subiecte referent asistent scial

1

1. Care sunt autorităţile administraţiei publice locale, conform Legii nr. 215/2001, republicată?

ART. 23

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii

sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi

executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor

administraţiei publice locale.

2. Care sunt contravenţiile prevăzute de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi cine le constată?

ART. 118 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:

a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;

b).nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele consiliului

..judeţean;

c).neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului unităţii

..administrativ-teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa lor;

d).neprezentarea de către primar sau preşedintele consiliului judeţean a rapoartelor prevăzute de lege, din

..culpa lor;

e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau preşedintele consiliului judeţean, în

..calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale;

f) netransmiterea în termenul prevăzut la art. 117^1 alin. (1) către camera notarilor publici a sesizării pentru

.deschiderea procedurii succesorale.

ART. 117^1

(1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului

unei persoane, camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu,

o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, care va cuprinde:

a) numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului;

b) data decesului, în format zi, lună, an;

c) data naşterii, în format zi, lună, an;

d) ultimul domiciliu al defunctului;

e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;

f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi adresa la care se face citarea.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate

publică, reprezentant al Guvernului pe plan local.

3. Prezentaţi atribuţiile secretarului unităţii administrativ-teritoriale, conform Legii nr. 215/2001.

ART. 117

Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:

a).avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile

consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

b) participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv

consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;

Subiecte examen referent asistent social

2

d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a

hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;

e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor

prevăzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu

modificările şi completările ulterioare;

f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor

de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local, respectiv

ale consiliului judeţean, şi redactează hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de

specialitate ale acestuia;

h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de

preşedintele consiliului judeţean, după caz.

4. Prezentaţi reprezentarea în instanţă a unităţii administrativ-teritoriale şi a consiliului local,

conform legii nr. 215/2001, republicată.

ART. 21

(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină

şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi

ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile

administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind

administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din

raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de

preşedintele consiliului judeţean.

(2^1) Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele

consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.

(3) Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoană cu studii

superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului

judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale

autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.

(4) Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată

stabilite în baza hotărârii instanţei de judecată, inclusiv în situaţia în care reprezentarea în justiţie este asigurată

de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean.

(5) Despăgubirile primite de unităţile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunţate de instanţele

de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea

administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată şi rămase definitive sunt

asigurate de la bugetul local.

5. Atribuţiile primarului şi ale aparatului de specialitate ale primarului conform Legii nr. 215/2001.

ART. 63

(1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c) atribuţii referitoare la bugetul local;

d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

3

ART. 36

(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi

serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

6. Patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale şi administrarea bunurilor ce aparţin

domeniului public şi privat de interes local sau judeţean, conform Legii nr. 215/2001 republicată.

ART. 119

Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului

public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu

caracter patrimonial.

ART. 120

(1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor,

sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.

(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

ART. 121

(1) Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele

decât cele prevăzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalităţile prevăzute de lege.

(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se

prevede altfel.

(3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a

consiliului judeţean, cu votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, după caz, în funcţie.

(4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii,

pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local.

ART. 122

Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor

locale şi judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, un raport

asupra situaţiei gestionării bunurilor.

ART. 123

(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de

interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie

concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea

bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.

(2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc vânzarea

unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii,

constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept de preempţiune la cumpărarea terenului

aferent construcţiilor. Preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local

sau judeţean, după caz.

(4) Proprietarii construcţiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra hotărârii

consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea

notificării.

4

ART. 124

Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile

proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care

desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

7. Hotărârile Consiliului Local care se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie.

(Legea nr. 215/2001 republicată)

ART. 45

(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor

prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă

majoritate.

(2) Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:

a) hotărârile privind bugetul local;

b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;

c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;

d).hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare

..transfrontalieră;

e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;

f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.

(3) Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în

funcţie.

(4) Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de

cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar

nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual

cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de

votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

(6) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni.

Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi

al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

8. Prezentaţi care este procedura de adoptare a hotărârilor consiliului local. (Legea nr. 215/2001).

ART. 47

Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35, şi

se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau

refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3 - 5 consilieri locali.

