistică IMM


unde nu se confi rmă existenţa unei corelaţii inverse între cele două variabile. Pentru a surprinde intensitatea corelaţiei dintre lichiditatea curentă şi viteza de rotaţie a activelor circulante s-a folosit Coefi cientul de corelaţie al lui Pearson. Pentru determinarea nivelului acestui coefi cient a fost utilizat software-ul de prelucrare a datelor SPSS, în care s-au introdus perechile de date lichiditate – viteză de rotaţie pentru cele 5486 IMM-uri. În Analyze s-a ales comanda Correlate, opţiunea Bivariante de unde s-a selectat variabilele analizate şi calculul Coefi cientului lui Pearson. Valoarea obţinută pentru coefi cient este de -0,104 fi ind foarte mică, nu a făcut posibilă aprecierea că între lichiditatea curentă şi viteza de rotaţie a activelor circulante la IMM-urile din judeţul Dolj există o strânsă corelaţie.

Concluzii

Din studiul elaborat rezultă că mai mult de jumătate din IMM-urile active din judeţul Dolj înregistrau la sfârşitul anului 2005 un nivel al lichidităţii curente mai mic de 1, cu potenţiale difi cultăţi fi nanciare. Cea mai bună situaţie s-a înregistrat în fi rmele de transport, depozitare, comunicaţii şi cea mai nefavorabilă în fi rmele din industria extractivă. Viteza de rotaţie a activelor circulante a înregistrat diferenţe semnifi cative de la o activitate la alta, dar şi în cazul fi rmelor din acelaşi domeniu. În majoritatea activităţilor s-a constatat că la niveluri scăzute ale ratei lichidităţii curente corespund valori mai mari ale numărului de rotaţii, semnifi când existenţa unei corelaţii inverse între cei doi indicatori. Calculând Coefi cientul de corelaţie al lui Pearson pentru toate fi rmele s-a constatat că valoarea fi ind scăzută, nu confi rmă existenţa unei corelaţii puternice între cele două variabile. Modelul de analiză a lichidităţii şi vitezei de rotaţie prezentat este util atât managerilor, cât şi creditorilor fi rmelor, furnizând valorile medii pe activităţi pentru cei doi indicatori utilizaţi (lichiditatea curentă şi numărul mediu de rotaţii ale activelor circulante). Valorile pot fi utilizate drept bază de comparaţie pentru cele individuale înregistrate în diverse fi rme. Pe baza modelului, analiza se poate utiliza şi la alte judeţe, la regiuni, precum şi pe ansamblul economiei naţionale.

Notă 1. Analiză realizată la Întreprinderile Mici şi Mijlocii din judeţul Dolj.

Bibliografi e selectivă

- L. Buşe, Analiză economico-fi nanciară (Ed. Economică, Bucureşti, 2005) - E. Jaba, A, Grama, Analiza statistică cu SPSS sub Windows (Ed. Polirom, Iaşi, 2004).

Statistică IMM


THE ASSURANCE OF THE FINANCIAL BALANCE AT SME LEVEL

Phd Univ. Reader Marian SIMINICĂ Phd Univ. Lecturer Nicu MARCU Phd Univ. Lecturer DANIEL CÎRCIUMARU University of Craiova

ABSTRACT

The study of liquidity and the rotation speed of assets of one company represents a feature of the fi nacial diagnosis, drawing not only the managers’ attention, but also the attention of the investors (shareholders and creditors).The optimum level of the liquidity rates differs from one company to another, depending on the fi eld in which activates, but also depending on each comapany characteristics. For example, the trade companies assure their fi nancial equilibrium with the help of the low levels of liquidity’s rates, while the companies with a long cicle of exploitation, in order to assure their fi nancial equilibrium need a higher level of stocks and founds in concordance with the liabilities on short term. Between the level of the liquidity’ s rates and the rotation speed of assets exists an inverse correlation, according to which the acceleration of the rotation speed leads to the reduction at a minimum level of the liquidity’ s rates. In order to emphasize the connection between the two variables, a Study at the level of the small and medium enterprises has been made in Dolj County, for the year 2005. In the beginning, we have calculated the liquidity’s rates and the pointers of the rotation speed for all the companies that were examined, establising the medium values on activity fi elds that have been registered during that period. Then, using the statistic - mathematical methods and the SPSS software we have measured the intensity of correlation between the liquidity ad the rotation speed. KEY WORDS : Liquidity, rotation speed ,correlation ,fi nancial balance

** *

Through liquidity we characterise the comapany’s capacity of acquiting liabilities on short term with the help of the resources that exist, fact that refl ects the assurance of the fi nancial balance on short term, objective “chased” by the mangers and the creditors, while the speed of rotation of the assets establishes the number of circuits that has covered, value of the economic - fi nancial performance. We can assert that the study of the connection between the liquidity and the rotation speed of the assets represents a link between the fi nancial balance and the economic - fi nancial performances.

SME Statistics


The patrimonial liquidity characterises the capacity of a company to honour at time, through the pecuniary resources, the falling due obligations in short time. The patrimonial liquidity is obtained through the comparison of the circulant assets (that are less than 1 year). In order to characterize the patrimonial liquidity two rates are used: a) the present liquidity: it is calculated as a report between the circulant assets and the liabilities on short time. In the calculation of the rate will not be considered the following elements of the circulant asset: the value of the bases and of the materials without valuable posibilities, the value of the fi nished products without control, the value of the working made and of the sold products, with litigious form, without any sure charging posibility, the litigious debtors hard to charge. The present liquidity is the most used way of estimation the liquidity because it indicates the measure in which the rights of the creditors on short time are covered by the assets value that can be converted in liquidities until the falling due obligations. The level of the rate must be bigger than 100 % and must be compared with the medium level registered in the fi eld where the company develops its activity. b) the fast liquidity is calculated by decreasing the value of the stocks from the value of the circulant assets of a company, and the obtained division of the liabilities on short time. The stoks are generally the less liquids from all the components of the current assets of a company, possible wastage may appear, especially, in the moment in which we talk about liquidating them. The report is considered an acid test for measuring a company capacity to honour the obligations on short term, which value must be between 80 % and 100 %. The rotation speed of the circulant assests expresses in a sintetic way the efi ciency with which are used the materials during the enterprise activity. The circulant assets do not pass totally and during the same time from one degree of the economic circuit in another degree. The economic circuit has a continuous character. All the time activities with supplying materials take place, orders of productions are released, products are delivered and their equivalent is charged. Practically, it results that the circuit of the circulant assets is an infi nit number of circuits that partially superpose, not being able to delimitate physically the dimension of the spell time necessaire passing through all the degrees. For the characterisation of the rotation speed are used a series of pointers, that expresses the dimension of the spell time necessaire covering all the degrees of economic circuit by all the circulant assets. 1) the number medium of rotations (Nr) expresses, how many times the assets have covered all the economic circuit degrees during an unlimited period of time.

A C

C AN r =

In which CA - business number; AC – the medium sold of the circulant assets. The growth of the pointer level signifi es the acceleration of the rotation speed.

SME Statistics


2) the medium duration of a rotation during a day ( Dz) expresses the increase of the spell time necessaire covering the circulant asssets of the economic circuit.

365A C

CA z D ×=

The reduction of the pointer signifi es the acceleration of the speed rotation.

CASE STUDY

The study of the patrimonial liquidity and of the rotation speed of the circulants assets represents a very important thing. A supraunitaire value of the liquidity present rate offers information regarding the assurance of the fi nancial balance and through the rotation speed rates is calculated the efi ciency of the exploitation cicle of the enterprise. In order to emphasize the differences determined by the specifi c of each domaine of activity a Study at the level of IMM from Dolj County has been elaborated, talking about the rates of liquidity and rotation and about the fi nancial situations at 31.12.2005. It exists a signifi ant number of IMM that were not developing the activity or the activity was very low, which balance sheet leaded to insignifi cant liquidity rates and rotation, were taken into consideration only the companies that at 31.12.2005 have reported a business number bigger than 10.000 lei, having also a level of circulant assets and liabilities on short time of minimum 1.000 lei. In the date base have been kept a number of 5486 companies, grouped together on 19 domains of activity. The analysis has been realised on each activity and at the level of all the companies. For the characterisation of the liquidity has been used the rate of the present liquidity and for the rotation speed, the medium number of rotations .The rates have been calculated for each company, then they took into consideration the grouping on activity and the calculation of some statistic synthetic pointers using the SPSS software. The medium, minimum and maximum values on each activity, the leakage and the standard deviation are presented in the table number 1.

SME Statistics


The present liquidityTable 1

The activity fi eld No. of companies

The value

Leakage StandarddeviationMedium Minimum Maximum

Agriculture, hunt, sylviculture(AVS) 167 1, 161 0,119 9, 272 1, 424 1, 193

The extractive industry(IEX) 8 0,731 0, 160 1,236 0,180 0, 424

The alimentary, drink and tobacco industry (IAB) 162 0,822 0,102 7, 785 0,849 0, 921

The textile and textile products industry(ITP) 101 1, 099 0, 140 4, 355 0, 758 0, 871

The leather goods and footwear (IPI) 31 0, 970 0,122 5, 640 1, 060 1, 029

The manufacture of wood(IPL) 30 1,050 0, 33 2, 884 0, 413 0,643

The cellulose and paper industry(ICH) 50 0, 960 0,103 3,140 0,373 0, 611

The chemical and sintetic fi ber industry 11 1,045 0,433 2,095 0, 251 0,501

The rubber manufacture industry(IPC) 34 1,188 0,189 4,694 0,763 O,873

The non-metalic mineral industry(IAP) 24 1,281 0,328 4,589 0,801 0, 895

The metallurgic industry(IML) 90 0,889 0,175 3, 317 0,239 0, 489

The car and equipments industry (IME) 69 1,463 0,191 7,004 1, 499 1,224

The conveyance industry (IMT) 95 1,217 0, 105 5, 546 0, 843 0,918

The electric and thermal energy, gase and water(EET) 4 0,891 0,211 1, 614 0,428 0,654

Constructions(CTR) 282 1,182 0,104 5,635 0,749 0, 865

The wholesale and retail trade(CRA) 3504 1,249 0, 100 9, 970 1, 412 1,188

Hotels and restaurants( HOR) 228 1,154 0,103 8,290 1,880 1,371

Transport, storage and communications (TDC) 202 1,581 0,122 16,228 4,991 2,234

Other economic activities(AAE) 394 1,394 0,102 9,569 2,133 1,460

Total 5486 1,235 * * * * *

SME Statistics


The rotation number of assets Table 2

The activity fi eld

The valueLeakage Standard deviation

Medium Minimum Maximum(AAE) 3, 254 0,019 72,314 61,056 7,814(IEX) 4,151 0,589 12,744 17,463 4,179(IAB) 5,270 0,177 63,636 45,703 6,760(ITP) 3,762 0,122 24,579 16,552 4,086(IPI) 3,185 0,099 10,739 6,763 2,600(IPL) 1,799 0,037 4,253 0,978 0,989(ICH) 2,868 0,265 8,569 3,475 1,864(ICF) 2,913 0,616 6,065 2,450 1,565(IPC) 3,668 0,751 9,153 3,923 1,981(IAP) 2,703 0,049 22,502 19,228 4,385(IML) 3,284 0,120 23,204 11,705 3,412(IME) 2,498 0,014 16,005 5,615 2,369(IMT) 4,437 0,130 47,024 40,433 6,359(EET) 2,877 0,358 8,495 14,511 3,809(CTR) 3,648 0,047 38,841 20,741 4,554(CRA) 4,198 0,007 75,257 24,382 4,938(HOR) 5,663 0,016 58,197 39,683 6,299(TDC) 6,407 0,090 68,426 95,52 9,774(AVS) 3,676 0,132 41,163 18,384 4,288Total 4,198* * * * *

* Dates calculated as arithmetical ponderable averages of the values registered at each activity. The weights have been established taking into consideration the number of IMM.

The following aspects have resulted from the analysis of the dates: In the “agriculture, hunt and sylviculture” activity the medium value of the present liquidity is bigger than 1 (1, 161) and emphasize the fact that the companies have assured their fi nancial balance. Following the distribution of the values, we ascertain that the minimum value was 0,119 and the maximum was 9, 272, resulting a very big variation interval, high values of the leakage and of the standard deviation, fact that leads to the conclusion that the calculated average is not representative. Similar conclusions have also been drawed regarding the number of rotations, the medium value being 3,254 rotations during a variation interval and a high standard deviation. In the “extractive industry” the medium present liquidity registers a low value (under 1), fact that emphasizes the existance of some fi nancial diffi culties for those companies. The medium number of rotations is relatively high ( 4 ,151 rotations), having a variation interval between 0,589 and 12,744 rotations. In the “alimentary, drink and tobacco industry” the medium value of the present liquidity was only 0,822, being inferior to the minimum limit recommended. The variation interval was big enough, the minimum value being of 0,102 and the maximum of 7,785, the leakage 0,849, the standard deviation 0,921, bigger than the medium value of the present liquidition. The medium rotations number of the circulant assets had a high level (5,270 rotations) with a high level of dispersal owned to the high values of the leakage and of the standard deviation. The “textile and textile products industry” (101 IMM), for which the medium rate of present liquidity was 1,099 bigger than in the alimentary and extractive industry, being a little more above the minimum limite recommended. The minimum

SME Statistics


registered value was 0,140 and the maximum 4,355 resulting a value of 0,758 for leakage, respective 0,871 for the standard deviation. The rotation speed of the circulant assets was slower in comparation with the alimentary and extractive industry (3,762 rotations), with a variation interval between 0,112 rotations (the minimum value) and 24,579 rotations (the maximum value), establishing high values of the variation pointers. In the “leather goods and footwear industry“ (31 IMM), the medium rate of present liquidity was 0,970, inferiour to the minimum value recommended, with a variation interval between a minimum of 0,122 and a maximum of 5,64, the leakage being of 1,060 and the standard deviation of 1,029. The circulant assets have rotated, in average about 3,185 times, with a minimum of 0,099 rotations and a maximum of 10,739 rotations. In the “manufacture of wood industry“ (30 companies) the medium value of the present liquidity was with 1,050 superior than the minimum limite recommended, with a minimum of 0,233 and a maximum of 2,884, fact that leaded to low levels of leakage and standard deviation. The medium rotations number is lower than in the other activities, the circulant assets rotating in an average of 1,799 times, with a minimum of 0,037 rotations and a maximum of 4, 253 rotations. In the “cellulose and paper industry“ (50 IMM) the medium present liquidity was with 0,960 lower than 1, the individual values being distributed in an interval between a minimum of 0,103 and a maximum of 3,140. The leakage was 0,373 and the standard deviation 0,611. The circulant assets have rotated in average about 2,868 times, with a minimum value of 0, 265 rotations and a maximum of 8,569 rotations. In “the chemical industry and the synthetic fi bers” (11 IMM), the average liquidity was situated over the minimum limit recommended, being 1,045, distributed between 0,433 and 2,095. The leakage was relatively low (0,251), same as standard departure (0,501). The number of rotations has recorded values between 0,616 and 6,065 rotations, the medium value being 2,913 rotations, comparable with the value registered in the industry of cellulose and paper. In “the rubber manufacture industry” (34 IMM) the medium value of the present liquidity was 1,188, bigger than the minimum limit recommended, being the assurence of the fi nancial balance for these companies. The minimum value registered was 0,189 and the maximum value was 4,694, with an leakage of 0,763 and a standard departure of 0,873. The number of rotations was framed between 0,751 and 9,153 rotations, the medium value being 3,668 rotations, almost the average of other activites. In “the industry of other products from non-metallic minerals” (24 IMM), the present liquidity was between 0,328 and 4,589, the medium value being 1,281, over the minimum limit recommended. The number of rotations was situated between 0,049 and 22,502 rotations, the medium value being 2,703 rotations, smaller than the average of other activities. In “the metallurgic industry” (90 IMM), the average of present liquidity was low (0,889) with a minimum value 0,175 and a maximum value 3,317. The leakage was relatively low (0,239) and the standard departure 0,489. The number of rotations was situated between 0,120 and 23,204 rotations, resulting a medium value of 3,284 rotations.

SME Statistics


From “the building-machine and equipment industry” (69 IMM), the medium value of present liquidity was 1,463, with a minimum 0,191 and a maximum 7,004, going to raise values for the leakage (1,499) and standard departure (1,224). The medium number of rotations of the circulating assets is smaller (2,498 rotations), with a minimum value 0,014 rotations and a maximum value 16,005. From “the conveyances industry” (95 IMM) with a level of present liquidity between a minimum 0,105 and a maximum 5,546, the medium value being 1,217, over the minimum limit recommended. The medium number of rotations was quite high (4,437 rotations), with a minimum value 0,130 rotations and a maximum value 47,024 rotations. In the sector of “electric and thermic power, gases and water” (4 IMM) the average of present liquidity was 0,891, under the minimum limit recommended. The medium number of rotations was 2,877 rotations, with a minimum value 0,358 rotations and a maximum value 8,495 rotations. In the “constructions” sector (282 IMM) the present liquidity had registered values between 0,104 and 5,635, the medium value 1,182 being better than the minimum limit recommended. The dispersal rate was quite high, the leakage being 0,749 and standard departure 0,865. After the number of rotations, the companies were distributed between 0,047 rotations and 38,841 rotations with a medium value 3,648 rotations. At the “wholesale and retail trade” (3504 IMM), the medium level of present liquidity was 1,249, over the minimum limit recommended, with a big variance interval, between 0,100 and 9,970, going at raised values for the leakage (1,412) and standard departure (1,188). The medium number of rotations of the circulating assets had situated between a minimum 0,007 rotation and 75,257 rotation, the medium value being 4,198 rotations bigger than in most analysed sectors. At “hotels and restaurants” (228 IMM) the present liquidity had registered a medium value bigger than 1 (1,154), the variation interval being large, between 0,103 and 8,290, conducting at raised values for the leakage (1,880) and standard departure (1,371). The medium number of rotations of the circulating assets had registered a raised value (5,663 rotations), the variation interval being large, between 0,016 rotations and 58,197 rotations. From the “transport, storage and communications” sector (202 IMM) the current liquidity had registered a medium value 1,581, with a minimum value 0,122 and a maximum value 16,228. The leakage and the standard departure had registered high values (4,991, respectively 2,234). The rate of rotation was accelerated, the medium number of rotations of the circulating assets being 6,407 rotations, with a minimum 0,090 rotations and a maximum 68,426 rotations. In “other economic activities” (394 IMM which were not framed in previous categories) the medium level of current liquidity was 1,394, with a minimum 0,102, and a maximum 9,569. The number o rotations was situated between 0,132 rotations and 41,163 rotations, the medium value being 3,676 rotations, near the rate of other activity fi elds. On the ensemble of IMM being in research the medium value of current liquidity was 1,235, over the minimum limit recommended, with a minimum 0,731 in extractive industry and a maximum 1,581 in transport, storage and communications. In 6 of 19 fi elds the medium current liquidity was smaller than 1, signifying the existence of an important fi nancial diffi culties for respective companies.

