dr. simona trifu, medic primar psihiatru, spitalul clinic de psihiatrie „prof. dr. alex....

17

Click here to load reader

Upload: breena

Post on 10-Jan-2016

191 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

EFICACITATEA CUMULATĂ ARIPIPRAZOL – PSIHOTERAPIE ÎN TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ (prezentare de caz). Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia” Psihoterapeut Petruţa Gheorghe, candidat IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză). - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

EFICACITATEA CUMULATĂ ARIPIPRAZOL – PSIHOTERAPIE ÎN TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ(prezentare de caz)

Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Psihoterapeut Petruţa Gheorghe, candidat IPA (Asociaţia Internaţională de Psihanaliză)

Page 2: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Pacienta are în prezent 35 de ani

Debutul TAB este precoce, la 14 ani, cu un episod maniacal sever, confuzional, psihotic, ce a necesitat o internare prelungită (circa trei

luni) în secţia de Psihiatrie Infantilă

Am cunoscut-o pe A când avea 31 de ani, într-un episod depresiv major cu inhibiţia gândirii şi marcată lentoare psiho – afectivă, în contextul

divorţului

Avusese până la respectivul moment de timp patru internări, primul episod fiind maniacal, iar următoarele trei – de coloratură depresivă

Încercase numeroase combinaţii medicamentoase de timostabilizator, antipsihotic, antidepresiv

În momentul prezent, ultima recădere clinic manifestă a fost după naştere (în urmă cu doi ani), A şi soţul ei refuzând atunci internarea şi

tratamentul, alegând alăptarea

Din respectivul episod A a ieşit în circa opt luni, cu un imens consum de forţă, energie psihică şi resurse, ceea ce iniţial s-a dorit un sprijin din

partea soţului arătându-se drept ceva ce s-a întors împotriva ei la divoţ

Triggerul ce a determinat episodul actual fiind ameninţarea de a-i lua copilul “din cauza bolii”

Evaluare Clinică: Istoric

Page 3: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Continuumul şi dinamica tulburării

Existase în antecedente o perioadă de circa şapte ani

de lipsă a oricărei simptomatologii afective

sub tratament cu Litiu (cam între 20 şi 27 de ani), perioadă în care A s-a

căsătorit şi a avut un fiu

După întreruperea tratamentului cu Litiu şi

încercarea de a-l relua, acesta nu a mai avut efectul scontat,

încercându-se fără succes multiple scheme terapeutice.

Internarea cu ocazia căreia am cunoscut-o pe A era consecinţa

unei tentative suicidare.

Am descoperit în dinamica pulsională a lui A un soi de

repetiţie a tentativelor suicidare, făcută nu într-o manieră de disperare tip

Borderline, ci într-un soi de episoade ce evoluau cu

confuzie şi îngustarea câmpului conştienţei, un soi de depresie

psihotică în care A nu mai înţelegea realitatea şi nici pe

ea însăşi.

Page 4: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Minimă descriere a personalităţii lui A

sub amprenta depresieiA pare regresată şi marcat ataşată de mamă (în anii

următori am constatat o dinamică “în balanţă” a relaţiei dintre cele două – când A era în depresie, mama

era cu un Eu inflaţionat şi îşi descoperea “sensul existenţei sale” şi anume acela de a o îngriji pe A; când A era maniacală – mama, care, de altfel avea o poziţie

socială importantă, se temea de A).

Nu o interesează fiul de doi ani, pe care îl consideră “un cadou” pe care i-l face mamei, care preia întrega

forţă psihică de a se lupta cu soţul la divorţ.

Descrie un sentiment subiectiv cvasipermanent de a-i fi încurcate gândurile în minte, de a nu face faţă

realităţii, de a nu se putea concentra, de a nu fi în suficient contact cu lumea şi viaţa.

Particularitatea episoadelor depresive ale lui A este aceea că ele nu sunt trăite pregnant în plan

emoţional, ci mai degrabă în plan cognitiv, cu sentimentul că “şi-a distrus creierul şi mintea”, care,

de altfel, pentru A păreau mai importante decât emoţiile.

