1.Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoare inmanie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice,religioase.2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul delirant. Exemple: autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice),prejudiciu, negatie.

3.Tulburarile de limbaj: a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritmideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie,intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona,ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , dementeincipiente, stari postcritice in epilepsie) c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare) d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie , f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvintesau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindrcatatonic) h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophreniareziduala, paranoia) i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelorinterlocutorului) dementa j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/dezorganizata) 4.Hipertimiile negative: a.depresia= diminuarea patologica a pragului dispozitional; trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii,devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmuluiideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuribucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie. b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de oputernica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol,mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului,mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac depanica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj). Pe acest fond pot apare obsesii si fobii. c. anestezia psihic dureroas (sufer pentru c nu poate suferi): n faze tardive ale depresiilor, debut schizofrenie, schizofrenie n faza de stare, schizofrenie preremisional.5.Hipertimiile pozitive :

dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine crescut, sentiment de bun dispoziie

euforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, n care individul devine indiferent fa de evenimentele din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie

hipomania (elaia) = creterea patologic a pragului strii subiective de bine6.Disforia= stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva.

Anxietatea= teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii; teama anticipat, fr un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului.

Fobia= Team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen, fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul / situaia fobic.

7.Paratimiile= tulburare calitativa a afectivitatii; afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)8.Disbuliile= tulburari de vointa cantitative -hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva siactiva cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva ) -hipobulia= indecizie, ezitare, ineficien sau ineficacitatea capacitii de a aciona (n stri nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie) -negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixtasi de comportament) -abulia= scderea voinei active, pozitive, lipsa de iniiativ, incapacitatea de a aciona (n catatonie, depresii profunde) -sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsaatitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri

9.Tulburarile mimicii=cantit si calitative -cantitative: a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati,isterici, psihastenici- mimica compensatorie )sau generalizate(maniacali) b. hipomimiile= Paramimiile fac parte din parakinezii, micri cu pervertirea sensului i coninutului natural i logic, alturi de manierisme (pervertirea sensurilor simple), stereotipiile de poziie, micare (repetarea aceleiai manifestri bizare mimico-pantomimice, de atitudine, limbaj, scris i care se repet inutil i inadecvat situaiei), bizarerie (pierderea trsturilor inteligibile ale gesturilor, micrilor). mimica de mprumut = expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei ambianei. n patologia marginal, semn al supraestimrii, mitomanie, isterie.

ecomimia - creterea sugestibilitii din catatonie, cptnd caracter de ,,reflectare n oglind n stri demeniale profunde.

hemimimia = persistena unilateral a unei expresii mimice. neomimia = bizar, expresie neobinuit.

jargonomimia = expresii bizare multiple, neinteligibile. Privirea = red n mod spontan coninutul afectiv al vieii psihice.

10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoareamiscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico-pantomimice, bradilalie. -Akinezia= abolirea activitatii (inhibitie motorie completa): 1. baraj motor-sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricareimiscari, inclusiv a vorbirii)2. Fading motor ( diminuarea panala disparitie a oricarui gest sau activ motorie) -Stupoare = imobilitate cvasicomplet, inerie motorie; nu rspunde la solicitri sau reacioneaz vag, tardiv. Este o mimic mpietrit ntr-o expresie de durere / anxietate (cnd apare n depresii) sau amimie (cnd apare n catatonie, ca stupor catatonic). Apare n: isterie ( stupor isteric), melancolie (stupor melancolic), catatonie. -Catalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cuhipertonie musc),flexibilitate ceroasa -Negativism= - rezistena activ / pasiv la orice stimul extern; poate fi verbal alimentar, motor. ntlnit n: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia.11.Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putintulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stareafectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti.Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce,logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/mimica/gesturi bruste, necontrolate.Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, deliriumtremens, medic.), infectii, epilepsie, acces maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica.

12. Disprosexiile= tulburari de atentie -cantitative: 1. hiperprosexii= depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate); paranoia (pe tema delirant); fobicii (pe tema fobic); obsesionalii; cenestopaii, hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului); aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i se nsoete de o hipoprosexie voluntar 2. hipoprosexii: grad extrem= aprosexia; In: surmenaj, anxietate,oligofrenii, dementa , schizo -calitative= paraprosexii= disociere dintre atentia spontana si cea voluntara.13. Tulb cantit de perceptie

- hiperestezia= suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali). Apare n: surmenaj, boala Basedow, debut boli interne, debut boli psihice. O form deosebit de hiperestezie este cenestopatia (Dupr) = tulburare contient, cu critic a percepiilor intero- i proprioceptive constnd din senzaii penibile, difuze, fugace care apar fr nici o modificare organic obiectivabil. Apar n nevrozele astenice. - hipoestezia= apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de contiin.

14. Iluziile= tulburari calitative ale perceptiei; interpretarea eronata a unui stimul senzorial existentin campul de perceptie : fiziologice (la normali): percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli senzoriali existeni n cadrul percepiei. Apar la normali n condiii de: distan prea mare, lumin insuficient, stri afective speciale (frica n condiii de ntuneric). Rezult fie dintr-o proiectare a imaginarului n actul perceptiv, fie dintr-o prelucrare eronat a imaginilor percepute: exemplu iluziile optico-geometrice (fata Morgana). Sunt erori de recunoatere i interpretare a unor obiecte percepute n ntregime. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele patologice este c n iluziile fiziologice persoana poate realiza i corecta imaginea fals, spre deosebire de cele patologice unde nu exista critica. patologice : sunt percepii deformate ale unor stimuli reali de al cror caracter patologic pacientul nu i d seama, pe care le poate interpreta n mod patologic n contextul unor triri psihotice. Apar, de obicei, n stri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism, dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens, n strile confuzionale secundare strilor infecioase intens febrile, n psihozele acute care complic intoxicaia cu droguri halucinogene, ca de exemplu hai, mescalina, L.S.D.), n epilepsie i n schizofreniile paranoide.-exteroceptive: /vizuale: metamorfopsii ( micropsii,macropsii, anacropsii ,dimegalopsii=deformari): psihoza organica; poropsii (departare/apropiere); false recunoasteri (manie, confuzie, Korsakov); iluzia de persoana- iluziasosiilor =sdr Capgras; iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri/auditive:departe/aproape/adresari injurioase / olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fiinfluentat

/gustative - interoceptive= percepere eronata functionare organe.In : schizo, paranoia, stari confuzionale; cenestopatia

-proprioceptive

15. Halucinatiile psihosenzoriale : Halucinaiile sunt percepii false, aprute n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate n cap, n corp, n snge) n absena stimulilor corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care pacientul le percepe i le crede ca fiind reale. Caracteristici: senzorialitate, obiectualitate, proiectie spatiala in spatiul perceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, complexitate, claritate variabila, durata continua /intermitenta, congruente sau incongruente cu starea afectiva, rezonanta afectiva- initial anxiogene, comportament halucinator. /exteroceptive: - auditive :elementare- foneme sau sunete; complexe- verbale favorabile/ nefavor. In: afect ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo,depresie psihotica -vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene. In : delirium tremens=zoopsii, opium -olfactive si gustative: neplacute. In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii -transpuse: auditie colorata /interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe /transformarea organismului in animal /proprioceptive: caracter mai mult pseudoH, impresie de miscare a unui segment/ a corpului

16. Pseudohalucinatiile= H psihice; nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de obiectualitate. Se petrec ininteriorul corpului : "vede si aude cu ochii mintii" -auditive : voci interioare ca un ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mentalKandinski); convingerea ca si ceilalti le aud, tranzitivism; pacientul le aude cu urechile mintii; -vizuale: imagini neplacute sau placute in spatiul subiectiv, vazute cu ochii mintii; - tactile: senzatii penibile adesea percepute in sfera genitala; -interoceptive: de stapanire interioara- spirite patrunse in diferite organe; -kinestetice: miscari impuse;

17.Tulburari cantitative ale memoriei :-hipermnezii: evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndirii. Apar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile, intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculari

Mentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de surescitare

Viziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n situaii de pericol vital iminent, epilepsia temporal

-hipomnezii: Apar la normali n stri de epuizare psihic, la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie, stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.