SME Statistics


The medium number of the circulant assets on the assembly of IMM’s was of 4,193 rotations. The slowest rotation speed was registered in the manufacture of wood industry, with only 1,799 rotations per year and the fastest one was registered at transports, storages and communications (6,407/ year) at hotels and restaurants with 5,663 rotations /year. As a consequence of the analysis it has been ascertained the existance of a big variation interval for the calculated pointers. In order to eliminate this inconvenient the analysis has been continued with the purpose of following the companies’ distribution manner during the variation interval. For this aim, on each activity domaine the companies have been divided in two categories: -companies with a present liqudity rate lower than 1; -companies with a present liquidity rate bigger than 1. For each company group it has been calculated the medium number of rotations, the obtained values being the following ones:

The medium rotations number on enterprises groupsTable no. 3

Activity No. companies with

liquidity < 1No. companies with

liquidity > 1

No. rotation for the companies with

liquidity < 1

No. rotation for the companies with

liquidity > 1(AAE) 93 74 3,471 2,981(IEX) 5 3 4,636 3,344(IAB) 124 38 5,862 3,339(ITP) 53 48 5,083 2,304(IPI) 22 9 3,696 1,938(IPL) 17 13 1,733 1,885(ICH) 32 18 2,963 2,745(ICF) 6 5 3,608 2,078(IPC) 15 19 3,674 3,664(IAP) 9 15 4,201 1,804(IML) 63 27 3,456 2,884(IME) 27 42 2,184 2,699(IMT) 47 48 5,276 3,616(EET) 2 2 1,328 4,426(CTR) 135 147 4,352 3,001(CRA) 1843 1661 4,621 3,729(HOR) 141 87 6,417 4,440(TDC) 113 89 7,534 4,956(AVS) 227 167 4,218 2,939SUM 2974 2512 4,710 3,581

Grouping the IMM ‘s after the level of the present liquidity rate it has resulted that from the entire IMM’s that were studied, 54,2 % have registered values lower than 1, having potential fi nancial diffi culties, and 45,8 % having values higher than 1. The companies that have registered a lower level than 1 had a faster circulant assets rotation ( 4,710 rotations in average) and the IMM’s with a better liquidity (more than 1) have registered an average of 3,581 rotations of the circulant assets.From the values distribution it can be noticed that there is an inverse correlation between the two variables, meaning that at growing values of the present liquidity correspond with lower values of the rotation number. In 16 from the 19 activity fi elds, the medium rotations’ number of the

SME Statistics


circulant assets registers higher values in the companies with a lower liquidity than 1, confi rming the previous conclusion. The strongest link is found in the “textile and textile products industry”, where the medium rotations’ number was of 5,083 in the companies with a liquidity lower than 1, respective 2 ,304 in the companies with a liquidity higher than 1. A strong correlation can also be found in the “ transport, storage and communications “ fi elds; “ the alimentary, drink and tobacco “, respective the “ non –metallic products industry” . At the opposite side can be found the “ electric and termic energy, gases and water”; “ the car and equipments industry” and “ the manufacture wood industry”, where the existance of an inverse correlation between the two variables cannot be confi rmed. In order to surprise the intensity of the correlation between the present liquidity and the rotation speed of the circulant assets “ The Pearson correlation coeffi cient” has been used. In order to establish the level of this coeffi cient the SPPS software has been used ,in which have been introduced the pairs of liquidity dates- the rotation speed for the 5486 IMM ‘s . In “Analysis” the “Correlate” order has been chosen, the Bivariante option from where the analised variables have been selected and the Pearson Coeffi cient Calculation.

Conclusion

From the elaborated study it results that half of the active IMM’s from Dolj County were registering at the end of the year 2005 a present liquidity level lower than 1, with potential fi nancial diffi culties. The best situation has been registered in the transport, storage and communications companies and the worst situation has been registered in the extractive industry. The rotation speed of the circulant assets registered signifi cant differences from one activity to another and also in the case of the companies from the same fi eld. In the majority of the activities it has been noticed that at low level of the present liquidity rate correspond higher values of the rotation’s number, emphasising the existance of an inverse correlation between the two pointers. Calculating Pearson’s correlation coeffi cient for all the companies it resulted that taking into consideration that the value was low, it doesn’t confi rm the existance of a strong correlation between the two variables. The liquidity analysis and speed rotation model is useful both managers as companies’ creditors, providing the medium values on activities for the two pointers used (the present liquidity and the medium rotations number of the circulant assets). The values can be used as a comparation base for the individual onesregistered at different companies. According to the model, the analysis can also be used in other counties, regions and also in the assembly of the national economy.

Selective bibliography

- L. Buşe, Economic - Financial Analysis (Economic Publising House, 2005) - E. Jaba, A, Grama, The statistic analysis with SPSS under Winows (Polirom Publishig House, Iaşi, 2004)

SME Statistics


Statistica globalizării şi globalizarea statisticii Conf. univ. dr. Gheorghe SĂVOIU Universitatea din Piteşti, România Conf. univ. dr. Constantin POSTICĂ ASEM - Chişinau, Moldova Asistent univ. dr. Mladen CUDANOV Universitatea din Belgrad, Serbia

Rezumat

În ultimii ani statistica a transformat multe dintre noile sale aspecte ştiinţifi ce şi areale măsurate în domenii de reuşită interdisciplinaritate. Astfel chiar şi globalizarea a fost descrisă statistic când drept cauza mutaţiilor şi schimbărilor, când termenul umbrelă pentru efecte colective sau schimbarea în sine. În această lucrare sunt menţionate atât câteva instrumente statistice pentru măsurarea globalizării, respectiv cazul indicilor compoziţi ai globalizării, cât şi globalizarea statisticii ca ştiinţă de sine stătătoare în plan european şi internaţional. Înainte de toate, autorul prezintă principalele accepţiuni şi câteva dintre semnifi caţiile specifi ce ale conceptului de globalizare. Nu mai e nici un secret pentru nimeni că globalizarea revoluţionează lumea. Distincţia dintre globalizarea cantitativă şi cea calitativă este descrisă prin instrumente statistice specifi ce şi din această categorie indicele dezvoltării umane şi indicele armonizat al preţurilor bunurilor de consum au fost selectate ca exemple relevante ale globalizării statisticii. În acest context globalizarea statisticii va constitui o altă interesantă tendinţă în secolul XXI. Cuvinte cheie: globalizare, statistică, indicele multidimensional al globalizării, indicele economic, social şi politic al globalizării, indicele dezvoltării umane, indicele armonizat al preţurilor bunurilor de consum

1. Introducere

1.1. Trecutul ca prolog al prezentului globalizării Procesul globalizării este prezent în economie de o lungă perioadă de timp. Prima mare expansiune a capitalismului europeana avut loc în secolul al XVI urmată de ocolul naval în jurul pământului dintre anii 1519 şi 1521. Globalizarea este un fenomen cu rădăcini prezente în perioada revoluţiei industriale din 1789, moment din care istoria defi neşte în cadrul perioadei

Statistică teoretică


globalizării (1870-2007) patru faze distincte ciclice: prima etapă a globalizării între 1870 şi 1913, deglobalizarea din perioada 1913-1950, epoca de aur a globalizării între 1950 şi 1973 şi, în fi nal, al doilea val al globalizării din 1973 şi până în prezent. Acest val contemporan al globalizării a fost condus de către un ansamblu nou de factori cum ar fi diversifi carea serviciilor fi nanciare, emergenţa transportului modern şi a tehnologiilor comunicării, falimentul blocului estic dar şi ca urmare a poveştilor de succes ale micilor economii din Asia de Est. Capitalismul transnaţional a devenit mai activ şi este gata să realizeze o reţea a producţiei globale prin efortul celei de-a treia generaţii a schimbărilor tehnologice. Prima legitimare juridică modernă a ceea ce avea să devină globalizarea economică a fost realizată pe bazele universaliste ale legii naţiunilor, un derivat al legii naturale, aşa cum a fost concepută iniţial de către Toma d’Achino şi interpretată de către succesorii săi scolastici din secolul al XVI-lea, profesorii de drept spanioli şi iezuiţi ai şcolii de la Salamanca. Chiar şi sub impactul condiţiilor contemporane, legitimitatea globalizării mai păstrează urmele rădăcinilor sale religioase originale.Lumii economice i-a fost dat să vadă multe viziuni globale care au venit şi au trecut în ultimele trei decenii. Anul 1979 a fost unul al renaşterii lumii mathusianismului, când criza energetică a constituit doar începutul confl ictului pentru tot mai limitatele resurse economice, în 1989 noua poveste globalizatoare a devenit lupta pentru sectoarele de producţie cheie, iar câştigători au fost acele ţări care au deţinut politici coerente de diminuare a producţiei lor industriale şi ale căror companii nu constituiau subiectul presiunii pieţelor fi nanciare, iar 1999 a pus lumea faţă în faţă o economie globală a cunoaşterii, unde numai acele ţări care şi-au prăbuşit zidurile şi s-au deschis astfel comerţului electronic au avut într-adevăr succes1. În prezent se înregistrează tot mai multe şi mai diferite defi niţii ale globalizării. Publicaţia „The Economist” a considerat globalizarea drept cel mai utilizat cuvânt al noului secol XXI. Pentru cei cu simţ practic globalizarea este ceva fără graniţe, ceva ca mişcarea naturală către o viaţă mai bună într-o lume fără frontiere. Globalizarea a devenit cea mai mare circulaţie a locuitorilor, bunurilor, capitalului şi ideilor datorită creşterii integrării economice materializată în creşterea comerţului şi investiţiei într-o lume globalizată şi ea. Marea majoritate a economiştilor contemporani sunt de acord că globalizarea este cauzată de cel puţin patru forme de mişcare sau fl uxuri de capital, într-o economie globalizată, respectiv: I. capitalul uman (ex: imigrare, emigrare, deportare, etc.) II. capitalul fi nanciar (ex: ajutoare, datorii, credite, împrumuturi, etc) III. capitalul de resurse (ex: energie, metale, minerale, etc.) IV. capitalul puterii (ex: forţe militare, forţe de securitate, alianţe, etc.) Dezvoltarea internetului a făcut posibilă organizării unei afaceri la scară globală cu cele mai mari facilităţi existente de până acum.



1.2. Probleme ale defi nirii globalizării Lipsa oricărui acord asupra unui sens precis al globalizării nu se datorează faptului că nimeni n-a defi nit niciodată globalizarea, ci prea multor defi niţii prezentate în literatura ştiinţifi că. Cum reuşesc cei ce fac potică, academicienii şi oamenii de afaceri să realizeze conversia efectivă în ceea ce priveşte un concept care nu are nici un sens clar? O bună analiză a acestei întrebări făcută de către Jan Scholte2, acela care a şi descoperit cele cinci accepţiuni majore specifi ce globalizării. Aceste cinci sensuri general acceptate au fost prezentate şi încă sunt utilizate în ştiinţa contemporană şi în literatura caracteristică ca fi ind: - internaţionalizarea, descriind comerţul de bunuri (transfrontalier sau dincolo de graniţe), capitaluri sau relaţiile dintre statele lumii (o creştere a schimburilor internaţionale şi o interdependenţă a economiilor) şi de asemenea o internaţionalizare a guvernării ca în politica publică sau în guvernarea tehnologică globală; - liberalizarea, subliniind procesul de schimbare a restricţiilor impuse ale guvernării în dinamica interstatală a economiilor cu scopul de a crea o lume deschisă /fără graniţe; universalizarea, ca rezultat al procesului de inovare rapidă şi de schimbare tehnologică ce permite creşterea integrării economiilor de-a lungul întregii lumi şi mişcarea indivizilor, bunurilor serviciilor şi a ideilor dincolo de graniţe; - modernizarea, înţeleasă ca proces ce ţine seama de faptul că structurile sociale ale lumii capitaliste, ale pieţelor libere şi ale industrializării sunt răspândite pe aproape întreg globul, şi distrug sau înlocuiesc celelalte structuri sociale şi culturale preexistente; - deteritorializarea lumii, ca o consecinţă a unei noi realităţi în care spaţiul nu mai este consacrat în termenii geografi ei fi zice astfel încât să includă distanţe şi frontiere. În contrast cu numărul mare de opinii pe această temă, rămân totuşi trei defi niţii esenţiale şi acestea trebuie detaliate în continuare: A. Defi niţia lui Thomas Friedman, unul din jurnaliştii câştigători ai premiului Pulitzer: “Inexorabilă integrare a pieţelor, statelor-naţiuni şi tehnologiilor la un nivel nicicând atins până acum, într-un mod care capacitează indivizii, corporaţiile şi naţiunile state să realizeze extinderea pieţelor libere capitaliste virtual în aproape toate ţările lumii, cât mai îndepărtat, cât mai rapid, cât mai profund, cât mai ieftin comparativ cu tot ceea ce a fost până în prezent” (The Lexus and the Olive Tree,1999). Semnifi caţia globalizării generează o nouă paradigmă care include integrarea (naţiunilor, pieţelor şi tehnologiilor), World Wide Web (prescurtat prin web ca sistem de documente de texte de dimensiuni mari şi interconectate, accesate prin Internet), pieţe libere, cultură globală, viteză (megabiţi), puterea indivizilor. Globalizarea nu este nimic altceva decât un fenomen care se înalţă deasupra geografi ei



fi zice şi astfel aplatizează lumea printr-un proces care egalizează şi netezeşte capacităţile noastre şi extinde piaţa (The World is Flat, 2005). B. Defi niţia lui Joseph Stiglitz, economist recunoscut, laureat al premiului Nobel: “Globalizarea reprezintă cea mai amănunţită (profundă) integrare a ţărilor şi a popoarelor lumii…cauzată de reducerea enormă a costurilor de transport şi comunicare şi de falimentul barierelor în calea fl uxurilor de bunuri, servicii, cunoaştere şi persoane peste graniţe” (Globalization and its Discontents, 2002). C. O defi niţie instituţională a Fondului Monetar Internaţional (FMI): “Globalizarea economică este un proces istoric, rezultatul inovării umane şi al progresului tehnologic. Aceasta se referă la creşterea integrării economiilor de-a lungul lumii, în special prin intermediul comerţului şi fl uxurilor fi nanciare. (Globalization: threat or opportunity, 2000). Globalizarea contemporană sau integrarea globală recentă presupune o extindere, aprofundare şi o rapidă interconectare sub toate aspectele vieţii sociale de la cele culturale la cele infracţionale, de la cele fi nanciare la cele spirituale. Cele mai importante dimensiuni ale globalizării pot fi efi cient analizate separat, chiar dacă ar putea avea interconexiuni puternice, de la globalizarea economică politică (cea mai mare conexare globală a activităţilor economice, prin comerţ transnaţional, prin fl uxuri de capital şi migraţie), la globalizarea mediului (creşterea efectelor globale ale activităţii umane asupra mediului înconjurător), de la globalizarea culturală (conexiunile interlingvistice, ale modurilor de viaţă, şi temeri privind omogenitatea globală prin răspândirea limbajului şi culturii nord americane şi europene) la globalizarea politică (tot mai extinsa acceptare a standardelor politice cum sunt cele legate de drepturile omului, democraţie, standarde de muncă, standarde de mediu ca şi tot mai extinsa coordonare a acţiunilor guvernamentale şi instituţionale pe glob).

1.3. Ameninţări, oportunităţi şi provocări ale globalizării Globalizarea nu este un mecanism cauzal simplu ci unul complex şi chiar un trend contradictoriu rezultând din cauze multiple procesuale. O mare majoritate a celor ce participă la dezbaterea despre globalizare par să fi avut cel mai adesea un demers mai clar în raport cu implicaţiile globalizării, decât în raport cu defi nirea acesteia. De îndată ce globalizarea a devenit un spaţiu de răspândire al interesului public, un mare efort a fost alocat spre înţelegerea ameninţărilor, oportunităţilor şi provocărilor pe care aceasta le prezintă. Câteva dintre cele mai recente ameninţări sunt descrise conform unor modele econometrice şi statistice, în continuare: - globalizarea expune producţia industrială pieţelor libere de bunuri şi capital ca şi competiţiei pieţelor globale împiedicându-le dezvoltarea; - globalizarea creşte insecuritatea salariaţilor chiar şi în economiile avansate;



- globalizarea extinde dimensiunea oricărui guvern (Sameti, Morteza, 2004, Globalization and Size of Government Economic Activities, Isfahan University); - globalizarea a generat inegalitate în venituri (Gaston Noel, Gulasekaran Rajaguru, 2007, Has Globalisation increased Australian inequality? GDC Working Paper 7); - globalizarea şi democraţia majorează violenţa etnică în ţările fără pieţe ale minorităţilor dominante (Bezemer, Dirk and Richard Jong-A-Pin,2007, World on Fire?Democracy, Globalization and Ethnic Violence, University of Groningen) - diminuările din şomaj după 1995 ar fi putut conduce la creşterea infl aţiei cu 2,5 puncte procentuale anual, dacă nu ar fi fost însoţite de imigrare (Bentolila S., Dolado J., Jimeno J., 2007, Does Immigration Affect the Phillips Curve? Some Evidence for Spain); - globalizarea reduce activităţile antreprenoriale în ţările cu venituri mici (Vinig, GTJ deKluijver,2007,Does Globalization Impact Entrepreneurship? Comparative Study of Country Level Indicators,PrimaVera Working Paper 2007-16, University of Amsterdam); - globalizarea deţine un impact negativ asupra puterii statului şi generează noi intrări în aranjamente guvernamentale multilaterale. Oportunităţile globalizării, după o analiză matematică şi statistică detaliată, par să fi e de o foarte mare importanţă în prezent, câteva dintre ele fi ind descrise în continuare: - globalizarea creşte speranţa de viaţă (Ekman, Björn, 2003, Globalization and Health: An Empirical Analysis Using Panel Data, Lund University); - globalizarea politică nu afectează volatilitatea politicii macroeconomice într-un mod consistent sau robust (Sirimaneetham, Vatcharin, 2006,Explaining policy volatility in developing countries, University of Bristol Discussion Paper No. 06/583); - globalizarea reduce poluarea apei (Lamla, Michael, 2006, Long-run Determinants of Pollution: A Robustness Analysis, ETH Zurich); - globalizarea poate ajuta la stabilizarea produsului intern brut şi în consecinţă şi a infl aţiei (Ihrig Jane, Kamin Steven, Lindner Deborah, Marquez Jaime, Some Simple Tests of the Globalization and Infl ation Hypothesis); - globalizarea nu afectează cheltuielile guvernamentale, taxele aplicate pe piaţa muncii ca şi taxele asupra consumului (Dreher, Axel, 2006, The Infl uence of Globalization on Taxes and Social Policy – an Empirical Analysis for OECD Countries, European Journal of Political Economy 22,1:179-201); - globalizarea reduce infl aţia (Pehnelt, Gernot, 2007, Globalisation and Infl ation in OECD Countries, Jena Economic Research Paper 55); - globalizarea nu afectează creşterea economică (Bergh, Andreas and Martin Karlsson, 2007, Government size, growth and economic freedom in rich countries, prepared for 2007 World Meeting of the Public Choice Society);



- globalizarea economică şi politică ajută la reducerea riscurilor bancare în ţările dezvoltate, în timp ce în ţările nedezvoltate globalizarea politică majorează riscurile bancare (Buch Claudia,Gayle DeLong & Katja Neugebauer, 2007, International Banking and the Allocation of Risk, IAW Discussion Paper 32); - globalizarea reduce numărul disputelor militare interstatale (Choi, Seung-Whan, 2007, Beyond Neo-Kantianism:Peace through Globalization? University of Illinois at Chicago); - globalizarea induce o creştere spaţial-temporală a integrării diviziunii mondiale a muncii; - globalizarea se traduce prin pieţe şi profi turi mai mari care duc la o bunăstarea mai mare, pentru aceia care investesc în dezvoltare şi reducerea sărăciei în multe dintre statele lumii; - globalizarea creşte profi turile înainte de impozitare (Dischinger, Matthias, 2007, Profi t Shifting by Multinationals: Indirect Evidence from European Micro Data, University of Munich Department of Economics Discussion Paper 2007-30.); The challenges of globalization are multiple too: - globalizarea este cea mai importantă forţă în raport cu binele social în lume în prezent (Jagdish Bhagwati, In Defense of Globalization, 2004); - globalizarea este deosebit de problematică pentru că produce o polarizare a diferenţelor economice dintre oameni şi grupuri etnice (Amy Chua, World on Fire, 2004); - în timp ce pentru unii economişti globalizarea este cel mai bun medicament la nivel mondial, pentru alţii este cea mai detestabilă otravă; - investiţiile străine directe ale societăţilor multinaţionale sunt aspectul cheie al riscului generat de integrare; - globalizarea agravează efectele încrederii construite asupra integrării individuale pe piaţă: competiţia puternică indusă prin integrare în cadrul economiilor, face ca persoanele cu multe contacte comerciale să capete mai multă încredere în cei de acelaşi rang cu ei, în general (Fischer, Justina A.V., 2007, Is competition good for social trust? Cross-country evidence using micro-data, Economics Letters); - globalizarea economică şi socială afectează libertatea economică, în timp ce globalizarea politică nu conduce la astfel de consecinţe(Bjørnskov,C.,2006, Globalization and Economic Freedom: New Evidence Using the Dreher Indices, University of Aarhus); - globalizarea economică a exacerbat inegalitatea salarială în ţările dezvoltate (Dreher A., Gaston N., 2006, Has Globalisation Increased Inequality? Review of International Economics ); - indicele britanic al globalizării economice identifi că o deteriorare a şanselor unei tranziţii în piaţă pline de succes în general, cu excepţia tranziţiilor pe piaţa muncii;



- valorile globalizării impun o relaţie confl ictuală cu valorile sociale în acelaşi mod şi în ţările dezvoltate şi în cele nedezvoltate, etc.