Page 5: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Istoric familial

Nu există AHC cunoscute pentru bolile psihice. Familia se laudă cu cazuri de longevitate, cu nivel de instrucţie ridicat,

exigenţe înalte, cărora A este “obligată” să le facă faţă. Modelul diadei parentale este alcătuit dintr-o mamă energică, încărcată cu voinţă

şi forţă pulsională mai mult decât cele două fiice (A este cea mare, având o soră cu un an şi jumătate mai mică). Mama reuşeşte o cariera înaltă, lăsând sentimentul că şi-a complexat soţul, care pare blajin şi incapabil să le ceară fiicelor performanţă în manieră silită. Pentru mama, cariara profesională pare cel mai important lucru, ducând o

viaţă stressantă, în care toate conflictele din planul psihic sunt trăite somatic (are DZ ce necesită insulină, pe care o refuză).

Pare că această performanţă cerută la standarde ridicate, constant şi timpuriu, nu s-a potrivit cu zestrea pulsională / temperamentală / legată de activitatea nervoasă superioară a fiicei. Eşecurile la diferite trepte din evoluţia profesională au constituit triggere

pentru episoade (endoreactive) ale TAB. În paralele, A, în fuziune cu mama, a ales să facă două facultăţi (particulare, dar

finalizate cu licenţă). Modalitatea de raportare la propriile rezultate academice este marcat

modificată în funcţie de coloratura episodului. A lucrează, având o importantă funcţie în domeniul legislativ, într-un loc ales de

mamă şi protejată fiind de şef. În episoadele maniacale este creativă, în depresii nu reuşeşte să finealizaze

lucrările, dar este ajutată de către colegi.

Page 6: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Episodul maniacal ce a dictat alegerea tratamentului cu Abilify

Perioada de fază acută: vara anului 2010 (luna iulie), după o evoluţie hipomaniacală în care familia a încercat să menţină funcţionarea socială a pacientei prin prezenţa constantă şi activă la locul de

muncă.

A este inconstant compliantă la tratament, lăsând impresia unui insight numai parţial asupra bolii sale (ca şi cum “în permanenţă

ceva i-a scăpat”), fapt care, alături de numeroasele episoade (recăderi şi recurenţe) au determinat un alt coleg psihiatru (căruia

familia lui A i-a solicitat psihoterapie în paralel cu tratamentul administrat de mine) să o refuze, “etichetând-o” drept “Tulburare Schizo – Afectivă” (posibil şi din cauza predominanţei simptomelor

din planul cogniţiei).

În respectivul episod maniacal, A îşi exteriorizează întreaga ură, furie, mânie şi revoltă acumulată pe mamă, dorindu-i moartea în

manieră psihotică şi simţindu-se sufocată.

Momentul coincide cu o criză hiperglicemică a mamei, cu implicaţii mari asupra sănătăţii acesteia (fapt care se întâmpla de fiecare

dată, mama fiind incapabilă să tolereze agresivitatea exteriorizată psihotic sub forma inversiunii afective a lui A).

Episodul a survenit după mai multe luni de oprire a tratamentului anterior, care era cu Acid Valproic şi doză mică de Risperidonă.

S-a ales Abilify injectabil ca soluţie rapidă, eficientă şi avantajoasă de control a agitaţiei psihomotorii.

Page 7: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Iniţierea Tratamentului

Iniţierea tratamentului cu Abilify s-a făcut imediat la internare, injectabil, în jurul orelor 11.00, următoarea doză fiind administrată seara, în paralel cu 1500 mg Acid Valproic şi benzodiazepine (Lorazepam şi Diazepam).

În primele trei zile s-au administrat două fiole de Abilify injectabil, împreună cu 1500 mg Acid valproic.

Ulterior, tratamentul pe perioada internării a fost 10 + 10 mg Abilify, împreună cu 500 + 500 + 500 mg Acid Valproic, tratament care s-a menţinut nemodificat şi în următoarele şase luni consecutive externării.