-amnezii:

Amnezia de fixare (anterograd) = incapacitatea de a integra informaii noi.

Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii.

Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)

Amnezia lacunar: o perioad net delimitat de timp (ore, zile)

Amnezii funcionale i selective Amneziile selective (elective, tematice, afectogene) n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu, patologia de catastrof, fluctuaii emoionale

Amneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei, modificri ale amintirilor 18. Paramneziile= dismnezii calitative; tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amnezieigenerale cu inventii. 1. confabulatia= halucinatii de memorie; semn cardinal in Korsakof,forme: fapte posibile/ fantastice/onirice; 2. ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent(in demente);

3. pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff;

4. anecforia= ridicarea valului amnezic (in demente, la normal- oboseala);

19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ 1. tahipsihia= accelerarea usoara a ritmului ideativ. In sdrmaniacal, schizo la debut, intoxicatii usoare, stari de epuizare, stari nevrotice, ebrietate; forma extrema= incoerenta ideativa; 2. mentism= desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc. Apare n: oboseal, tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental; 3. incoerenta / "fuga de idei" = forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei. Apare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin. Are 3forme: salata de cuvinte( amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate); jargonafazia si verbigeratia(ataxie a limbajului repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de neles);

20. Ideea obsedanta: idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n pofida dorinei sale de a li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite de un mare grad de anxietate. Bolnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ( ideea delirant. Bolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic ( automatismul mental. Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare, de preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc. Se ntlnesc cel mai frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte entiti psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).21. Ideea prevalenta: energizeaz, chiar fanatizeaz subiectul. Este rigid, orienteaz ntreaga personalitate care devine un caracter de obicei urt (avarul, intrigantul, ambiiosul, fanaticul, dogmaticul, rasistul). Este o idee dominant hipertrofiat, ceea ce o face s aib caracterul patologic.Este concordant cu sistemul ideativ al insului (care nu-i poate sesiza caracterul patologic). Are sprijinul ideilor adiacente. Tendin la dezvoltare i la nglobarea evenimentelor i persoanelor din jur. Potenialitate delirant, putnd fi anticamera ideii delirante. Se ntlnete n: stri reactive de intensitate psihotic, stri postonirice, epilepsie, alcoolism, toate strile predelirante.

22. Def ideii delirante: se exprim limpede, evolund pe fond de claritate a contiinei. Mecanismele delirului pot fi unice sau multiple, n legtur cu fenomene perceptuale, ca iluziile sau halucinaiile, sau cu fenomene ideative (intuiii, situaii imaginate i interpretri). Caracteristici, dupa Jaspers: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului, comportamentul delirant. Caracteristici: pune stapanire pe constiinta insului, se mentine in ciuda contradictiilor cu realitatea, nu corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu care e in neta contradictie, schimba comportamentul.

23. Tulburari motorii specifice: 1. IMPULSIUNILE - nevoia imperioasa i brutal de a ndeplini un act antisocial, agresiv sau absurd. Dei exist i la pulsiuni constrngere interioar imperativ, lipsete lupta anxiogen mpotriva ei (ca n compulsiune), iar consumarea actului compulsiv are loc nainte de a se realiza critica lui. O varietate de impulsiuni sunt impulsiuni extrem de brute i irezistibile, deseori violente (suicid, heteroagresiune), care apar la psihopai, epileptici, beie acut, beie patologic, schizofrenie, manie, demene 2. RAPTUSUL- manifestare impulsiv paroxistic n cursul creia subiectul este mnat de o irepresibil emergen emoional, afectiv astfel nct acioneaz exploziv, printr-o trecere de un act deseori grav (cu consecine medico-legale chiar): fugi, omor, suicid. Apare n diverse stri patologice: destructurri ale contiinei (stri confuzionale, epilepsii), poate urma unei suspendri brutale a inhibiiei psihomotorii n melancolie, catatonie, stri stuporoase, poate exprima o stare anxioas (la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii), ntr-o form mai agresiv i coleroas la psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici, reacii hetero i autoagresive - n intoxicaii (amfetamine, psihedelice), cnd exprim o stare delirant sau o impulsivitate iatrogen, alcoolism cronic ntr-o stare confuzional, oniric. Uneori las amnezie lacunar (mai ales dup stri confuzionale). 3. STEREOTIPII- micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele nsele (cltinarea capului, balansarea corpului, micri segmentare), care subliniaz discursul sau comportamentul pacientului. Aceste parakinezii apar n schizofrenie i exprima disocierea intrapsihic, ambivalena i pierderea unitii persoanei i vieii sale psihice. 4. MANIERISME - gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei respective i situaiei n care se afl. 5. BIZARERIA const n gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor chiar i un ochi neavizat i apar n debutul sau n cursul evoluiei schizofreniei, uneori n mania cu factori psihotici (delirani), n psihozele paranoide de involuie. 6. TICURILE categorie aparte de tulburri motorii micri intempestive, rapide, repetitive, fr control voluntar dar sesizate de paceint. Sunt micri spasmodice parazite, uneori au aspect intenional. 7. comportamente rituale=ritualuri de linistire, repetitive siinvadatorii parazitand activitatile normale cu caracter obsesional.

24. Clasificarea psihotropelor A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin vigilentei, performantelor intelectuale, sedare emotionala. Includ: hipnotice, neuroleptice(NL), tranchilizante. B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin vigilentei, ameliorarea dispozitiei, randamentului. Includ: antidepresive, psihoenergizante. C. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice, inspecial in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii. Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei starice seamana cu somnul normal in caracteristicile sale EEG. A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoareenzimatice ; scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM). Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb decoordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminarelenta. Ex: PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL / SECONAL, NEODORM / NEMBUTAL, AMOBARBITAL / DORMITAL, FENOBARB / GARDENAL B. NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM, TRIAZOLAM C. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID- piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si scurta; METAQUALONA; CLORMETIAZOLUL; CLORALHIDRATUL

25. Neuroleptice (antipsihotice traditionale ): au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice (ex. parkinsonism) pe lng efectul terapeutic propriu-zis antipsihotic i sedativ. Toate antipsihoticele amelioreaz simptomele de psihoz, care includ halucinaiile, ideile delirante, tulburri formale de gndire, comportament bizar, agitaia. -blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic,mezocortical, tuberoinfundibular); -unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro,neurovegetative, neurohormonale, rasunet CV; -pe modelul animal toate au efect sedativ i depresor, scad motilitatea spontan, scad reacia la stimuli, scad agresivitatea, sunt hipotermizante i analgetice, provoac ptoz palpebral corectat prin antidepresive i amfetamine; la o doz variabil NL provoac ntotdeauna catalepsie, simptom caracteristic care le distinge de alte psiholeptice i n special de tranchilizante; aceast catalepsie e legat de blocajul receptorilor dopaminergici ai nc. striai;

-toate NL sunt antiemetice; -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale;-act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica, antihista,antiserotoninergica

Clasificare: A. NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante; CLORPROMAZINA B. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice; HALOPERIDOL, FLUFENAZINA C. NL DEZINHIBITORII: pt formele deficitare de schizo;SULPIRID(dezinhibitorie -doze mici, antideliranta-doze mari)O clasificare mai utila e cea in antipsihotice

