1. Tipuri si particularitati de sisteme bancare- din punct de vedere istoric, economia a cunoscut 2 modele de organizare a sistemelor bancare:1.     Modelul de tip dual specific economiei capitaliste de piata si se caracterizeaza prin faptul ca bancile sunt dispuse pe 2 nivele: - Pe primul nivel o singura banca cu functia de a coordona intregul sistem bancar, numita Banca Centrala, ia mai este inzestrata cu monopolul emisiuni monetare (o denumire alternativa de Banca de Emisiune).- Pe al doilea nivel se gasesc celelalte banci din sistem care realizeaza si lucreaza direct cu titulari de conturi (populatie, intreprinderi), se numesc Banci Comerciale.2.     Modelul de tip monobanca cunoscut in existenta unei singure categori de banca, situatie intanlita in economiile precapitaliste sau sistemelor socialiste in care exista o singura banca.Tipologia Bancilor: - Banca Centrala, - Bancile Comerciale, - Cvasibancile (semibancile).2. Rolul Bancilor in economie banca este importanta pentru ca:        Produce, creaza moneda, moneda creata este de 2 feluri: - moneda efectiva ( bilete bancare si moneda metalica) creata de banca centrala. - moneda scriptulara (moneda de cont sau moneda contabila), nu are o existenta fizica, se materializeaza in inregistrari in conturi bancare si este creata de bancile comerciale.        Bancile sunt intermediari in relatia, economie - investitie. Excedent financiar (economisesc) V > C. Deficit financiar (investesc) V < C. V = venit, C = consum. Relatile asimetrice sunt: - de volum, - de timp.        Bancile mijlocesc efectuarea platilor in economie, punand la dispozitie operatorilor instumentele prin care se realizeaza ( CEC, O.P., BO, Cambi) si gestionand circuitele prin care se realizeaza platile.3. Banca Centrala este cea mai importanta banca din sistem, datorita functilor de unicitate pe care le are. Functiile banci centrale:1.     Functia de emisiune monetara - banca centrala este singura care creaza moneda efectiva, (bilete de banca si moneda), aceasta emisiune este inregistrata de banca centrala in pasivul bilantului acesteia, ca o obligatie de a asigura o corelatie cu bunurile si servicile existente pe piata, crearea monedei se realizeaza in baza urmatoarelor active (valori), - aur sau metale pretioase. - valuta. - credite pe care le acorda bancilor comerciale.

2.     Functia de ultima instanta de creditare - deriva din functia de emisiune. Creditele pe care Banca Centrala le acorde Bancilor Comerciale pot fii de 2 feluri:        Pentru refinantarea curenta (acoperirea unor gauri).        Pentru a le salva de la un potential faliment.3.     Functia de centru valutar are urmatoarele intelesuri:-         Stabileste cursul valutar al monedei nationale. -         Pastreaza rezerva valutara a statului-         Stabileste regulile dupa care se desfasoara schinbul valutar4.     Functia de banca a bancilor are 2 intelesuri: -         Cea mai importanta banca din sistem, autorizeaza bancile comerciale, le reglementeaza activitatea si le supravegheaza.-         Banca centrala are pentru bancile comerciale acelas rol pe care acestea din urma il au pentru intreprinderi si populatie, adica crediteaza si respectiv primeste depozite de la acestea.5.    Functia de banca de stat cu urmatoarele intelesuri: -         este propietatea statului-         acorda credite statului-         pune in aplicare politica statului in materie monetara.Prin politica monetara se intelege actiunea exercitata de autoritatea monetera (banca centrala) asupra agregatelor monetare (masa monetara) pentru atingerea obiectivelor, in prezent obiectivul este stabilitatea monetata (obiectiv fundamental), ca obiective secundare (inflatie cat mai mica, sio depreciere a monetara cat mai mica).Pentru a putea pune in practica politica monetara sunt utilizate mai multe instrumente:        rata dobanzi        rezervele minime obligatori, sistemele minime obligatori, rezerva se va calcula in functie de valoarea depozitelor atrase cu rata rezervelor        politica de piata libera (open market)        elementul central - tintirea inflatiei4.Tipuri de operatiuni bancare- active si pasive A Operatiuni pasive, de atragere a resurselor. + Depozitele pot fi privite din 2 puncte: 1. o forma de existenta a monedei sub forma a monedei scripturale.