Raţionamentul care a condus la administrarea Abilify a cuprins următoarele argumente:

Necesitatea de a cupa rapid agitaţia psihomotorie.

Dorinţa de a evita un alt antipsihotic tip Olanzapină, datorită riscului de dezechilibru metabolic (ţinând cont de AHC pentru DZ

ale mamei).Nevoia unui AP care să nu dea sedare, datorită funcţiei / rolului profesional al lui A., menţinerea serviciului şi funcţionare la parametri optimi fiind un

pont cheie al managementului cazului.Experienţa cu Abilify în aria tulburărilor din registrul cognitiv, mai ales în ceea ce privesc tulburările de concentrare, stabilitate şi selectivitate a

atenţiei, senzaţia subiectivă de “gânduri incontrolabile”.

Page 8: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Pe durata spitalizării (şase săptămâni) a fost asociat Diazepam 2 tb / zi pentru efectul sedativ, hipnoinductor, miorelaxant şi pentru a ţine mai bine

sub control pulsiunile ostile şi iritabilitatea

Tratamentul cu Abilify este administrat în paralel celui cu Acid Valproic, ales ca timostabilizator.

A nu a prezentat reacţii adverse din registrul extrapiramidal, neavând o sensibilitate aparte în aria motrică.

Răspunsul clinic sub 20 mg de Abilify s-a constatat sub forma unei ameliorări semnificative a ostilităţii şi agitaţiei din ziua a doua.

La prima doza de iniţiere de 10 mg injectabil, pacienta nu a prezentat nici un efect advers.

Managementul

terapiei iniţiale

Menţiune: datorită intensităţii episodului maniacal (ce a asociat agitaţie psihomotirie , acte cu caracter imprevizibil, lipsa nevoii de somn), A şi-a deprimat organismul în sens imunitar (ţinând prelungite cure de slăbire), fapt ce i-a prelungit internarea printr-o complicaţie stomatologică de tip infecţios, dar care, paradoxal, a ajutat-o să se recentreze din planul psihic în plan corporal.

Iniţierea tratamentului

Page 9: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Rezultatele pe termen lung

Din iulie 2010, A este constant pe 20 de mg de Abilify şi 1000 mg de Acid Valproic.Şi-a îngrijit copilul (pe care l-a câştigat la divorţ) cu mult interes şi devotament.A funcţionat profesional fără întrerupere, deşi a mai prezentat două episoade depresive de intensitate moderată, pentru care a dorit internare, dar nu a acceptat concediu medical, alegând să îşi “sacrifice” concediul de odihnă.Cele mai mari beneficii în ceea ce priveşte administrarea Abilify –ului au fost: * senzaţia subiectivă de a-i clarifica mintea. Acest fapt nu s-a produs

imediat, ci după două sau chiar trei luni de tratament, dar s-a menţinut cvasiconstant, chiar dacă în perioada iulie 2010 – prezent s-au mai suprapus episoadele depresive

* a fost singurul medicament sub care A nu a mai avut discuntinuitate (a reuşit să funcţioneze “suficient de bine” în planul insight-ului asupra bolii, încât nu a mai decis din proprie iniţiativă şi ascunzând acest fapt,

să- şi întrerupă tratamentul).

* i-a produs sezaţia internă de “activare”, dinamism, implicare motivaţional – ergică şi volitivă, echivalentă unui antidepresiv.

Din nefericire, în urmă cu două luni, mama a decedat, brusc, de IMA, neglijându-se şi netratându-şi factorii de risc. Până în momentul prezent, A a fost persoana cea mai abilă în rezolvarea dificilei situaţii de viaţă, nefiind necesară modificarea / suplimentarea tramatentului.Datorită suprapunerii a două episoade depresive de intensitate moderată, pe timpul acestora a fost necesară suplimentarea cu Wellbutrin, respectiv Venlafaxină.Este doar o ipoteză faptul că datorită menţinerii Aripiprazolului la doza de 20 de mg (şi asocierii cu 1000 mg de Acid Valproic), riscul de viraj maniacal s-a redus semnificativ).În momentul producerii psihotraumei, A de-abia ieşise din ultimul episod depresiv, motiv pentru care s-a decis în prezent menţinerea a 150 mg de Venlafaxină.