-tipice: cu potenta inalta (NL incisive- efecte extrapiramidale imp) si cu potenta joasa (NL sedative- efecte anticolinergice imp, hTA orto si sedare accentuata) ;

-atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina, risc scazut de efecte extrapiramidale;

26. Efecte secundare NL 1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce:

a)dischinezia acuta= crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si amusculaturii axiale; survin fara supradozaj datorita sensib individuale, mai frecvent la NL dezinhibitorii/ polivalente; bolnavul este anxios pt ca e constient; se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau dispar la cresterea dozelor;b)sdr parkinsonian=akinezie, sdr. akinetic- hiperton, sdr.hiperkinetic. Akinezia caracterizeaz impregnarea neuroleptic i se manifest prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimicii puin expresive, exagerarea reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment, indiferen afectiv, somnolen, diminuarea pn la absen a micrilor automate sau voluntare, lentoare, micri rare, scderea iniiativei. Sdr. hipokinetic hiperton (sau akinetic-hiperton): bradikinezie, mimic redus, tulburri posturale i ale mersului, pierderea automatismelor motorii; hipertonia muscular- semnul roii dinate, al lamei de briceag, tremor fin, neregulat, rapid, intenional; hipertonie plastic cu meninerea atitudinilor + tremurturi de repaus i atitudine cu ritm lent accentuate de emoii, sialoree. Sdr. Hiperkinetic cu malez general, este cel mai jenant, imposibilitatea de a rmne pe loc (tasikinezie), de a rmne aezat sau alungit (akatisie). akatisia este un sindrom de nelinite psihomotorie caracterizat prin nevoia subiectiv a pacientului de a se mica n permanen (o neputin de a sta complet linitit n poziii statice) iar tasikinezia presupune mobilizarea efectiv a bolnavului (mers de du-te vino, plimbri nesfrite, etc.). BZD pot avea o oarecare aciune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura soluie.

-efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva- debut insidios, frecvent la femei dupa 50 ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii; modificari motorii hiperkinetice in regiunea buco-linguo-masticatorie (molfaieli, plescaieli), musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat, topaieli); uneori miscari coreiforme; sindrom al iepurelui- forma particulara; apare dupa NL polivalente la luni-ani; antiparkinsonienele de sinteza le agraveaza, unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. Sunt potential ireversibile. 2. ANTICOLINERGICE : sindromul anticolinergic periferic uscciunea gurii, disfagie, constipaie, dificulti de miciune, creterea presiunii intraoculare, tulburri de acomodare i midriaz, scderea transpiraiei (exagerarea transpiraiei este un efect hiperadrenergic i apare mai frecvent la trtm cu flufenazin de ex), tulburare de reglare a temperaturii corporale poikilotermie. sindromul anticolinergic central deliriumul anticolinergic dezorientare, confuzie, tulburri de memorie, productivitate psihotic, agitaie tulburarea de adaptare, gur uscat, constipaie, dificulti la urinat. 3.CARDIO-VASC : hTA orto, fenotiazinele- tahicardie, hTA, modificari EKG- alungirea QT, aplatizarea T; toxicitate cardio, accidente trombotice; 4.ALTELE: hipotermie, Reactii dermato (fotosensibilizare, pigmentare cenusie a pielii), endocrino ( amenoree, galactoree, ginecomastie), hemato (leucocitoza, leucopenie), hepatotoxicitate, crestere ponderala, disfunctie sexuala, sdr neuroleptic malign (sdr paloare-hipertemie: t>40 grade, AV:140-160, instabilitatea TA, modificarea starii de constienta, adinamie extrema, acidoza metabolica, crestere CPK sau mioglobinurie.

27. Indicatii+ contraindicatii NL I : -toate starile psihotice, toate formele de schizo, depresia cu factori psihotici, sdr organice cu simptome psihotice : delirium tremens, agitatia dinCoreea Hungtington, maladia Tourette CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi), glaucom, porfirii, I Renala, IH, coronaropatii, varstnici : se impune diminuarea posologiei

28. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice; fctie de posologie: ef hipnotice/ sedative/ miorelaxante /anticomitiale; primele folosite au fost Barbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul sedarii produse); ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj; si ANTIHISTAMINICE= ineficiente; BZD= efecte secundare mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de ainduce dependenta(fata de Barb.); sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD; actioneaza prin potentarea alosterica a actiunii GABA; =au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/sedativ-hipnotica; =se recom adm pe per scurte si intreruperea treptatapt a evita fenomene de sevraj; Indicatii: -combaterea anxietatii in general, schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundareNL), delirium tremens, depresii, nevroze, insomnii, status epilepticus. Efecte adverse: alergii, efecte neuro ( somnolenta, slabiciune musculara, ataxie, nistagmus, dizartrie, afecteaza timpul de reactie, oordonarea motorie, functia intelectuala, provoaca amnezie anterograda), efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului: excitatie paradoxala, ostilitate, furie, comportament distructiv, violenta). Toate anxioliticele se folosesc doar daca se cunoaste contextul clinic al anxietatii. Anxioliticele sunt medicamente simptomatice, tulburarile de anxietate tratandu-se cu antidepresive.

29. Antidepresivele: psihotrope care restabilesc dispoziia depresiv (aciune timoanaleptic) pn la normalizarea ei, fie chiar pn la inversiunea ei (excitaie maniacal). Actioneaza prin inhibitia recaptarii NA +/-SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral alneurotransmitatorilor.1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec:supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA3.IMAO: dau HTA paroxistica grava4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel presinaptic prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. Ef sec: agraveaza parkinsonismul, tremor, akatisie. In uz: Fluoxentina, Fluvoxamina, Paroxetina, Sertralina. Indicate in: depresia unipolara, depresia din tulbularea bipolara, depresiile reactive, depresiile varstnicului, depresiile cu risc suicidar crescut, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de panica, bulimia, tricotilomania.Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare; poate actiona in diferite parti ale creierului in momente diferite. Diminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc functia GABAergica. Efsec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremordigital, tulburari sexuale. Este CI in sarcina( =teratogen). Indicat in: manie, tulbularea bipolara, tulburarea schizoafectiva, potenteaza AD in depresia rezistenta la tratament, in agitatia psihotica.

30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unorcrize asem cu grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitorsubstante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele aparla al 3-lea soc. I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist latratament, schizo catatonica, depresia din Parkinson R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)

31. Betiile 1. simpla( acuta/ comuna /vulgara) cu 2 faze: vesel-trist 2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica 3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond depato SNC (epilepsie, encefalopatie). La scurt timp dupa ingestie dezvolta ostare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tiponiroid, halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in modabsurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt insotite de amnezielacunara.

32. Caracteristici sdr demential: Sindromul demenial este un sindrom al deteriorrii cognitive organice i globale n cadrul cruia sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere: orientarea auto- i allo-psihic, atenia, memoria de fixare i de evocare, nvarea, gndirea i inteligenta-> pacientul pierde abilitile de rezolvare a problemelor curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale cele mai uzuale. Funciile psihice elementare afectate major de demen sunt memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, percepia i gndirea.n stadiile iniiale pacientul acuz frecvent oboseal, dificulti n susinerea unor activiti profesionale i eueaz deseori atunci cnd are n fa o sarcin ce implic o activitate intelectual mai complex sau o activitate ce implic modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. Pe msur ce sindromul demenial se accentueaz, aceast inabilitate se amplific pn cnd pacientul ajunge s necesite supervizare permanent.