2.     sunt sume temporar disponibile in economie, din punct de vedere al termenului avem 2 categori de depozite: - la vedere. - la termen5. Tipuri de depozite bancareDepozitele la vedere sunt reprezentate de contul de disponibilitati al intreprinderilor si populatiei in care inregistreaza incasarile ca urmare a operatiunilor de plati / incasari efectuate din bani la vedere, rezulta un caracter fluctuant / oscilatoriu al acestor depozite. Deci bancile vor utiliza intro proportie foarte scazuta aceste depozite, operatiunile de creditare vor inregistra venituri scazute si vor inregistra dobanzi mici.Depozitele la termen sunt reprezentate de conturile de economi si cele de acumulari ale populatiei si intreprinderilor. Depozitele la termen sunt reprezentate de un contract incheiat intre banca (numit depozitar) si o persoana fizica sau juridica (numit deponent), prin care deponentul pune la distozitia banci o suma pe un anumit termen, iar banca se obliga sa restitue la scadenta suma respectiva plus dobanda aferenta. Bancile utilizeaza depozitele la termen in operatiuni de plasament (de creditare), incaseaza venituri si pot achita deponentilor dobanzi apropiate de media pietei. In cazul in care deponentul doreste retragerea depozitului inainte de termenul scadent, banca va onora solicitarea dar va penaliza pe deponent, achitandui dobanda la vedere.+ Imprumuturile primite bancile primesc inprumuturi din 2 surse:-         De la banca centrala ( a se vedea functia de creditare a banci centrale)-         De la celelalte banci di sistem. Relatile de imprumut dintre bancile comerciale formeaza obiectul pietei monetare. Imprumutul care se schimba intre ele se caracterizeaza prin valore foarte mare, termene foarte scurte (care merg de la 12 ore si o zi, pina la o saptamana maxim o luna). Motivul acestor termene scurte este acela ca sunt foaret scumpe.+ Capitalurile propri care sunt formate din capitalul social pus la dispozitia banci de catre actionari si dintro serie de fonduri constituite de banca din profit (- fondul de rezerva. - rezerva generala pentru riscul la credite. - fondul de dezvoltare). Desi ca marime relativa capitalul propriu este redus (6-7%), in suma absoluta este foaret mare, astfel in Uniunea Europeana, bancile au un capital propiu de minim 5 milioane de Euro, iar in Romania de 37 miliarde lei (peste 10 milioane).B Operatiuni de utilizare a resurselor (activul)

+ Numerarul si disponibilul in cont la alte banci - acest plasament se caracterizeaza prin faptul ca are are o lichiditate maxima (numerarul si disponibilul din cont pot fi utilizate oricand, pentru plati fara restricti si fara costuri suplimentare), dar nu are rentabilitate. Numerarul si disponibilul in cont sunt necesare unei banci comerciale pentru ca servesc solicitarilor de retragere de depozite, permit raspunderea la cererea intreprinderilor de numerar pentru salari, stau la baza platilor intre banci.+ Plasamentele in titluri de valoare (A,O) motivul pentru care bancile investesc in actiuni si obligatiuni, este acela ca acest tip de plasament este rentabil (bancile obtin dividente de pe urma actiunilor si dobanzi de pe urma obligatiunilor), pe de o parte sunt si lichide (A. si O. cumparate de banci se tranzactioneaza pe pata de capital (bursa) si daca banca are nevoie de numerar poate vinde imediat titlutile de valoare, intrand in posesia echivalentului banesc.+ Creditele acordate - prin credite se intelege o operatiune contractuala prin care o banca pune la dispozitia unui client o suma determinanta de bani, pentru o anumita perioada de timp, contra unei promisiuni ferme de rambursare cu plate unei dobanzi care se renumereaza banci. Aceste credite au rentabilitate maxima, dar si o lichiditate nula, banca nu poate solicita restituirea inainte de scadenta..In afara operatiuni de creditare banca presteaza clentealei sale si o serie de servici:-         Operatiuni de plati si decontari-         Emiteri de garanti si acreditive-         Emisiune de instrumente monetare si tranzacti cu acestea (cambi, BO, certifucate de depozite)-         Operatiuni de schimb valutar-         Operatiuni cu metale pretioase-         Tranzacti cu valori imobiliare-         Administrati imobiliare-         Operatiuni de consultanta economica-         Inchirieri de casete si serifuri bancare