Page 10: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Discuţie asupra mecanismelor de apărare asupra cărora a acţionat Aripiprazolul

în episodul maniacal

Creşterea posibilităţii de a se concentra asupra problemelor de non – complianţă şi a lipsei de insight asupra bolii.

Diminuarea mecanismului de Negare (direct legat de dorinţa lui A de a fi maniacală, prezentându-se cum că acesta ar fi, de fapt, felul ei de a fi).

Atenuarea Clivajului / Discontinuităţii psihice (care ca mecanism ce a acţionat nu doar în registrul afectiv, ci a potenţat şi dinamica din plan cognitiv).

Încercarea de a fuziona Sinele maniacal cu Sinele din perioada eutimică = A pune laolaltă fragmentele, într-un continuum narativ în viaţa eiOferirea farmacologică a unui control mai bun asupra propriei agresivităţi determină un mai fidel şi real contact cu prezenţa acesteia în interiorul fiinţei (sentimentele agresive şi persecutorii au determinat apărări maniacale pentru a le nega).

Conştientizarea distructivităţii şi prezenţa remuşcărilor.

A integra iubirea şi agresivitatea în Sinele interior, cât şi raportat la Un Altul.

“Pe nesimţite, psihoterapia vindecă. Dă sens confuziei, ţine în frâu gânduri şi sentimente terifiante. Aduce înapoi ceva din controlul, speranţa şi posiblitatea de a învăţa din toate...”

Page 11: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Beneficii subiective în planul relaţionăriisub tratament cu Abilify

în episoadele depresive majoreDobândirea capacităţii de a fi în realitate, în viaţă, nu exclusiv în reverie.

Mobilizarea în direcţia depistării cauzelor ascunse ale durerii sufleteşti.

Ţinerea sub control a sentimentelor inconştiente din gama umilirii şi pierderii, în ceea ce privesc autostima şi modelele relaţionale.

Posiblitatea de a discuta deschis despre Sinele perfecţionist, imposibil de atins.

Evitarea intensităţii majore / severe a depresiei, cu limită anaclitică şi mecanism introiectiv.

Arietti: “A realiza conştient că nu ştie cum să trăiească pentru ea însăşi. A nu s-a ascultat niciodată pe sine. În situaţiile cu o mare semnificaţie afectivă, nu a putut niciodată să se impună. A vrut doar să obţină aprobarea, afecţiunea, dragostea, admiraţia sau grija Celuilalt (a mamei)”.

Creşterea complianţei la a vedea semnificaţia dinamicii interpersonale a patologiei bipolare.

Page 12: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Beneficii în aria autopercepţiei - explicaţii psihodinamice

1 •A şi-a conştientizat propria imagine exteriorizată comportamental în episoadele maniacale. S-a redus funcţionarea preponderentă pe mecanisme de apărare de tipul: omnipotenţa, negarea, dispreţ şi idealizare.

2 •A sesizat legătura dintre sentimentele dureroase de suferinţă şi transformarea lor în contrariu.

3 •După începerea tratamentului cu Abilify, a avut o perioadă în care şi-a negat constant orice formă de agresivitate şi distructivitate. De altfel, nu a mai avut nici o recădere de tip maniacal, doar două episoade depresive de intensitate moderată.

4 •A ajuns să se teamă de propria atitudine sfidătoare şi dispreţuitoare, conştientizând că acest fapt este o negare a nevoii de relaţii.

5 •Abilify a acţionat preponderent pe aspectul disforiei, pe momentele în care anxietatea şi depresia “străpungeau” episodul maniacal.

Page 13: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Aria gestionării afectelor la moartea mamei

Capacitatea de a-şi calma

pulsiunile într-o stare

de bine nu de coloratură maniacală.