ART. 48

(1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că

aceasta este ilegală. În acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi

consemnată în procesul-verbal al şedinţei.

(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului şi

prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării.

(3) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar şi

va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.

5

ART. 49

(1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă

publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

(2) Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data

comunicării oficiale către prefect.

ART. 50

În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de

peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţă publică şi în limba

maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, şi

în limba maternă.

9. Care sunt autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală şi

actele emise de acestea în exercitarea atribuţiilor ce le revin, conform Legii nr. 215/2001?

ART. 3

(2)Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt: consiliile locale şi

primarii, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora.

ART. 115

(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin:

a) primarul emite dispoziţii;

b) consiliul local adoptă hotărâri;

c) consiliul judeţean adoptă hotărâri.

(2) Dispoziţiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare

de la semnarea lor.

(3) Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu:

a) primarului unităţii administrativ-teritoriale;

b) prefectului judeţului.

(4) Hotărârile consiliului judeţean se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului.

(5) Comunicarea actelor între autorităţile administraţiei publice locale şi cu prefectul judeţului se

efectuează prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

(6) Actele autorităţilor administraţiei publice locale se vor aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului

unităţii administrativ-teritoriale.

(7) Dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului local şi hotărârile consiliului judeţean sunt supuse

controlului de legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi reglementează activitatea.

10. Care sunt atribuţiile consiliilor locale cu privire la bunurile din domeniul public şi privat de

interes local conform Legii nr.215/2001, republicată.

ART. 123

(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de

interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să

fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea

bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.

(2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc vânzarea

unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii,

constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept de preempţiune la cumpărarea terenului

aferent construcţiilor. Preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local

sau judeţean, după caz.

6

(4) Proprietarii construcţiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra hotărârii

consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea

notificării.

ART. 124

Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile

proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care

desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

11. Menţionaţi principiile care stau la baza raporturilor dintre autorităţile administraţiei publice

locale din comune şi oraşe şi autorităţile publice de nivel judeţean conform Legii nr.215/2001.

ART. 6

(1) Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile

administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii,

cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.

(2) În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi

între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

12. Ce se înţelege prin autonomie locală şi cum se exercită aceasta conform legii nr. 215/2001?

ART. 3

(1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice

locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă,

treburile publice, în condiţiile legii.

(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi preşedinţii

acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

13. Care sunt atribuţiile primarului cu referire la bugetul local conform cu Legea nr. 215/2001.

ART. 63

(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) atribuţii referitoare la bugetul local , primarul:

a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare

consiliului local;

c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în

..numele unităţii administrativ-teritoriale;

d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal

..teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

14. Enumeraţi categoriile de atribuţii ale primarilor şi indicaţi câte 3 atribuţii pentru fiecare

categorie în conformitate cu Legea nr. 215/2001 republicată.

ART. 63 (1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii:

→ ofiţer de stare civilă

→ autoritate tutelară

→ asigură funcţionarea serviciilor publice locale

..de profil

→ atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea

..alegerilor, referendumului şi a recensământului

7

b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local:

→ prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a

unităţii administrativ-teritoriale;

→ prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;

→ elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-

teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.

c) atribuţii referitoare la bugetul local:

→ exercită funcţia de ordonator principal de credite;

→ întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare

consiliului local;

→ iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în

numele unităţii administrativ-teritoriale;

→ verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal

teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor:

→ coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate

sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;

→ ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;

→ ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art.

36 alin. (6) lit. a) - d);

→ ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor

publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi

privat al unităţii administrativ-teritoriale;

→ numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după

caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate,

precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;

→ asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează

pentru respectarea prevederilor acestora;

→ emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;

→ asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în

procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile

furnizate cetăţenilor.

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

→ primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate

ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.

→ numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat

potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii.

Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.

LEGEA nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Stabilirea şi plata ajutorului social

ART. 9

(1) Ajutorul social, în condiţiile prezentei legi, se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria

răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia.

(2) Existenţa oricăror alte venituri decât cele care pot fi dovedite cu acte se menţionează în declaraţia pe

propria răspundere a persoanei care solicită ajutorul social.