5. Tipuri de depozite bancare

Depozitele la vedere sunt reprezentate de contul de disponibilitati al intreprinderilor si populatiei in care inregistreaza incasarile ca urmare a operatiunilor de plati / incasari efectuate din bani la vedere, rezulta un caracter fluctuant / oscilatoriu al acestor depozite. Deci bancile vor utiliza intro proportie foarte scazuta aceste depozite, operatiunile de creditare vor inregistra venituri scazute si vor inregistra dobanzi mici.Depozitele la termen sunt reprezentate de conturile de economi si cele de acumulari ale populatiei si intreprinderilor. Depozitele la termen sunt reprezentate de un contract incheiat intre banca (numit depozitar) si o persoana fizica sau juridica (numit deponent), prin care deponentul pune la distozitia banci o suma pe un anumit termen, iar banca se obliga sa restitue la scadenta suma respectiva plus dobanda aferenta. Bancile utilizeaza depozitele la termen in operatiuni de plasament (de creditare), incaseaza venituri si pot achita deponentilor dobanzi apropiate de media pietei. In cazul in care deponentul doreste retragerea depozitului inainte de termenul scadent, banca va onora solicitarea dar va penaliza pe deponent, achitandui dobanda la vedere.6. De ce investesc bancile comerciale in numerar si titluri?Numerarul şi disponibilul în conturi la alte bănci au o pondere de 3-5% in activul b.comerciale. Banca-păstrează o parte din resurse sub formă de numerar pentru a putea răspunde solicitărilor de retragere de depozite formulate de clientelă; sau pt a putea răspunde solicitărilor de numerar a întreprinderii (ex.: plata salariilor). Numerarul si disponibilităţile in conturi la alte banci au lichiditate, dar ele nu au rentabilitate, motiv ptr care băncile isi gestionează cu mare atenţie trezoreria. Plasamente în titluri au o pondere de 20-30% din activul băncii - acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur, alte titluri publice, hârtii de comerţ (cambii). Băncile preferă plasamente în titluri pentru ca au 2 caracteristici importante: sunt rentabile - banca câştigă dividende de pe urma acţiunilor, respectiv dobânzi de pe urma obligaţiunilor; sunt lichide - fiind tranzacţionate la bursă pe pieţele de capital, dacă banca are nevoie de bani le va vinde imediat.

7. Cvasibancile Pe langa banci, in ec. mai exista o serie de Organizati Financiare multe dintre ele autodenumite drept banca , care [presteaza clientelei o serie de

servicii bancare, dar care le lipseste o functie esentiala<<nu creaza moneda>>, ele doar utiliz. moneda creata de B Centrala si B.Com.Lumea semibancilor este formata din institutii de economisire, soc. Financiare si respectiv Banci de Afaceri. Institutiile de economisire   : principala activitate a acestora este mobilizarea sumelor temporar disponibile in ec. (atragerea de la populatie a economiilor). Principalele categorii de institutii de economii sunt   : A). Casele de economii : au caracter public, adica se adreseaza intregii populatii , pe cand Coop. de credit si C.A.R-urile au caracter mutual adica se adreseaza doar membrilor. Resursele institutiilor de economii se colecteaza fie prin instrumente neevoluate financiar asa cum se intampla in cazul Coop. si CAR sau se remarca o anumita sofisticare a instrumentarului de atragere cum se intampla in cazul caselor de ec. unde se fol. depozitele, libretele de ec, si obligatiunile In ceea ce priveste utilizarea resurselor dominante sunt creditele de consum acodate pe termene scurte(<1 an), iar in cazul Caselor de ec. apar si creditele pt. investitii imobiliare acordate pe termene medii si lungi de timp (<1 an). B). Societ. Financiare : sunt creatii industriale ale ultimelor decenii. Ele presteaza publicului una sau mai multe operatiuni bancare sau reprezinta prelungiri ale activitatii bancare. Soc. Financiare prefera caeasta forma de organiz. decat cea de banca pt. ca intrarea pe piata se face in conditii mult mai largi (este nevoie de un capital mai mic), sau activit. desf. implica un grad de risc ridicat care in cazul in care ar fi realiz. de banci s-ar repercuta direct asupra solvabilitatii acestora. Soc. Fin. realiz. urmat. tipuri de activitati :