Afectarea memoriei e tipic pentru sindromul demenial: precoce, iniial pentru evenimentele recente. Ulterior, odat cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever (apraxie, agnozie). Orientarea este afectat mai ales n formele corticale de demen i se manifest prin dezorientare de tip spaial. Modificrile de limbaj includ att afazia ct i limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia.

Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie, apatie, accentuaqrea unor tulburari premorbide de personalitate), afectarea perceptiei (halucinatii olfactive, vizuale, auditive) si tulburari de gandire (delir paranoid nesistematizat). Caracteristic apar reactia catastrofica si sindromul apusului de soare.

Dpdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.

33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interiornerezolvat ce det suferinta psihica si corporala.E adesea mascat si suportaexplorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne, endocrino,neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensapsihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termenlung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toateprocedeele care "fac minuni" In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte,o descurajare, o umilire, o sfortare, un fel de agatare de existenta, dementinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondulanxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca areo aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isiignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatositsau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului. Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unorgreseli: este substituit de sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic.Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L dedesfasurare o reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3ani = dezvoltare nevrotica. Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catreobsesivo-fobic si isteric, fact externi psihogeni se combina si cu ovulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. De aceeala acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevrozeinclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si indebutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.

34.Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectualesuficiente integrate insa intr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este datain fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : -in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cusubevaluarea celorlalti -schizoizi =dificultatea de comunicare -epileptoid =aderenta si impulsivitatea -isteric = demonstrativitatea -antisocial =agresiunea -borderline = instabilitatea -dependent = dependenta de altii -evitant = insuportabilitatea implicarii -fobic = frica de anumite situatii -pasiv-agresiv= duplicitateaAceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langasuferinta pe care o impun, fac rau si celorlalti. Subiectii respectivi audiscernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii,distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determinatotusi o poluare , un fel de "totul e permis", o coruptie pana la a puneintr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nuajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomaliecomportamentala, biotipica cat si printr-o anomalie castigata, printr-undeficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare exagerata,dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsacare sa cuprinda si posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil, un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a lungul existentei siisi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu ovointa centrata subetic.

35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene(schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva, paranoia, parafrenia). Elpresupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare gravacalitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiectiveproprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna; colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devineadesea dificila, conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala.Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromis si seajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.

S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactiaconflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitieendogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( odistinctie de mare valoare prognostica). Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama desindroame. Conteaza totusi sdr persistent, dominant si caracteristic ptentitate cum ar fi: -disociativ sau delirul primar pt schizofrenii -sdr de exaltare pt manie -sdr de persecutie pt paranoiaSdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de naturaisterica se intaln in anumite imprejurari (detentie).36.Clasificarea dependentei medicamentoase - categ 1 = opiacee - categ 2 =barbiturice si tranchilizante -categ 3 =cocaina - categ 4 =marijuana -categ 5 =amfetamine -categ 6 =LSD -categ 7 =Khat ?? -categ 8 =tutunul -categ 9 = cafeaua

37. Delirium tremens : complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). Apare la circa 72 ore dup ntreruperea consumului (sau mai trziu). Simptomele apar n urmtoarea ordine: -febra, tremuraturi, tahicardie, HTA- la cateva ore dupa intrerupere;

-anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)- la 12-24 h;

-posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici- la 48-72 h; -mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h, mare urgenta medicala- tratament in terapie intensiva; se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat; -tratament: BZD in minim 4 prize/zi; perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita de tiamina (risc encefalopatie Wernicke); rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidro-electrolitica + tiamina+ tranchilizante (Diazepam, chiar antipsihotice sub controlul TA si cu precautia distoniilor acute)+ supravegherea pacientului, plasarea intr-o incapare linistita si bine iluminata; uneori exista o criza convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai oportuna alegere, sub control neurologic.!!!! Nu barbiturice, neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.

38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorareafunctiilor cognitive cu declin general al funciilor sociale, ocupationale side autoingrijire, mimand semnele incipiente din d. Alzheimer. Spre deosebirede aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea lastarea premorbida este incompleta. Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usorprogresiv incluzand deteriorare a simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retardpsihomotor, stereotipii, insotite de idei delirante expansive ; aceste modif intelectuale pot fi insotite demodif neuroanatomice sau neurofiziologice.

39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca odementa precoce (in perioada presenila: 45-59 ani). Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marireaventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescentafibrilara. Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in dementaAlzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/Apraxie. Debut lent progresiv, poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv; perioada de stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleaga mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in gasirea cuvantului potrivit, alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice; apraxie- initial scaderea progresiva a indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la dezorganizarea completa a comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retro-anterograda), hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de limbaj, ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). In stadiul terminal tablou clinic de dementa profunda; pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar reflexele timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptic.

Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexulfrontal, temporal, parietal / placi neuronale senile argentafile cuamiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si Ach. Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific sireversibil al acetilcolinesterazei)

40. Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv progresiv datorat leziunilor ischemice multiple. Diagnosticul trebuie s evidenieze deficitul cognitiv multiplu prin obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde i afectarea i a altor funcii de cunoatere, manifestate cel puin prin unul din urmtoarele tipuri de semne neurologice: afazia, apraxia, agnozia, afectarea funciile executive(planificarea, organizarea, secvenierea, finalizarea, abstractizarea). Aceast deteriorare grav trebuie s invalideze pacientul n domeniul integrrii sale ocupaionale, familiale, sociale suficient de smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. Prezinta si semne neurologice focale : exagerarea ROT, semnul Babinski, paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal, dizartrie, voce nazonat, monoton, vorbire cu aprozodie, mers cu pai mici, tri, cu trunchiul flectat, membrele superioare imobile, micri lente, facies imobil, inexpresiv cu trsturi czute prin pareza bilateral de tip central a nervului facial, rs-plns spasmodic, diminuarea forei musculare distale) ++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine,modificarea scrisului, scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vadbine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli, etc... Se pierdeenorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Unvascular poate da raspunsuri uneori mai bune, alteori mai vagi,incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timpmentinuta. Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil lainfectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot inregistraepisoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolicesi deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperatereveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementamultiinfarct.Evoluia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos, se caectizeaz, rmne n pat, moare prin accidente noi vasculare sau infectii inter-curente, de obicei bronho-pulmonare.

41.Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani) caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si pe plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A. (palilalie - ecomimie - mutism - amimie) si crize de hipotonie musculara. Se caract printr-un sdr apatoabulicin care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Potavea afazie amnestica.Debut insidios, cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie, rationament); tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie corticala: frontale - pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv); atrofiile lobului orbital -alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual), euforie de aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive; atrofiile temporale - modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale - in special delicte sexuale).

Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive:- memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer, deteriorarea mnestica fiind selectiva - intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la termeni generali de exemplu - obiect; uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la general si de la complex la simplu, se uita adjectivele conservandu-se verbele si substantivele)- gandirea - elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor etico-morale.- Sindromul P.E.M.A: Palilalie - forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant; Ecolalie - combinata adeseori cu ecomimie si ecopraxie -; sindrom ecopatic; Mutism - este adesea consecinta uitarii cuvintelor; Amimie -alaturi de akinezie sunt abolite si miscarile mimice .- Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de pierderea constientei. Stadiul terminal: exacerbarea sdr P.E.M.A, apare gatismul, deces prin infectii intercurente datorate marasmului.

42. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului :-halucinoza Wernicke

-paranoia alcoolica- epilepsia alcoolica-sdr Korsakof la alcoolici- encefalopatia Gavel ?- Wernicke

-dementa alcoolica

43. Halucinoza alcoolica : sdr paranoid numit gresit halucinoza, e o tulburare psihotica indusa de alcool, cu halucinatii. Consta inhalucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu lapersoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire dehalucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ), fara delirium sau alterarea marcara a constientei, care urmeaza unei descresteri a consumului de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. Poate progresa, foarte rar, spre o forma cronica asemanatoare clinic cu schizophrenia, fiind o afectare cronicaconditionata si de un teren schizoid. Necesita cel putin 10 ani de dependenta de alcool. Este o afectarepericuloasa antisociala, bolnavul dand curs mesajelor.

Tratament: BZD pentru agitatie (lorazepam, diazepam), antipsihotice cu potenta ridicata (haloperidol, doze mici).

44.Patologia de maternitate : A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibilasituatie conflictuala (sarcina nedorita, conflict in familie) si caredetermina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poateplange de cefalee, depresii, totul se leaga de evolutia normala sau patoa sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. Conteazaf mult incurajarea ginecologului, asigurarea pacientei ca sarcina evolueazanormal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca inper conceptiei a avut o gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rxnestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat estesimptomatic. B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Potsurveni confuzii mentale legate de hemoragii masive, infectii, resturiplacentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, omucidere. Legata deaceasta confuzie e si pruncuciderea. Expertiza trebuie sa dovedeascaretrospectiv ca a fost un episod confuzional. Maj se remit. Seindeparteaza copilul pt ca este in pericol. C. tb psihice de lactatie (pana la 1 an). Mai ales la primipare,tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv,schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este foarterezervat.

45. Tb psihice in HIV si sifilis :

Infecia HIV se nsoete de urmtoarele sindroame psihiatrice:

-sindroame cognitive (psiho-organice): scderea ateniei, capacitii de concentrare, de fixare mnezic, a performanelor vizuo-spaiale; la acestea se pot aduga n timp deficite motorii cu diminuarea controlului fin i al vitezei micrilor , realizndu-se sindromul cognitiv-motor .-sindromul demenial, are asociaz i semne neurologice (ataxie,hipertonie, incontinen sfincterian, parapareze). Evoluia este rapid, cu exit n 4-5 luni.

-sindroame afective (depresive, mai rar maniacale/hipomaniacale).

-episoade psihotice care sunt rare, n fazele avansate ale bolii.

Pe lng simptomele psihiatrice datorate infeciei ca atare, la aceti pacieni se suprapun i simptomele datorate patologiei multiple asociate (tulburri metabolice, endocrine, tumori, infecii oportuniste), cat i efectelor secundare ale medicaiilor (AZD ( Zidovudin), antimicoticelor, cortizonului ->tulburri afective (depresii, respectiv stri hipomaniacale, anxietate, insomnii)). Datorit acestui cumul de factori severitatea i localizarea leziunilor nu coreleaz cu intensitatea simptomatologiei psihice, care poate mbrca forma deficitelor cognitive (atenie, concentrare, fixare mnezic, performane vizuo-spaiale), motorii ( pierderea vitezei i fineii executrii actelor motorii ), deficitului demenial (diminuarea/pierderea memoriei imediate, dificulti n gsirea cuvintelor, diminuarea capacitii funciilor executive ), strilor depresive cu tendina la retragere social, reactivarea consumului de substane psiho-active, hetero-agresivitate fa de personalul medical, tentative suicidare n contextul unor idei de culpabilitate.

Tb psihice sifilis :Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-maiales la barbati care isi vad leziunea; femeile o constata mai greu)Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate,esec intelectual; daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prinreactii nesfarsite de fricaStadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cutablouri clinice variate (nevrotice, psihopatice, psihotice)Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabesdorsal; este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf incare la sdr curente(maniacal, depresiv, confuzional) se adauga inexplicabilelem. dementiale de tip psihotic (absurditati, lipsa simt critic)pe fondul unei deteriorari cognitive evidente; afectivitate labila, tip pseudobulbar, instincte deteriorate, tulburari de comportament. Neurologic: semn Argyll- Robertson, tremor, dizartrie, ROT vii, clonus, semnul pastilei al lui Obregia, tic esofagian, bruxism.

46. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitulbrusc, deci semneaza paroxismul epileptic.Este o echivalenta epileptica sise intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de obetie patologica.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematicacum este la oneroid, e mai dezorganizata, mai fluctuenta ca nivel,putandu-se intrica cu halucinatii vizuale, deci se amesteca si cu niveluloniric, de aici si explicatia amneziei partiale reale. O alta caract esterepetitivitatea identica la acelasi bolnav; violenta este absurda, farasens.

47.Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o fortastraina ii dirijeaza gandurile, perceptia ). Pac prezinta pasivitate (I seimpun anumite trairi), fenomene de dedublare a gandirii sau ecou,halucinatii verbale (" comentariu" al gandurilor, actelor). Triplulautomatism : motor (=ticuri, stereotipii, impulsiuni) + ideoverbal +senzorial (=halucinatii vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile ).

48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. Patogenia nupoate fi demonstrata. Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza,exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de situatiiconflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie dece zice o persoana sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate saapara "lesin nevrotic".Simptome : manifestari senzoriale (orbire, surditate,paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii), trasaturi asociative : probleme sexuale, indiferenta fata de simptome, mecanisme disociative- personalitatea se descompunein fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei. Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatiicu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutulde bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini).

49.Sdr oneroid .invazia inconstientului asupra starii de veghe nu etotala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportiivariate. Asemanator visului). Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea ;este maisistematizat, e o poveste fantastica, o interpretare a realitatii in sensulfantastic, care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti suntelementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazutfiecare).Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene defilm cum e oneroidul. In descrierea standard bolnavul zace la pat cu ochiideschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare, dar nucomunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la careasista. De aici rezulta ca boln. nu halucineaza ci are o falsa recunoasterecontinua, o iluzionare sistematica, percepe delirant. Desi nu trebuie confundat cu delirul primar, oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupadesfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-afascinat.Toxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodieagreabila cand isi admin substantele.

50.Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta); este determinat de invazia totala a constienteinormale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaie proprie de obicei strilor psiho-organice acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase (ex.meningo-encefalit, traumatisme cranio-cerebrale). Bolnavul nu doarme, dar e ca i cum ar dormi cu ochii deschii, nemaiinnd cont de reperele realitii, el fiind animat de visul lui dar acest vis este proiectat n realitate, substituie realitatea. Bolnavul halucineaz predominant vizual, mai rar avnd i halucinaii auditive. Pentru c e un delirium cu halucinaii, bolnavul e agitat conform acestei imagistici, e alergat, se lupt cu obstacolele imaginare. Deci onirismul pune n pericol viaa bolnavului i a celor din jur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c aa e i visul dar, spre deosebire de visul natural, visul acesta patologic nu se memoreaz (dect excepional anumite fragmente). Deci acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute (infecii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul maniacal sau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . Dup ace trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra cateva din aceste fragmente (onirism residual).51.Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-oleziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal,masiv, global si det o stare de confuzie mentala. Simptomatologia se manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta, halucinatii. 52.Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este deintensitate mai scazuta, actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune maidifuza (peste 6 luni). In deteriorare mentala, sdr demential, oligofrenie.Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfuncii cerebrale generale. Simptomele principale sunt: slbirea memoriei, scdere ateniei, scdere capacitii de judecat, generalizare, abstractizare, fatigabilitate, bradipsihie, srcirea nuanrii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modificri evidente n personalitate subiectului, egoism. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociaz i se condiioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan emoional), deteriorare (pe plan cognitiv).

53.Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogeneticapresupune fen de regresiune anatomo-fiziologica globala. Aceasta se numesteproces patoplastic (adica un proces organic care favorizeaza si un dezechilibru psihologic). Exista o involutie fiziologica, deci o scadere aperformantelor insa cu o compensare spiritual, si o involutie patologica in carecreativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea,mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul areo constiinta exagerata a corpului lui, asta il ingrijoreaza si incepe saisi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deciproblema mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata depana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acestfinal : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemicacu deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este ceadegenerativa, globala sau in principal cerebrala.