Sentimentul de a nu avea

nevoie să funcţioneze

după mecanisme

expansive, ci de a-şi putea

trăi eliberarea de dependenţă.

A putut să îşi conştientizez

e “ciudăţenia”

legată de faptul că nu

s-a simţit lovită de tristeţe.

Odată cu decesul mamei, a reuşit să exprime în cuvinte, trei aspiraţii personale investite narcisic:• dorinţa de

a fi iubită• dorinţa de

fi puternică• dorinţa de

a fi bunăÎn ceea ce o priveşte pe A, predispoziţia pentru TAB şi dinamica episoadelor este strâns legată de o vulnerabilitate în aria narcisismului primar.

Page 14: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Beneficii în plan social

A îşi continuă serviciul, chiar dacă într-un mediu protejat. Pe parcursul anilor, datorită multiplelor episoade (cam unul pe an), funcţionarea ei socială, familială şi profesională este frust diminuată

faţă de nivelul expectat şi faţă de cel mai înalt nivele de funcţionare anterior atins.

Reuşeşte să îşi îngrijească singură fiul, este o mamă bună, interesată de ceea ce i se întâmplă acestuia. Paradoxal sau nu, funcţia maternajului este semnificativ superior “îndeplinită” şi “o

împlineşte”, după pierderea propriei mame.

Faptul că şi-a perceput întotdeauna tatăl ca fiind inferior şi supus soţiei, o face pe A să îl poată îngriji şi supraveghea atent după pierderea soţiei, percepându-l incapabil, prea bun şi prea blajin pentru această lume.

Este limitată în ceea ce priveşte numărul şi calitatea relaţiilor interpersonale la un grup de maxim cinci persoane, de la locul de muncă.

Page 15: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

Concluzii1• Abilify a acţionat pentru A

protejând-o în primul rând de la a mai face în ultimii doi ani episoade maniacale.

2• Chiar şi cele două episoade depresive pe care

le-a avut au atins doar intensitate moderată, fără simptome din aria confuzională a lipsei testării realităţii, în care creştea semnificativ riscul punerii în act a pulsiunilor suicidare.

3• A a făcut faţă pierderii mamei într-o

manieră relalistă, fără doliu melancolic şi fără apărări excesive din sfera activismului, care ar fi putut fi preambului unui episod maniacal.

4• Este posibil ca un nou episod de boală

să survină având ca trigger decesul mamei (petrecut în urmă cu două luni)

5• Nu am putut evidenţia cert stressorii

din gama traumelor timpurii, A având amintiri ecran de tipul “copilăriei minunate” (din care nu poate relata aproape nimic).

6• Pierderea şi umilinţa par a fi pentru A

“combinaţia” generatoare de depresie, mai mult decât o pierdere reală, precum moartea.

Page 16: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

ABILIFY (aripiprazol) INFORMAŢII DE PRESCRIERE PENTRU COMPRIMATE FILMATE, 10 MG ŞI 15 MG

Consultaţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului înainte de prescriere

Puteţi să raportaţi evenimentele adverse şi către Bristol- Myers Squibb, departamentul de farmacovigilenţă [email protected]

