Substantivul- este clasa lexico-gramatical n care se ncadreaz cuvinte caracterizate semantic prin posibilitatea de a denumi obiecte gramaticale, adic fiinte,lucruri, fenomene ale naturii, notiuni abstracte din plan extralingvistic.Din punct de vedere morfematic (formal), este flexibil n raport cu categoriilegramaticale de numr si caz; genul este determinat de continut, mai rar de form(numai n cazul substantivelor mobile).Din perspectiv sintactic (functional), substantivul poate ocupa toatepozitiile sintactice; n relatie de dependent, este att regent ct si determinant (Amvzut o carte de povesti); ca termen n relatie de interdependent ndeplinestefunctia de subiect (Copilul este cuminte) sau nume predicativ (Ionel este copil bun);ntr, de asemenea, n relatie de apozitie cu alt termen (Adrian, copilul meu, estecuminte).Clasificarea substantivelor:1.Dup origine, substantivele se mpart n:- mostenite din latin: cap, mn, cas, frate etc. si din substrat: barz, buz mnz,viezure etc.;- mprumutate din diferite limbi n perioade diferite din evolutia limbii romne- create pe terenul limbii romne prin mijloace interne si prin calc lingvistic2.Dup natura obiectelor denumite sau dup criteriul psihologic-empiric,distingem:a) substantive concrete, care denumesc obiecte sau clase de obiecte reprezentabilen mintea individului, prin imaginea unui obiect perceptibil, identificabilindividual. Intr n aceast categorie substantive ca: mam, copil, pom.n categoria substantivelor concrete intr si substantivele care denumesc obiecte inexistente n realitate, dar care sunt reprezentabile si asimilate obiectelor reale: balaur, iele, drac, zn etc., precum si acelea care trezesc reprezentarea obiectului, fr ca acesta s poat fi perceput direct de vorbitori: dinozaur, inorog, panter etc.b) substantive abstracte, care semnific numai la nivelul inteligibilului, nu si laacela al perceptibilului, deci continutul lor nu este reprezentabil n plan senzorial, nu sereflect n constiinta subiectului vorbitor prin intermediul simturilor. Acestea denumescconcepte, proprietti, stri ale obiectelor sau relatii dintre obiecte: adevr, libertate,curaj, cinste, frumusete, prietenie, iubire etc.3.Dup sfera notiunilor care stau la baza lor (criteriul este de natur semantic gramatical),substantivele sunt comune si proprii.a) Substantivele comune denumesc obiecte si clasa din care acestea fac parte: tat= fiint uman + caracteristica gradului de rudenie; Substantivele comune se clasific, la rndul lor, n: apelative, care denumesc ocategorie de obiecte si fiecare obiect luat separat: copil, fluture;colective: care denumesc, la forma de singular (unele nici nu au form de plural tinerime, muncitorime), multimi de obiecte apartinnd aceleiasi clase, considerate n totalitatea lor, fr distingerea elementelor constitutive: alunis, armat, colectiv, fget, lstris, porumbiste, studentime; nume de materie, care denumesc obiecte ale cror elemente constitutive nu exist izolat unul de cellalt: ap, lapte, miere, sare, zahr etc. b) Substantivele proprii denumesc obiecte considerate izolat. Aceste substantive potfi interpretate ca elipse: elipsa numelui clasei de obiecte din care s-a detasat si elipsaverbului care exprim actul denumirii: Galati = orasul care se numeste Galati.4.Dup aspectul structurii morfematice (dup structur sau dup alctuire),substantivele limbii romne sunt:- simple, care sunt alctuite dintr-un singur radical. - compuse, care au n structur cel putin doi radicali, dar care denumesc o singurrealitate. Acestea s-au format prin compunere n diverse moduri: bunvoint, bunstare,bun-cuviint, ciubotica-cucului, Ft-Frumos, Curtea de Arges etc.- locutiuni substantivale; grupuri de cuvinte ntre care se afl obligatoriu unsubstantiv, care au sens lexical unitar si sens lexico-gramatical de substantiv. (bagare de seama,aruncatura de bat).