2. Instrumente statistice de măsurare a globalizării

”When you can measure what you are speaking about, and express it in numbers, you know something about it…

If you can not measure it, you can not improve it.” - Lord William Kelvin -

În contrast cu marea importanţă în care este plasat procesul de globalizare al lumii economice, sursele şi consecinţele acesteia rămân mai puţin înţelese. În asemenea condiţii, este oare posibil să deţii o măsurare mai bună a globalizării, în locul unei defi niri mai bune a acesteia? Deşi economişti şi statisticienii nu cad de acord asupra unei defi niri exacte a globalizării, pare a exista un consens referitor la un grad şi mai mare de difi cultate în cazul cuantifi cării acesteia. Fiind un fenomen atât de multidimensional globalizarea nu este catalogată în nici măcar o singură bază de date până în anii optzeci… Axel Dreher şi indicele său KOF Index of Globalization (KOF-IG), A.T Kearney şi indicii acestuia, respectiv UK Economic Globalization Indices, de tipul ATKFP-GI (A.T. Kearney/Foreign Policy Magazine Globalization Index) sau M-GI (Modifi ed Globalization Index, ca rezultat al ideilor lui Pim Martens şi Daniel Zywietz, Rethinking Globalization, A Modifi ed Globalization Index, available from http://www.ub. unimaas.nl /ucm/e-readers/ LS212/martens.pdf, accessed 3 March 2006) şi indicele globalizării construit de către Centrul de studii ale globalizării şi regionalizării (CSGR-Index of Globalization) constituie câţiva paşi importanţi în această direcţie. Statistica de tip contemporan utilizând aceşti semnifi cativi indici agregaţi şi dezagregabili este capabilă să cuantifi ce globalizarea distribuţiilor, surselor şi efectelor teritoriale. 2.1. Indicele Axel Dreher (KOF Index of Globalization) Crearea unei baze de date comprehensive şi construirea unui indice compozit al globalizării a constituit unul din importantele rezultate ale cercetărilor pentru Axel Dreher de la KOF Swiss Economic Institute. Deoarece Alex Dreher consideră că globalizarea include factori sociali, politici ca şi economici şi aşa poate fi defi nită intensifi carea interacţiunilor de tip internaţional economic, politic, cultural, social şi tehnologic, care asigură fundamentul structurilor transnaţionale şi integrarea economică, politică şi socială a proceselor, aceasta are nevoie în mod natural de o scală globală sau de un indice.4 Oricare dintre defi niţiile succinte ale globalizării descrie trei părţi distinctive şi acelaşi lucru apare în construcţia indicelui lui Axel Dreher: - un indice pentru globalizarea economică, caracterizat prin fl uxuri



pe distanţă lungă, de bunuri, servicii, ca şi de informaţii şi percepţii ce însoţesc schimburile din piaţă:

Tabel nr 1A. Date despre integrarea economică [35%]

I. Fluxuri actuale (50%)

Comerţ (în procente din PIB)* (23%)

Investiţii directe străine (în procente din PIB)* (29%)

Investiţii de portofoliu (în procente din PIB)* (27%)

Plăţi din venituri către cetăţeni străini (în procente din PIB)* (22%)

II. Restricţionări (50%)

Bariere ascunse de import (20%)

Rată de tarifare medie (30%)

Taxe pe comerţul internaţional (in procente din venitul curent) (24%)

Restricţionări ale contului de capital (26%)

- un indice pentru globalizarea socială, exprimat prin circulaţia (diseminarea) ideilor, informaţiilor, imaginilor şi persoanelor:

Tabel nr 2C. Date despre globalizarea socială [37%]

I. Date despre contacte personale (24%)

Cheltuieli de telefonie (ieşiri –trafi c)* (31%)

Transferuri (în procente din PIB)* (9%)

Turism internaţional * (1%)

Populaţie străină (in procente din populaţia totală) (26%)

Costuri medii ale convorbirilor telefonice către SUA (33%)

II. Date despre fl uxurile informaţionale (39%)

Linii principale telefonice (per 1000 locuitori) (18%)

Deţinători de acces la Internet (per capita)* (15%)

Utilizatori Internet (ca parte din populaţie)* (18%)

Televiziune prin cablu (per 1000 locuitori) (16%)

Cotidiene (per 1000 locuitori) (16%)

Radio (per 1000 locuitori) (17%)

III. Date despre proximitatea culturală (37%)

Numărul de restaurante McDonald (per capita) (100%)

- un indice pentru globalizarea politică, descris de difuziunea politicilor guvernamentale:

Tabel nr 3B. Date despre angajamentul politic [28%]

Ambasade pe teritoriul ţării* (34%)

Participări ca membru în Organizaţii internaţionale * (34%)

Participări în misiuni ale Consiliului de securitate ONU * (32%)

Notă: Numărul din paranteze este un coefi cient de ponderare. Indicele este cuprins între 0 (non globalizat) şi 10 (globalizat).



Indicele Axel Dreher (KOF Index of Globalization)Figura nr 1

Sursa:http://globalization.kof.ethz.ch/

Metodologia indicelui include principiile statistico-matematice ale construcţiei şi ale calculului indicelui. Indicele KOF urmăreşte precizia şi acurateţea statistică: - variabile transformate pe o scală de la 1-100, unde valorile ridicate reprezintă o mai mare globalizare, - coefi cienţi de ponderare determinaţi prin metoda PCA (normalizarea panelului), - lipsa valorilor este interpolată liniar, - indicele general este declarat ca inexistent dacă lipsesc mai mult de 1/3 din datele sale, - rezultate prezentate pentru 122 de ţări, pentru perioada 1970-2005. Începând cu versiunea KOF-Index of Globalization (2002), variabilele originale au fost transformate în indici folosind formula:

Indicele Axel Dreher (KOF-Index of Globalization) = i min

1 max min

V - V10

V - V

n

ii

w=

×

∑ (1)

Formula aceasta are dezavantajul major că orice coefi cient de ponderare din cadrul indicelui este într-o oarecare măsură afectat de distribuţia sa. Ca o consecinţă, rezultatele au fost uneori infl uenţate de către valori extreme secundare şi de către valorile lipsă. Dacă apare o schimbare metodologică,variabilele trebuie să fi e normalizate pentru fi ecare an în parte. Normalizarea realizată pentru întreaga perioadă oferă o mai bună comparabilitate în timp. Prima anexă include date în anul 2007, pentru 122 de state în ceea ce priveşte KOG Globalization Index.



Ierarhizarea rangurilor celui mai recent indice produs este bazată pe datele anului 2004, dar publicate în 2007. (Anexa A). 2.2. Indicele A.T Kearney (A.T. Kearney Globalization Index) Indicele A.T. Kearney este o simplă combinaţie de forţe ce conduc la integrarea ideilor, persoanelor şi economiilor la nivelul întregii lumi. Indicele este compus din patru componente majore: integrarea economică, contacte personale, tehnologie şi angajament politic, fi ecare produsă dintr-un număr determinat de variabile. Numărul total de variabile folosit în agregarea indicelui globalizării este de 12 variabile determinante şi o aproximare fi nală de 36, incluzând anul observării, ţara şi codul de ţară . Variabilele rămase refl ectă direcţia comerţului, investiţiile străine directe, călătoriile, investiţii de portofoliu şi convorbiri internaţionale. Indicele cuantifi că integrarea economică prin combinarea de date despre patru variabile cheie denumite comerţ, investiţii străine directe, investiţii de portofoliu şi plăţi şi încasări din venituri. Contactele personale sunt marcate de imaginea călătoriilor şi a turismului internaţional, de convorbirile telefonice internaţionale, transferurile unilaterale personale şi remiterile de sume peste graniţă (incluzând remiterile salariale, compensaţiile acordate salariaţilor şi alte transferuri personale şi neguvernamentale). Conectivitatea tehnologică ia în calcul numărul utilizatorilor de internet, al deţinătorilor de acces la Internet şi al serverelor prin care tranzacţiile sunt encriptate şi transmise la destinaţie. În fi nal, angajamentul politic include participarea ca membru a fi ecărui stat într-o varietate de organizaţii internaţionale reprezentative, contribuţiile fi nanciare şi în personal în cadrul misiunilor de securitate ONU, ratifi carea unor tratate multilaterale selectate, sumele totale ale transferurilor guvernamentale ca plăţi sau încasări. Numai doi dintre indicatorii de angajament politic rămân ca indicatori absoluţi: participarea ca membru în organizaţii internaţionale şi numărul de tratate ratifi cate. Indicele A.T. Kearney este bazat pe normalizarea variabilelor individuale şi agregarea sub-secvenţială utilizând un sistem de ponderare “ad-hoc”, respectiv:

Indicele lui A.T. Kearney (ATK-GI ) = (2) unde i şi t indică ţara şi perioada de timp, m şi j sunt situate în şi între variabilele componente majore, ωm sunt coefi cienţii de ponderare ataşaţi fi ecărei variabile contributive X, ωj sunt coefi cienţii de ponderare ataşaţi fi ecărei componente, min şi max sunt valori de tip minimum şi maximum ale respectivelor variabile, în cadrul ţărilor şi a unui anumit an dat. În cadrul indicelui de bază fi ecăreia dintre cele 12 variabile determinante ale acestuia li se dau coefi cienţi de ponderare egali (w = 1). În



cazul alternativ, unui număr de variabile li se dublează coefi cienţii de ponderare (w = 2). În mod ideal coefi cienţii de ponderare ar trebui să fi e diferiţi de la ţară la ţară şi în raport cu timpul. O abordare alternativă ar putea fi aceea de a utiliza analiza componentelor principale sau a factorilor pentru a cuantifi ca un indice fi nal al globalizării5. Această metodă de calcul oferă cel puţin o soluţie pentru modelul următor:

(3)

unde X este o matrice a lui J (j = 1, 2, …, J) sau a scorurilor factorilor, βj este modelul factorial şi e variabila reziduală. Trebuie minimizată suma tuturor pătratelor variabilelor reziduale, a distanţelor de la fi ecare punct la prima axă principală. Indicele A.T. Kearney este rezultatul unui studiu anual care estimează dimensiunea care conexează mai mult sau mai puţin global şi cele mai populate naţiuni ale lumii. Cele 72 de state ordonate conform rangurilor indicelui globalizării în varianta A.T. Kearney, pentru 2007 (Anexa B), acoperă 97 de procente din PIB-ul mondial şi 88 de procente din populaţia lumii. Regiunile lumii, incluzând şi ţările dezvoltate şi cele nedezvoltate sunt acoperite pentru a oferi o imagine comprehensivă şi comparativă a integrării globale.

2.3. Indicele Centrului pentru Studierea Globalizării şi Regionalizării (CSGR-GI) Realizat sub consultanţa lui A.T. Kearney în ceea ce priveşte construcţia, CSGR -Globalization Index măsoară dimensiunile economice, sociale şi politice ale globalizării pentru mai mult de 200 de state, pe o bază anuală, în perioada ce începe din 1982 şi combină toate acestea într-un indice general, sau un scor, pentru fi ecare din aceste state. Procedura de construire a celor trei sub-indici ai globalizării (economic, social şi politic) este una în cinci-paşi: selecţia variabilelor relevante ale indicelui, găsirea unor soluţii de rezolvare a unor aspecte cantitative pentru măsurarea numerică, normalizarea măsurilor cantitative, calculul mediei sau coefi cientului de ponderare mediu al variabilelor normalizate, care se transformă în fi nal, într-un scor pentru fi ecare ţară în parte, anual şi scorurile numerice fi nale care sunt folosite pentru a determina rangul fi ecărei ţări. Valorile indexului globalizării (generală, economică, socială şi politică) sunt detaliate şi disponibile pentru toate ţările şi regiunile lumii (Anexa C).



Tabel nr. 4Variabilele indicelui globalizării de tip CSGR (CSGR - Globalization Index)*

Sub-indice pentru globalizarea economică * (construit din patru variabile)

Comerţ Exporturi plus importuri de bunuri şi servicii,ca procent din PIB

Investiţii străine directe Fluxuri de intrare şi de ieşire al investiţiilor străine ca procent din PIB

Investiţii de portfoliu Fluxuri de intrare şi de ieşire al investiţiilor de portofoliu ca procent din PIB

VenituriCompensaţii salariale plătite nerezidenţilor salariaţi plus cele plătite salariaţilor rezidenţi ce lucrează în străinătate ca procent din PIB

Sub-indice pentru globalizarea socială* (construit din nouă variabile)

Populaţia străină Stocul de populaţie străină ca % din populaţia totală

Fluxuri de străini Fluxuri de imigranţi ca % din populaţia totală

Remiteri salariale Remiteri salariale (încasări) ca procent din PIB

Turişti Număr de turişti (sosiri şi plecări) ca % din populaţia totală

Convorbiri telefonice Trafi c internaţional al convorbirilor telefonice (minute per capita)

Utilizatori Internet Utilizatori de Internet ca % din populaţia totală

Filme Număr de fi lme importate şi exportate

Cărţi / ziare Suma valorică totală pentru cărţi / ziare importate şi exportate per capita

Poştă Număr de scrisori internaţionale primate şi expediate per capita

Sub-indice pentru globalizarea politică * (construit din trei variabile)

Ambasade Număr de ambasade străine în ţară

Misiuni ONU Număr de operaţii ONU pentru menţinerea păcii în care ţara participă

Organizaţii Număr de participări ca membru în organizaţii internaţionale

Ultima valoare a indicelui CSGR pentru România este 0,419 (în anul 2006 pentru 2004). http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/csgr/index/.Chiar dacă există trei indici, tot mai rămâne un element simplu care lipseşte din impresionanta literatură a globalizării: o metodă unică de cuantifi care a acesteia, acceptată şi bine dezvoltată în continuare.

3. Globalizarea statisticii

Deosebirile apărute între cele cinci tipuri de reţele sociale-spaţiale complet diferite ale interacţiunii sociale în cadrul lumii contemporane ordonate dec tip: local, naţional, internaţional, transnaţional şi global au fost ilustrate de către Michael Mann’s încă din anul 1997. Astfel reţelele de tip local şi naţional se referă la relaţiile constituite la un nivel sub-naţional or încadrate în spaţiul statului naţional, reţelele de tip internaţional implică relaţii între reţele constituite de tip naţional şi/sau statal, reţelele de tip transnaţional sunt rezultatul abilităţilor de a opera fără a face referire la graniţe sau fără a fi afectate de aceste graniţe şi reţelele de tip global acţionează mai mult sau mai puţin pe baze extinse la nivelul întregii lumi. În secolele trecute, de tip medieval, reţelele locale şi transnaţionale erau mult mai semnifi cative decât reţelele naţionale sau internaţionale, dar în prezent, statul naţional vine să constituie mod fundamental şi naţionalul şi întreaga lume sau globalul şi astfel se pot semnifi ca economiile internaţionale.



Un proces interesant subliniază dezvoltarea internaţională, transnaţională şi, în fi nal, globală a statisticii. Fenomenul a fost deja evidenţiat de ultimele decenii de asemenea de către metodologiile statistice ale instituţiilor (reţelelor) ONU şi Eurostat. Două exemple sunt într-adevăr remarcabile: indicele dezvoltării umane (IDU) al PNUD ca indice al globalizării ce reprezintă măsura speranţei de viaţă, a gradului de instruire şi educaţie şi a standardului de viaţă pentru ţările din întreaga lume şi indicele armonizat al preţurilor bunurilor de consum (IAPC) produs de către Eurostat, destinat comparaţiilor internaţionale ale infl aţiei cuantifi cate prin preţuri de consum pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene. În primul rând, IDU ca indice al ONU semnifi că măsurarea standard a bunăstării şi este folosit pentru a determina şi confi rma dacă o ţară este una de tip dezvoltat, în curs de dezvoltare sau subdezvoltată şi astfel să cuantifi ce impactul politicilor economice asupra calităţii vieţii. Pentru a avea relevanţă acest demers cere globalizarea celor mai ridicate standarde de calitate statistică în ceea ce priveşte calitatea, consistenţa, transparenţa şi responsabilitate. Diverşi paşi sunt parcurşi în fi ecare an pentru a asigura menţinerea calităţii ridicate şi a încrederii în indicele dezvoltării umane şi toţi aceşti paşi includ globalizarea statisticii implicate, de la parteneriatele cu multe dintre agenţiile naţionale şi internaţionale, la înţelegerea modalităţi în care datele prezentate în cadrul tabelelor de indicatori ai IDU sunt culese statistic şi cum acestea din urmă ar putea fi folosite şi interpretate. Chiar şi câteva dintre importantele mecanisme care au fost adoptate de către Ofi ciul Raportului de Dezvoltare Umană (ORDU) nu sunt altceva decât alte dovezi ale globalizării statisticii. În afara echipei de statisticieni califi caţi care au construit IDU un Consiliu Seniorial Statistic de Consultanţă revizuieşte toată această activitate statistică. Ce demonstraţie ar putea fi mai relevantă pentru globalizarea statisticii decât cazul în sine al acestui grup de statisticieni recunoscuţi în plan internaţional care constituie un panel de consultanţă statistică, în timp ce un proces de analiză colegială şi revizuire metodică este realizat de către ofi ciile de statistică naţionale şi internaţionale, ca şi de organizaţiile internaţionale? De multe ori globalizarea statisticii este rezultatul fi resc al unui tratat sau al unei convenţii. Astfel indicele armonizat al preţurilor bunurilor de consum (IAPC) este folosit pentru evaluarea infl aţiei ca un criteriu de convergenţă impus prin articolul 121 al Tratatului de la Amsterdam şi de către Banca Centrală Europeană (BCE) în aprecierea stabilităţii preţurilor pentru scopuri ale politicii monetare. BCE defi neşte stabilitatea preţurilor pe bazele ratei anuale a cursurilor de schimb în arealul monedei unice. IAPC şi arealul său transnaţional devin astfel expresia globalizării statistice, datorită standardelor de armonizare, aceluiaşi indice de preţ de tip Laspeyres şi aceleiaşi metode de calcul, clasifi cării comune de tip COICOP, informaţiilor statistice



şi publicării lor similare ca periodicitate, utilizării unei perioade de referinţă identice în cadrul indicelui (2005=100), şi chiar similarităţilor de neajustare. România prin INS s-a aliniat la programul de calcul al IAPC, un indice care a fost impus la aceeaşi dată la care s-a asigurat moneda unică, 1 ianuarie 2000, şi care reprezintă atât o globalizare a statisticii, cât şi o modalitate de comparare internaţională a infl aţiei între statele membre ale U.E., cu mult înainte de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană. În fi nal, întrebarea care descrie adecvat globalizarea, o întrebare pe care mulţi statisticieni şi economişti o pun rămâne una foarte simplă: Este aceasta oare bună sau rea pentru lume în întregul ei ? Globalizarea statisticii şi bineînţeles a economiei se afl ă într-un proces de ascensiune, o treime a statelor lumii sunt de asemenea într-un proces de creştere a puterii lor economice şi lumea este mai interconectată ca oricând. Nici o altă ţară membră ONU şi U.E., nici chiar PNUD sau Eurostat, nu au impus României să-şi globalizeze statistica dar cerinţele interne, politice, statistice, sociale şi economice au făcut-o cu certitudine, într-o Europă şi o lume nouă din care economia noastră naţională face şi ea parte, cât mai natural posibil… Globalizarea fi ind un fenomen complex, acest articol este doar o încercare de a identifi ca indicii principali capabili să cuantifi ce un proces ce implică componente multidimensionale atât de variate. Există o eterogenitate a gradului de globalizare temporală şi spaţială, de-a lungul statelor şi regiunilor lumii, tot aşa ca şi între state ca atare. O viitoare schimbare a tendinţei acestei multiplicări instrumentale în statistica globalizării este tot atât de posibilă ca şi o accentuare a globalizării statisticii.