Compoziţia calitativă şi cantitativă Fiecare comprimat conţine aripiprazol 10 mg sau 15 mg . Indicaţii terapeutice ABILIFY este indicat pentru tratamentul schizofreniei la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste. ABILIFY este indicat pentru tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe în afecţiunea bipolară I şi pentru prevenirea unui nou episod maniacal la pacienţii care au avut episoade predominant maniacale şi au răspuns la tratamentul cu aripiprazol. Doze şi mod de administrare: Doze Adulţi: Schizofrenie: doza iniţială recomandată pentru ABILIFY este de 10 sau 15 mg pe zi, cu o doză de întreţinere de 15 mg pe zi, administrată după o schemă terapeutică în priză unică, fără legătură cu mesele. ABILIFY este eficace în doze cuprinse între 10 şi 30 mg pe zi. Nu s-a demonstrat creşterea eficacităţii la doze mai mari decât doza zilnică de 15 mg, cu toate că unii pacienţi pot prezenta beneficii la o doză mai mare. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 30 mg. Episoade maniacale: doza recomandată pentru iniţierea tratamentului cu ABILIFY este de 15 mg administrată o dată pe zi, indiferent de orarul meselor, ca monoterapie sau ca terapie asociată. Anumiţi pacienţi pot beneficia de o doză mai mare. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 30 mg. Prevenirea recurenţei episoadelor maniacale în tulburarea bipolară I: pentru prevenirea recurenţei episoadelor maniacale la pacienţii la care s-a administrat aripiprazol, se continuă terapia cu aceeaşi doză. Ajustarea dozei zilnice, inclusiv reducerea dozei, trebuie luată în cosiderare pe baza stării clinice. Copii şi adolescenţi: Schizofrenia la adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste: doza recomandată de ABILIFY este de 10 mg/zi administrată după un regim terapeutic o dată pe zi, indiferent de orarul meselor. Tratamentul trebuie iniţiat cu 2 mg (utilizând ABILIFY soluţie orală 1 mg/ml) pentru 2 zile şi ajustat la 5 mg pentru încă 2 zile pentru a obţine doza zilnică recomandată de 10 mg. Când este necesar, creşterile dozelor următoare trebuie administrate în trepte de 5 mg, fără a depăşi doza maximă zilnică de 30 mg . ABILIFY este eficient la o doză cuprinsă între 10 - 30 mg/zi. Eficacitatea mărită la doze mai mari decât doza zilnică de 10 mg nu a fost demosntrată la adolescenţi, cu toate că unii pacienţi pot avea un beneficiu de la o doză mai mare. ABILIFY nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii sub 15 ani datorită datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea. Vârstnici: nu s-a stabilit eficacitatea ABILIFY în tratamentul schizofreniei şi a tulburării bipolare I la pacienţii cu vârste peste 65 ani. (vezi pct. 4.4). Ajustarea dozei datorită interacţiunilor: În cazul administrării concomitente de inhibitori potenţi ai CYP3A4 sau CYP2D6 cu aripiprazol, doza de aripiprazol trebuie redusă. Când inhibitorii CYP3A4 sau CYP2D6 sunt retraşi din terapia asociată, doza de aripiprazol trebuie crescută. În cazul administrării concomitente de inductori potenţi ai CYP3A4 cu aripiprazol, doza de aripiprazol trebuie crescută. Când inductorii CYP3A4 sunt retraşi din terapia asociată, doza de aripiprazol trebuie redusă la doza recomandată . Nu s-a evidenţiat în studiile clinice că aripiprazolul induce creşteri în greutate semnificative clinic. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune: Aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1-adrenergici şi poate să potenţeze efectul anumitor antihipertensive. Deoarece efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivel nervos central, este necesară prudenţă când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu efecte nervos centrale, caz în care se produce acelaşi tip de reacţii adverse, cum este sedarea. Aripiprazolul este metabolizat prin multiple căi metabolice care implică enzimele CYP2D6 şi CYP3A4, dar nu şi enzimele CYP1A. De aceea, pentru fumători nu este necesară ajustarea dozei. Deoarece se aşteaptă ca alţi inhibitori potenţi ai CYP2D6, cum sunt: fluoxetina şi paroxetina, să aibă efecte similare, trebuie aplicate reduceri similare ale dozei. Atunci când ABILIFY este utilizat împreună cu inhibitori slabi de CYP3A4 (de exemplu: diltiazem sau escitalopram) sau de CYP2D6, ar putea apărea o creştere moderată a concentraţiei aripiprazolului. După administrarea concomitentă a carbamazepinei, un inductor potent al CYP3A4, mediile geometrice ale valorilor Cmax şi ASC de aripiprazol au fost cu 68%, respectiv cu 73% mai mici, comparativ cu valorile obţinute în cazul administrării aripiprazolului (30 mg) în monoterapie. În mod similar, după administrarea concomitentă a carbamazepinei, pentru dehidro-aripiprazol, mediile geometrice ale valorilor Cmax şi ASC au fost cu 69%, respectiv cu 71% mai mici, decât cele obţinute după monoterapie cu aripiprazol. În cazul administrării concomitente de ABILIFY cu carbamazepină, doza de ABILIFY trebuie dublată.Atunci când aripiprazolul s-a administrat concomitent, fie cu valproat, litiu sau lamotrigină, nu s-a observat nicio modificare importantă clinic a concentraţiilor de valproat, litiu sau lamotrigină. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Nu există studii controlate, adecvate cu aripiprazol la femeile gravide. S-au raportat anomalii congenitale; cu toate acestea, relaţia cauzală cu aripiprazolul nu a putut fi stabilită. Studiile la animale nu pot exclude potenţialul toxic asupra dezvoltării. Pacientele trebuie sfătuite să-şi informeze medicul dacă devin gravide sau intenţionează să devină gravide în timpul tratamentului cu aripiprazol. Din cauza informaţiilor insuficiente privind siguranţa la om şi a problemelor ridicate de studiile privind reproducerea la animale, acest medicament nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care beneficiile aşteptate justifică clar riscul potenţial pentru făt. Aripiprazolul s-a excretat în laptele femelelor de şobolan tratate. La om, nu se cunoaşte dacă aripiprazolul se excretă în laptele matern. Pacientele trebuie sfătuite să nu alăpteze dacă utilizează aripiprazol.