54. Cura de dezintoxicare -detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Un tratament ce se doreste eficace are drept componente de bazaconsilierea si alte terapii comportamentale.Exista detoxifiere nonsubstitutiva: se face cu CLONIDINA maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi; si substitutiva cu METADONA (agonistopioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista risculde dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este maibland.Planul terapeutic in detoxifierea substitutiva = 4tipuri: a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-oluna sau mai putin b. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie sistabilizare pt maxim 6L d.mentinere pe termen lung = >6L Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic panala 120mg.Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti(CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice(BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie.Dupa o perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare arezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura dedezobisnuire.

55.Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei desubstante psihoactive pe termen lung, vizand in primul rand dependentapsihologica.Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si secontinua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa sipsihoterapeutica. Pt tratamentul psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura dedezintoxicare. Modelul este cel pt heroina (Metadona, anxiolitice,antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Un rol important revinediferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe primplan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in echipapsihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este activimplicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliereadecvata si rezolvarea situatiilor de criza.

56.Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamin) provoac: activitate simpatic excesiv, midriaz, tremor, HTA, nelinite, hipertermie, tahipnee, tahicardie, hiperactivitate. La doze mai mari apar anxietate, atacuri de panic, stare confuzional acompaniat de diverse tulburri vasomorii (mai ales HTA sever) i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic i hemoragia cerebral reprezint dou dintre cele mai redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain sau cu metamfetamin. n cadrul aceluiai tablou clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucinaii auditive, psihoz dificil de distins de forma paranoid a schizofreniei.

57. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simptome asemanatoareintoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneoriviolent, par sedati si pe acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala; BZD se acumuleaza, ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal; in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente. Supradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte sedative. Sevraj: anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampemusc, tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale productive (halucinatii vizuale, auditive). Hiperpirexie in formele severe, prognostic prost.

58. Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea; alte semne: mioza, letargie, somnolenta, dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de judecata (rar insa insotita de agresivitate), constipatie, greata, varsaturi, hTA, aritmii, hiperpirexie. - se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna(neliniste, angoasa, depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia,imaginatia, visarea); se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu ochii deschisi- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditieigienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist,daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu suntexcelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta)59. Tulb psihice in boala Parkinson:Substratul morfo-funcional al acestor tulburri rezid n componentele motorii, oculo-motorii, limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferente cortico-striato- talamico-cerebeloase care asigur conexiunea dintre regiunile corticale anterioare i talamus (via striai). Prezint o gama larg de tulburri psihice: afective (depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii, idei delirante, delirium), demen, asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie, rigiditate, tremor, tulburri specifice de mers i posturale. Circa 50% din pacieni sunt depresivi (n general datorit depleiei de DA n neuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici n zonele emoiei i cogniiei, nucleul accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali, hipocamp). Tulburrile cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni dect la subiecii control de aceeai vrst) s-ar datora deficitului colinergic. Strile psihotice apar prin perturbarea echilibrului DA-ergic. Pacienii prezint vulnerabilitate mare la stri psihotice confuzive (delirium) n circumstane care le solicit capacitatea de adaptare (intervenii chirurgicale, intoxicaii, alte terapii). Tulburrile de somn sunt de asemenea ntlnite, pot fi accentuate de medicaia DA-ergic, de accentuarea tremorului la trezire, de depresie sau de episoade scurte de delirium care intersecteaz perturbarea ritmului somn-veghe.

60. Tulb psihice in tumori cerebrale:n general, tulburrile psihice constau n schimbri inexplicabile ale comportamentului i personalitii (la 1 din 5 pacieni), tulburri emoionale i cognitive.

Glioamele constituie circa 50-60% din tumorile primare. Simptomatologia este global sau focal. Simptomatologia global: deficitul cognitiv difuz, care se accentueaz lent odat cu progresia formaiunii, la care se pot asocia manifestari depresive, maniforme, histeriforme, schizoforme, pseudodemeniale, confuzionale. Manifestri paroxistice posibile: crize uncinate, episoade halucinatorii sau de depersonalizare, derealizare cudreamy states , absene. Simptomatologia focal depinde de localizare. Mai frecvente sunt meningioamele (25% din tumorile primare cerebrale) care comprim zone circumscrise corticale genernd simptome focale, crizele epileptice fiind frecvente. Acestea mai apar n localizrile temporale, alturi de episoade psihotice postcritice sau intercritice. O treime din pacienii cu tumori cerebrale prezint crize comiiale ca simptom de prezentare la medic, trei sferturi le fac la un moment dat n evoluie. n localizarea temporal mai apar: amnezii, sindrom Korsakof, afazie, depresie, crize de tip complex parial, schimbri de personalitate.

Tumorile frontale pot prezenta dezinhibiia comportamental moriatic, ce contrasteaz cu anozodiaforia i indiferen fa de ambian, alteori alternane afective maniform-depresive (mai frecvente n localizarea din girusul cingular), tulburri confuzionale de tip pseudo-demenial (dezorientare n locuri familiare, puerilism, avoliie, pierderea spontaneitii gndirii, excentriciti), incontinen urinar. n localizarea orbitar apar akinezie, pierderea iniiativei, apatie, pierderea spontaneitii. Mai pot aprea halucinaii vizuale, auditive, olfactive.

Localizarea parietal este srac n simptome psihice. Dac se afl n lobul dominant asociaz afazia; tumora de lob parietal nondominant prezint neglijarea hemicorpului controlateral i anozognozie. Mai pot aprea hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.

Localizarea occipital poate prezenta halucinaii vizuale, rareori crize senzoriale colorate, luminoase, geometrice. Jonciunea parieto-occipital produce agnozii vizuale (prosopagnozia-nerecunoaterea figurii umane).

Tumorile diencefalice i de ventricul III produc alterri evidente de personalitate i afectivitate, tulburri vizuale. Tumorile de ventricul III se manifest prin sindromul de HIC cu tulburri cognitive, torpoare, pierderea voinei, inactivitate. Tumorile talamice prezint hemipareze, deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin secionarea funcional a conexiunilor buclei cortico-striato-palido-talamo-corticale care suprim aferenele i eferenele frontale. De aceea simptomele psihice frontale sunt prezente.

Tumorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senzaie de slbiciune, mai rar vertij, grea, vom, stri maniforme. Leziunea direct/indirect de trunchi produce HIC (cefalee matinal, exacerbat de micrile capului, rezistent la analgezice, vrsturi n jet care acutizeaz cefaleea), bradicardie, crize de tip comiial/hipertonice, staz papilar fie bilateral, cu scderea uoar a acuitii vizuale fie unilateral, cu atrofie optic contro-lateral (sindromul Foster-Kennedy).

Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive, psihotice).