Note şi bibliografi e

1. Mă întreb ce va ştii oare fi ecare în 2009? Krugman Paul in Understanding

Globalization, book Review, The Washington Monthly, Volume 31, Issue 6, 1999

2.Jan Scholte este co-director al Centrului pentru Studierea Globalizării şi

Regionalizării (CSGR)

3.Sursa este UC Atlas of Global Inequality (http://ucatlas.ucsc.edu/glossary.html)

4.Heshmati Almas, (2006), Measurement of a Multidimensional Index of Globalization,

Global Economy Journal:vol.6:Iss.2Availableat:http://www. bepress.com/gej/vol6

/iss2/1

5.Există o tehnică multivariată pentru examinarea relaţiilor dintre variabilele

cantitative separate, realizată pentru prima dată de către Pearson în 1901 şi mai târziu dezvoltată

de către Hotelling în1933.Pierre-Richard Agénor a folosit comerţul şi deschiderea fi nanciară

pentru a calcula un indice al globalizării bazat pe acest tip de analiză.

Agenor, Pierre-Richard, (2003), Benefi ts and Costs of International Financial

Integration: Theory and Facts. World Economy 26

Bhagwati Jagdish (2004), In Defense of Globalization, Oxford University Press.

Chua Amy, (2004), World on Fire: How Exporting Free Market Democracy Breeds

Ethnic Hatred and Global Instability New York: Anchor

Diewert Erwin (2002), Harmonized indexes of consumer prices. Their conceptual

foundations, Working paper no.130, European Central Bank

Friedman Thomas, (1999), The Lexus and the Olive Tree, Harper Collins, London,

(2005), The World Is Flat: A Brief History of the Twenty-First Century, Farrar, Straus and

Giroux

Heshmati Almas (2006), Measurement of a Multidimensional Index of Globalization,

Global Economy Journal:vol.6:Iss.2Available at:http://www.bepress.com/gej/vol6/iss2/1

Krugman Paul, Venables Anthony,(1995), Globalization and the Inequality of

Nations, NBER Working Papers 5098, National Bureau of Economic Research, Inc.

Lockwood Ben, Redoano Michela(2005),The CSGR-Globalisation Index:an

Introductory Guide, Centre for the Study of Globalisation and Regionalisation Working Paper

155/04

Lockwood Ben, (2004), How Robust is the Foreign Policy-Kearney Globalization

Index?, The World Economy 27,

Mann, Michael, (1997), Has Globalization Ended the Rise of the Nation-state?,

Review of International Political Economy

Randolph Jan (august 2001),G-Index: Globalization Measured, available from http://

www. worldmarketsanalysis.com/pdf/g_indexreport.pdf; Internet, accessed 3 March 2006

Stiglitz Joseph, (2003), Globalization and Its Discontents, New York, W.W. Norton

& Company,

*** United Nations Statistics Division (2006), Statistical Yearbook



Anexa AIndicele Axel Dreher (KOF Index of Globalization) cuantifi cat în 2007 pentru 2005

Country 2005 Romania 65.31

Source:http://globalization.kof.ethz.ch/

Anexa B

Extras din Globalization Index Rankings (December 2007) Kearney Globalization Index (ATK-GI)–Indicele GI ierarhizează România pe locul 36. Sursa:http://www.atkearney.co

Anexa C

Indicele general CSGR (scorul pe regiuni în 2006 pentru 2004)Code Name CSGR Globalization Index

eap East Asia and Pacifi c 0,524

eca East Europe and Central Asia 0,376

lac Latin America and Caribbean 0,286

mena Middle East and North Africa 0,313

na North America 0,872

sa South Asia 0,394

ssa Sub Sahara Africa 0,270

we West Europe 0,754

Source: http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/csgr/

Indicele general CSGR şi sub-indicii aferenţi (2006 pentru 2004)Overall CSGR index and sub-indices (score) CSGR Globalization IndexWorld Globalization Index 0,675Economic Globalization 0,140Social Globalization 0,424Political Globalization 0,697

Source: http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/csgr/



STATISTICS OF GLOBALIZATION AND GLOBALIZATION OF STATISTICS

PhD Univ Lecturer Gheorghe Săvoiu University of Pitesti, Romania PhD Univ Lecturer Constantin Postică ASEM - Chisinau, Moldova PhD Univ. Assistant Mladen Cudanov University of Belgrade, Serbia

Abstract Statistics has in the recent years turned numerous new scientifi c aspects and measured fi elds into domains of fruitful interdisciplinarity. Thus even globalization has been statistically described either like the cause of much turbulence and change, or like the umbrella term for the collective effect or the change itself. In this paper there are mentioned some statistical instruments for measurement of globalization, such as composite indices of globalization, as well as the globalization of statistics as a science itself, in European and international area. First of all author illustrates some of the main acceptations and specifi c focuses of the concept of globalization. It is no secret that globalization is revolutionizing the world. The distinction between quantitative and qualitative globalization is made by specifi c statistical instruments and from this category HDI and HICPs have been selected as relevant examples for the globalization of statistics. In this context,the globalization of statistics will be another main trend in the new century. Key words: globalization, statistics, multidimensional index of globalization, index of economic, social and political globalization, HDI, HICPs.

1. Introduction

1.1. The Past as a Prologue to the Present of Globalization The process of globalization has been observed in economy, for a prolonged period. The fi rst great expansion of European capitalism and of the globalization took place in the XVIth century, following the fi rst circumnavigation of the earth in 1519 to 1521. Globalization is a phenomenon with roots during the period of Industrial Revolution in 1789, since history identifi es the period of globalization (1870- 2007) into four distinct and cyclical phases: the fi rst period of globalization between 1870 and 1913, the deglobalization period of 1913-1950, the golden age of 1950-1973 and fi nally the second wave of globalization of 1973 onward. The current wave of globalization has been driven by the new set of factors, such as, diversifi cation of fi nancial services, emergence of modern transportation and communication technologies, collapse of Eastern Bloc and the success stories of the small East Asian economies. Transnational capitalism becomes more active and ready to build up global production network due to the effort of the third generation of technological changes. The fi rst modern legitimateness of what would become economic globalization was

Statistical Theory


made on the universalist bases of the “law of nations,” a derivation from “natural law” as it was conceptualized in the thirteenth century by Thomas Aquinas and interpreted by his sixteenth-century Scholastic successors, the Spanish and Jesuit jurists of the so-called School of Salamanca. Even under contemporary conditions of the so-called secularization of international law, legitimateness of globalization retains traces of its original religious roots. The economic world has seen many global visions which come and go during last three decades. The year 1979 was the beginning of the renaissance of the Malthusian world, when the energy crisis was just the beginning of a global struggle for ever-scarcer resources, in 1989 the new globalizing story was the struggle for the key manufacturing sectors, and the winners those countries with coherent top-down industrial policies and whose companies weren’t subject to the short-term pressures of fi nancial markets, and in 1999 put the world face to face with a global knowledge economy, where only those countries that tear down their walls, and open themselves to the winds of electronic commerce, have indeed succeeded1... Nowadays there are too many and somehow different defi nitions of globalization. The Economist review has called globalization “the most abused word of the new XXIst century.” For the common sense globalization means something without borders, like natural moving towards a better living in a borderless world. Globalization became the greater movement of people, goods, capital and ideas due to increased economic integration which in turn is propelled by increased trade and investment in a global world too. A great majority from all of the contemporary economists agree that globalization is caused, at least, by four fundamental forms of capital movement or fl ows, as follows: I. Human Capital (i.e. Immigration, Emigration, Deportation, etc.) II. Financial Capital (i.e. Aid, Equity, Debt, Credit & Lending, etc.) III. Resource Capital (i.e. Energy, Metals, Minerals, etc.) IV. Power Capital (i.e. Security Forces, Alliances, Armed Forces, etc.) The development of the internet made possible the organization of business on a global scale with greater facility than ever before.

1.2. Problems of Defi ning Globalization The lack of an agreed upon and precise meaning for globalization is not because no one has ever defi ned globalization, but for there are numerous defi nitions presented in scientifi c literature. How can policy makers, academics, and business people effectively converse concerning a concept that has no clear meaning? A good analysis of this question was made by Jan Scholte2, who has discovered fi ve main and distinct acceptations of globalization. These fi ve generally accepted meanings have been presented and still used in current sciences and specifi c literatures to represent: - internationalization, describing the trade of goods (cross-border), capital or relationships between countries (a growth in international exchanges and interdependence of economies) and also the internationalization of governance as in global public policy or global governance of technology; - liberalization, underlining the process of removing government-imposed restrictions on movements between countries in order to create an open /borderless world;

Statistical Theory


- universalization, as a result of a process of rapid innovation and technological change which allows the increasing integration of economies around the world and the movement of people, goods, services and ideas across boundaries; - modernization, understood as a process, whereby the social structures of the capitalism world, free markets and industrialism, are spread across the globe and destroy or replace the pre-existing social structures and culture; - deterritorialization of the world, as a consequence to a new reality, in which space is no longer mapped in terms of physical geography to include distances and borders. Despite an incredible number of opinions about this subject, three defi nitions still remain essential, and these must be detailed as follows: A. Thomas Friedman’s defi nition, an economic journalist and a Pulitzer Prize winning: “The inexorable integration of markets, nation-states, and technologies to a degree never witnessed before in a way that is enabling individuals, corporations, and nation-states to reach around the world farther, faster, deeper, and cheaper than ever before the spread of free-market capitalism to virtually every country in the world.” (The Lexus and the Olive Tree,1999). Globalization’ signifi cance generates a new paradigm which includes Integration (of nations, markets and technologies), the World Wide Web (commonly shortened to the Web as a system of interlinked, hypertext documents accessed via the Internet), free markets, global culture, speed (megabits per seconds) and power of individuals. Finally, globalization is nothing else but a phenomenon which rises above physical geography and thus “fl attens” the world through a process which evens out capabilities and expands markets (The World is Flat, 2005). B. Joseph Stiglitz’s defi nition, a well-known economist, winner of the Nobel Prize: “Globalization is the closer integration of the countries and peoples of the world ... brought about by the enormous reduction of costs of transportation and communication, and the breaking down of artifi cial barriers to the fl ows of goods, services, capital, knowledge, and people across borders.” (Globalization and its Discontents, 2002) C. An institutional defi nition or International Monetary Funds (IMF’s defi nition): Economic globalization is a historical process, the result of human innovation and technological progress. It refers to the increasing integration of economies around the world, particularly through trade and fi nancial fl ows (Globalization: threat or opportunity, 2000) The contemporary globalization or up today global integration means a widening, deepening and speeding up of interconnectedness in all aspects of social life from the cultural to the criminal, the fi nancial to the spiritual. The main dimensions of globalization can usefully be analyzed separately even though they may have powerful interconnections, from the economic globalization (the greater global connectedness of economic activities, through transnational trade, capital fl ows and migration), to the environmental globalization (the increasingly global effects of human activity on the environment), to cultural globalization (connections among languages, ways of living, and fears of global homogeneity through the spread of North American and European languages and culture) or to the political globalization (the wider acceptance of global

Statistical Theory


political standards such as human rights, democracy, labor standards, environmental standards, as well as the greater coordination of actions by governments and other institutions across the globe).

1.3. Some threats, opportunities and challenges of the Globalization Globalization is not a single causal mechanism but a complex and even contradictory trend resulting from many causal processes. A great majority of participants in the globalization debate have often seemed a good deal clearer about the implications of globalization, than about its defi nition. Since globalization has become an area of widespread public interest, much effort has been devoted toward understanding the threats, opportunities and challenges which globalization presents. Some of the recent threats are described using econometrical and statistical models, as follows: - globalization exposes industrial economies to free markets in goods and capital, and to competition in global markets, stemming from both developed; - globalization increases worker insecurity even in advanced economies; - globalization increases government size (Sameti, Morteza, 2004, Globalization and Size of Government Economic Activities, Isfahan University); - globalisation has increased income inequality (Gaston Noel,Gulasekaran Rajaguru, 2007,Has Globalisation increased Australian inequality?GDC Working Paper 7); - globalization and democracy increase ethnic violence in countries without market-dominant minorities (Bezemer, Dirk and Richard Jong-A-Pin,2007, World on Fire?Democracy,Globalization and Ethnic Violence, University of Groningen) - the fall in unemployment since 1995 would have increased infl ation by 2.5 percentage points per year if it had not been offset by immigration (Bentolila Samuel, Dolado Juan Juan Jimeno, 2007,Does Immigration Affect the Phillips Curve?Some Evidence for Spain); - globalization reduces entrepreneurial activity in low income countries (Vinig, G.T. J. de Kluijver, 2007, Does Globalization Impact Entrepreneurship? Comparative Study of Country Level Indicators,PrimaVera Working Paper 2007-16, University of Amsterdam); - globalization impacts negatively on state power and generates new entrance into multilateral governance arrangements. The globalization’s opportunities, after a detailed mathematical and statistical analysis seem to be very important today, and some of these are described in the next lines: - globalization increases life expectancy (Ekman, Björn, 2003, Globalization and Health: An Empirical Analysis Using Panel Data, Lund University); - political globalization does not robustly affect the volatility of macroeconomic policy (Sirimaneetham, Vatcharin, 2006,Explaining policy volatility in developing countries, University of Bristol Discussion Paper No. 06/583); - globalization reduces water pollution (Lamla, Michael, 2006, Long-run Determinants of Pollution: A Robustness Analysis, ETH Zurich); - globalization may be helping to stabilize real GDP and hence infl ation (Ihrig Jane, Kamin Steven, Lindner Deborah, Marquez Jaime, Some Simple Tests of

Statistical Theory


the Globalization and Infl ation Hypothesis); - globalization does not affect government spending, taxes on labour, and taxes on consumption (Dreher,Axel,2006, The Infl uence of Globalization on Taxes and Social Policy–an Empirical Analysis for OECD Countries, European Journal of Political Economy 22,1:179-201); - globalization reduces infl ation (Pehnelt, Gernot, 2007, Globalisation and Infl ation in OECD Countries, Jena Economic Research Paper 55); - globalization does not affect economic growth (Bergh, Andreas and Martin Karlsson, 2007, Government size, growth and economic freedom in rich countries, prepared for 2007 World Meeting of the Public Choice Society); - economic and political globalization helps to reduce bank risk in developed countries, while in non-developed countries, political globalization increases bank risk (Buch, Claudia, Gayle DeLong & Katja Neugebauer, 2007, International Banking and the Allocation of Risk, IAW Discussion Paper 32); - globalization reduces the number of military interstate disputes (Choi, Seung-Whan, 2007, Beyond Neo-Kantianism: Peace through Globalization ?University of Illinois); - globalization involves an increasing spatial and temporal integration of the division of labour on a world scale; - globalization means bigger markets, bigger profi ts which leads to greater wealth for investing in development and reducing poverty in many countries of the world; - globalization increases profi ts before taxes (Dischinger, Matthias, 2007, Profi t Shifting by Multinationals: Indirect Evidence from European Micro Data, University of Munich Department of Economics Discussion Paper 2007-30.); Challenges of globalization are multiple too: - globalization is the most powerful force for social good in the world today (Jagdish Bhagwati, In Defense of Globalization, 2004); - globalization is terribly problematic for it exaggerates the economic differences between people, and between ethnic groups (Amy Chua, World on Fire, 2004); - meanwhile to some economists globalization is the world’s best medicine, to others, it is a vile poison; - foreign direct investment (FDI) by multinational enterprises (MNEs) is the key aspect of integration generating risk; - globalization aggravates the trust-building effect of individuals’ market integration: stronger competition induced through integration into the international economy makes persons with many commercial contacts trust more strongly in their peers in general (Fischer, Justina A.V., 2007, Is competition good for social trust? Cross-country evidence using micro-data, Economics Letters); - economic and social globalization affect economic freedom, while political globalization does not lead to similar consequences (Bjørnskov, Christian, 2006, Globalization and Economic Freedom: New Evidence Using the Dreher Indices, University of Aarhus); - economic globalisation have exacerbated wage inequality in developed countries (Dreher, Axel, Noel Gaston, 2006, Has Globalisation Increased Inequality? Review

Statistical Theory


of International Economics ); - U.K. economic globalization index shows a deterioration of the chances for a successful transitions on the market in general, with only one exception: labour market; - globalization values impose a confl icting relation with social values in developing and developed countries alike, etc.

2. Statistical Instruments For Measurement Of Globalization

”When you can measure what you are speaking about, and express it in numbers, you know something about it.

If you can not measure it, you can not improve it.” - Lord William Kelvin -

Despite the great importance that is placed on the globalization process of the world economy, its sources and consequences remain poorly understood. In such conditions is it possible to have a better measurement of globalization instead of a better defi nition? Although the economist and statisticians does not agree on the precise defi nition of globalization, there seems to be a consensus that it is more diffi cult, in its quantifi cation case… Being such a multidimensional phenomenon, globalization is not cataloged in any unique database, until ’80. Axel Dreher and its KOF Index of Globalization (KOF-IG), A.T Kearney and its Economic Globalization Indices like ATKFP-GI (A.T. Kearney/ Foreign Policy Magazine Globalization Index) or M-GI (Modifi ed Globalization Index, as a result of the new ideas of Pim Martens and Daniel Zywietz, Rethinking Globalization, A Modifi ed Globalization Index, available from http://www.ub.unimaas.nl/ucm/e-readers/LS212/ martens.pdf, accessed 3 March 2006), and Index of Globalization’s constructed by the Centre for the Study of Globalization and Regionalization (CSGR-GI) are important steps in this direction. Contemporary statistics, using these signifi cant composite and decomposable indices, is able to quantify globalization’s distributions, sources and territorial impacts.

2.1. Axel Dreher Index (KOF Index of Globalization) Creation of a comprehensive globalization database and construction of a composite and decomposable index of globalization was an important research issue for Axel Dreher from KOF Swiss Economic Institute. Because Alex Dreher considers that globalization includes social, political as well as economic factors and so it may be defi ned as the intensifi cation of cross-national economic, political, cultural, social and technological interactions that lead to the establishment of trans-national structures and the integration of economic, political and social processes, it needs natural a global scale or an index.4 Every short defi nitions of globalization describes three distinctive parts and so is the Axel Dreher Index construction: – an economic globalization index, characterized as long distance fl ows of goods, capital and services as well as information and perceptions that accompany market exchanges:

Statistical Theory


Table no 1A. Data on Economic Integration [35%]

I. Actual Flows (50%)

Trade (in percent of GDP)* (23%)

Foreign Direct Investment (in percent of GDP)* (29%)

Portfolio Investment (in percent of GDP)* (27%)

Income payments to foreign nationals (in percent of GDP)* (22%)

II. Restrictions (50%)

Hidden Import Barriers (20%)

Mean Tariff Rate (30%)

Taxes on International Trade (in percent of current revenue) (24%)

Capital Account Restrictions (26%)

– an index for social globalization, as the spread of ideas, information, images and people:

Table no 2B. Data on Political Engagement [28%]

Embassies in Country* (34%)

Membership in International Organizations* (34%)

Participation in UN Security Council Missions* (32%)

– an index for political globalization, characterized by a diffusion of government policies:

Table no 3C. Data on Social Globalization [37%]

I. Data on Personal Contact (24%)

Outgoing telephone traffi c* (31%)

Transfers (in percent of GDP)* (9%)

International Tourism* (1%)

Foreign Population (in percent of total population) (26%)

Telephone Average Costs of Call to USA (33%)

II. Data on Information Flows (39%)

Telephone Mainlines (per 1000 people) (18%)

Internet Hosts (per capita)* (15%)

Internet Users (as a share of population)* (18%)

Cable Television (per 1000 people) (16%)

Daily Newspapers (per 1000 people) (16%)

Radios (per 1000 people) (17%)

III. Data on Cultural Proximity (37%)

Number of McDonald’s Restaurants (per capita) (100%)

The number in parenthesis indicates the weight and all range are between 0 and 10 (not or full globalized)

Statistical Theory


Axel Dreher Index (KOF Index of Globalization) Figure no 1


Index’s methodology includes statistical-mathematical principles of construction and calculation of the index. KOF-Index strictly follows the statistical precision and accuracy: -variables transformed on 1-100 scale, where higher values represent more globalization, -weights determined by PCA (panel normalization), -missing values linearly interpolated, -overall Index reported as missing if more than 1/3 of its data (weight) is missing, -results in data for 122 countries, and period 1970-2005. Since the 2002 version of the KOF- Index of Globalization, the original variables have been transformed to indices employing the formula:

Axel Dreher Index KOF- Index of Globalization = i min

1 max min

V - V10

V - V

n

ii

w=

×

∑ (1)

This has the major disadvantage that a variables’ actual weight in the index is to some extent affected by its distribution. As a consequence, the results were sometimes driven by extreme outlying observations and missing values. If there was a methodological change, the variables must be normalized for each particular year. Normalizing over the whole period yields better comparability over time. The fi rst appendix includes data for the year 2007 for 122 countries as provided by the KOF Globalization Index. The ranking of the last index is based on data for the year 2004, but published in 2007 (Appendix A).