-         acordari de credite (de consum, pt. investitii imobiliare, microcredite, pt. IMM-uri) ;

-         op. de finantare hibride(leasing, fectoring) ;-         emisiunea de instrumente de plata (carduri) si gestionarea

sistemului de plati; C). Bancile de afaceri   : au aparut dupa marea criza ec. din 1929-1933, cand s-au departit de lumea bancilor com. Prin legislatie B. Af. le-a fost

interzis sa atraga resurse ( depozite) pe termene scurte < 1 an si sa acorde finantari (credite) pe termene <1 an, in consecinta B. Af. s-au orientat catre op. pe termene medii si lungi > 1 an, op. care se realiz. pe piata de capital la Bursa de valori.Categoriile bancilor de Af. cuprind : B. de investitii, Soc de portofoliu, B ipotecare, Soc de investitii, Fonduri mutuale, Cluburile de afaceri. B. de investitii   : au ca obiectiv implicarea in ec. reala in viata intreprind. atat prin op. de finantare cat si prin op. de restructurare ec. B. de Investitii realiz. urmat. tipuri de cativitati :- plasamentul si subscrierea de titluri de val. emise de intrepr. din ec. ;- restructurarea intrepr. neviabile (este cump. o intreprind. care aduce pierdere, urmeaza un proces de restructurare, iar cand firma devine rentabila va fi vanduta pe o suma mult mai mare)  ;- op. de privatizare ec. ;- op. de achizitii si fuziuni de firme. In op. desf. obiectivul principal al B de investitii este profitul. (Castigul ), intotdeauna se va cumpara ieftin, iar dupa o anumita perioada de timp se va vinde la un pret mult mai mare. Soc. de portofoliu   : Fac investitii ,cumpara numai actiuni la diverse intrepr. , adica altfel spus drepturi de proprietate. Prin urmare obiectivul acestor soc. este sa controleze activit. intrepr. la care au cumparat actiuni. Soc. de portofolii stau la baza grup. de intrepr.(a structurilor de tip holding in care o intrepr. are participatii la diverse subdisiare). B. ipotecare   : acorda credite pt. cump. de terenuri si pt. realiz. constructiilor industriale , civile sau locative. Numele de B. ipotecare vine pe de o parte de la titlurile de valoare pe care banca le vinde pe piata pt. a obtine resurse si care se numesc ,,bilete ipotecare'' sau ,,obligatiuni ipotecare'', iar pe de alta parte pt. ca creditele acordate de aceasta banca sunt garantate cu o garantie numita ipoteca. Ipoteca se instituie asupra unor bunuri fixe, nedeplasabile, imobile, cum ar fi terenurile sau cladirile. Soc. de investitii   : acestea au aparut pt a da posibilitatea micului investitor sa faca plasamente pe piata de capital. Prin urmare titlurile proprii emise de aceste soc. (si care se numesc unit. de investitii, de portofoliu sau chiar actiuni) au valori mici.

Soc. de investitii au caracter deschis, adica investitorii pot investi in soc. cumparand titlurile emise de acesta in orice moment, dupa cum pot dezinvesti( pot solicita rascump. titlurilor anterior cumparate), orcand. Ultimul aspect indica ca resursele soc. se pot modifica de la o zi la alta de unde si numele de soc. de investitii cu capital variabil pt. aceasta categ. de intrepr. SICAV. Castigul investitorilor in SICAV este form din 2 componente :

1.     diferenta de pret (dif. dintre pret. de rascumparare teoretic mai mare si pretul de cump. teoretic mai mic) ;

2.     Dividendele si dobanda colectata.Pt. ca aceste instit. Sunt deschise marelui public, statul intervine si le reglem. activit. stabilind anumite limite pt. plasamente, astfel SICAV nu poate plasa mai mult de 10% din resurse in titlurile emise de o singura intreprind. si este obligat ca o parte din plsamente sa le faca in titluri emise de stat(oblig. de stat, certif. de trezorerie, etc.)