Tumorile de fos posterioar (subtentoriale) nu se caracterizeaz printr-o simptomatologie psihiatric anume. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea.61. Atacul de panica:- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste,senzatie iminenta de moarte;- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara; - are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere,transpiratii, tremor distal- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine- DSM IV "teama de a nu innebuni"- depersonalizare- uneori dispnee,greata, frisoane- dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare- se repeta (cateva luni)- apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate- netratata evolueaza ani si se poate complica- mai des la femei tinere; varsta medie de debut 16-20 ani- sunt studii care atesta o origine genetica62.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz:- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la oanumita circumstantatemporala sau ambientala- anxietate "liber flotanta"- se acutizeaza in anumite momente- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati deconcentrare, tulb de somn- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutiecronica63. Tulb (nevroze) fobice:

-a)fobiile specifice: frecvente, benigne, debut in copilarie/adolescent, dispar sau nu la adult; nesemnificative pathologic; constau in fric iraional de situaii / activiti / obiecte specifice, care poate lua uneori forma unor crize anxioase acute (sugernd atacul de panic) sau declana perioade cu anxietate generalizat. Se poate ajunge la conduite de evitare care pot avea consecine negative asupra funcionrii normale a persoanei. Cele mai frecvente sunt fobiile de animale, nlime (acrofobia), spaii nchise, aglomeraie (claustrofobie), de obiecte ascuite. - teama de un obiect precizat- b) agorafobia=frica de spatii deschide si, dupa DSMIV,si de multime, de a calatori cuautobuzul, de a sta la rand- este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei de evitare-> izolare- se asoc frecv cu atacuri de panica; tratament: BZD+ antidepresive+psihoterapie cognitiv-comportamentala - c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit, pus intr-o situatie in caresubiectul poate fi observat si criticat- se poate ajunge la declansarea unui atac de panica; frecv la adolescenti; evolutie cronica, cu oscilatii.64. Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive:- prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si inducpacientului o stare de anxietate continua, care pot duce la invalidareapacientului- compulsii: definite ca aciuni repetitive (splat pe mini ablutomanie, numrat excesiv i inutil, ordonarea la nesfrit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea n gnd a unor cuvinte, rugciuni, socoteli) pe care persoana le execut ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide impuse, dei ncearc s li se opun, dar fr s reueasc. Atunci cnd subiectul li se opune se declaneaz anxietate insuportabil.- obsesii: gnduri persistente i recurente, impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate, cu caracter egodistonic, dificil de controlat care induc anxietate marcat, pe care pacientul nu le poate ignora, dei ncearc i fa de care are critic

-conform ICD10: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri; sunt constant anxiogene; cel putin un gand/obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta- se complica cu depresie, alte tulb anxioase- afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii, evolutie cronica 2/3, fluctuenta 1/3

-dg diferential: sindrom Tourette, tulburari de personalitate tip borderline, antisocial sau obsesiv-compulsiv, schizofrenia la debut, hipocondria.

65. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic:- apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita, acesta fiid considerat trigger-ul unui raspuns endogen, in cadrul unei vulnerabilitati crescute.Marca tulburrii de stress posttraumatic este reiterarea subiectiv a simptomelor iniiale i caracterul lor intruziv- clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini siganduri, evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant, aparitia unor tulb. neurovegetative: somn cu cosmaruri, dificult deconcentrare, modificarea starii emotionale: capacitate scazuta de a reactiona emotional, irascibilitate- evolutie: acuta (1-3L), cronica (>3L), tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul), intermitenta, reziduala- alterarea functionarii normale66. Caract clinice ale tulb de somatizare:- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuzesomatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata unechivalent somatic- simpt g-I: greata, varsaturi, intoleranta alimentara; c-v: palpitatii, precordalgii; neurologic: conversii, pareze, parestezii; sexuale: menstruale, de dinamica sexuala- simptomatologie refractara la tratament;- evolutie cronica; pacient dificil fata de care medicul face contratratament

67. Hipocondria:Criteriile de diagnostic preluate din D.S.M.-IV sunt urmtoarele:

A. Preocuparea subiectului n legtur cu faptul c ar avea sau chiar convingerea c are o maladie sever, bazat pe interpretarea eronat de ctre acesta a simptomelor corporale;

B. Preocuparea persist n pofida evalurii medicale corespunztoare i a asigurrii de contrariu;

C. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant (ca n tulburarea delirant, de tip somatic) i nu este limitat la preocuparea circumscris la aspect (ca n tulburarea dismorfic corporal);

D. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ n domeniul social, profesional ori n alte domenii importante de funcionare;

E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni;

F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat, tulburarea obsesivo-compulsiv, panic, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt tulburare somatoform.

Pacientul prezint anxietate i uneori chiar o uoar depresie secundare. Frica de prezena uneia / mai multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. Dac bolnavul citete ntr-o publicaie popular despre simptomele unei boli ncepe s cread c o are i el (boala a mai fost denumit boala studenilor n medicin). Simptomele hipocondriace sunt influenate de contextul cultural al pacientului care nu stabilete o relaie bun cu medicul datorit solicitrilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume i a frustrrii pacientului mereu nemulumit de atania insuficient care i se acord. Frustrarea pacientului crete odat cu trimiterea sa la psihiatru.

Cnd aceast preocupare iese din sfera nevrozei, pierzndu-i caracterul critic, poate deveni idee prevalent / delirant intrnd n sfera psihozei delirante cu coninut hipocondriac.

68. Schizofrenia paranoida:(halucinaii auditive, una sau mai multe idei delirante)- cel mai comun tip- domin sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat n faza acut a bolii- exist idei delirante de persecuie, urmrire, otrvire, control al gndurilor i ideilor de ctre ceilali, grandoare, misticism, misiune special (reform, mesianic), schimbare corporal (delirante somatice), gelozie, filiaie (natere ilustr), invenie, relaie / referin (la media, TV, oamenii pe strad privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, ntr-un fel anume). Aceast aduce la modificri profunde ale perceperii de sine i a lumii, se pierd limitele sinelui.

69. Schizofrenia catatonica: ( este prezent sindromul catatonic)

- tabloul e dominat de tulburrile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea sindromului catatonic care poate fi ntrerupt de perioade de excitaie violent (raptusuri catatonice): negativism, atitudine i posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturi rigide mpotriva eforturilor de a fi mobilizat), flexibilitate ceroas (meninerea membrelor, corpului, n poziii impuse din exterior), sindrom: ecomimie ecolalie ecopraxie, stupor (scderea marcat a reactivitii la ambian, cu reducerea micrilor i activitii spontane, mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescut, aparent fr scop, neinfluenat de stimuli exteriori izbucnire brutal, irepresibil, de raptus)

70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata):(comportament, vorbire dezorganizat, aplatizarea i inadecvarea afectului)- debut precoce, insidios (15 25 ani)

- domin alterarea afectivitii (dispoziie superficial, inadecvat, rs prostesc, nemotivat, zmbete bizare traducnd o atitudine de autosatisfacie, de nimic motivat, ntng)

- halucinaii efemere, fragmentare

- tendine la solitudine

- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase

- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de rs, bufonerii prosteti- pronostic rezervat, tocire precoce a afectivitii i voinei.

71. Schizofrenia nediferentiata:(sunt prezente simptome psihotice active n absena criteriilor altor forme clinice)- se ntlnesc elemente ale tulburrii schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt conforme cu nici unul cu formele de mai sus, nu se difereniaz nici o clar predominan a unui set particular de caracteristici diagnostice.

72. Schizofrenia reziduala:(sunt prezente simptome negative; sunt absente semnele pozitive)- corespunde stadiului tardiv, cronic, cicatrizat dup multiple episoade paranoide acute, floride. - const n predominan a simptomelor negative, deficitare: lentoare psihomotorie, hipoactivitate, tocirea afectivitii (complet aplatizat), slab comunicare non verbal prin srcire mimic cu privire indiferent i lipsa modulrii vocii, postur pasiv, lipsa autongrijirii, izolare social, gndire srcit cu relaxarea asociaiilor, alogie (gndire ilogic). 73. Ipoteze etiologice in schizofrenie:1. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si deadoptie:- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti(14%)- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediatdupa nastere, au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale2. ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin injurii ale hipocampului (obstetrical); manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si ceaindusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familiinormale, au facut mai rar boala decat cei neadoptati, asupra carora au actfact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo)3. ipoteza dopaminergica:- boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative reziduale. Se presupune rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii DA; argumente:- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizonetratati4. ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii 5HT si prin act neurolepticelor atipice(risperidona, olanzapina)care actioneaza si pe receptorii serotoninergici;

5. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze experimentale; presupune anomalii ale sistemului glutamat- dopamina la nivelul circuitului palido-talamic corticostriat.