2.2. A.T Kearney Index (A.T. Kearney Globalization Index) A.T. Kearney Globalization Index is a simple combination of forces driving the integration of ideas, people, and economies worldwide. It is composed of four major components: economic integration, personal contact, technology, and political engagement, each generated from a number of determinant variables. The total number of variables used in the computation of the globalization index is 13 determinant

Statistical Theory


variables and a fi nal approximation of 36, including year of observation, country, and country codes. The remaining variables refl ect the direction of trade, FDI, travel, portfolio investment, and international calls. The index quantifi es economic integration by combining data on four key variables namely trade, foreign direct investment (FDI), portfolio capital fl ows, and income payments and receipts. Personal contact is charted by looking at international travel and tourism, international telephone calls, and cross-border remittances and personal transfers (including worker remittances, compensation to employees, and other person-to-person and nongovernmental transfers).Technological connectivity counts the number of Internet users, Internet hosts, and secure servers through which encrypted transactions are carried out. Finally, political engagement includes each country’s memberships in a variety of representative international organizations, personnel and fi nancial contributions to U.N. peacekeeping missions, ratifi cation of selected multilateral treaties, and amounts of governmental transfer payments and receipts. Only two of the political engagement indicators remain as absolute numbers: memberships in international organizations and number of treaties ratifi ed. A.T. Kearney Globalization Index is based on normalization of individual variables and subsequent aggregation using an ad hoc weighting system as follows:

A.T. Kearney Globalization Index (ATK-GI ) = (2) where i and t indicate country and time periods, m and j are within and between major component variables, ωm are the weights attached to each contributing X-variable, ωj are weights attached to each component, min and max are minimum and maximum values of respective variables across countries in a given year. In the basic index each of the 12 determinants of the index are given equal weight (w =1). In the alternative case, a number of variables were given double weights (w=2). Ideally the weights should differ by countries and over time. An alternative approach could be to use principal component analysis or factor analysis to compute an index of globalization5. This method of computation gives a least a solution to following model:

(3)

where X is the matrix of J (j = 1, 2, …, J) factor scores, βj is the factor pattern and e residuals. Here it must be minimized the sum of all the squared residuals, distances from the point to the fi rst principal axis. The A.T. Kearney Globalization Index – (Foreign Policy Index) is the result of an annual study that assesses the extent to which the world’s most populated nations are becoming more or less globally connected. The 72 countries ranked in the 2007 Globalization Index (Appendix B) account for 97 percent of the world’s gross domestic product (GDP) and 88 percent of the world’s population. Major regions of the world, including developed and developing countries, are covered to provide a comprehensive and comparative view of global integration.

Statistical Theory


2.3. Study of Globalization and Regionalization’s Index (CSGR-GI) Made under the A.T.Kearney consultancy in constructing, CSGR-Globalization Index measures the economic, social and political dimensions of globalization for more than 100 countries on an annual basis over the period since 1982, and combines these into an overall globalization index, or score, for each of these countries. There is a standard fi ve-step procedure in constructing the three separate sub-indices of globalization (economic, social, and political): the selection of relevant variables of the index, the solving of some quantitative aspects for numerical measures of these variables are found, normalization of the quantitative measures, calculus of the average or weighted average of the normalized variables, which gives a numerical score for each country in each year and fi nally the numerical scores are used to determine country rankings. The values for the index (overall, economic, social, and political) are detailed and available for all the countries and regions of the world (Appendix C).

Table no 4The Variables in the CSGR Globalization Index*

Sub-index for Economic Globalization* (constructed from four variables)

Trade Exports plus imports of goods and services as % of GDP

FDI Infl ows plus outfl ows of foreign direct investment as % of GDP

Portfolio Investment Infl ows plus outfl ows of portfolio investments as % of GDP

Income Employee compensation paid to non-resident workers plus employee compensation paid to resident workers working abroad as % of GDP

Sub-index for Social Globalization* (constructed from nine variables)

Foreign Stock Stock of foreign population as proportion of total population

Foreign Flow Infl ows of foreign population as proportion of total population

Worker Remittances Worker remittances (receipts) as %of GDP

Tourists Number of tourists (arrivals plus departures) as % of total population

Phone calls International outgoing telephone traffi c (minutes) per capita

Internet users Internet users as a percentage of population

Films Number of fi lms imported and exported

Books / newspapers Sum of value of books/newspapers imported and exported per capita

Mail Number of international letters delivered and sent per capita

Sub-index for Political Globalization* (constructed from three variables)

Embassies Number of foreign embassies in country

UN Missions Number of UN peacekeeping operations in which country participates

Organizations Number of memberships of International organizations

The last value of the CSGR Globalization Index is 0,419 for Romania in 2004. http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/csgr/index/.Even there are 3 main indices, it is one simple element which is still missing from the vast amount of globalization literature: an unique, accepted and well developed method of quantifi cation.

Statistical Theory


3. Globalization of Statistics

The distinctions of fi ve different socio-spatial networks of social interaction in the contemporary world order: local, national, international, transnational, and global, have been illustrated by Michael Mann’s since 1997. Thus local and national networks refer to relationships that are respectively constituted at sub national level or bounded by the nation-state, international networks involve relations between nationally- and/or state-constituted networks, transnational networks are the result of the ability to operate without regard to national boundaries and without being affected by them, and global networks operate more or less on a worldwide basis. In the past medieval centuries, local and transnational networks were more signifi cant than national or international networks, but in the present the nation-state came to be fundamentally constitutive of both the national and world and so it means international economies. An interesting process underlines the international, transnational and fi nally global development of statistics. It has been revealed in the last decades too, by new statistical methodologies for institutions (networks) of UN and Eurostat. Two examples are indeed remarkable: The Human Development Index (HDI) of UNDP, like globalization index that is the measure of life expectancy, literacy, education, and standard of living for countries worldwide, and Harmonized Indices of Consumer Prices (HICPs) of Eurostat, designed for international comparisons of consumer price infl ation for the countries that are members of E.U. First of all, UN’s HDI is a standard means of measuring well-being, and it is used to determine and indicate whether a country is a developed, developing, or underdeveloped and also to measure the impact of economic policies on quality of life. To be of relevance, this exercise requires globalization of the highest statistical standards of data quality, consistency, transparency and accountability. Several steps are taken each year to ensure that the HDI maintains high quality and reliability, and all these steps include globalization of the statistics involved, from partnering with many national and international statistical agencies, to understanding how the data presented in the HDI indicator tables are statistically compiled and how they should be used and interpreted. Even some important mechanisms which have also been adopted by the Human Development Report Offi ce (HDRO) are nothing else but other proofs of globalization of statistics. In addition to the team of qualifi ed statisticians that have realized the HDI indicator tables, a Senior Statistical Advisor reviews all its statistical work. What demonstration can be more relevant for the globalization of statistics like the case that a select group of distinguished international statisticians sit on the Statistical Advisory Panel while the peer review process is done through leading regional and national statistical offi ces as well as international organizations? Manny times globalization of statistics is the natural result of a treaty. Thus HICPs are used for the assessment of the infl ation convergence criterion as required under Article 121 of the Treaty of Amsterdam and by the European Central Bank (ECB) for assessing price stability for monetary policy purposes. The ECB defi nes price stability on the basis of the annual rate of change of the euro area HICP and so this transnational area become an expression of globalization of statistics, due to harmonized standards, the same Laspeyres-type price index and method of computation,

Statistical Theory


the common classifi cation COICOP (Classifi cation Of Individual COnsumption by Purpose), the similar products and publishing period, using a common index reference period (2005=100), and even the similarity of non adjusting. Romania, through the National Statistics Institute, aligned itself with the European programme of calculus of the harmonized index of the consumer prices (HPCI, an index that was imposed at the same time as the single currency, in January 2000, and represents a form of globalization of statistic as well as a manner of internationally comparing the level of infl ation among the member states of the E.U, long before 2007, January 1st, the date of Romania’s joining the E.U. Finally, the question that describes properly globalization, a question that many in statistics and economics fi elds are asking remains a very simple one: Is it good or bad for our world as a whole? The globalization of statistics and of course of the economy is on the rise, once third-world countries are rising in power, and the world is more connected than ever. No other UN and E.U. member state, not even UNDP or Eurostat, had imposed Romania to globalize its statistics but the domestic political, statistical, social and economic needs certainly did, in this new Europe and world in which our national economy is part of, as naturally as possible… Globalization being a complex phenomenon, this paper is just an attempt to identify the main indices able to quantify the process involving so multidimensional components. There is a large heterogeneity in the degree of globalization over time and across countries and regions of the world, as well as within countries. A future reduction or changing in the trend of this instrumental multiplication in statistics of globalization is also possible as well as the emphasizing globalization of statistics.

Notes and bibliography 1. I wonder what everybody will know in 2009? Krugman Paul in Understanding Globalization, book Review, The Washington Monthly, Volume 31, Issue 6, 1999 2. Jan Scholte is the co-director of the Centre for the Study of Globalisation and Regionalisation (CSGR) 3. The source is UC Atlas of Global Inequality (http://ucatlas.ucsc.edu/glossary.html) 4. Heshmati Almas, (2006), Measurement of a Multidimensional Index of Globalization, Global Economy Journal:vol.6:Iss.2Availableat:http://www. bepress.com/gej/vol6 /iss2/1 5. It is a multivariate technique for examining relationships among several quantitative variables, originated by Pearson in 1901 and further developed by Hotelling in 1933. Pierre-Richard Agénor used trade and fi nancial openness to compute a simple globalization index based on this analysis. Agenor, Pierre-Richard, (2003), Benefi ts and Costs of International Financial Integration: Theory and Facts. World Economy 26, Bhagwati Jagdish (2004), In Defense of Globalization, Oxford University Press. Chua Amy, (2004), World on Fire: How Exporting Free Market Democracy Breeds Ethnic Hatred and Global Instability New York: Anchor Diewert Erwin (2002), Harmonized indexes of consumer prices.Their

Statistical Theory


conceptual foundations, Working paper no.130, European Central Bank Friedman Thomas, (1999), The Lexus and the Olive Tree, Harper Collins, London Friedman Thomas,(2005), The World Is Flat: A Brief History of the Twenty-First Century, Farrar, Straus and Giroux, Heshmati Almas (2006), Measurement of a Multidimensional Index of Globalization, Global Economy Journal:vol.6:Iss.2Available at:http://www.bepress.com/gej/vol6/iss2/1 Krugman Paul, Venables Anthony,(1995), Globalization and the Inequality of Nations, NBER Working Papers 5098, National Bureau of Economic Research, Inc., Lockwood Ben, Redoano Michela(2005),The CSGR-Globalisation Index:an Introductory Guide, Centre for the Study of Globalisation and Regionalisation Working Paper 155/04 Lockwood Ben, (2004), How Robust is the Foreign Policy-Kearney Globalization Index?,The World Economy 27, 507-23. Mann, Michael, (1997), Has Globalization Ended the Rise of the Nation-state?, Review of International Political Economy Randolph Jan (august 2001), G-Index: Globalization Measured, available from http://www. worldmarketsanalysis.com/pdf/g_indexreport.pdf; Internet, accessed 3 March 2006 Stiglitz Joseph, (2003), Globalization and Its Discontents, New York, W.W. Norton & Company ***United Nations Statistics Division (2006), Statistical Yearbook

Statistical Theory


Appendix AKOF Index of Globalization quantifi ed in 2007 for 2005

Country 2005 Romania 65.31


Appendix B”The Complete Rankings”

Excerpt from Globalization Index Rankings (December 2007) A.T. Kearney Globalization Index (ATK-GI ) GI RANKING FOR ROMANIA IS 36 Source: http://www.atkearney.com

Appendix COverall CSGR Globalization Index (score by regions in 2006 for 2004)

Code Name CSGR Globalization Indexeap East Asia and Pacifi c 0,524eca East Europe and Central Asia 0,376lac Latin America and Caribbean 0,286

mena Middle East and North Africa 0,313na North America 0,872sa South Asia 0,394ssa Sub Sahara Africa 0,270we West Europe 0,754

Source: Source: http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/csgr/

Overall CSGR Globalization Index and sub – indices (2006 for 2004)Overall CSGR index and sub-indices (score) CSGR Globalization IndexWorld Globalization Index 0,675Economic Globalization 0,140Social Globalization 0,424Political Globalization 0,697 Source: http://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/csgr/

Statistical Theory


Gestiunea fi scală - deziderat în deciziile manageriale ale întreprinderilor Lector univ.drd. Dănuţ CHILAREZ Universitatea Constantin Brâncoveanu, Piteşti Asist. univ. drd. Flavia STOIAN Academia de Studii Economice din Bucureşti

Abstract

Articolul scoate în evidenţă rolul important al deciziilor manageriale privind gestiunea fi scală a întreprinderii, deoarece indiferent de sistemul contabil aplicabil în ţara noastră datele se prelucrează, analizează pentru informare de la nivel micro, la nivel macroeconomic fi ind utilizaţi ca indicatori principali: produsul intern brut, venitul naţional pe locuitor, etc. Într-o economie de piaţă, statul urmează să intervină în rezolvarea următoarelor probleme: proprietatea privată trebuie garantată; concurenţa şi liberul schimb să coexiste;ocuparea deplină a forţei de muncă; realizarea unei distribuţii echilibrate a resurselor (alocărilor) pentru fi nanţarea cheltuielilor publice privind patru domenii strategice, de interes naţional: sănătatea, învăţământul, arta şi cultura şi nu în ultimul rănd securitatea individului. Cu alte cuvinte, întreprinderea este obligată sa-şi gestioneze efi cient resursele, ştiind că orice tranzacţie economico-fi nanciară este purtătoare de impozit, ce afectează rezultatul activităţii de bază.

***

A gestiona efi cient resursele economice şi fi nanciare ale întreprinderii, înseamnă a lua în calcul şi dimensiunea fi scală a afacerilor. Pe baza analizei fi nanciare, din documentele de sinteză, se pot stabili performanţele, trecute prezente şi viitoare, limitarea riscurilor şi determinarea efi cacităţii fi scale. Contabilitatea şi fi scalitatea constituie discipline adesea independente una de alta, ori societăţile comerciale, regiile autonome şi alte instituţii de stat prezintă un ansamblu de documente contabile şi fi scale care trebuie analizate în ansamblu şi nu independent. Contabilitatea răspunde în plan informaţional şi decizional la problematica gestiunii valorilor economice separate patrimonial.Entităţile

Politică Fiscală


patrimoniale au reprezentat spaţiul de reprezentare şi acţiune al contabilităţii. Unul din interesele informaţionale onorate de contabilitate,considerat de unii autori principal, este cel fi scal.Din totdeauna pentru contabilitate a existat problema concilierii sale cu fi scalitatea. Cauza perpetuă a unei asemenea situaţii a fost generată de faptul că că nu în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt convergente cu cele fi scale , care nu se subordonează prezentării unei imagini fi dele a operaţiilor ce au loc în întreprindere. Principiile fi scale urmăresc fi e stimularea fi e inhibarea unor activităţi. Prin Directiva a IV-a a C.E.E. s-a stabilit interactivitatea între dreptul contabil şi dreptul fi scal. Aceasta este realizată prin Gestiunea fi scală a întreprinderii. Obiectul de studiu al Gestiunii fi scale îl constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor prin incompatibilitatea între regula fi scala şi contabilă, convergenţele dintre ele, precum şi stabilirea, pe baza analizei, a strategiei, a riscului fi scal şi efi cienţei fi scale a întreprinderii1. Gestiunea fi scală se adresează tuturor întreprinderilor care au în obiectul de activitate acte de comerţ,operaţii economice şi fi nanciare destinate obţinerii de profi t. Urmează să fi e respectate principalele mecanisme ale fi scalităţii, fără ca profesionistul contabil să se abată de la obiectivul fundamental al contabilităţii, obţinerea unei imagini clare,complete şi reale (o imagine fi delă) a situaţiei fi nanciare şi a rezultatelor. Fiscalitatea are la bază dreptul contabil pentru a determina regimul de impozitare privind benefi ciile, taxa pe valoarea adăugată, impozitele şi taxele locale, contribuţiile pentru asigurări sociale etc. Contabilitatea, în cadrul obiectivelor de imagine fi delă, are un rol esenţial în economie pentru a furniza situaţiile fi nanciare. Acestea prezintă credibilitate dacă nu conţin erori semnifi cative şi trebuie să fi e : - inteligibile ( înţelese de diverşi utilizatori ), - pertinente ( în raport cu necesitatea luării de decizii ), - corecte ( să inspire încredere în fi delitatea informaţiilor ), - să fi e comparabile în timp şi spaţiu. Imaginea tradiţională a fi scalităţii ca instrument de constrângere este înlocuită cu cea de gestiune fi scală a întreprinderii. Comportamentul fi scal al întrepriderii nu este o simplă cură cantonată în domeniul imperativului şi litigiului. În această optică întreprinderea are un anumit demers în suportarea impozitelor şi taxelor dominat de criteriul securităţii şi efi cienţei. Ea se dotează cu o gestiune fi scală care pendulează între interesul microeconomic şi cel macroeconomic. Situaţia semnalată mai sus se explică prin creşterea progresivă a impactului fi scal asupra activităţii întreprinderii şi incitarea fi scală a acesteia. Odată cu dezvoltarea afacerilor, fi ecare operaţie este generatoare de un

Politică Fiscală


element fi scal. Impozitul penetrează tot ce este tranzacţie, intersecţie între întreprindere şi mediul economico-social, acumulare şi distribuire de resurse.