8

(3) Cererea şi declaraţia pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1), se semnează şi se înaintează de către

reprezentantul familiei.

(4) Reprezentantul familiei poate fi, după caz, unul dintre membrii familiei care are capacitate deplină de

exerciţiu ori, în cazurile prevăzute de lege, tutorele sau curatorul persoanei îndreptăţite.

(5) În situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), reprezentantul familiei este persoana care asigură creşterea şi

îngrijirea copiilor, dacă aceasta are capacitate deplină de exerciţiu sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.

(6) Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este familia.

Legea nr. 277/2010 – privind alocația pentru susținerea familiei

CAPITOLUL I − Alocaţia pentru susţinerea familiei

ART. 1

(1) Prin prezenta lege se instituie alocaţia pentru susţinerea familiei ca formă de sprijin pentru familiile cu

venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, denumită în continuare alocaţie.

(2) Acordarea alocaţiei prevăzute la alin. (1) are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea

asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea

frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei

forme de învăţământ, organizate potrivit legii.

ART. 2

(1) Beneficiază de alocaţia prevăzută la art. 1 familia formată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea

acestora, care locuiesc împreună, denumită în continuare familie.

(2) Beneficiază de alocaţie şi familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi

care locuiesc împreună cu aceasta, denumită în continuare familie monoparentală.

(3) Se consideră familie în înţelesul prevederilor alin. (1) şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai

fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.

ART. 3

Prin persoană singură, în sensul art. 2 alin. (2), se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este necăsătorită;

b) este văduvă;

c) este divorţată;

d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;

e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă

privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;

f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) - e);

g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una

..dintre situaţiile prevăzute la lit. a) - c).

ART. 4

(1) Sunt consideraţi ca făcând parte din familia definită la art. 2 şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei

aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.

(2) Asistentul maternal profesionist beneficiază de alocaţie doar pentru copiii săi, luându-se în considerare

la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de

plasament şi alte sume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor lunare, în condiţiile legii.

ART. 5

(1) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează

până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cum urmează:

a) 30 lei pentru familia cu un copil;

b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;

c) 90 lei pentru familia cu 3 copii;

d) 120 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.

9


între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:





ART. 6


până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cum urmează:






între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:





ART. 7

(1) Beneficiază de alocaţie familiile ai căror membri sunt cetăţeni români care au domiciliul sau reşedinţa

în România, precum şi cetăţeni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România,

în condiţiile legislaţiei române.

(2) Beneficiază de alocaţie şi persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, pe baza declaraţiei pe

propria răspundere că nu au solicitat alocaţia de la alte primării.

ART. 8

(1) Familiile definite la art. 2, care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, beneficiază de alocaţie în

condiţiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile unei forme de învăţământ organizate potrivit

legii, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale, şi nu înregistrează absenţe nemotivate în cursul

unui semestru care să conducă la scăderea sub 8 a notei la purtare.

(2) Pentru familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară cu handicap grav sau accentuat şi care nu

frecventează o formă de învăţământ, organizată în condiţiile legii, alocaţia se acordă cu condiţia prezentării

certificatului de încadrare într-un grad de handicap şi a dovezii eliberate de către secretariatele comisiilor pentru

protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială pentru protecţia copilului judeţene,

respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcţii de asistenţă socială, sau de

către Serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiilor de asistenţă socială, prin care se atestă faptul că

respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ, prevăzută de lege.

ART. 9

Anual, limitele de venituri până la care se acordă alocaţiile se corectează cu indicele de creştere a câştigului

salarial comunicat de Comisia Naţională de Prognoză, iar cuantumurile acestora se actualizează în funcţie de

evoluţia preţurilor de consum şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL II − Stabilirea şi plata drepturilor de alocaţie

ART. 16

(1) În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a alocaţiei, primarul dispune,

în mod obligatoriu, evaluarea socioeconomică a familiei, prin anchetă socială, în termen de 15 zile de la data

înregistrării cererii.

10

(2) Ancheta socială se efectuează de către personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea

consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale

din aparatul de specialitate al primarului.