Fondurile mutuale   : se aseamama cu soc. de investitii cu doua mici deosebiri :

-         nu au personalit. juridica motiv pt. care trebuie gestionate, administrate de o alta firma numita soc. de administrare, respectiv trebuie pastrate, depozitate la o alta intrepr. numita soc. depozitara, care este intotdeauna o banca.

-         Castig. investitorilor in fonduri este format din componenta diferita de pret.

Cluburile de afaceri   : sunt niste asociatii formate din 30-40 de pers. care convin ca periodic, de regula lunar sa contribuie la resursele Clubului cu o anumita suma de bani , sumele astfel colectate sunt plasate pe piata de capital. 8. BNR.- este Banca Centrala a statului Roman ;- este o institutie publica care raspunde doar in fata parlamentului ;- intre guvern si B.N.R. sunt relatii de colaborare si nu de subordonare ;- obiectivul BNR este stabilitatea monedei nationale (stabilitatea preturilor) ;Atributii :-stabileste si aplica politica monetara a statului

- autorizeaza, reglementeaza si supravegheaza activitatea institutiilor de credit ;- detine monopolul emisiunii monetare ; - pastreaza rezerva internationala a Romaniei si stabileste reglementarile valutare ;- este casierul general al statului roman (tine in evidentele sale contul general al trezoreriei statului). CONDUCEREA :- este condusa de un Consiliu de Administratie format din 9 membrii alesi de parlament pe un mandat de 5 ani, ce poate fi reinnoit. Gestiunea activitatii zilnice cade in sarcina guvernatorului BNR, care este si presedintele Consiliului de Administratie.9. Institutiile de credit in RomaniaSunt acele institutii care desfasoara cu titlu de activitate profesia de atragere a resurselor disponibile din economie si plasarea lor pe piata. Pentru a putea functiona ca institutii de credit, o intreprindere trebuie sa dispuna de o autorizatie de functionare eliberata de BNR. Autorizarea de functionare se elibereaza in urmatoarele conditii :

-         trebuie sa detina o anumita marime a capitalului social ;-         sa aiba sediul social in Romania ;-         organizarea juridica sa fie sub forma de S.A. ;-         banca sa fie condusa de cel putin 2 persoane care sa aiba experienta

in domeniu si reputatie deosebita ;-         actionarii care detin participatii calificate (> 10% din capitalul

bancii) trebuie sa fie aprobati de BNR ;-         banca sa dispuna de un program de activitate din care sa rezulte ca

operatiunile vor fi prudente si nu vor fi riscante pentru deponenti . In Romania in categoria institutiilor de credit se includ : banci, banci ipotecare, b. de economisire-creditare, coop. de credit, institutii emitente de moneda electronica.

10. Bancile B. sunt acele institutii de credit care au vocatie universala ( au voie sa efect. Toate operatiunile bancare, fara restrictii).Operatiuni bancare in Romania sunt :- atragerea de depozite si alte fonduri cu character rambursabil;

- acordarea de credite : de consum, ipotecare, factoring, cu/fara regres, finantarea tranzactiilor comerciale inclusiv forfetare ;- leasing financiar ;- operatiuni de plati ;- emiterea de mijloace de plata (CEC-ri de calatorie, carduri, moneda de plata) ;- emiterea de garantii si asumarea de angajamente ;- tranzactii pe cont propriu sau pe contul clientilor cu instrumente ale pietei monetare (cambi, bilete la ordin, CEC, certf. de depozit), valuta, instrumente care au la baza cursul de schimb si rata dobanzii, valori imobiliare ;- participarea la emisiunea val. imobiliare prin subscrierea si plasamentul acestora ;- consultanta economica ;- administrarea de protofolii financiare ;- custodia si administrarea de instrumente financiare ;- intremadieri pe piata interbancara ;- furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii ;- operatiuni cu metale si pietre pretioase;- inchirierea de casete de siguranta;- dobandirea de participatii la capitalul altor intreprinderi ;- alte servicii circumscrise sferei financiare.A. IPOTECARE

-         finanteaza investitiile imobiliare ;-         nu are voie sa atraga depozite, ea se finanteaza numai din emisiune

de obligatiuni ipotecare ;B. DE ECONOMISIRE- CREDITARE

-         finanteaza domeniul locativ ;-         finantarile acordate de ea sunt conditionate de faptul ca persoana

solicitata trebuie sa contribuie prin economisire la valoarea ceruta drept finantare( merge pana la ½ din suma finantata).