Fiscalitatea comparată în deciziile întreprinderilor

Dezvoltarea fi scalităţii generează necesitatea creării unui Sistem informaţional pentru a ţine cont mulţimii regulilor fi scale, cu complementul penalităţilor aplicabile în momentul punerii în evidenţă a neregulilor. Obligaţiile, riscul, controlul şi sancţiunile au fost de-a lungul timpului asociate fi scalităţii, conferindu-i o imagine de constrângere greu acceptată atât de conducerile întreprinderilor ,dar şi de cetăţeni. Intreprinderea a fost mental orientată să acorde mai multă atenţie parametrului fi scal. Aceasta se explică prin convergenţa dintre fi scalitate şi aplicabilitatea teoriei contabile în viaţa întreprinderii. Fiecare tranzacţie economică de cele mai multe ori generează impozite.Din acest motiv trebuie să se ţină cont de numărul mare de reguli aplicabile, de evoluţia lor constantă în timp şi spaţiu, de problemele de armonizare ale fi scalităţii cu contabilitatea. Greutăţile fi nanciare parcurse de întreprinderi într-o societate care doreşte trecerea de la o economie supracentralizată la una de piaţă, pot constitui ameliorări dar şi penalităţi aplicabile în momentul punerii în evidenţă a neregulilor atât în domeniul contabilităţii dar şi fi scalităţii. Această metodă de securitate constituie primul deziderat al gestiunii fi scale al întreprinderii. Apropierea întreprinderii de parametrul fi scal poate fi justifi cată din cel puţin două puncte de vedere. O primă justifi care rezidă din importanţa punerii faţă în faţă a fi scalităţii în viaţa întreprinderii cu partea practică. A doua justifi care îşi găseşte raţiunea în faptul că întreprinderile şi partenerii lor de afaceri sunt din ce în ce mai receptivi la ideea că în multe domenii fi scalitatea nu este imperativă, dar lasă întreprinderii posibilitatea de a alege ceea ce poate utiliza mai bine în interesul său, mai mult, fi scalitatea a fost adesea utilizată de legiuitor ca un factor de incitare al întreprinderii. Întreprinderea poate să adopte un comportament mai dinamic faţă de parametrul fi scal exercitând drepturile fi scale şi analizând consecinţele pentru a modela obligaţia fi scală pe care o suportă în interesul său. Progresul tehnic, dezvoltarea societăţii în general şi apropierea de parametrul fi scal a făcut posibilă ca fi scalitatea să facă parte din previziunle întreprinderii .Un obiectiv fi scal nu trebuie atins numai prin opţiuni fi scale. Orizontul trebuie lărgit şi prin intermedierea variantelor juridice, ale căror efecte fi scale pot răspunde mai bine doleanţelor întreprinderii. Exemplul clasic în acest sens îl constituie Franţa care a îmbinat armonios aspectele fi scale şi juridice, ce au dat posibilitatea societăţilor comerciale de a opta pentru una din formele impozitării: impozitul pe societăţi, variantă conţinută în Codul general de impozite ca alegere fi scală, fi e să

Politică Fiscală


adopte forma unei societăţi supusă dreptului impozi-tului real ca efect al unei alegeri juridice. După 1998 în România sistemul fi scal a fost în permanenţă supus reorganizării, con-centrându-se atenţia pe termen scurt asupra atin -gerii obiectivului major, de încasare a veniturilor fi scale la buget. Între-prinderile româneşti nu

au benefi ciat de opţiuni fi scale juridice, decât în mică măsură. Lipsa unui management fi scal atât la nivel executiv, cât şi parlamentar care să promoveze o stabilitate în timp a legislaţiei, claritatea şi transparenţa s-a răsfrânt ca un ‘bumerang’ asupra bugetului de stat, fi e facilitând frauda şi evaziunea fi cală iar pe de altă parte, atenţia până la ridicol a conducerii întreprinderii de a transforma contabilitatea ca principală sursă de informaţii pentru administraţiile fi scale. Reuşita Reformei contabile realizată în ţara noastră s-a facut cu eforturi considerabile vizând în principal calitatea produsului contabilităţii: o informaţie contabilă care să satisfacă în egală măsură pe toţi utilizatorii acesteia: investitori, creditori, salariaţi, stat, bănci etc. O legislaţie fi scală instabilă de mai bine de treisprezece ani, ambiguă şi interpretabilă nu de puţine ori de către aparatul fi scal funcţie de poziţia celui controlat, a condus adesea la minimizarea activităţii de fond a întreprinderii, de prezentare a tranzactiilor în raport cu substanţă economică în faţa formei juridic. Poziţia neutră între patronat şi stat, a profesionistului contabil preocupat ca produsul rezultat al prelucrării tranzacţiilor şi evenimentelor pentru obţinerea mărimilor valorice ale structurilor situaţiilor fi nanciare, să fi e reale, corecte şi relevante, au trecut aproape neobservate de patronat fi ind preocupaţi de mai mult de riscul fi scal. Obţinerea unei informaţii corecte reprezintă temelia jocului decizional în viitorul fi rmei, pusă la dispoziţie de profesioniştii contabili fi ind « doctorii fi nanciari » ai fi rmei în prevenirea şi combaterea insolvabilităţii sau falimentului. Politicile contabile pe care le adoptă un profesionist în domeniu, trebuie respectate în primul rând de utilizatorii de informaţie contabilă printre care statul, încă în mod tacit sau nu se consideră favorit. Fiscalitatea nu trebuie să intervină contabil la orice divergenţă între politica contabilă adoptată de o întreprindere şi cea fi scală trebuie ameliorată extracontabil. Statul primeşte informaţia contabilă de la profesioniştii în domeniu iar recunoaşterea unei informaţii fi abile,bazată pe norme, principii reguli şi

Politică Fiscală


postulate prevăzute în Legea Contabilităţii constituie un pas important în realizarea unui drept contabil autonom, ce trebuie respectat şi de fi scalitate. Informaţia contabilă trebuie utilizată în deciziile de perspectivă ale fi rmei. Ori documentele de sinteză în concepţia de astăzi răspunde în mare masură utilizatorilor principali de informaţii şi nu în ultimul rând statului. Concepţia se vrea schimbată pe acelaşi model în care informaţia contabilă să devină credibilă. Situaţiile fi nanciare prezentate de întreprinderi care aplică IAS/IFRS (Standardele Internaţionale de Contabilitate / Standardele INternaţionale de Raportare Financiară), situaţiile fi nanciare simplifi cate pentru microântreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii care aplică OMFP nr. 306, trebuie să răspundă în primul rând investitorilor de capital. Aceasta presupune că impozitul să devină neutru asupra contabilităţii, principiile, regulile de evaluare, ipotezele, politicile contabile ale întreprinderii să se aplice ca şi drept contabil autonom. Pe de altă parte, fi scalitatea îşi are propriile reguli, principii, care nu întotdeauna converg cu cele contabile. În acest sens, Codul fi scal se apropie în mare măsură de regulile generale europene. Politica fi scală are dezideratele ei, urmărind cu prioritate o aşezare cât mai bună a veniturilor fi scale ale statului, cu instrumente fi scale efi ciente şi un aparat fi scal în care specialiştii din domeniu să fi e mai întâi consilieri şi să aplice sancţiunile când se constată abateri. Comitetul pentru elaborarea Standardelor Internationale de Contabilitate( din anul 2001 devine IASB-Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate) a dedicat impozitului pe profi t un standard –IAS nr.12 care descrie tratamentul contabil privind impozitul pe profi t, aferent consecintelor fi scale curente si viitoare privind : - Tranzacţiile şi evenimentele exercişiului fi nanciar curent, recunoscute

în situaţiile fi nanciare ale unei întreprinderi ; - Recuperarea viitoare a valorii contabile a activelor sau decontarea

datoriilor ce sunt recunoscute în bilanţul unei întreprinderi. Până la aplicarea IAS nr 12, în Romania s-a utilizat metoda impozitului exigibil, ceea ce dezavantaja întreprinderile prin necontabilizarea consecinţelor fi scale viitoare privind activele sau datoriile ce dau naştere diferenţelor temporare. IAS 12 «Impozitul pe profi t» este bazat pe metoda bilanţiera aferentă activelor şi datoriilor recunoscute în bilanţ. Impozitul pe profi t reprezintă cumulul dintre impozitul curent + datoriile din impozit amânat – creanţele din impozitul amânat. Prin aplicarea acestei norme se creeză un echilibru asupra diferenţelor temporare impozabile şi deductibile a valorii impozabile în determinarea valorii impozabile asupra profi tului impozabil sau a pierderii fi scale O stabilitate a regulii fi scale fără a polua conturile anuale ,face posibilă reorientarea conducerii economice a fi rmei de a estima atât parametrii fi scali

Politică Fiscală


dar, mai ales asupra dezvoltării afacerilor, rentabilizării lor, creşterea profi tului, analiza valorii adaugate, a capacităţii de autofi nanţare. Reglementarile de natură fi scală vin să infl uenţeze direct sau indirect activitatea unei unităţi economice ce are calitatea de contribuabil. În domeniul fi scal se operează cu noţiuni de fi sc. Specialiştii defi nesc fi scul ca administratorul ce are în atribuţiile sale calculul, perceperea, urmărirea plăţii impozitelor ,taxelor şi contribuţiilor datorate de contribuabil statului.Fiscal este termenul ce priveşte fi scul şi competenţele ce îi revin. Obiectivele fi scalităţii constau în calculul, perceperea, aşezarea, urmărirea plăţii impozitelor ,taxelor şi contribuţiilor datorate de unităţile economice ,statului. Ele sunt indeplinite de componentele sistemului fi scal- mecanismul fi scal şi aparatul fi scal. Obiectivele gestiunii fi scale ale întreprinderii au în vedere asigurarea securităţii şi efi cacităţii fi scale, prin intermediul cercetării prescripţiilor de formă şi fond: amânări, eşalonări, scutiri, impuse de dreptul fi scal. Se evită astfel sancţiunile şi penalităţile fi scale şi se procedează la o mai bună alocare a resurselor sale fi nanciare.Unităţile economice trebuie să optimizeze în plan fi nanciar şi economic raporturile sale cu fi scalitatea. Acest comportament poate fi posibil în condiţiile în care sistemul de impozite , taxe si contribuţii oferă modalităţi de antrenare a impozitelor pe linia creşterii profi tabilităţii sale.Cercetarea securităţii fi scale trebuie să rămână în atenţia conducerii economice a întreprinderii. Aceasta reprezintă unul dintre aspectele clasice în relaţiile întreprinderii cu fi scalitatea. Intreprinderea trebuie să respecte regulile de bază şi de termen care îi sunt impuse prin dreptul fi scal.Ea este intr-adevăr expusă riscului controlului fi scal, control susceptibil de a pune in evidenţă neregulile comise. Miza fi nanciară a controlului fi scal este rareori neglijată în măsura în care redresările făcute sunt însoţite de sancţiuni şi penalităţi de o importanţă variabilă dar deseori determinantă. Literatura de specialitate a controlului fi scal este abundentă şi descrie adesea cu exces puterile reprezentanţilor aparatului fi scal. Consecinţele fi nanciare ale unei proceduri de verifi care pot fi extrem de difi cile pentru o întreprindere ,conducând la o imagine nefavorabilă a sa ,sau de a compromite echilibrul fi nanciar. Pentru acest motiv întreprinderile sunt tentate a se indrepta spre un comportament mai puţin curativ faţă de fi scalitate, mai mult orientate spre depistarea şi mai ales prevenirea riscului fi scal. În afara activităţii curente a întreprinderii, realizarea de operaţii importante unele accidentale impuse mai ales de dezvoltarea sa : fuziuni consolidări, relaţii internationale, solicită, punerea în aplicare a regulilor fi nanciare pe care întreprinderea nu le practicase până atunci. Această confruntare cu noi reguli fi scale implică neapărat un anumit risc fi scal.Din acest motiv se impune aplicarea unor proceduri de control intern specifi ce regulilor fi scale.Aceste tehnici trebuie luate în considerare pe cât posibil după eliminarea riscului fi scal.Chiar daca întreprinderea nu poate elimina riscul fi scal, ea poate să-l limiteze.Ea are posibilitatea de a fi în măsură să-l depisteze în multe faze

Politică Fiscală


ale controlului fi scal şi să promoveze o gestiune efi cientă a resurselor fi nanciare, evitând pierderile ca urmare a penalităţilor, sancţiunilor etc. Efi cacitatea fi scală constituie un element esenţial al gestiunii fi scale .Intreprinderea trebuie să-şi conceapă o politica fi scală autonomă detaşată de restul întreprinderii şi dotată cu un obiectiv unic şi independent: cercetarea căilor legale, cele mai puţin impozabile. Gestiunea fi scală ca şi gestiunea comercială sau cea de producţie, se integrează în gestiunea intreprinderii şi trebuie defi nită în funcţie de obiectivele politicii generale ale întreprinderii sau în raport de srategia adoptată. Efi cacitatea fi scală a întreprinderii poate fi atinsă direct sau indirect. Cea directă poate fi realizată prin intermediul dreptului fi scal ce cuprinde măsuri de ajutor sau incitare fi scală. Este cert că întreprinderea care utilizează optim măsurile de incitare sau favorurile de care ea poate benefi cia, atrage un avantaj fi nanciar imediat.Acesta este cel mai important în cercetarea efi cacităţii fi scale. Obţinerea de avantaje fi scale legale presupune, că întreprinderea cunoaşte bine ansamblul de măsuri în vigoare,ceea ce nu ţine de caracterul temporar al regulii fi scale ,de frecventele modifi cări legislative şi de publicitate care reuneşte tradiţional măsurile cele mai speculative , lăsând în umbră celelalte dispoziţii mai exacte, dar uneori la fel de avantajoase. Efi cacitatea fi scală directă este posibilă în condiţiile în care sistemul de impozite, taxe şi contribuţii oferă o serie de avantaje pentru contribuabil (utilizarea amortizării accelerate; opţiunea de a fi plătitor sau nu de taxa pe valoarea adaugata sub nivelul legal al cifrei de afaceri scutite; evaluarea stocurilor la iesire prin metoda LIFO ca tratament alternativ prevăzut în IAS nr.2 « Stocuri » Acestor opţiuni conţinute în regula fi scală se alatură o parte din multiplele facilităţi acordate de administraţie în instrucţiunile şi comentariile sale. La cererea întreprinderii, administraţia fi nanciară poate să acorde neevidenţierea taxei pe valoarea adăugată pentru avansuri încasate cu regularitate de contracte antreprenoriale, utilizarea amortizării accelerate pentru anumite active corporale. Soluţiile celor două forme de efi cacitate fi scală sunt plasate în calculul raporturilor între gestiunea fi scală a întreprinderii şi strategia întreprinderii, riscul fi scal şi contabilitate. Practica a dovedit că cea mai bună soluţie fi scală este aceea care ţine seama de obiectivele şi strategiile întreprinderii. Efi cacitatea fi scală nu e întotdeauna identică cu găsirea unor căi de acţiune diferite de cele impuse de regulile fi scale. Ea trebuie să fi e înţeleasă ca un sacrifi ciu fi scal de unitatea economică. Strategia fi scală a întrepriderii trebuie privită ca o substrategie a dezvoltării de ansamblu a fi rmei. Unităţile economice trebuie să facă posibilă încadrarea deciziei fi scale în cadrul celor de gestiune.. Aplicarea unei asemenea mişcări este centrată pe identifi carea mijloacelor efi cacităţii fi scale, condiţiilor şi liniilor acestei efi cacităţi.Efi cacitatea fi scală poate fi directă şi indirectă.

Politică Fiscală


Dintre mijloacele efi cacităţii fi scale menţionăm: - utilizarea de o manieră optimă a măsurilor de ajutor şi incitare fi scală. Este o efi cacitate fi scala directă care poate fi exemplifi cată, prin folosirea unor metode de amortizare accelerată, utilizarea metodelor de evaluare a stocurilor la ieşire funcţie de infl aţie ( LIFO ); - aportul de capital social în natură şi dezvoltarea fi rmei prin reutilizarea profi tului pentru investiţii productive cu consecinţe favorabile asupra diminuării impozitelor sau scutirii totale de a fi achitate; - reducerea profi tului impozabil cu 10% din preţul de achiziţie al echipamentelor tehnologice. Efi cacitatea fi scală indirectă este posibilă în condiţiile în care sistemul de impozite, taxe şi contribuţii oferă o serie de deduceri fi scale a unor cheltuieli, acoperirea pierderilor în exerciţiile anterioare,limita unor cheltuieli deductibile funcţie de masa brută a profi tului .Efi cacitatea fi scală constituie un element motor al gestiunii fi scale a întreprinderii. Trebuie concepută o politică fi scală autonomă detaşată de restul întreprinderii şi dotată cu un obiectiv unic şi independent: cercetarea şi atingerea unui cost fi scal optim care convine aspiraţiilor fi rmei. Cele două forme ale efi cacităţii fi scale sunt plasate în calculul raporturilor dintre gestiunea fi scală a întreprinderii, strategia sa, riscul fi scal şi contabilitate.

Concluzii

Practica a dovedit că cea mai bună soluţie fi scală este aceea care ţine seama de obiectivele şi strategiile întreprinderii. Efi cacitatea fi scală nu este totdeauna compatibilă cu căutarea căii mai puţin „impusă”, ea trebuie abordată ca un sacrifi ciu fi scal sau cost fi scal. Acest sacrifi ciu poate fi evaluat prin raportarea şi integrarea dimensiunii fi scale în deciziile de gestiune fi scală ale întreprinderii.

Note

1. Am atribuit noţiunea de intreprindere, tuturor persoanelor juridice în sensul prevăzut de Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale cu modifi căile ulterioare.

Bibliografi e selectivă:

- Allais Maurice, Pour la reforme fi scale, Paris,1993 - Ana Morariu, Contabilitate şi Gestiune fi scală, Ed. ASE, 2005 - Delesalle Eric, 100 Difi cultes comptables Fiscales et juridiques collection, Experts, 2006. - Standardele Internaţionale de Contabilitate, IFRS, traducere autorizată, Editura CECCAR, 2007

Politică Fiscală


FISCAL MANAGEMENT – A GOAL IN THE MANAGERIAL DECISIONS OF

ENTERPRISES

Univ. Lecturer Doctor Dănuţ CHILAREZ Constantin Brâncoveanu University, Piteşti Univ. Assistant Lecturer Doctor Flavia STOIAN Academy of Economic Studies, Bucharest

Abstract

This article emphasises the important role of the managerial decisions concerning the fi scal management of enterprises, because regardless of the accounting system applicable in our country, data are processed and analysed for information purposes from a micro- to a macro-economic level, the following being used as main indicators: Gross Domestic Product, National Income per Capita etc. In a market economy, the state is to intervene in the solving of the following matters: private property must be guaranteed; the co-existence of competition and free trade; full employment; a balanced distribution of resources (allocations) in the fi nancing of the public expenditure made for four strategic fi elds of national interest: health, education, art and culture and individual security. In other words, an enterprise has to manage its resources in an effi cient manner, knowing that any economic-fi nancial transaction involves the payment of a tax, which affects the result of the basic activity. Managing the economic and fi nancial resources of an enterprise in an effi cient manner means also taking into account the fi scal dimension of business. Based on a fi nancial analysis, from the synthetic documents, one can establish the past, present and future performances, limit risks and determine fi scal effi ciency. Accounting and taxation are disciplines that are often independent from one another. On the other hand, trading companies, autonomous bodies and other state institutions have a set of accounting and fi scal records that must be analysed overall and not independently one from the other. Accounting covers – at information and decision-making level – the issues related to the management of economic assets separated from the point of view of patrimony. Accounting has always dealt with patrimonial assets. One of the informational interests met by accounting, a fundamental one according to some authors, is the fi scal one. The conciliation between accounting and taxation has always been a problem. The permanent cause of this situation was the fact that not in all cases the accounting principles concerning the economic evaluation and calculation converge with the fi scal ones, which are not meant to provide an accurate image of the operations that take place in an enterprise. The fi scal principles aim to either simulate or inhibit these activities. The 4th Directive of the European Economic Community highlighted the interaction between accounting law and tax law. This interaction is accomplished through the fi scal management of enterprises. Fiscal management aims to analyse the distortions and deviations caused by the incompatibility between the fi scal rules and the accounting rules, their points of convergence, as well as to establish – based on this analysis – the

Fiscal Politics


strategy, fi scal risk and fi scal effi ciency of an enterprise1. Fiscal management is addressed to all enterprises that deal with trade documents and perform economic and fi nancial operations aimed at obtaining a profi t. The main mechanisms of taxation are to be observed, which does not mean that the accounting professional should forget about the fundamental objective of accounting: to get a clear, complete and real (accurate) image of the fi nancial statements and of the results. Taxation uses accounting law in order to establish the taxation regime with regard to benefi ts, value added tax, local taxes and duties, social security contributions etc. Due to its objective of providing an accurate image of the fi nancial statements, accounting plays an essential role in the economy. These statements are credible if they don’t contain signifi cant errors and they must be: - intelligible (understood by different users); - relevant (useful in the decision-making process); - correct (to inspire trust in the accuracy of the information); - comparable in time and space. The traditional image of taxation as a constraining tool is replaced by the fi scal management of enterprises. The fi scal behaviour of enterprises is not merely a cure strictly applied to imperatives and confl icts. From this perspective, the policy of an enterprise with regard to the payment of taxes and dues is dominated by the security and effi ciency criteria. Its fi scal management oscillates between the micro-economic and the macro-economic interest. This situation is explained by the gradual increase in the fi scal impact on the activity of enterprises and by the fi scal stimulation of enterprises. The development of business means that each operation generates a fi scal element. Taxes form part of any transaction, contact between enterprises and the socio-economic environment, accumulation and distribution of resources.