Clase flexionare de substantiveDeclinarea I grupeaz substantive comune feminine, terminate la nominativsingular nearticulat n -, -ea accentuat si -a accentuat: mam, sor, perdea, musama;intr tot aici substantivul feminin zi, substantivul masculin colibri, precum sisubstantivele masculine de tipul: tat, pop, pas, pap, ag, vldic, vod, prslea,beizadea si substantive calificative de tipul: flmnzil, geril, urechil, muierotc.Declinarea a II-a cuprinde substantive comune masculine si neutre, terminate nconsoan dur si consoan palatal sau prepalatal: cap, plop, unchi, unghi, arici; -uvocalic sau semivocalic: codru, mausoleu; -i vocalic sau semivocalic; taxi, tei, bordei; -oaccentuat sau neaccentuat: chimono, tango, zero, radio.Declinarea a III-a grupeaz substantive terminate n -e, apartinnd celor treigenuri: perete, peste, femeie, vulpe, nume, pronume; substantivele denumind primelecinci zile ale sptmnii, la care (cu exceptia substantivului joi joia; cf. femeie femeia) forma articulat se comport ca cele mai multe feminine terminate n -e: lunea.Categoriile gramaticale ale substantivului:La substantiv genul este, n general, o component semantic stabil a radicalului,fiecare substantiv avnd, ca unitate lexical, un anumit gen.O prim ncadrare a substantivelor din punctul de vedere al genului se face n:- substantive care denumesc animate, adic obiecte nscrise n dinamica viat-moarte:copil, pasre.- substantive care denumesc inanimate, adic obiecte care nu cunosc aceastdinamic (perete, ban, stilou).Substantivele animate pot denumi obiecte care sunt de genul masculin sau feminin,in functie de genul natural al obiectului extralingvistic pe care-l denumesc.Dar masculine si feminine pot fi si substantivele care denumesc obiecte inanimate si care sunt in afara genului natural.Recunoasterea genului substantivelor se face tinnd seama de anumite trsturide natur sintactic, fonetic si morfologic:La nivel sintactic, recunoasterea genului se face prin introducerea substantivului catermen regent ntr-o relatie de dependent cu un determinant de tip adjectival: acest/acesti,aceast/aceste sau frumos/frumosi, frumoas/frumoase sau un/doi, o/dou:A acest (un) om nalt acesti (doi) oameni nali = masculin;B aceast (o) cas nalt aceste (dou) case nalte = feminin;C acest (un) bloc nalt aceste (dou) blocuri nalte = neutru.Din punct de vedere fonetic, genul se stabileste pe baza terminatiilor pe care le ausubstantivele la singular, dar care nu sunt identice cu desinentele de numr dect la unelesubstantive. De exemplu, n substantivul mam, - este terminatia dup care, din punctde vedere formal, substantivul se ncadreaz n clasa femininelor, dar este si desinent denumr. Putem considera c terminatiile sunt, specifice fiecrui gen:-, -ea, -ia, -a, -a (subst. proprii) caracterizeaz femininele: (cas, perdea, stea).Fac exceptie substantivele masculine aberante terminate n - sau n-ea: (tat, pop); (lungil, buzil) -o si -u, o (neacc.) si diftongii -ou, -eu caracterizeaz genul neutru: (bolero,caro, domino) Terminate la nominativ singular nearticulat n -o (neacc.) sau n diftongii -ou, -eu sunt si substantivelemasculine flamingo.-iu (diftong ascendent) caracterizeaz neutrele de tipul: acvariu, planetariu,iar -iu (diftong descendent) este specific masculinelor: geamgiu, giuvaiergiu,chefliu, dar apare si la unele neutre: anteriu, bisturiu;-e se ntlneste cel mai frecvent la feminine (nvttoare, carte, vulpe), dar este ntlnit si la substantive masculine sau neutre: frate, iepure.-i se ntlneste rar n substantive feminine: zi, amiazzi si n cele care denumescprimele cinci zile ale sptmnii. Consoana dur sau palatalizat, vocala -u, diftongii -ai, -oi, -ei, -ui caracterizeazatt masculine (pom, unchi, codru, pisoi, ponei, pui), ct si neutre (abataj, mr, cadru,nai, pai, bordei, roi).Din precizrile de mai sus se vede c trsturile fonetice nu permit singurencadrarea unui substantiv la un gen sau altul. Prin urmare, la acestea se adaugtrsturi de natur morfologic, anume desinentele de numr si formele articoluluinehotrt.Sunt de genul feminin substantivele la care desinentele si articolul nehotrt secombin astfel la singular si plural: o cas-/niste cas-e; o stea-/niste ste-le; osarma-/niste sarma-le; o zi-/niste zi-le; o joi-/niste joi-; o nvtoar-e/nistenvttoar-e; o banc-/niste bn-; o chei-e/niste.n interiorul genului masculin, combinatiile se organizeaz astfel: un elev-/nisteelev-i; un codr-u/niste codr-i; un ero-u/niste ero-i; un tei-/niste tei-; un iepur-e/nisteiepur-i; un pop-/niste pop-i.Genul neutru se caracterizeaz prin urmtoarele combinatii:un templ-u/niste templ-e; un tablo-u/niste Sunt n general de genul masculin substantivele ce denumesc vietuitoare de sexbrbtesc (brbat, biat, mosneag, berbec, cine); substantive denumind profesiiexercitate de brbai (fierar, tractorist, cizmar), arbori (cais, mr, pr, prun), plante siflori (trandafir, crin, bujor), fructe (pepene), muni (Ceahlul, Carpai, Moldoveanul),toate lunile anului (mai, iunie, iulie), vnturi (zefir), litere (a, be, ce), note muzicale (do,re, mi), monede (leu, ban, zlot), cifre (un cinci, un zece) etcSunt n general de genul feminin substantivele care denumesc vietuitoare de sexfemeiesc (femeie, fat, oaie, pisic), precum si substantive denumind: profesii exercitate defemei (educatoare, croitoreas, nvtoare), arbori (salcie), plante (volbur, ptlagin,iarb), fructe (par)flori (lalea)orase (Suceava,Crasna), munti (Babele, Pietrele Doamnei), ri (Romnia, Frana), continente (Europa,Africa), insule (Sicilia), abstracte nominale sau verbale (buntate, rutate, plcere, tcere),n clasa neutrelor intr, de regul, substantive inanimate (cu exceptia celor animateamintite mai sus: animal, dobitoc),situate n afara sexului: bici, buhai (instrumentul muzical, omonim partial cu substantivul denumind un animat), cer (firmament), ciocan, mai (ficat, ciocan de lemn), maidan etc.; substantive denumind colectivitti