COOPERATIVELE DE CREDIT Sunt asociatii de min. 1000 persoane care se numesc voluntar pentru a-si satisface anumite nevoi financiare. Functioneaza in retea, o retea fiind formata din > 30 de cooperative.

O retea este condusa de o casa centrala care poate efectua aceleasi op. ca si o banca si in plus trebuie sa supravegheze coop. din retea.INSTITUTIILE EMITENTE DE MONEDA ELECTRONICA Sunt acele instit. de creditare care atrag numerar de la public si-l transforma in moneda electronica prin stocarea ei pe carduri, chip-uri si alte memorii externe.11. Structura organizatorica a unei societati bancare Structura reţelei bancare este alcătuită, în principiu, din următoarele componente:

a)Centrala – directii de specialitate ( credite ) operatiuni externe |b) Directii functionale ( marketing resurse umane , conta) | c) sucursala ( din centrala ) o intalnim in resedintele de judet ( coordoneaza activitate bancii din judetul respectiv , are activitate operativa ) d) servicii sau birouri de specialitate ( credite pt pop , credite pt intreprinderi , viramente …) e) servicii sau birouri , functionale contabilitate , resurse umane etc…f) agentia (are in exclusivitate operativate , si functioneaz ain localitatile importante dpdv economic)g) punctul de lucru ( care in practica nu il mai gasim tot operative dar de dimensiuni mici )

Unitatile teritoriale , care au activitate operativa , isi impart teritoriul in 2 parti a) front office ( cheltuelei vanzarea produse si service bancare )b) back office( procesare si prelucrare operatii bancare) Conducerea unei banci se realizeaza de catre , :- adunarea generala a actionariilor ( aga)- consiliul de administratie care se mai poate numi si consiliu de supraveghere , - consiliul sau comitetul de directie ( managementul bancii )

12. tipuri de conturi pentru agentii economici

1.     conturii de disponibil (din care se pot face plati in limita disponibilului existent)

2.     conturii simple de imprumut au rolul de a evidentia acordarile de credite respectiv ranbursarea acestora. Mentionam ca conturile simple de imprumut functioneaza in paralel cu conturile de disponibil (creditele primite de agentii economici au ca efect cresterea disponibilului, rambursarea conduce la scaderea disponibilitatilor)

3.     conturile curente - permit efectuarea de plati mai mari fata de disponibilul existent, cu conditia existentei unui plafon stabilit de banca.

13. Creditul este o operatiune contractuala intre banca (creditor) si o persoana fizica sau juridica (debitor), prin care banca da cu inprumut o suma determinata pe un anumit termen, contra unei promisiuni ferme de rambursare din partea debitorului si cu plata unei dobanzi pentru banca creditoare.

        Subiectii creditului sunt: - banca (creditorul) si debutorii (persoanele fizice sau juridice)

        Obiectul creditului – bani,  Transferul financiar ranbursabil        Scopul creditului: - pentru debitor complectarea resurselor, - pentru

creditor (banca) profitul        Functile creditului sunt: - f. de mobilizare a resurselor (strangerea

depozitelor). - f. de repartitie sau distributie se suprapune peste procesul de acordare a creditelor.

14. Garantiile creditului: - Garantii personale (nemateriale) = promisiunea asumata de un tert in favoarea banci, terti sunt: - girantii, - polita de asigurare, - polite de risc financiar.- Garantii reale (materiale) sunt: gajul si ipoteca Gajul se instituie asupra unor valori mobile (bunurule trebuie sa se gaseasca in aceiasi stare pe perioada de creditare si nu pot fii comercializate sau transferate). Gajul poate fii :        Gaj cu deposedare, (tinute la banca) , bunuri care intrun volum mic

include o valoare mare (metale pretioase, depozite, actiunii, obligatiuni).        Gajul fara deposedare, stocuri de marfuri fixe.Ipoteca se pune pe bunuri imobiliare nedeplasabile, - terenurii, - cladirii.Indiferent de forma de garantie bancile trebuie sa aiva in vedere urmatoarele:

-         bunurile sa fie in stare de functionare-         bunul sa nu fie uzat mai mult de 50%-         bunurile nu trebuie sa fie grevate de creante anterioare-         bunurile trebuie inregistrate (cele imobile la cartea funciara, iar cele

mobile la arhiva electronica de valori reale mobiliare pentru a preveni instrainarea lor)

-         bunurile trebuie asigurate si cesionat dreptul de despagubire in favoarea banci.