Comparative taxation in the decisions of enterprises

The development of taxation generates the need to create an information system in order to cope with the multiple tax rules, complemented by the penalties applied when irregularities are identifi ed. In the course of time, the obligations, the risk, the control and the sanctions were associated with taxation, giving it the image of a constraint reluctantly accepted both by the management of enterprises and by the citizens. Enterprises were used to pay more attention to the fi scal parameter. This is explained by the convergence between taxation and the applicability of the accounting theory in the life of enterprises. In most cases, an economic transaction generates taxes. For this reason, the following must be taken into account: the great number of applicable rules, their constant evolution in time and space, the problems related to the harmonisation of taxation with accounting. The fi nancial diffi culties enterprises face in a society that aims to pass from a centrally planned economy to a market one may lead to improvements but also to penalties applicable when irregularities are identifi ed both in the fi eld of taxation and in that of accounting. This security method is the fi rst goal of the fi scal management of enterprises. An enterprise’s focus on the fi scal parameter can be justifi ed from at least

Fiscal Politics


two perspectives. Firstly, it’s important to confront taxation in the life of enterprises and the practical part. Secondly, enterprises and their business partners are more and more receptive to the idea that, in many fi elds, taxation is not compulsory, but gives enterprises the possibility to choose what best suits their interests or, moreover, taxation has often been used by the law maker as a factor meant to stimulate enterprises. Enterprises may adopt a more dynamic behaviour towards the fi scal parameter, exercising fi scal rights and analysing the consequences in order to shape the fi scal obligation borne by them. The technical progress, the development of society in general and the focus on the fi scal parameter made it possible for taxation to form part of the previsions of enterprises. A fi scal objective shouldn’t be reached solely by means of fi scal options. The horizon must be broadened by resorting to legal variants, whose fi scal effects can better meet the needs of enterprises. A classic example is France, which harmoniously combined fi scal and legal aspects, giving trading companies the possibility to choose one of the forms of taxation: the tax on companies (an option included in the General Tax Code as a fi scal choice) or the adoption of the status of a company subject to the actual tax law as a result of a legal choice. After 1998, in Romania, the tax system has constantly been subject to reorganisation, in the short term attention being focused on reaching the major objective, namely the collection of fi scal revenues for the budget. Romanian enterprises only had legal fi scal options to a small extent. The lack of fi scal management - both at Executive level and at Parliament level – able to promote a stability of legislation over time, clarity and transparency turned against the state budget like a boomerang, facilitating fraud and tax evasion and encouraging the focus of the management of enterprises on transforming accounting into the main source of information for fi scal administrations. The accounting reform that took place in our country required considerable efforts especially in terms of the quality of the accounting product: an accounting information that is able to equally meet the needs of all its users: investors, creditors, employees, state, banks etc. A fi scal legislation that can be described as unstable (for more than thirteen years), ambiguous and interpretable (interpreted by the tax system depending on the position of the controlled one) has often led to minimising the importance of the basic activity of enterprises, namely the presentation of transactions in relation to economic

Fiscal Politics


substance rather than to legal form. The neutral position of the accounting professional - with respect to the employers and the state - who wants the product resulting from the processing of transactions and events aimed at obtaining the values of the structures of fi nancial statements to be real, correct and relevant, went virtually unnoticed by the employers, who were more concerned with the fi nancial risk. Obtaining an accurate information provides the basis for the making of decisions that will infl uence the future of a company and is made possible by accounting professionals who, as the company’s “fi nancial doctors”, prevent and combat insolvency or bankruptcy. The accounting policies adopted by a professional in the fi eld must be observed mainly by the users of accounting information among which the state – whether it admits it or not – sees itself as having a privileged position. The tax system must not intervene with the tools of accounting. Any divergence between the accounting policy adopted by an enterprise and the fi scal one must be solved without resorting to accounting. The state receives the accounting information from professionals in the fi eld and the capacity to identify a reliable information, based on norms, principles, rules and postulates set out in the Accounting Law, is an important step in obtaining an autonomous accounting law, which must also be observed by the tax system. The accounting information must be used in the long-term decisions of a company. However, the present synthetic documents mostly meet the needs of the main users of information and, not least, the needs of the state. This approach is to be changed, ensuring the credibility of the accounting information. The fi nancial statements provided by the enterprises that apply International Accounting Standards/International Financial Reporting Standards (IAS/IFRS), the fi nancial statements simplifi ed for micro-enterprises and small and medium-sized enterprises that apply the Order of the Ministry of Public Finance No. 306, must fi rst meet the needs of the capital investors. This means that the tax should become neutral in relation to accounting and that the accounting principles, evaluation rules, hypotheses and policies of the enterprise should be applied as part of an autonomous accounting law. On the other hand, taxation has its own rules and principles, which don’t always converge with the fi scal ones. Thus, the Fiscal Code is very similar to the European general rules. Fiscal policy has its objectives, particularly aiming at obtaining an optimal setting of the fi scal revenues of the state, with effi cient fi scal tools and a fi scal staff whose specialists are fi rst of all counsellors and then apply the penalties when they identify deviations. The International Accounting Standards Committee (starting with 2001, it becomes IASB – International Accounting Standards Board) dedicated a standard (IAS No. 12) to the tax on profi t, which describes the accounting treatment with regard to the tax on profi t, related to the current and future fi scal consequences in terms of: - the transactions and events of the current fi scal year which are

recognised in the fi nancial statements of an enterprise; - the future recovery of the accounting value of the assets or the

discount of the liabilities that are recognised in the balance sheet of an enterprise.

Until IAS No. 12 was applied in Romania, the exigible tax method was used, which represented a disadvantage for enterprises due to the fact that the future fi scal consequences in terms of the assets and liabilities that give birth to temporary differences were not taken into account.

Fiscal Politics


IAS 12 “Tax on profi t” is based on the balance sheet method related to the assets and liabilities recognised in the balance sheet. The tax on profi t is equivalent to current tax + deferred tax liabilities – deferred tax claims. By applying this norm, an equilibrium in terms of the temporary taxable and deductible differences of the taxable value in determining the taxable value in relation to the taxable profi t or the fi scal loss is reached. A stability of the fi scal rules without “contaminating” the annual accounts allows the reorientation of the economic management of companies, which translates into their estimation of the fi scal parameters, but especially of the development of business, the capitalisation of business, profi t growth, the analysis of value added and of the self-fi nancing capacity. Fiscal regulations directly or indirectly infl uence the activity of an economic unit that pays taxes. In the fi scal fi eld, concepts related to the tax authority are used. Specialists defi ne tax authority as the administrator who is responsible for the calculation and levy of taxes, dues and contributions owed by the taxpayer to the state as well as for the monitoring of the payment of these obligations. “Fiscal” is the term related to the tax authority and its tasks. The objectives of the tax system are the calculation, levy, setting and monitoring of the payment of taxes, dues and contributions owed by economic units to the state. These activities are performed by the components of the tax system – the tax mechanism and the tax authorities. The objectives of the fi scal management of enterprises consist in ensuring fi scal security and effi ciency, by analysing the actual and theoretical prescriptions (i.e. postponements, deferrals and exemptions) imposed by the tax law. Fiscal sanctions and penalties are thus avoided and a better allocation of the fi nancial resources of enterprises is achieved. Economic units must optimise their relations with the tax system, both at economic and fi nancial level. This behaviour is possible considering that the system of taxes, dues and contributions offers ways to orient taxes towards the increase in its profi tability. The analysis of fi scal security must be a constant task of the economic management of enterprises. This is one of the classic aspects of the relations between the enterprise and the tax system. The enterprise has to observe the basic and deadline rules that are imposed to it by tax law. The enterprise is indeed exposed to the risk of fi scal control, a control that is likely to reveal the irregularities. The fi nancial stake of fi scal control is seldom neglected considering that the rectifi cations made are accompanied by sanctions and penalties of a variable yet often decisive importance. The literature specialised in fi scal control is prolifi c and often exaggerates in its descriptions of the powers of the representatives of the tax authorities. The fi nancial consequences of a control procedure can be extremely diffi cult for an enterprise, leading to an unfavourable image of the enterprise or disrupting its fi nancial balance. For this reason, enterprises are tempted to move towards a less indulgent behaviour in relation to the tax system and be less oriented towards the identifi cation and especially the prevention of fi scal risk. Outside the current activity of the enterprise, the performance of important operations, some accidental, mainly imposed by its development (i.e. mergers, consolidations, international relations), requires the implementation of the fi nancial rules that the enterprise hasn’t used so far. Facing new fi scal rules inevitably involves a certain fi scal risk. For this reason, the implementation of internal control procedures specifi c to fi scal rules becomes a necessity. These techniques must be taken into consideration as much as possible after eliminating the fi scal risk. Even if the enterprise cannot eliminate the fi scal risk, it can limit it. It has the possibility to

Fiscal Politics


identify this risk in the various stages of the fi scal control and promote an effi cient management of fi nancial resources, avoiding losses due to penalties, sanctions etc. Fiscal effi ciency is an essential element of fi scal management. The enterprise must develop its own autonomous tax policy, detached from the rest of the enterprise and having a unique and independent goal: the identifi cation of the least taxable legal ways. Just like commercial or production management, fi scal management forms part of the management of the enterprise and must be defi ned in relation to the objectives of the general policy of the enterprise or in relation to the strategy adopted. The fi scal effi ciency of an enterprise can be achieved directly or indirectly. Direct effi ciency can be achieved by resorting to tax law, which includes fi scal help or stimulation measures. Obviously, the enterprise that best uses such stimulation or help measures has an immediate fi nancial advantage. This is the most important aspect in the assessment of fi scal effi ciency. For an enterprise to obtain legal fi scal advantages it has to be very familiar with the current set of measures, irrespective of the temporary nature of the fi scal rule, the frequent legislative modifi cations or the publicity which traditionally reunites the most speculative measures, leaving behind the other less exact yet sometimes equally advantageous provisions. Direct fi scal effi ciency is achievable considering that the system of taxes, dues and contributions offers a series of advantages for taxpayers (the use of accelerated amortisation; the option of being or not a payer of the Value Added Tax below the legal level of the tax-exempt turnover; the evaluation of output stocks by using the LIFO method as an alternative treatment set out in IAS No. 2 “Stocks”). These options included in the fi scal rule are complemented by part of the multiple facilities granted by administration in its instructions and comments. At the request of the enterprise, fi nancial administration may grant the non-application of the value added tax for the advance payments received under entrepreneurial contracts, the use of accelerated amortisation for certain tangible goods. The solutions proposed by the

Fiscal Politics


two forms of fi scal effi ciency are included in the calculation of the relations between the fi scal management of the enterprise and the strategy of the enterprise, fi scal risk and accounting. Practice has shown that the best fi scal solution is the one that takes into consideration the objectives and strategies of the enterprise. Fiscal effi ciency doesn’t always involve fi nding ways of action different from the ones imposed by fi scal rules. It has to be understood as a fi scal sacrifi ce by the economic unit. The fi scal strategy of the enterprise must be considered a sub-strategy which forms part of the overall development strategy of the company. Economic units must allow the integration of the fi scal decision into the decisions related to the management of the enterprise. Such an approach is focused on identifying the means by which fi scal effi ciency can be achieved, the conditions to meet in order to reach it and the coordinates of this effi ciency. Fiscal effi ciency can be direct or indirect. Some of the means by which effi ciency can be achieved are: - the optimal use of the fi scal help and stimulation measures. It is a direct fi scal effi ciency which can be exemplifi ed with the employment of accelerated amortisation methods, the use of the methods for evaluating output stocks in relation to infl ation (LIFO); - the contribution of social capital in kind and the development of the company by reusing the profi t in productive investments with favourable consequences on the reduction of taxes or the total tax exemption; - the reduction of the taxable profi t by 10% of the purchase price of technological equipment. Indirect fi scal effi ciency is achievable considering that the system of taxes, dues and contributions offers fi scal deductions for some expenses, the covering of the losses suffered in the previous fi nancial years, the limitation of some deductible expenses depending on the gross value of the profi t. Fiscal effi ciency is a driving force for the fi scal management of the enterprise. An autonomous tax policy, detached from the rest of the enterprise and having a unique and independent objective (i.e. the search for and obtaining of an optimal fi scal cost in line with the goals of the company) must be developed. The two forms of fi scal effi ciency are included in the calculation of the relations between the fi scal management of the enterprise, its strategy, fi scal risk and accounting. Practice has shown that the best fi scal solution is the one that takes into account the objectives and strategies of the enterprise. Fiscal effi ciency isn’t always compatible with the search for the less “imposed” way; it must be seen as a fi scal sacrifi ce or a fi scal cost. This sacrifi ce can be evaluated by reporting and integrating the fi scal dimension into the decisions concerning the fi scal management of the enterprise.

Note1. We used the term “enterprise” to designate all the legal persons as defi ned by Law No. 31/1990

on trading companies, with subsequent modifi cations.

Selective bibliography: - Allais Maurice, Pour la reforme fi scale, Paris, 1993 - Ana Morariu, Contabilitate şi gestiune fi scală, ASE Publishing House, 2005 - Delesalle Eric, 100 Difi cultes comptables Fiscales et juridiques collection, Experts, 2006 - IFRS, authorised translation, CECCAR Publishing House, 2007, International Accounting Standards.

Fiscal Politics


Metode de estimare a varianţei utilizate în sondajul statistic

Mihaela AGAFIŢEI Institutul Naţional de Statistică

Ìn contextul actual al economiei, în care procesele de globalizare şi de lărgire a Uniunii Europene necesită obţinerea cât mai rapidă de informaţii referitoare la mediul socio-economic, tehnica sondajului a devenit unul din instrumentele cheie utilizat de sistemele statistice naţionale. Urmărirea unei dezvoltări durabile a economiei prin fundamentarea de politici socio-economice nu se poate realiza fără a avea la dispoziţie date şi informaţii operative, obţinute prin intermediul cercetărilor prin sondaj – colectate şi prelucrate în vederea analizei statistice.

Multitudinea de probleme legate atât de natura complexă a fenomenelor socio-economice studiate cât şi de particularităţile sistemului de organizare şi funcţionare a societăţii, conduce la utilizarea şi aplicarea de cercetări statistice prin sondaj din ce în ce mai complexe, în care analiza şi urmărirea calităţii datelor statistice a devenit o necesitate stringentă.

*** Estimaţia varianţei reprezintă pilonul central pe bazele căreia se determină calitatea rezultatelor unui sondaj statistic. În esenţă, estimaţia varianţei reprezintă componenta principală a calităţii estimatorului utilizat furnizând o măsură a preciziei datelor obţinute. Mărimea varianţei nu explică întru totul calitatea şi, mai ales, utilitatea rezultatelor unui sondaj statistic dar reprezintă reperul cel mai important atunci când dorim să evaluăm calitatea realizării cercetării statistice prin sondaj şi, implicit a rezultatelor obţinute.

Estimaţia varianţei şi analiza diverselor componente furnizează următoarele aspecte, esenţiale în aprecierea rezultatelor obţinute:

• măsură a preciziei estimaţiilor;• componentă principală în stabilirea intervalelor de încredere;• ajută la trasarea de concluzii juste şi pertinente asupra calităţii diferitelor

faze de prelucrare a datelor;• permite cuantifi carea calităţii rezultatelor.Varianţa reprezintă unul din indicatorii cheie ai conceptului global de calitate a

informaţiei statistice obţinute prin sondaj. În principal, varianţa indică variabilitatea introdusă prin extragerea şi observarea unui singur eşantion în faţa alternativei

Metode statistice


cercetării exhaustive a colectivităţii statistice de referinţă, acceptând ipoteza prin care informaţia colectată asupra eşantionului este corectă. Un estimator al varianţei furnizează o estimaţie a acesteia, oferindu-ne în acest fel, posibilitatea de a o folosi în vederea aprecierii preciziei rezultatelor.

În literatura de specialitate există numeroase lucrări teoretice, printre care importantă pentru toţi practicienii sondajelor este cartea lui Cochran (1977) despre tehnica sondajului, care furnizează formule matematice exacte pentru calculul estimaţiei varianţei diferitelor date supuse analizelor şi obţinute în urma aplicării tehnicilor de sondaj. Există numeroase tipuri de sondaj care, prin adaptarea la diverse colectivităţi şi condiţii practice, devin din ce în ce mai complexe sau se realizează în două sau mai multe trepte astfel încât nici o formă clasică de estimator pentru obţinerea estimaţiei varianţei nu mai este sufi cientă.

În faţa diversităţii formelor de manifestare a colectivităţilor supuse analizei, nu se poate vorbi despre existenţa de metode precise de calcul care să furnizeze estimaţii nedeplasate ale varianţei nici chiar pentru statistici simple cum sunt estimaţiile punctuale (totaluri). Alternativa constă în tehnici de aproximare care, prin acceptarea anumitor ipoteze de lucru specifi cate, pot furniza estimări ale varianţei. De asemenea, estimarea varianţei se poate realiza cu ajutorul tehnicilor analitice, prin introducerea de simplifi cări relative la planul de sondaj utilizat sau forma statisticii pentru care se urmăreşte estimarea varianţei.

Metodele existente pentru calculul estimaţiilor varianţei rezultă din următoarea schemă:

Complexitatea metodelor de estimare a varianţei este direct proporţională cu complexitatea planului de sondaj aplicat şi a tehnicilor de ponderare utilizate (redresare, reponderare, calibrare etc.). O aproximare a varianţei unei statistici urmare unui eşantion extras conform unui plan de sondaj complex se poate obţine prin ignorarea aspectelor particulare şi a folosirii expresiilor matematice clasice, corespunzătoare unui plan de sondaj standard. Aplicarea acestor simplifi cări trebuie gândită cu foarte mare grijă şi responsabilitate, încât să se evite, prin simplifi cări, pierderea de informaţii esenţiale.

Astfel, în cadrul sondajului stratifi cat, prin folosirea stratifi cării se creează premizele creşterii efi cienţei statisticilor obţinute ca urmare a reducerii variabilităţii. Dacă, prin simplifi cările efectuate, se ignoră efectul stratifi cării (engleză «design effect», abrev. Deff) se va obţine o estimaţie puternic eronată (deplasată) a

Metode statistice


varianţei implicând, în esenţă, o supra-estimare gravă a acesteia. Eroarea indusă sub impactul simplifi cării planului de sondaj depinde în mod direct de informaţiile ignorate, importanţa acestor informaţii / factori trebuind foarte bine analizată.

Cunoscând difi cultatea obţinerii de estimaţii ale varianţei corespunzătoare estimatorilor complecşi (estimator de tip raport, de tip indice etc.), este necesară simplifi carea expresiei acestor tipuri de estimatori, urmându-se a se aplica expresia clasică pentru estimarea unui total pe noua variabilă simplifi cată.

Cea mai folosită metodă de simplifi care a tipurilor de estimator este Metoda liniarizării Taylor care, în esenţă, permite estimarea varianţei utilizând forme liniarizate ale estimatorilor complecşi. Prin aplicarea liniarizării Taylor1, statistici ne-liniare sunt aproximate prin forme liniarizate a acestora obţinându-se noi variabile derivate, pentru care varianţa poate fi obţinută aplicând formulele standard de estimare.

Obţinerea unor noi serii de valori observate prin folosirea noilor variabile derivate furnizează, pe lângă o metodă simplă şi efi cientă de aproximare a varianţei, un mare avantaj: creează posibilitatea aplicării, simultan, a altor metode de estimare a varianţei, atât analitice, cât şi prin aproximări. Prin urmare, folosind variabilele derivate se pot utiliza şi alte metode de îmbunătăţire a estimaţiei varianţei.

Metodele de replicare în estimarea varianţei sunt metode robuste şi fl exibile care pot evidenţia efectul câtorva tipuri complexe de sondaj şi proceduri de tratare a datelor utilizate în practică. După cum rezultă din lucrările de specialitate, metodele de replicare pot fi folosite cu succes în cadrul multor dintre tipurile complexe de sondaj utilizate în practică, cum ar fi sondajul în mai multe trepte, sondajul stratifi cat, sondajul cu probabilităţi inegale. De asemenea, metodele de replicare pot refl ecta efectul aplicării diverselor tehnici de estimare cum ar fi tratarea şi compensarea non-răspunsului.

Principiul de bază al metodelor de replicare constă în folosirea, pe lângă eşantionul global al cercetării, a sub-eşantioanelor prelevate din eşantionul global numite “replicări”. Pentru fi ecare replicare în parte a eşantionului (sub-eşantioane derivate din eşantionul global al cercetării) estimăm statistica de interes şi varianţa aferentă acesteia. Pe baza acestor “estimaţii replicate” se poate aproxima varianţa globală (la nivelul întregului eşantion supus observării). Marele dezavantaj al metodelor de replicare constă în necesitatea aplicării de tehnici de calcul foarte complicate, în special matematici vectoriale. Aceasta presupune, pe lângă folosirea de resurse umane (inteligenţă) şi materiale (resurse hardware şi software) de înaltă calitate, alocarea de resurse de timp importante ceea ce poate conduce la pierderea operativităţii sondajului. Cele mai cunoscute metode de replicare, aplicate în practică sunt: Metoda Jakcnife, Metoda Boostrap, Metoda replicărilor repetate echilibrate, Metoda grupurilor aleatoare etc. Gradul mare de complexitate în alegerea estimatorului varianţei precum şi în obţinerea efectivă a estimaţiei varianţei a dus la dezvoltarea de software-uri specializate. Principalele softwarei dezvoltate pentru calculul estimaţiei varianţei precum şi facilităţile acestora sunt prezenate în continuare.