Page 17: Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alex. Obregia”

ABILIFY (aripiprazol) INFORMAŢII DE PRESCRIERE PENTRU COMPRIMATE FILMATE, 10 MG ŞI 15 MG

Consultaţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului înainte de prescriere

Puteţi să raportaţi evenimentele adverse şi către Bristol- Myers Squibb, departamentul de farmacovigilenţă [email protected]

Reacţii adverse: Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în studiile clinice controlate cu placebo sunt: acatizie şi greaţă, fiecare apărând la mai mult de 3% dintre pacienţii trataţi cu aripiprazol pe cale orală. Următoarele reacţii adverse apar mai frecvent (≥ 1/100) decât cu placebo sau au fost identificate ca reacţii adverse posibil relevante medical (*): Frecvenţele prezentate mai jos sunt definite utilizând următoarea convenţie: frecvente (≥ 1/100 până la < 1/10) şi mai puţin frecvente (≥ 1/1000 până la < 1/100). Tulburări psihice: Frecvente: nelinişte, insomnie, anxietate Mai puţin frecvente: depresie* ; Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: tulburări extrapiramidale, acatizie, tremor, ameţeli, somnolenţă, sedare, cefalee; Tulburări oculare Frecvente: vedere înceţoşată; Tulburări cardiace Mai puţin frecvente: tahicardie* ; Tulburări vasculare Mai puţin frecvente: hipotensiune arterială ortostatică* ; Tulburări gastro-intestinale Frecvente: dispepsie, vărsături, greaţă, constipaţie, hipersecreţie salivară; Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente: oboseală. Simptome extrapiramidale (SEP): Schizofrenie: într-un studiu controlat pe termen lung, cu durata de 52-săptămâni, pacienţii trataţi cu aripiprazol au prezentat o incidenţă globală a SEP mai mică (25,8%), incluzând parkinsonism, acatizie, distonie şi diskinezie, comparativ cu cei trataţi cu haloperidol (57,3%). Într-un studiu controlat cu placebo pe termen lung, cu durata de 26 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 19% pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 13,1% pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Într-un alt studiu controlat pe termen lung, cu durata de 26-săptămâni, incidenţa SEP a fost de 14,8% pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 15,1% pentru pacienţii trataţi cu olanzapină. Episoadele maniacale în afecţiunea bipolară I: într-un studiu controlat de 12 săptămâni, incidenţa SEP a fost 23,5% pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol, şi 53,3% pentru pacienţii trataţi cu haloperidol. Într-un alt studiu de 12 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 26,6% la pacienţii trataţi cu aripiprazol şi 17,6% la cei trataţi cu litiu. În faza de menţinere pe termen lung, a unui studiu placebocontrolat de 26 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 18,2 % pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol şi 15,7 % pentru pacienţii trataţi cu placebo. În studiile placebo controlate, incidenţa acatiziei la pacienţii cu boală bipolară a fost de 12,1% cu aripiprazol şi 3,2 % cu placebo. La pacienţii cu schizofrenie incidenţa acatasiei a fost de 6,2% cu aripiprazol şi 3,0% cu placebo. Distonie: Efect de clasă. Alte reacţii adverse: La pacienţii vârstnici cu demenţă, hiperglicemie