(3) Răspunderea asupra conţinutului anchetei sociale revine persoanelor care au efectuat ancheta socială

şi primarului.

(4) În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale,

se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte condiţiile de acordare a alocaţiei.

ART. 17

(1) Stabilirea dreptului la alocaţie şi a cuantumului acesteia se face prin dispoziţie scrisă a primarului.

(2) În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligaţia să comunice solicitanţilor

dispoziţia de acordare a dreptului sau respingerea cererii.

ART. 18 - Dreptul la alocaţie se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

ART. 19 - Titularul alocaţiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.

ART. 20 - Plata drepturilor pentru alocaţie se asigură de către agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene,

respectiv a municipiului.

Legea nr. 61/1993 – privind alocația de stat pentru copii

ART. 1

(1) Se instituie alocaţia de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor, fără

discriminare.

(2) Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii toţi copiii în vârstă de până la 18 ani.

(3) Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile

învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora.

(4) Tinerii prevăzuţi la alin. (3) care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat, cu excepţia celor

care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical.

ART. 2 Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini şi ai persoanelor fără cetăţenie

rezidenţi, în condiţiile legii, în România, dacă locuiesc împreună cu părinţii.

ART. 3

(1) Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, denumit

în continuare ISR, după cum urmează:

a) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap);

b) 0,084 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3);

c) 0,168 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, conform

prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Titular al dreptului la alocaţia de stat pentru copii este copilul.

(3) Alocaţia de stat pentru copii prevăzută la alin. (1) lit. a) se cumulează cu indemnizaţia lunară, stimulentul

lunar sau stimulentul de inserţie, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind

susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu

modificările şi completările ulterioare, respectiv de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind

concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu

modificările şi completările ulterioare.

ART. 4

(1) Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinţi pe baza acordului acestora sau, în caz de

neînţelegere, pe baza deciziei autorităţii tutelare ori a hotărârii judecătoreşti, părintelui căruia i s-a încredinţat

copilul spre creştere şi educare.

11

(2) Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte şi tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în

plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul în

vederea adopţiei, în condiţiile legii.

(3) Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, alocaţia de

stat pentru copii se plăteşte numai în cont personal, în cuantumurile prevăzute la art. 3.

(4) După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocaţiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu

încuviinţarea reprezentantului său legal.

(5) Pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3), plata alocaţiei de stat se face direct acestora, pe bază de cerere.

Procedura de plată se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi*).

*) A se vedea nota de subsol de la art. 11.

(6) Alocaţia de stat pentru copiii prevăzuţi la alin. (3) se virează în conturile personale deschise pentru

aceştia de către conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea

consiliului judeţean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumită

în continuare direcţie generală, inclusiv pentru copiii încredinţaţi organismului privat acreditat şi licenţiat în

condiţiile legii.

Sumele cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se capitalizează până la împlinirea de către aceştia a vârstei

de 14 ani. După împlinirea de către titular a vârstei de 14 ani alocaţia de stat poate fi plătită direct acestuia, cu

încuviinţarea conducătorului direcţiei generale, sau, în funcţie de opţiunea acestuia, poate fi capitalizată în

continuare în contul personal al acestuia până la împlinirea vârstei de 18 ani.

(7) Alocaţia de stat plătită în condiţiile prevăzute la alin. (6) se acordă titularului la împlinirea de către acesta

a vârstei de 18 ani.

(8) În cazul decesului copilului prevăzut la alin. (3) sumele cu titlu de alocaţie de stat plătite conform alin.

(6) se fac venit la bugetul de stat.

(9) În cazul în care pentru copilul prevăzut la alin. (3) măsura de protecţie specială prevăzută la art. 58 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 272/2004, cu modificările ulterioare, încetează sau se modifică, alocaţia de stat se va

acorda potrivit situaţiei în care se află copilul.

(10) În situaţia în care copiii prevăzuţi la alin. (9) sunt în întreţinerea familiei sau, după caz, s-a instituit

măsura alternativă a tutelei ori măsura de protecţie specială a plasamentului la o familie, persoană sau la

asistentul maternal, suma cu titlu de alocaţie de stat capitalizată în condiţiile alin. (6) poate fi utilizată de către

reprezentantul legal al copilului în interesul acestuia, prin hotărârea comisiei pentru protecţia copilului.