6. ipoteza GABA-ergica: diminuare a neuronilor GABA-ergici n hipocamp constatat la schizofreni.

7. ipoteza infectiei virale din al III-lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru schizofrenie.5. ipoteza neuroanatomica:- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala,constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului deglucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus)- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelorfunctiilor cognitive; hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simptnegative- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)- reducerea volumului LT74. Trat schizofrenie: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent bolii este spitalizarea intr-un serviciu de psihiatrie, obligatoriu.- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC- trat de intretinere- trat psihoterapeutic si de reabilitare75. Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major):- episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii inactivit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie siapoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)- cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprofa functiilor cognitive- clinic:- implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in ceamai mare parte a zilei timp de cel putin 2 s- diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toateactivit, cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi- semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in G, desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din Gin+/-) intr-o luna, scaderea/cresterea apetitului, insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi, fatigabilitate/lipsa de energie, sentimente de inutilitate/ culpa excesiva, inadecvata, ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta, fara un plananume, inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire- aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de substpsihoactive sau unor cauze somatice76. Ipoteze etiologice ale tulb afective:1. vulnerabilitatea genetica:- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I,care scade odata cu cosangvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele gradI ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen,dar mai mic ca pt tulb bipolara- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt alcromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare2. ipoteza monoaminelor:- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS,scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor, scaderea metabolitilorserotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului (precursor alserotoninei) plasmatic la depresivi- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al NA) in LCR si cresterealui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a ggbazali) si depresie3.Ipoteza neuroendocrin. S-ar datora probabil variaiilor aciunii aminelor biogene la nivelul hipotalamusului (n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale). Se asociaz diminuarea TSH, FSH, GH, LH i a testosteronului.

77. Episodul hipomaniacal:- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episoduldepresiv; - se intalnesc cel putin 3 din:grandiozitate/autostima crescuta, scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit), logoreea, fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida, distractibilitate, agitatie psihomot/ cresterea activit directionate (scolare, profesionale,sexuale), implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant- episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului, care nu ii estecaracteristica;- schimbarea de dispozitie e observata de altii78.Psihopatia paranoida:

Se caracterizeaz pe nencrederea i suspiciozitatea fa de ceilali, pn la a considera c acetia sunt ruvoitori, vor s-i prejudicieze, s profite de ei. Acestea se manifest n variate circumstane i contexte. Au tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberat amenintoare (demeaning). Se ndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s se izoleze. Sunt resentimentari (fr motiv real), ranchiunoi fa de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt uor atacai, tratai cu lips de respect i reacioneaz n consecint rapid, cu furie sau printr-o actiune razbunatoare - pn la a pune la cale rzbunri exemplare. Sunt suspicioi, geloi fr motiv pe partenerul marital sau sexual. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c informatia va fi utilizat impotriva sa. Pstreaz pizma, invidia, nu uit uor insultele, tratarea cu lips de consideratie este plin de resentimente. Se consider obiectivi, raionali, justiiari. Persoanele din anturaj i consider lipsii de flexibilitate emoional i de resurse afective, rigizi, excesiv de vigileni. Cnd sunt jignii devin excesiv de ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, gndire referenial (ca un stadiu prevalent al delirului de relaie) care pot necesita tratament psihiatric n urgen i internare n secia de psihiatrie.La examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false, rationamentele sale sunt corecte si binedirectionate. Exprim gnduri care atest clar proiecia, ideile de prejudiciu, si idei ocazionale de referin.

79. Psihopatia isterica:- comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta,excitabila, excesiv de emotionala- inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasamentafectiv real si autentic- comporament evident de atragere a atentiei- tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii- pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex- relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori - au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist,lipsit de detalii exacte- histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudiniicorporale+ dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+ recursul la formulede limbaj menite sa frapeze 80. Psihopatia antisociala:- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cucriminalitatea- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca dinadolescenta (chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durataunei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare inviol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi;- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15ani- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranireaaltora- incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor- calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea uneislujbe, fara sa stie cand i se va termina calatoria- totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu- nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an- lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora)81. Psihopatia schizoida:Se caracterizeaz prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, detaare i indiferen fa de realitile nconjurtoare. Nu doresc i nu iniiaz relaii i legturi emoionale nici chiar cu membrii familiei proprii. n situaii sociale sunt retrai, evit de obicei contactul vizual i conversaiile spontane (resimt disconfort n a se angaja ntr-o aciune comun cu altul sau alii pentru c sunt foarte introvertiti, arata o inabilitate de-a lungul intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct). Sunt demne de notat afectul ngust (constricted) i politetea lor manierista. Pentru o persoana din afara apar izolati, excentrici, singuratici.Neglijeaz aparena exterioar, poart de obicei mbrcminte mai mult sau mai puin demodat, au preferine pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe computer, pescuit) i pentru ocupaii care nu i implic n relaiile cu publicul (paznici, meteorologi, astronomi, matematiceni, filozofi), n care de altfel pot excela i realiza performane de excepie. Pot fi foarte ataai de animale. Se implic deseori n miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, se angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu necesita o implicare in inter-relatii personale. La examenul clinic dau impresia de: raceala, rezerv i lips de implicare n evenimente cotidiene sau care i privesc pe alii, distani, calmi si tacuti, nesociabili, izolai. Au o bogat

via interioar, cu fantazri inclusiv pe teme sexuale, deseori n compensaie pentru redusa activitate sexual.

82. Tulb schizotipala:

Se caracterizeaz prin excentriciti comportamentale evidente. Indivizii cu aceast tulburare au credine particulare (clarviziuni, telepatie, gndire magic) ntr-un grad care depete anumite obiceiuri i norme acceptate de cultur / subcultura unei populaii sau a unui grup, al aselea sim(ca de ex. credina n farmece ntlnit n anumite zone rurale sau la anumii indivizi credincioi, superstiii etc.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general acceptate de mediul in care traieste. Convingeri ciudate, gandire magica, (cred in miracole, vraji spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la practici oculte; se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau). Excentricitile se manifest n modul straniu i inadecvat de a se mbrca, n vorbirea care este vag, digresiv, abstract, cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face dificila comunicarea cu altii i n mod caricatural, poate culmina cu solilocviul n public. Au capacitati scazute pentru legaturi apropiate, au relatii interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv acut. De altfel, ei prefer s se izoleze datorit inadecvrii lor sociale pe care o percep ei singuri (prefera

izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. Pot avea idei de referin, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare, depersonalizare, ajungnd chiar la episoade de tip paranoiac, cu pstrarea capacitii de testare a realitii i cu absena tulburrilor formale de gndire (care apar n schizofrenie). Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompensri psihotice n perioade de stres maxim. Incepe la adultul tanar se toceste relativ dupa 40 de ani.Unii pacieni pot avea un statut social i marital acceptabil n timp ce alii, datorit decompensrilor psihotice i percepiei sociale dezavantajoase nu reuesc (i nici nu ncearc s realizeze) acest lucru. Circa 10 % au tentative de suicid sau chiar reuesc s se sinucid.

83. Tulb de personalitate obsesionala:- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacitde a termina o actiune- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util- insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor dintimpul liber- indecizie - scrupulozitate, inflexibilitate in materi