15. Promisiunea de rambursare - este elementul central fundamental al oricarei relati de rambursare, daca credirori nu ar rambursa bancilor imprumuturile, bancile sar confrunta cu 2 felurii de riscuri:

Riscul de imobilizare cu efect de intreruperea continuitati procesului de creditare, reducerea profitului si venitului si chiar inregistrarea de pierderi.Riscul de insolvabilitate atunci cand o proportie mare de credite acordate de banca nu sunt rambursate de debitori, banca nu mai poate returna depozitele si urmeaza falimentul. Pentru a evita cele doua riscurii bancile solicita de la debitori garantii. Prin garantii bancare se intelege un activ din patrimoniul debitorului (un bun) sau o promisiune de plata asumata de un tert (girant) pe care banca sa poata executa (valorifica) atunci cand debitorul nu-si achita obligatile, si astfel poate sa-si ocopere prejudiciul.16. Schema de rambursare - creditele sunt rambursate iar dobanzile sunt platite dupa una din urmatoarele scheme:1.     Atat creditul cat si dobanda se achita intro singura transa la sfarsitul

perioadei de creditare.2.     Creditul se ramburseaza intro singura transa la scadenta iar dobanda

esalonat pe parcursul perioadei de creditare.3.     Atat creditul cat si dobanda se platesc esalonat pe perioada de creditare.4.     Dobanda se plateste anticipat la acordarea credituluiiar creditul se

ramburseaza fie esalonat, fie o singura transa la scadenta.17. Costul credituluiCostul creditului Este format din doua elemente : dobanda si comisioanele. a). Dobanda   : Poarta numele de dobanda perceputa (incasata), este elementul pricipal al costului creditului si se formeaza astfel :

- la costul resurselor de creditare (dobanda platita de banca la depozite)aceasta va adauga o marja reprezentand cheltuieli de functionare ale bancii si o rata de profit considerata normala, se obtine astfel dobanda minima incasata de banca la creditele acordate celor mai buni clienti ai sai.- pentru clientii noi sau cei ocazionali nivelul ratei dobanzii creste la valori cu mult superioare. Dinte factorii care determina nivelul dobanzii amintim : riscul afacerii finantate, referintele si istoricul bancar al solicitantului, inflatia, raportul dintre cerere si oferta. Dobanda se calculeaza dupa relatia : C x T x rd

D= 360 x100 b). pe langa dobanda mai avem si comisioanele   : care au rolul de a acoperii cheltuielile pe care le face banca in procesul de acordare a creditelor si respectiv de utilizare a acestuia de catre debitor. Cele mai des intalnite comisioane sunt :

-         comisionul de analiza a dosarului de creditare (suma fixa) ;-         com. da acordare a creditului (%, suma fixa) ;-         com. de gestionare sau administrare a creditului (sunt platite lunar

sau anual) ;-         com. de neutilizare a creditului ;-         com. de rambursare anticipata a creditului.

De mentionat ca pe langa dobanda si comision debitorii mai suporta si alte costuri, precum : onorarii platite evaluatorilor pentru evaluarea garantiilor materiale, taxe pt. inregistrarea ipotecilor, primele de asigurare.18. Elementele contractului de credit.19. Documentatia de creditare: PF- crererea de creditare;- copii dupa actele de identitate ale solicitantului;- docum. din care sa rezulte veniturile (adev de venit) ;- docum. din care sa rezulte permanenta si certitudinea veniturilor (copii dupa cartea de munca, ale contract. de munca, ale conventiilor de colaborare, ale contractelor de inchiriere) ;- docum. justificative privind destinatia creditului solicitat (numai la creditele nominalizat, precum : fact. proforme pentru bunuri de fol.