(11) După împlinirea de către copiii prevăzuţi la alin. (3) a vârstei de 18 ani, aceştia beneficiază de alocaţie

de stat pentru copii în aceleaşi condiţii ca tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3).

ART. 5

(1) Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor

municipiului Bucureşti comunică agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, situaţia privind copiii care au decedat.

(2) Pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin.

(3) inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, denumit în continuare inspectorat

şcolar, transmite agenţiilor teritoriale până la data de 1 octombrie a fiecărui an situaţia centralizatoare privind

elevii înscrişi în anul şcolar.

Situaţia va cuprinde şi elevii înscrişi în unităţile de învăţământ private acreditate ori autorizate în condiţiile

legii. (3) Pe parcursul anului şcolar, inspectoratele şcolare transmit lunar agenţiilor teritoriale situaţia privind

tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care nu mai urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional

organizate în condiţiile legii.

(4) Pentru tinerii înscrişi în unităţile de învăţământ din subordinea altor autorităţi ale administraţiei publice

centrale de specialitate, aceste unităţi de învăţământ au obligaţia de a transmite agenţiilor teritoriale situaţiile

prevăzute la alin. (2) şi (3).

12

ART. 6

(1) Stabilirea dreptului de alocaţie de stat pentru copii se face pe baza cererii şi a actelor din care rezultă

îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestui drept.

(2) Cererea se face, în numele copilului, de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) -(3).

(3) După împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face şi de către copil, cu încuviinţarea

reprezentantului său legal.

(4) Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare celei în care s-a născut

copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii.

(5) În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul, plata alocaţiei de stat

pentru copii se poate face şi pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.

(6) Dreptul la alocaţia de stat pentru copii încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt

îndeplinite condiţiile de acordare.

(7) În cazul în care achitarea drepturilor de alocaţie de stat pentru copii se face prin mandat poştal, plata

acesteia se suspendă dacă timp de 3 luni reprezentantul legal al copilului nu a încasat drepturile cu titlu de

alocaţie de stat. Reluarea în plată, inclusiv cu plata drepturilor restante, se face pe bază de cerere scrisă

întocmită de reprezentantul legal al copilului, care se înregistrează la agenţia teritorială.

ART. 7

(1) Persoanele cărora li se face plata alocaţiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice orice schimbare

în privinţa componenţei familiei sau a domiciliului/reşedinţei care poate determina încetarea sau modificarea

acordării drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia acesteia, inclusiv

situaţia în care cetăţenii români îşi stabilesc rezidenţa în altă ţară împreună cu copiii lor.

(2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se recuperează pe baza deciziei emise

de persoana juridică care a efectuat plata alocaţiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plată scris al

persoanei care le-a încasat în mod necuvenit.

(3) Decizia prin care se recuperează sumele încasate necuvenit se comunică celui obligat la plată în termen

de 15 zile de la emitere.

(4) Decizia de recuperare şi angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data comunicării,

respectiv de la data semnării.

ART. 8 Alocaţia de stat pentru copii nu este impozabilă şi nu poate fi urmărită silit decât în vederea

recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.

ART. 9 Contestaţiile formulate împotriva modului de stabilire şi de plată a alocaţiei de stat pentru copii se

soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 10

(1) Fondurile pentru plata alocaţiei de stat pentru copii, precum şi pentru cheltuielile cu administrarea şi

transmiterea drepturilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale.

(2) Plata alocaţiei de stat pentru copii se realizează prin mandat poştal, cont curent personal sau cont de card.

(3) În cazul achitării drepturilor de alocaţie de stat în cont curent personal sau cont de card, agenţiile

teritoriale efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar.

(4) Comisionul bancar prevăzut la alin. (3) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit

prin negociere, la nivel teritorial, între agenţiile teritoriale şi unităţile bancare.

ART. 11 În aplicarea prezentei legi, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a

drepturilor, se emit norme metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).

subiecte referent asistent scial

Documents