Metode statistice


Soft

war

e

Soft

war

e

BA

SCU

LA

CA

LJA

CK

CL

AN

SAS

proc

edur

eC

LU

STE

RS

GE

SG

SSE

IVE

war

eP

C

CA

RP

PO

UL

PE

STA

TA

SUD

DA

NW

esV

ar

Met

ode

de e

stim

are

a va

rian

ţei

Lin

iari

zare

Tay

lor

üü

üü

üü

üü

üü

ü

Jack

nife

üü

üü

ü

Boo

stra

pü

BR

Rü

üü

Tip

ul d

e pa

ram

etru

pe

ntru

car

e se

es

tim

ează

var

ianţ

a

Med

ieü

üü

üü

üü

üü

üü

üü

Tota

lü

üü

üü

üü

üü

üü

ü

Pro

cent

ajü

üü

üü

üü

üü

üü

üü

Rap

ort

üü

üü

üü

üü

üü

üü

Fun

cţie

üü

üü

Reg

resi

eü

üü

üü

ü

Pla

nul d

e so

ndaj

al

es

Son

daj a

leat

or s

impl

uü

üü

üü

üü

üü

üü

üü

Son

daj s

trat

ifi c

atü

üü

üü

üü

üü

üü

üü

Son

daj c

lust

er in

dou

a fa

zeü

üü

üü

üü

üü

ü

Son

daj c

lust

er c

u pe

ste

2 fa

zeü

üü

üü

üü

üü

Clu

ster

üü

üü

üü

üü

üü

pps

ü

Aju

stăr

i

Com

plet

aü

üü

üü

üü

üü

üü

Pos

t str

atifi

car

eü

üü

üü

üü

Pos

t str

atifi

car

e in

com

plet

ăü

üü

üü

ü

GR

EG

(ca

libr

are)

üü

üü

üü

Tra

tare

a no

n-ră

spun

sulu

iü

ü

Inte

rfaţ

aC

omen

ziü

üü

üü

üü

üü

Men

iuü

üü

üü

Acc

esib

ilita

teG

ratu

itü

üü

üü

ü

Pri

n co

man

dă c

omer

cial

ăü

üü

üü

üü

Metode statistice


Concluzii

Datorită complexităţii cercetărilor statistice prin sondaj, a etapelor de analiză efectuate de-a lungul prelucrării datelor (plan de sondaj aplicat, metode de tratare şi compensare a non-răspunsului, tipuri de estimatori folosiţi) calculul estimaţiei varianţei prezintă probleme deosebite, atât din punct de vedere teoretic cât şi practic. În prezent, practica statistică relevă prin literatura de specialitate bogată în studii şi analize teoretice şi practice, cu particularizări asupra domeniului economic, o experienţă substanţială în acest domeniu, oferind, în acelaşi timp, soluţii informatice variate. Reversul bogăţiei literaturii de specialitate constă în difi cultatea alegerii metodei de estimare a varianţei, a mânuirii ipotezelor de lucru şi a simplifi cărilor sau aproximărilor necesare. Alegerea ipotezelor de lucru şi a metodelor de tratare a datelor depind într-o foarte mare măsură de experienţa statisticianului, de cunoaşterea fenomenului analizat, de resursele intelectuale şi informatice disponibile.

Crearea şi folosirea de modele statistico-matematice în cadrul aplicării tehnicilor de sondaj în studiul activităţii economice are un rol esenţial, modelarea transformându-se în pilon central pe care se construieşte întregul proces de producţie statistică şi de analiză a calităţii datelor provenite prin aplicarea tehnicilor de sondaj. Pornind de la premiza faptului că modelele reprezintă, mai mult sau mai puţin, un sistem de ipoteze statistice asupra relaţiilor între mulţimea datelor observate şi mulţimea datelor neobservate, şi ţinând cont de natura mai mult sau mai puţin subiectivă a unora dintre ipoteze a căror veridicitate nu poate fi pe deplin probată, se evidenţiază importanţa urmăririi şi analizei impactului diferitelor tipuri de erori asupra succesului aplicării tehnicilor de sondaj în studiul şi analiza activităţii economice.

Având în vedere multitudinea de tehnici şi metode de tratare şi analiză a datelor provenite prin sondaj, a complexităţii fenomenelor studiate şi, implicit, a modelelor folosite este imperios necesară documentarea cât mai riguroasă a întregului proces statistic şi evidenţierea clară şi fără echivoc a complexului de ipoteze statistice folosite, fără de care noţiunea de calitate a rezultatelor nu poate avea un fundament riguros. Fără specifi carea metodelor folosite şi a ipotezelor de lucru calitatea reprezintă un concept gol, fără acoperire şi semnifi caţie. Reprezentativitatea rezultatelor unui sondaj statistic trebuie judecată şi gândită în contextul obiectivelor stabilite şi a tehnicilor şi ipotezelor utilizate.

Metode statistice


Notă 1. Aplicarea metodei Taylor în cazul unei statistici de tip raport

⋅−⋅=⋅+⋅−=⇒

=

∂

∂−=

⋅=

∂

∂

⋅

∂

∂+⋅

∂

∂=⇒⋅

∂

∂+⋅

∂

∂=

==

ykzk

y

zk

y

yk

2

y

z

k

yz

2

y

z

|

y

z

y

zk

z

yk

y

kz

z

y

y

y

z

zy

t^Rt

^t

1t

^t

1t

^t

^t^

q

^t

1^t

f ;

^t

^t

^t

1^t

^t

f

t^t

ft

^t

f^q t

t

ft

t

fq

;t

t)t,tf(R

BIBLIOGRAFIE - Andersson C., Nordberg L. – A User’s Guide to CLAN 97 – a SAS – program for computation of point- and standard error estimates in sample surveys, 1998 - Ardilley P. – Les Techniques de Sondages, Editions Technip, 1994 - Caron N. – Les problèmes de calage dans les enquêtes enterprises - Clairin R., Brion P. – Manuel de Sonfages. Applications aux pays en developpement, Centre français sur la population et le déveoppement – Institut national de la statistique et des etudes économiques, 1997 - Demnati A., Rao J.N.K. - Estimateurs de la variance par linearization pour des données d’enquête avec des réponses manquantes - Deville J. C. – La correction de la non-reponse par calage generalise - Franchet Y. – L’importance des sondages pour la statistique europeenne - Hedlin, D, Falvey H., Chambers R., Kokic P. – Does the Model Matter for GREG Estimation? A Business Survey Example, în Journal of Offi cial Statistics, Vol. 17, No, 4, 2001 - Kalton G. – Models in the practice of survey sampling - Masselli M. – Sampling, Training course on survey technique, Bucharest, 2003 - *** - Monographs of offi cial statistics. Variance estimation methods in the European Union, European Commission, Offi ce for Offi cial Publications of the European Communities, 2002 - *** - Raport qualite standard privind evaluarea calitǎţii în statisticǎ, cinquième reunion, Luxembourg, 2-3 May 2002 - *** - Variance Estimation in Business Surveys în Assessment of quality in statistics, 3rd meeting, Luxembourg, 4-5 April 2000 - *** - Quality Work and Quality Assurance within Statistics, European Commission – Statistics Sweden – Eurostat

Metode statistice


THE ESTIMATION METHODS OF VARIANCE USED IN SAMPLING SURVEYS

Mihaela AGAFIŢEI National Institute of Statistics

In the real economic context where the process of globalization and the enlargement of the European Union need rapid tools for the capture of information related to the socio-economic environment, the sampling technique becomes a very important tool used by the national systems of statistics with the aim of data collection, processing and analysis. The existence of large numbers of aspects related to the complex nature of the socio-economic phenomena and to the features of the organisation and functioning of society leads to the application of more and more complex samples where data quality assessment becomes a strict necessity. Variance estimation is the central pillar which is the basis of the measurement of the quality of the estimation resulting from a sample. Essentially, the estimation of the variance for any estimator represents the main component of the quality of the estimator and provides a measurement of the accuracy of the data. Certainly, the variance size does not provide a complete measure of the accuracy or the utility of the data, but represents the most important bench-mark when someone wishes to assess the sample accuracy and, implicitly, the quality of its results. By taking into account the great diversity of behavior of the statistical populations that are analyzed, there is no precise method for the computation of an unbiased estimation of the variance, not even for simple statistics such as totals. Approximation methods are an alternative which, by accepting statistical, very well defi ned and documented hypotheses, could provide estimations of variance. Also, the estimation of variance could be accomplished using analytical techniques to simplify the sampling design or the statistical design. Due to the complexity of the sampling surveys and of the different stages of analysis performed during the sampling surveys, the computation of the variance estimation presents sensitive problems on both a theoretical and a practical level. Fortunately, there is a rich statistical literature which includes studies and analyses, both theoretical and practical, including aspects specifi c to the fi eld of business statistics. On the other hand, there are still many diffi culties in the choice of the estimation method for variance or to handle the hypotheses and the simplifi cations or approximations needed. The choices of statistical hypothesis and approaches for the data manipulation depend highly on the experience of the statistician, on the knowledge of the phenomena of interest and on his or her level of intelligence and computer skills.

Statistical Methods


70 years of the Romanian Society of Statistics and 10 Years since the Re-establishment of RSS

Ioan GOREAC General Secretary RSS

70 years ago, Leonida Colescu1 initiated the founding of a scientifi c-professional association on statistics infl uenced by the amplitude of the researches on the Romanian society and by the need for the provision of a scientifi c documentary necessary for the elaboration of the fi rst Encyclopaedia of Romania. He was the most long lasting head of the Romanian Central Institute of Statistics (21 years, 1899-1922) and an active member of the fi rst statistical scientifi c association in the world, “SOCIETE PARISIENNE DE STATISTIQUE”. The management of the Central Institute of Statistics, the Romanian Academy and well-known scientifi c personalities of the time supported the idea of the founding of a scientifi c-professional association on statistics, 62 of them adhering to the idea. Among them there were: Dimitrie Gusti, Mircea Vulcănescu, Sabin Manoilă, Nicholas Georgescu Roegen, Anton Golopenţia, Octav Onicescu, Mircea Biji, Roman Moldovan, Igor Miasnicov, George Retegan, Petre Steriade, etc. who gathered in general assembly and adopted the founding Act and the Statute of the Romanian Society of Statistics whose fi rst article reads as follows: “An association, named the Romanian Society of Statistics, is set up. This scientifi c educational and propaganda organization aims to encourage the scientifi c researches on statistics and particularly on the study of Romania. The society will stimulate technical and empirical surveys taking part in gaining the interest of the public opinion for any statistical research. It will be permanently in contact with similar foreign bodies, disseminating characteristic data of our country to foreign countries. The Romanian Statistics Society will co-operate with all domestic statistical public services, mediating the contact between statistical public services and all kinds of private bodies, establishing relations of reciprocal confi dence between them”2. The General Assembly elects the fi rst managing committee with Dimitrie Gusti President, Leonida Colescu Vice-president and Sabin Manuilă General Secretary. The General Assembly adopts documents, further submitted for approval to Ilfov Court that, by Decision no.2236 of June 23, 1937, acknowledges the legal status of the Romanian Society of Statistics. Within a month, the Society doubles the number of its members, all outstanding scientifi c personalities of the time actually adhering: . Madgearu, Victor Slăvescu, Henri Stahl, C. Daicoviciu, Simion Mehedinţi, Ion Corca, Ghe. Mihoc, G. Moisil, N. Teodorescu, Ghe. Brătianu, Mitu Georgesu, Anton Raţiu a.s.o.

Eveniment


The Society commits itself to the rapid activity of research and creation in the scientifi c social fi eld that takes part in Romania in the second part of the 4th decade of the 20th Century. Consequently, in July 1937 (about one month from its founding) the Society actively takes part in the setting up of the Scientifi c Association for the Encyclopaedia of Romania (SAER) and of the Centre for Information and Documentation where the RSS members hold the majority. Almost all the members of RSS are authors of the Encyclopaedia. - In 1938, RSS initiated the setting up of the Romanian Social Research Institute, actively taking part in studying the rural evolution, especially through monographic researches of the villages. - In 1940, the group of statistical experts, formed of Sabin Manuilă, Nicholas Georgescu Roegen şi Anton Golopenţia, had to present statistical data of the population of Romania, on historical regions: Basarabia, Bucovina, Ardeal and Dobrogea, to the Arbitration in Vienna. - The RSS actively participated in performing the Population Census in 1941 and in identifying the Romanians over Bug. - In 1941, RSS together with the University of Bucharest founded the Institute of Statistics and Actuary, headed by Professor O. Onicescu. - In 1942, RSS issued the Geopolitics and Geo-history Magazine, S. Manoilă, M. Vulcănescu, C. Daicoviciu, S. Mehedinţi, H. Stahl, M. Biji, and N. Teodorescu being members of the editorial offi ce, and the Romanian Magazine for the South-East Europe, Ghe. I. Brăteanu, Sabin Manoilă, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenţia şi Ion Cornea being members of the latter’s editorial offi ce. - In the fi rst years after World War II, RSS supported the Institute of Statistics in achieving some important statistical and monographic works such as: The Monograph of the Gurghiului Region and of the Hodoc Village in Mureş, The Inventory of Industrial and Commercial Enterprises, Population and Agricultural census in 1948 and so on. Sabin Manoilă’s emigration and then the arrest of some outstanding members of RSS: Anton Golopenţia, George Retegan, Mircea Biji, Ion Cornea, Mircea Vulcănescu, Ghe. I. Brăteanu, Mitu Georgescu and others for political reasons or for taking part in the inventory of the Romanians over Bug, led to the diminishing and fi nally to the ceasing of the activity of the RSS. During socialism, the revival of the RSS was not possible. Nevertheless, some of its well known members, Mircea Biji, Roman Moldovan, Gheorghe Mihoc, Octav Onicescu, Grigore Moisil, George Retegan, Igor Miasnicov, Henri Stahl, Roman Cresin and others, continued to have a signifi cant contribution to both the management of public statistics and economic education and mathematical and sociological statistics. They also contributed to the achievement of some great statistical events: The Association of Economists, The Methodological Scientifi c Council, Statistical Scientifi c Conferences, and the Onicescu Seminary etc. At the end of 1996, Professor Ion Păcuraru together with George Retegan (the only surviving member of RSS - 1937) took the initiative in reviving the RSS. They had the support of the management of the National Commission for Statistics (CNS) of the time (President Al. Radocea, Vice-president M. Stănică) and of ASE (The Academy of Economic Studies – head of department Prof. Dr. Tudor Baron). I. Păcuraru – Secretary,

Eveniment


Al. Radocea, N. Ionescu, C. Ionescu, T. Baron and E. Ţigănescu – members set up an initiative committee and decided to take all the necessary steps for the revival of RSS. They drew up the draft of the establishment document and of the statute of RSS and submitted them to the potential members of RSS, employees of CNS. Almost a hundred persons, statisticians, economists, mathematicians and sociologists adhered to the idea and, by mutual agreement with the management of CNS, decided to summon the General Assembly in the fi rst quarter of 1997. The General Assembly took place at The Academy of Economic Studies on March 28. However, the Court of Bucharest denied the application for the grant of legal status for RSS. The Society appealed to the Court for Appeal of Bucharest, with its social headquarters on 7, Salcâmilor St., which grants the Society the legal status and registers it in the Legal Persons Register by Order no. 194 of November 24, 1997. The period 1998-2000 was a diffi cult one for our Society as we carried on the activity without the essentials for a normal function: working premises, logistics etc. The activity consisted only in strengthening the structures, tripling the number of members, organizing the two subsidiaries of RSS and together with ASE and AGER organizing and holding some scientifi c reunions: “The Romanian Society on the brink of Millennium III – the economic and social status” where the members of RSS presented over 50 dissertations. After the year 2000, the fate of the Romanian Society of Statistics has radically changed. Its members have established relations of partnership and good co-operation with the National Institute of Statistics whose new management has supported all the initiatives of the RSS. The Society now has new social headquarters on the premises of the Institute with a modern room for protocol where one can carry on his work in optimum conditions. At the end of every year, the Society calls the General Assembly of the RSS, followed by an annual Meeting RSS – NIS, on which occasion the members of RSS, experts of NIS, are awarded diplomas and prizes for their extraordinary activity. Monthly, the “OCTAV ONICESCU” Statistical Scientifi c Seminar takes place under the guidance of the President of NIS, Prof. Dr. Vergil VOINEAGU and/or the President of RSS Prof. Dr. Constantin MITRUŢ on the premises of the Institute. The Seminar and the activities the RSS members are involved in represent a particular opportunity for the elaboration and presentation of some synthetic works looked upon as a signifi cant progress in achieving a close relation between the offi cial practice and the academic statistics.

*** On its 70th anniversary, the most long lasting scientifi c professional association in Romania, the RSS boasts with a remarkable balance sheet. Its members’ overall activity is to be found in the basic works of the Romanian science and in the important social and economic, even historic, events of Romania. Along the existence of the Society, 22 of its members became members of the Romanian Academy and of other foreign academic organizations. Two of the above-mentioned 22 members, Dimitrie Gusti and Gheoghe Mihoc, became presidents of the supreme scientifi c forum of Romania – the Romanian Academy. We think it is important to highlight the fact that RSS had an important contribution to the progress of the Romanian statistics both at the academic and empirical

Eveniment


level. In its 70 years of existence, RSS headed, through its members, the Romanian Central Institute of Statistics for 40 years. Since 1937 to the present day, out of the 19 heads of NIS almost 2/3 has been RSS members. The celebration of 70 years of RSS existence and of 148 years of Romanian offi cial statistics represent a wonderful opportunity to pay our respects to those who, no matter their political beliefs, have laboriously, scrupulously and enthusiastically contributed to the building up of this complex edifi ce of the Romanian statistics with professionalism. So does, at the suggestion of NIS and RSS, the celebration of 5 years since the fi rst anniversary of the Statistician’s Day.

Notes

1.“Dr. Leonida Colescu (1872 – 1940) – Vice-president of RSS. Leonida Colescu headed the Central Institute of Statistics for a long time (1899 – 1922), was member of the International Institute of Statistics (1910) and professor at the Superior School of Statistics (1930). Thanks to his vast and complex activity as a well known economist, statistician, demographer, editor and publicist, Dr.Leonida Colescu is a representative personality of the Romanian statistics.” 2. Fragment from the founding Act of RSS of June 23, 1937, registered at Ilfov Court, notary offi ce, Offi cial report no. 22836/23.06.1937.

Responsabil de număr: Beatrix GEREDConsilier artistic: Mihai ŞURUBARU

Echipa logistică: Nicolae IONESCU, Iancu UCEANU, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Constantin Gabriel BUJOREANU, Iuliana MARIN,

Oana BURDUŞEL, Tiberiu PREDA, Remus HORNOIU, Alin SPÂNU, Luiza NEDELCU

Precizările privind condiţiile tehnice pentru predarea materialelor se afl ă pe site-ul www.revistadestatistica.ro, secţiunea „Procesul de recenzare”. The technical conditions for the articles to be presented can be found at www.revistadestatistica.ro in the “Peer review” section.

ISSN 1018-046X

Reproducerea articolelor fără acordul Institutului Naţional de Statistică - Editura Revista Română de Statistică este interzisă, iar utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlul explicativ sau justifi cativ, în diferite lucrări este autorizată numai cu precizarea clară a sursei.

Redacţia Editurii “Revista Română de Statistică” precizează că punctele de vedere, datele şi informaţiile cuprinse în articolele publicate aparţin autorilor şi nu angajează răspunderea Institutului Naţional de Statistică

Eveniment

sumar / contents 2/2008 2_2008.pdf · 2008-02-25 · petrolului, comerţului interior, asupra...

Documents