UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR, FACULTATEA STIINTELE EDUCATIEI

Aspecte ale predarii substantivului in clasele I-IV

Propunator student : Andreea Ghita Profesor indrumator : Mihaela JianuCuprins1. Definitie substantiv2. Clasificarea lexico-gramatical a substantivelor3. Clasificarea flexionar a substantivelor. Genul4. Categoriile gramaticale. Numrul5. Categoria determinrii. Articolul substantival6. Cazul7. Funciile sintactice ale substantivului8. Elemente de joc incorporate in lectii.

Argument

1. Substantivul estepartea de vorbirecare denumete fiine,obiecte, substane, locuri, evenimente i o serie de noiuni abstracte. Substantivele sunt cuvinte flexibile. Ele se declin, adic i schimb forma dupa numar, caz si determinare. Astfel avem: forma-tip (pentru majoritatea substantivelor este forma de nominativacuzativ, singular nearticulat); formele flexionare care servesc la exprimarea categoriilor de numr, caz, determinare. Substantivul raspunde, de obicei, la urmatoarele intrebari:cine este acesta / aceasta?; ce este acesta / aceasta?2. Clasificarea lexico-gramatical a substantivelorDup neles i dup anumite trsturi lexico-gramaticale, substantivele se mpart n: Substantive comune - ele denumesc obiecte fcnd parte dintr-o clas de obiecte de acelai fel (om, urs, munte, stejar, cas, punteetc.), substane, materii (carne, cear, petrol, ulei), noiuni abstracte (nelegere, linite, pace, toleran). Substantive proprii - denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele din aceeai categorie sau de acelai fel:Ion,Sadoveanu, Marte, Orhei, Siretetc.3. Clasificarea flexionar a substantivelor. GenulSubstantivele sunt de trei genuri : substantive masculine (nuc, lup, frate, leu, unchi, tei etc.) substantive feminine (masa, casa, tara, floare, stea etc.) substantive neutre (mal, lucru, stilou, grai, nume etc.) 4. Categoriile gramaticale. NumrulSubstantivele au doua numere : singular si plural. La singular, substantivul denumete un singur obiect (stejar,mare,drum), iar la plural, denumete mai multe exemplare ale aceluiai obiect (stejari, mri, drumuri). Dup capacitatea lor de a exprima opoziia de numr, substantivele se mpart n urmtoarele clase: substantive care au ambele forme de numr (denumesc obiecte ce pot fi numrate):fecior feciori, ar ri, ora orae; substantive defective de numr. La rndul lor, ele pot fi de dou feluri:a) substantive care au numai forma de singular (singularia tantum):dreptate, studenime, snge, Daciaetc.b) substantivele care au numai forma de plural (pluralia tantum):aplauze, tieei, ochelari, Filipineetc.5. Categoria determinrii. Articolul substantivalArticolul substantival este un cuvnt auxiliar care nsoete substantivul i exprim genul, numrul i cazul acestuia. Avem: Articolul nehotrt (un, o, nite) se folosete pe lng un substantiv care denumete un obiect necunoscut vorbitorilor:un copac, un sat, o crare, nite case. Articolul hotrt (-l, -a, -i, -le) se ntrebuineaz pe lng un substantiv care semnific un obiect individualizat ntr-o anumit privin, deci un obiect cunoscut vorbitorilor n situaia dat de comunicare:copacul, satul, crarea, casele.6. CazulCazul exprim relaiile substantivului cu celelalte cuvinte din propoziie; este deci un indice al funciilor sintactice ale substantivului.Substantivul are cinci cazuri:Cazulntrebarea cazualFuncia sintactic cea mai frecvent

NCine? , Ce?Subiect, nume predicativ, apoziie

GAl, a , ai, ale cui?Atribut

DCui? Complement indirect

APe cine? , Ce? Complement direct

V- Cazul adresrii directe

7. Funciile sintactice ale substantivului