şi diabet zaharat, reacţiile adverse cunoscute a fi asociate cu terapia antipsihotică şi, de asemenea, raportate în timpul tratamentului cu aripiprazol includ sindrom neuroleptic malign, diskinezie tardivă, convulsii, reacţii adverse cerebrovasculare şi mortalitate crescută. Copii şi adolescenţi: Într-un studiu clinic controlat cu placebo, pe termen scurt, în care au fost incluşi 302 adolescenţi (13- 17 ani) cu schizofrenie, frecvenţa şi tipul reacţiilor adverse au fost similare cu cele de la adulţi, cu excepţia următoarelor evenimente care au fost raportate mai frecvent la adolescenţii trataţi cu aripiprazol decât la adulţii trataţi cu aripiprazol (şi mult mai frecvent decât placebo): somnolenţă/sedare şi tulburare extrapiramidală au fost raportate foarte frecvent (≥ 1/10) şi gură uscată, creşterea apetitului alimentar şi hipotensiune ortostatică au fost raportate frecvent (≥ 1/100 şi < 1/10). Profilul de siguranţă într-un studiu deschis extins cu durata de 26 săptămâni a fost similar cu cel observat în studiul clinic controlat cu placebo pe termen scurt. După punerea pe piaţă: Următoarele reacţii adverse au fost raportate în cadrul supravegherii după punerea pe piaţă. Frecvenţa acestor reacţii este considerată necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile): tulburări hematologice şi limfatice; tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice; tulburări endocrine; tulburări metabolice şi de nutriţie; tulburări psihice (vezi pct.4.4); tulburări ale sistemului nervos; tulburări cardiace; tulburări vasculare; tulburări gastrointestinale; tulburări hepatobiliare; afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat; tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv; tulburări renale şi ale căilor urinare; tulburări ale aparatului genital şi sânului; tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:; investigaţii diagnostice Supradozaj: În studiile clinice şi experienţa post-autorizare, supradozajul după doză unică accidental sau intenţionat numai cu aripiprazol s-a evidenţiat la pacienţi adulţi cu doze raportate estimate de până la 1260 mg, fără evenimente letale. Semnele şi simptomele posibil importante clinic observate au inclus letargie, creşterea tensiunii arteriale, somnolenţă, tahicardie, greaţă, vărsături şi diaree. În plus, la copii s-a raportat supradozaj accidental numai cu aripiprazol (în doze de până la 195 mg), fără evenimente letale. Semnele şi simptomele medicale potenţial grave raportate includ somnolenţă, pierderea tranzitorie a conştienţei şi simptome extrapiramidale. Tratamentul supradozajului trebuie să se bazeze pe terapia de susţinere, menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii, oxigenoterapie şi ventilaţie şi tratamentul simptomatic. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Otsuka Pharmaceutical Europe Ltd. Hunton House, Highbridge Business Park, Oxford Road Uxbridge - Middlesex UB8 1HU - Marea Britanie. Numărul autorizaţiei de punere pe piaţă EU/1/04/276/011-015. Data primei autorizări: 4 Iunie 2004. Data ultimei reînnoiri: 4 Iunie 2009. Data revizuirii textului: Ianuarie 2011. Informaţii detaliate sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.ema.europa.eu