indelungata, vouchere eliberate de Ag. de turism, contracte de scolarizare, docum. din care sa rezulte costul tratamentelor medicale).- acte de proprietate asupra bunurilor ce pot servi drept garantie materiala ;- declaratii privind angajament de plata ale solicitantului.- acorduri de consultare a bazelor de date referitoare la credite si garantii (Biroul de Credite, Centrala riscurilor bancare) ;- alte documente solicitate de banca.SC :Documentatia de creditare:

-  cererea de credit, - documente contabile (bilanturi, contul de profit si pierdere, balanta de

verificare), - documente financiare (bugetul de venituri si cheltuieli, situatia fluxului

de numerar), - documente justificative din care sa reiasa destinatia creditului (numai la

creditele nominalizate, iar ca ex. amintim situatii ale stocurilor si cheltuielilor ce se solicita a fi finantate, contracte de vanzare, fact. comerciale, etc),

- un studiu de fezabilitate ( numai la creditele de investitii), - o lista cu bunurile ce pot servi drept garantie inclusiv acte de proprietate

ale acestora), - acordul de consultatnta al bazelor de date referitor la credite si debitori

(Centrala riscurilor bancare), - alte docum. solicitate de banca.

20. Oferta de credite pentru persoane fizice.Se impart in :1. creditele de consum -1.1.-linii de creditare

(finanteaza consumul de subzistenta -1.2. - credite nenominalizatesi achizitionarea de bunuri de fol. -1.3. -credite nominalizate.

indelungata) 2. credite pentru investitii imobiliare

1.1.Liniile de creditare - Se mai numesc credite revolving/reincarcabile. Sunt acele creditecare permit trageri si rambursari multiple in cursul perioadei de creditare, fara a se depasi planul de creditare stabilit de banca. Aceste termene se acorda pe termene de 1-2 ani, pot fi reinnoite,

se acorda prin intermediul cardurilor, de regula si se garanteaza prin gaj asupra veniturilor viitoare.

1.2   Credite nenominalizate (de nevoi personale) - Sunt acele credite care nu au o destinatie precisa stabilita de banca, ele finantand in general nevoiloe debitorului. In Romania le gasim in 2 variante :- de valoare mica-5.000-10.000 Euro acordate pana la 10 ani si garantate prin garantii personale (giranti, polite de asig.) ; - de valoare mare - >10.000 Euro, acordate pe termene ce ajung la 25 ani si garantate de ipoteca. Idiferent de volumul lor aceste credite sunt costisitoare, avand cele mai ridicate dobanzi de pe piata.

1.3.Credite nominalizate (cu destinatie speciala) - Cele mai des intalnite in Romania sunt : credite pentru cumpararea de bunuri de fol. indelungata, pentru studii, pt. voiaje turistice, auto, pt. tratamente medicale. Termenul de acordare poate fi de 1 an de zile, in cazul in care ele au valori mici (pt. bunuri de fol. indelungata sau de turism) si pot ajunge pana la 10 ani cum sunt cele de valori mari pt. cump. de auto. Sunt garantate cu garantii personale, giranti, etc sau gaj asupra bunului cumparatdin credit. 2. Credite pentru investitii imobiliare . Au ca destinatie cumpararea sau constructia de locuinte,modernizarea si reabilitarea loc. existente si achizitionarea de terenuri in scopuri locative. Termenul de acordare poate ajunge la 30-35 de ani si sunt garantate cu ipoteca asupra bunului cumparat din credit (caz in care ele se numesc ipotecare) sau cu un alt bun imobil din patrimoniul solicitantului( caz in care se numesc imobiliare).

Oferta de credite pentru intreprinderi   :I.Credite pt. activitati curente (de exploatare : productie si comert) ;II. Credite de investitii.

I.                   Credite pt. activitati curente.1.1.                  credite nenominalizate-finanteaza global activitatea

curenta ;1.1.1.- linii de credit (se acorda pe peioada de 1 an si pot fi reinnoite, ele permit trageri si rambursari repetate) sunt in suma de 20-30% din cifra de afaceri estimata a se obtine in perioada de creditare ;1.1.2.- credite globatle de exploatare (se aseamana cu liniile de creditare, deosebirea fiind ca nu permit trageri multiple ;

1.1.3.- facilitati de casa (se acorda pe max 90 zile, in cazul in care solicitantul inregistreaza un deficit de lichiditate).

1.2.                  credite nominalizate - au destinatie speciala.